1ra-229/2023 — art. 217/1 alin. 3 lit. f CP

Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 17 mai 2022, pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, conform art.3641 Cod de procedură penală, Istrati Alexandru a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.2171 alin.(3) 1 lit. f) Cod penal la 3 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții și de a exercita activități legate de gestionarea drogurilor, etnobotanicelor, a analogilor acestora, precum și a substanțelor chimice și farmaceutice pe un termen de 4 ani. Potrivit art.901 Cod penal, a fost suspendată parțial executarea pedepsei cu închisoarea stabilită inculpatului, acesta urmând să execute pedeapsa cu închisoare pe un termen de 1 an și 6 luni, în penitenciar de tip semiînchis, din momentul rămânerii definitive a sentinței și reținerii lui, iar termenul de pedeapsă cu închisoare rămas de 1 an și 6 luni, a fost suspendat condiționat pe o perioadă de probațiune de 2 ani. S-au încasat de la inculpat, în beneficiul statului, cheltuielile judiciare - 6 160 lei. A fost soluționată soarta corpurilor delicte.

Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că, începând aproximativ cu luna decembrie a anului 2021, inculpatul Istrati Alexandru, împreună și de comun acord cu alte persoane în curs de identificare de către organul de urmărire penală, împreună și printr-o înțelegere prealabila, împărțind rolurile, neavând autorizația corespunzătoare, asigura procurarea, păstrarea, distribuirea și punerea în circulație pe teritoriul Republicii Moldova, preponderent, mun. Chișinău a substanțelor stupefiante, în proporții mari cu scop de înstrăinare. Astfel, Istrati Alexandru, într-o perioadă de timp nestabilită de către organul de urmărire penală, ilegal a obținut o cantitate de substanță stupefiantă, pe care o comercializa diferitor persoane contra diferitor sume. Ca urmare, într-o zi nestabilită de către organul de urmărire penală din prima jumătate a lunii septembrie 2021, urmărind scopul punerii în circulație a substanțelor stupefiante, aflându-se în preajma magazinului „Green Hills”, amplasat în mun. Chișinău, xxxxxx, xxxxxx xxx, conform înțelegerii prealabile cu Xxxxxx xxxxxx , i-a comercializat ultimei, contra sumei de 1 175 lei, o cantitate de aproximativ 5 gr. de substanță stupefiantă marijuană. În continuarea acțiunilor sale infracționale, la 12 octombrie 2021, în perioada de timp dintre orele 18:00 - 19:00, Istrati Alexandru, urmărind scopul punerii în circulație a substanțelor stupefiante, aflându-se în preajma magazinului „Green Hills”, amplasat în mun. Chișinău, xxxxxx, xxxxxx xxx, conform înțelegerii prealabile cu Xxxxxx xxxxxx , i-a comercializat ultimei, contra sumei de 1 175 lei o cantitate de aproximativ 5 gr. de substanță stupefiantă marijuană. Ulterior, la intervenirea colaboratorilor organelor de drept, Xxxxxx xxxxxx a fost reținută, asupra ei fiind depistată și ridicată, conform raportului de expertiză judiciară nr.34/12/1-R-4259 din 12.11.2021, o masă vegetală uscată de culoare verde și cafenie, cu cantitatea de 5, 331 gr., care reprezintă marijuană și se atribuie la substanțele stupefiante. La 30 noiembrie 2021, în jurul orei 15:00, în urma reținerii și efectuării percheziției corporale a lui Istrati Alexandru, a fost depistată și ridicată, conform raportului de expertiză judiciară nr.34/12/1-R-5047 din 24.01.2022, o cantitate de 0,164 gr. de masă vegetală uscată de culoare verde, care reprezintă marijuană și se atribuie la substanțele stupefiante. Ulterior, la 30 noiembrie 2021, în jurul orei 15:30, în momentul efectuării percheziției