1ra-332/23 — Art. 264 1 al. 4 CP

Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 04 mai 2022, Golub Zaharia, a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2641 alin. (4) Cod penal, și în baza acestei Legi, a fost condamnat la pedeapsă sub formă de 240 (două sute patruzeci) ore muncă neremunerată în folosul comunității. S-a încasat de la Golub Zaharia în beneficiul Statului, cheltuielile judiciare în sumă de 30,19 lei, suportate în legătură cu efectuarea testării alcoolscopice cu alcotestul „Drager” nr. 6180. A fost soluționată chestiunea privind examinarea corpurilor delicte.

În sentință, prima instanță a constatat în fapt că: Golub Zaharia, la 19 mai 2019, aproximativ la ora 13:10, deținând permis de conducere, însă fără a avea dreptul de a conduce autovehicule care fac parte din categoria „A”, acționând cu intenție directă și având scopul conducerii mijlocului de transport fără a poseda permisul de conducere perfectat pe numele său, valabil pentru categoria (subcategoria) din care face parte autovehiculul pe care îl conducea, fiind în stare de ebrietate produsă de alcool, încălcând cerințele pct. 10 par. 2) lit. a) din Regulamentul Circulației Rutiere, care prevede că persoana care conduce un autovehicul trebuie să posede permisul de conducere perfectat pe numele său, valabil pentru categoria (subcategoria) din care face parte autovehiculul condus și cerințele pct. 14 din același Regulament, potrivit căruia conducătorului de vehicul îi este interzis să conducă 1 vehiculul în stare de ebrietate, sub influența drogurilor sau altor substanțe contraindicate, sub influența preparatelor medicamentoase care provoacă reducerea reacției, fiind bolnav, traumatizat sau într-o stare avansată de oboseală de natură să-i afecteze capacitatea de conducere, a urcat la ghidonul motocicletei de model XXXXX”, cu capacitatea cilindrică de 149 cm3 , care nu dispunea de număr de înmatriculare și o conducea în direcția str. Calea Ieșilor, mun. Chișinău, deplasându-se din direcția comunei Trușeni. Prin urmare, în timp ce realiza intenția sa infracțională, deplasându-se pe porțiunea de drum nominalizată cu viteză excesivă, ignorând cerința de a stopa, înaintată de colaboratorii Inspectoratului Național de Patrulare, care patrulau porțiunea respectivă de traseu în componența echipajului MAI - 9725, a fost stopat forțat de către aceștia și fiind suspectat de conducerea mijlocului de transport în stare de ebrietate, a fost supus testării alcoolscopice cu alcotestul „Drager 6810”, în rezultatul căreia, conform tichetului nr. 2114 din 19.05.2019, la cet. Golub Zaharia XXXXX, în aerul expirat, s-a constatat o concentrație de alcool de 0,35 mg/l. Astfel, acțiunile inculpatului Golub Zaharia au fost încadrate juridic în baza art. 2641 alin. (4) Cod penal, conform indicilor calificativi: ” conducerea mijlocului de transport de către o persoană care se află în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat și care nu deține permis de conducere”.