la domiciliul lui Istrati Alexandru, amplasat în mun. Chișinău, xxxxxx xxxxxx xxxx, a fost depistat și ridicat, conform raportului de expertiză judiciară nr.34/12/1-R- 2 5048 din 25.01.2022, un cântar electronic la scară mică, pe suprafața căruia s-au depistat particule unice de marijuană, care se atribuie la categoria substanțelor stupefiante. Concomitent a fost depistată și ridicată o lulea din lemn, unde, pe suprafața interioară a ei, s-au depistat depuneri de substanță cafenie, care reprezintă rășină de canabis în cantitate de 0,021 gr. și se atribuie la categoria substanțelor stupefiante. Conform listei substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.79 din 23.01.2006, substanța nominalizată se atribuie la substanțe narcotice. Instanța a reținut că, inculpatul a recunoscut în totalitate săvârșirea faptelor indicate în rechizitoriu și a solicitat examinarea cauzei în procedură simplificată. Pe baza stării de fapt expuse, confirmată de probele administrate în faza urmăririi penale, prima instanță a reținut în drept, că faptele inculpatului întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor prevăzute la art.2171 alin.(3) lit. f) Cod penal, ca procurarea, păstrarea, distribuirea drogurilor, săvârșite în scop de înstrăinare, în proporții mari. La stabilirea pedepsei, prima instanță a ținut cont de prevederile art.art.61, 75 Cod penal, că infracțiunea comisă se atribuie la categoria celor grave, inculpatul a solicitat examinarea cauzei în procedură simplificată, nu au fost stabilite circumstanțe atenuante și agravante, în final concluzionând că - reeducarea și corectarea acestuia este posibilă cu aplicarea unei pedepse cu închisoare, în condițiile beneficierii reducerii pedepsei în temeiul art.3641 alin.(8) Cod de procedură penală.

Procurorul a declarat apel, solicitând casarea parțială a sentinței, în latura stabilirii pedepsei, cu pronunțarea unei noi hotărâri în această parte, prin care inculpatului să-i fie aplicată pedeapsă cu închisoare pe un termen de 3 ani 1 lună și 10 zile, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții și a exercita activități legate de gestionarea mijloacelor narcotice pe un termen de 5 ani. În motivarea apelului a invocat că, pedeapsa aplicată inculpatului este neproporțională cu fapta și pericolului social al acesteia, iar aplicarea unei pedepse blânde nu va asigura atingerea scopului pedepsei penale prevăzut la art.61 alin.(2) Cod penal, ci, doar îl va favoriza să săvârșească pe viitor acțiuni similare, inclusiv va fi apreciată de către alte persoane din societate ca o atitudine tolerantă din partea statului la comportamentul prejudiciabil și va diminua încrederea societății în echitatea sistemului de justiție. Subsecvent menționează că, echitatea presupune respectarea balanței dintre interesele infractorului, adică pedeapsa să nu fie prea aspră, pe de o parte, și interesele sociale sau individuale care au fost prejudiciate. Iar restabilirea echității sociale nu poate fi concepută fără a se ține cont de faptul că pedeapsa trebuie să corespundă cu caracterul prejudiciabil al infracțiunii, cu circumstanțele atenuante și agravante, cu personalitatea infractorului. Totodată, potrivit Hotărârii Plenului Curții Supreme de Justiție, cu privire la unele chestiuni ce vizează individualizarea pedepsei penale, în conformitate cu principiul individualizării pedepsei (art.7 Cod penal) în coroborare cu criteriile generale de individualizare a pedepsei inserate la art.75 alin.(1) Cod penal, instanța de judecată aplică pedeapsă luând în considerare caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, motivul și scopul celor comise, persoana celui vinovat, caracterul și mărimea daunei 3 prejudiciabile, circumstanțele ce atenuează sau agravează răspunderea, ținându-se cont de influența pedepsei aplicate asupra corectării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia. La fel, în conformitate cu criteriile generale de individualizare a pedepsei, prevăzute la art.75 Cod penal, o pedeapsă mai aspră, din numărul celor alternative, prevăzute pentru săvârșirea infracțiunii, se stabilește numai in cazul în care o pedeapsă mai blândă, din numărul celor menționate, nu va asigura atingerea scopului pedepsei. Instanța de fond nu a motivat convingător aplicarea unei pedepse mai blânde, iar infracțiunea comisă și personalitatea inculpatului, motivul și scopul, caracterul și mărimea daunei prejudiciabile, nu duc la concluzia posibilității corectării și reeducării acestuia. Astfel, aplicarea unei pedepse blânde nu va asigura atingerea scopului, deoarece pedeapsa în raport cu corectarea și reeducarea inculpatului trebuie să fie una echitabilă. Prin urmare, scopul educativ și preventiv al pedepsei poate fi atins prin aplicarea față de inculpat a unei pedepse cu închisoarea pe un termen de 3 ani 1 lună și 10 zile, cu executarea și privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții și a exercita activități legate de gestionarea mijloacelor narcotice pe un termen de 5 ani, care va fi în măsură să-i schimbe concepțiile și convingerile greșite care l-au influențat în vederea comiterii infracțiunii, concomitent va asigura realizarea scopului pedepsei penale, totodată, lipsind temeiuri pentru aplicarea unei pedepse mai blânde. 3.1. Avocatul Guzun Aurel, în numele inculpatului, a declarat apel, solicitând casarea parțială a sentinței, în latura stabilirii pedepsei, cu pronunțarea unei noi hotărâri în această parte, prin care ultimului să-i fie aplicată o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 2 ani, cu suspendarea executării pedepsei condor mart. 90 Cod penal. În motivarea apelului declarat, a indicat că inculpatul a recunoscut vina în comiterea faptelor incriminate. La stabilirea pedepsei prea aspre instanța de fond nu a luat în calcul circumstanțele atenuante, inclusiv circumstanța excepțională, și anume faptul că la momentul săvârșirii infracțiunii inculpatul avea vârsta de 20 ani. Totodată, judecarea cauzei a avut loc pe baza probelor administrate la faza de urmărire penală, inculpatul regretă faptele sale, manifestând căință activă, nu are antecedente penale, se caracterizează pozitiv, împrejurări în care în privința acestuia sunt aplicabile prevederile art. 90 Cod penal. În aceste circumstanțe, nu este rațional ca inculpatul să execute pedeapsa stabilită și este posibilă suspendarea condiționată a executării pedepsei cu stabilirea unei perioade de probațiune, fiind întrunite criteriile de aplicare a art. 90 Cod penal. Mai mult, scopul legii penale poate fi atins prin aplicarea art. 90 Cod penal, având în vedere și lipsa circumstanțelor agravante și persoana inculpatului. În concluzie, consideră o pedeapsă nonprivativă de libertate este echitabilă, va atinge scopul legii penale de restabilire a echității sociale, corectare a condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea lui, cât și a altor persoane, or, inculpatul urmează să conștientizeze fapta comisă. Mai mult, suspendarea condiționată a executării pedepsei, în temeiul art. 90 Cod penal, nu reprezintă o categorie aparte de pedeapsă, ci o măsură oferită condamnaților prin lege de a demonstra că infracțiunea 4 comisă de ei este un incident în viața acestora.

Potrivit deciziei Colegiul penal al Curții de Apel Chișinău din 02 noiembrie 2022, apelurile au fost respinse, ca nefondate, cu menținerea sentinței fără modificări. Deoarece sentința primei instanțe a fost contestată numai în partea stabilirii pedepsei, nefiind atacată în partea ce ține de încadrarea juridică și vinovăția inculpatului, deoarece cercetarea judecătorească s-a efectuat în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, instanța de apel urmând să se expună doar în partea în care sentința a fost contestată. Inclusiv, instanța de apel a reținut că instanța de fond a analizat obiectiv probele prin prisma art.101 Cod procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării lor, care în ansamblu, dovedesc fără echivoc vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.2171 alin.(3) lit. f) Cod penal, ca ,procurarea, păstrarea, și distribuirea acestor substanțe săvârșite în scop de înstrăinare, precum și înstrăinarea ilegală a drogurilor, în proporții mari. Totodată, la stabilirea pedepsei, prima instanță corect a aplicat prevederile legale, și, în conformitate cu prevederile art.art.7, 61, 75 Cod penal, a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de personalitatea celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, precum și scopul pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului. Astfel, a fost constatat că judecarea cauzei a avut loc în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, inculpatul a comis o infracțiune gravă, a recunoscut integral vina, s-a căit sincer de cele comise, anterior nu a fost judecat, nu au fost stabilite circumstanțe atenuante sau agravante, la aplicarea pedepsei, acesta beneficiind de reducerea limitelor acesteia, conform art.3641 alin.(8) Cod de procedură penală. De asemenea, prima instanță, ținând cont de termenul pedepsei cu închisoarea stabilit inculpatului, de faptul că ultimul a comis o infracțiune gravă, a recunoscut vina în comiterea acesteia, solicitând examinarea cauzei conform procedurii prevăzute de art.3641 Cod de procedură penală, vârsta fragedă a acestuia, întemeiat a considerat că executarea efectivă integrală a pedepsei stabilite nu este rațională și, conform art.901 Cod penal, a dispus suspendarea parțială a executării pedepsei cu închisoarea aplicată inculpatului. Solicitarea acuzării cu privire la aplicarea în privința inculpatului a unei pedepse mai aspre, și anume, 3 ani 1 lună și 10 zile închisoare cu executare, fără aplicarea prevederilor art.901 alin.(1) Cod penal, este nefondată, deoarece pedeapsa reprezintă un remediu echitabil atunci când este capabilă de a contribui la realizarea altor scopuri ale pedepsei penale, cum ar fi corectarea condamnatului și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât de către condamnat, precum și de alte persoane. Iar afirmațiile apărării invocate în susținerea aplicării în privința inculpatului a prevederilor art.90 Cod penal, au fost respinse, din motiv că pedeapsa aplicată prin sentință este una argumentată, corespunde scopului acesteia, reieșind din gradul prejudiciabil al infracțiunii comise și personalitatea făptuitorului. Prin urmare, soluția primei instanțe este corectă, iar pedeapsa aplicată va atinge scopul de corectare și reeducare a inculpatului, precum și va duce la conștientizarea celor comise, cu atragerea unor concluzii corecte ce țin de comportamentul acestuia pe viitor. 5

Avocatul Guzun Aurel, în numele inculpatului, invocând temeiurile pentru recurs prevăzute la art.427 alin.(1) pct. 10) Cod de procedură penală (în vigoare la momentul depunerii recursului), contestă decizia instanței de apel și solicită casarea acesteia, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care inculpatului să-i fie aplicată o pedeapsă mai blândă. În motivarea recursului declarat, invocă argumente similare celor indicate în cererea de apel (pct.3.1. din prezenta decizie), suplimentar menționând că instanța de apel superficial a examinat cauza și a emis o decizie de condamnare cu aplicarea unei pedepse individualizate contrar prevederilor legale.

Procurorul a depus referință asupra recursului declarat, menționând că pedeapsa a fost aplicată inculpatului în corespundere cu prevederile legale, recursul urmând a fi declarat inadmisibil, ca fiind vădit neîntemeiat.

Judecând recursul declarat în baza materialelor dosarului și în raport cu motivele invocate, completul de judecată consideră că acesta urmează a fi admis. Reieșind din conținutul recursului declarat, completul de judecată constată că, titularul acestuia invocă temeiurile pentru recurs art.427 alin.(1) pct. 10) Cod de procedură penală, potrivit cărora hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel când s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale. Argumentele recurentului se axează pe ideea că, la capitolul individualizării pedepsei, instanțele de fond nu au ținut cont de prezența circumstanței excepționale – faptul că la momentul săvârșirii infracțiunii inculpatul avea vârsta de 20 ani. Potrivit art.434 Cod de procedură penală, judecând recursul, instanța verifică, în limitele invocate în recurs, legalitatea hotărârii atacate prin prisma temeiurilor prevăzute la art.427 Cod de procedură penală. Conform art.435 alin.(1) pct. 2) lit. d) Cod de procedură penală, judecând recursul, instanța de recurs îl admite, casează hotărârea atacată, rejudecă cauza și pronunță o nouă hotărâre. În corespundere cu art.433 alin.(3) lit. b) Cod de procedură penală, recursul se judecă fără citarea părților, cu excepția rejudecării cauzei, conform prevederilor art.435 alin.(1) pct.2) lit. d) Cod de procedură penală. Potrivit art.427 alin.(1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol. În conformitate cu prevederile art.art.414-417 Cod de procedură penală, instanța de apel, urma să soluționeze paralel cu starea de fapt și chestiunile de drept, inclusiv: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a fost individualizată și aplicată just; dacă normele de drept procesual penal, au fost corect aplicate. În corespundere cu art.384 alin.(3) Cod de procedură penală, hotărârea instanței de judecată trebuie să fie legală, întemeiată și motivată. Potrivit art.417 alin.(1) pct.8) Cod de procedură penală, decizia instanței de apel trebuie să cuprindă temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date. Instanța de recurs reține că, recurentul invocă ca temei de casare a deciziei instanței 6 de apel art.427 alin.(1) pct. 10) Cod de procedură penală, potrivit cărora hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel când s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale. 7.1 Completul de judecată consideră că, instanțele de fond nu și-au motivat complet soluția privind individualizarea pedepsei în privința inculpatului, neaplicând în privința acestuia dispozițiile art.70 alin.(31) Cod penal, fără a respecta prevederea din această normă, conform căreia … aplicarea pedepsei în limitele generale urmează a fi argumentată de către instanța de judecată. Or, la modul real, mărimea pedepsei inculpatului Istrati Alexandru a fost stabilită în limite generale, fără a se argumenta acest fapt. Instanța de recurs remarcă aici că, principalele elemente de care judecătorul (sau completul de judecată), trebuie să țină seama de fiecare dată când soluționează cauza penală și când alege categoria de pedeapsă conform normelor generale prevăzute în art.art.62-71 Cod penal, sunt termenul și mărimea acesteia conform limitelor fixate în articolul respectiv al Părții speciale a Codului penal. Limitele pedepsei, prevăzute în partea specială, sunt determinate de încadrarea juridică a faptei și reflectă gravitatea infracțiunii săvârșite. Aceste criterii generale și speciale privind individualizarea pedepsei nu au fost valorificate întocmai de către instanțele de fond. Completul de judecată evidențiază că, în cazul în care legiuitorul a stabilit reducerea maximului pedepsei pentru persoanele care au săvârșit infracțiune la vârsta de la 18 până la 21 de ani, instanța urmează să aplice toate reducerile din limita maximă a pedepsei prevăzute de lege. Deoarece minorul a acceptat judecarea în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, în baza art.3641 alin.(8) Cod de procedură penală, noile limite ale pedepsei închisorii urmează a fi reduse cu o treime. Pentru infracțiunea prevăzută de art.2171 alin.(3) lit. f) Cod penal, noile limitele ale pedepsei constituie de la 2 ani - la 4 ani 8 luni închisoare. În temeiul art.70 alin.(31) Cod penal, dat fiind că la momentul săvârșirii infracțiunii – prima jumătate a luni septembrie 2021, inculpatul avea vârsta de 20 ani, maximul pedepsei prevăzute la art.2171 alin.(3) lit. f) Cod penal (redus prin prisma art.3641 alin.(8) Cod de procedură penală), urmează a fi redus cu încă o treime și constituie un maxim de 3 ani 1 lună și 10 zile închisoare. Suplimentar, ținând cont circumstanțele cauzei, gravitatea infracțiunii săvârșite, impactul negativ social pe care îl prezintă și persoana inculpatului, corijarea acestuia nu este posibilă cu aplicarea prevederilor art.90 Cod penal. Respectiv, aplicând prevederile art.3611 alin.(8) Cod de procedură penală și art.70 alin.(31) Cod penal, completul de judecată conchide că, este rațional și oportun de a-i stabili inculpatului Istrati Alexandru pedeapsa penală de 2 (doi) ani 10 (luni) închisoare și a dispune suspendarea parțială a executării pedepsei stabilite acestuia, conform art.901 Cod penal, sub formă de 1 (unu) ani 5 (cinci) luni să se execute în penitenciar de tip semiînchis, iar restul pedepsei închisorii de 1 (unu) ani 5 (cinci), se suspendă condiționat pe o perioadă de probațiune de 2 ani, cu obligarea inculpatului de a nu-și schimba domiciliul și/sau reședința fără consimțământul organului de probațiune. 7 Subsidiar, instanța de recurs evidențiază că, corectarea inculpatului va fi asigurată doar prin executarea reală parțială a pedepsei închisorii, circumstanța dată fiind reținută sub aspectul aprecierii personalității inculpatului. Deci, anume prin modalitatea de executarea reală a unei părți din pedeapsa închisorii, se răspunde atât principiului proporționalității, cât și scopului prevăzut în art.61 alin.(2) Cod penal, restabilirea echității sociale, corectarea inculpatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea acestuia, cât și a altor persoane. Generalizând cele expuse supra, completul de judecată constată că, în speța discutată și-au găsit confirmare temeiurile prevăzute în art.427 alin.(1) pct. 10) Cod de procedură penală s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale. Astfel, instanța de recurs conchide că, recursul declarat urmează a fi admis, casate parțial sentința primei instanțe și decizia instanței de apel, în latura penală, în partea stabilirii pedepsei, cu rejudecarea cauzei în această parte și pronunțarea unei noi hotărâri. În rest, hotărârile contestate se mențin.

În conformitate cu art.art.434, 435 alin.(1) pct.2) lit. d) Cod de procedură penală, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție d e c i d e: Admite recursul ordinar declarat de avocatul Guzun Aurel, în numele inculpatului, casează parțial sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 17 mai 2022 și decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 02 noiembrie 2022, în privința inculpatului Istrati Alexandru Xxxx, în latura penală, în partea stabilirii pedepsei, rejudecă cauza și pronunță o nouă hotărâre. Lui Istrati Alexandru Xxxx, recunoscut vinovat în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.2171 alin.(3) lit. f) Cod penal a-i aplica pedeapsa de 2 (doi) ani 10 (zece) luni închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții și de a exercita activități legate de gestionarea drogurilor, etnobotanicelor, a analogilor acestora, precum și a substanțelor chimice și farmaceutice pe un termen de 4 (patru) ani. În temeiul art.901 Cod penal, se dispune suspendarea parțială a executării pedepsei stabilite lui Istrati Alexandru Xxxx, după cum urmează: pedeapsa închisorii pe un termen de 1 (unu) ani 5 (cinci) luni se execută în penitenciar de tip semiînchis, iar restul pedepsei închisorii de 1 (ani) 5 (cinci) luni se suspendă condiționat pe o perioadă de probațiune de 2 (doi) ani, cu obligarea inculpatului de a nu-și schimba domiciliul și/sau reședința fără consimțământul organului de probațiune. În rest, hotărârile contestate se mențin. Decizia este irevocabilă. Președinte Țurcan Anatolie Judecători Daguța Sergiu Eremciuc Ghenadie 8