Nefiind de acord cu sentința, a declarat apel procurorul delegat în Procuratura mun. Chișinău, Iuga Gabriela, prin care a solicitat, casarea sentinței în partea individualizării pedepsei penale, rejudecarea cauzei conform ordinii stabilite pentru prima instanță, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatului Golub Zaharia să-i fie stabilită o pedeapsă de 1 an închisoare cu executare. La fel, a solicitat încasarea de la Golub Zaharia în beneficiul Statului, cheltuieli de judecată în sumă de 30,19 lei. 3.1. În motivarea apelului a indicat că, prima instanță nu a ținut cont de criteriile generale de individualizare a pedepsei penale și pedeapsa stabilită inculpatului nu va contribui la realizarea scopului pedepsei penale și anume la corectarea și reeducarea acestuia. A relatat că, pedeapsa stabilită inculpatului este una prea blândă și astfel poate doar să încurajeze comiterea pe viitor a altor infracțiuni.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 19 decembrie 2022, s- a admis apelul procurorului, casată parțial sentința, în partea individualizării pedepsei, cu pronunțarea, în această parte, a unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, după cum urmează: Lui Golub Zaharia, recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2641 alin.(4) Cod penal, i s-a stabilit o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 6 luni cu executare în penitenciar de tip semiînchis. În rest, celelalte dispoziții ale sentinței s-au menținut. 4.1 În motivarea soluției instanța de apel a notat că, prima instanță, corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept, probele fiind corect apreciate, respectându-se prevederile art. 101 Cod de procedură penală. La fel, a notat că, prima instanță corect a încadrat juridic fapta infracțională comisă de către inculpat și prevăzută la art. 2641 alin.(4) Cod penal - conducerea mijlocului de transport de către o persoană care se află în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat, săvârșită de către o persoană care nu deține permis de conducere. Cu referire la stabilirea pedepsei inculpatului, instanța de apel a conchis că, prima instanță, incorect a aplicat prevederile legale și, contrar prevederilor art. art. 61, 75 Cod penal, nu a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de personalitatea celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, stabilindu-i pedeapsă sub 2 formă de muncă neremunerată în folosul comunității, pe care a considerat - o prea blândă în raport cu fapta comisă. Prin urmare, instanța de apel a notat că, la individualizarea pedepsei, prima instanță nu a luat în considerație că infracțiunea incriminată lui Golub Zaharia face parte din categoria infracțiunilor, care atentează asupra securității circulației sau de exploatare a mijloacelor de transport. În această ordine de idei, instanța de apel a considerat că, instanța de fond greșit și-a motivat soluția de individualizare a pedepsei în privința inculpatului și nu a pătruns în esența problemei de fapt și de drept, numind o pedeapsă prea blîndă inculpatului în baza art.2641 alin.(4) Cod penal. Instanța de apel a conchis că, în speță, atingerea scopului pedepsei penale poate fi atins doar în cazul aplicării unei pedepse sub formă de închisoare pe un termen de 6 luni, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

Nefiind de acord cu soluția pronunțată de instanța de apel, au declarat recursuri: 5.1. Avocatul Bordian Stanislav în numele inculpatului Golub Zaharia, invocând temeiurile prevăzute la art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 12) Cod de procedură penală, a solicitat, casarea deciziei instanței de apel, cu dispunerea rejudecării cauzei în aceiași instanță de apel în alt complet de judecată. În motivarea recursului menționează că, decizia instanței de apel este una nemotivată și neîntemeiată. Prin urmare, a conchis că, instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate de partea apărării și greșit a respins apelul părții apărării. La fel, a invocat că, soluția instanței de apel este o manifestare de susținere a părții acuzării, dat fiind faptul că, aceasta a refuzat să se pronunțe asupra motivelor invocate în apelurile părții apărării. Mai invocă că, instanța de apel a examinat cauza fără a oferi dreptul de a-și expune poziția partea apărării, lipsindu-l pe acesta de dreptul la un proces echitabil. Consideră că, împrejurările expuse atestă în mod lucid că, instanța de apel nu a judecat cauza penală în condițiile Legii, adoptând o hotărâre care nu cuprinde motivele legale pe care se întemeiază soluția. 5.2. Avocatul Pavliuc Ghenadie în numele inculpatului Golub Zaharia, care a solicitat, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să fie menținută sentința. În motivarea recursului invocă că, acțiunile infracționale ale lui Golub Zaharia, just au fost încadrate juridic în baza art. 2641 alin. (4) Cod penal. Consideră că, la aplicarea pedepsei inculpatului, instanța de apel nu a luat în considerație personalitatea acestuia, precum că la locul de trai se caracterizează pozitiv, este o persoană respectată în societate, are vârstă fragedă, la evidența medicului narcolog și psihiatru nu se află. Prin urmare, consideră că, pedeapsa stabilită inculpatului nu este echitabilă în raport cu fapta comisă și instanța de apel nu a ținut cont și de circumstanțele care atenuează sau care agravează răspunderea penală. În consecință conchide că, avându-se în vedere căința sinceră a inculpatului, acesta a pornit pe calea corijării, consideră oportună menținerea în privința acestuia a sentinței.

Împotriva recursurilor a înaintat referință, procurorul în secția judiciar-penală a Procuraturii Generale, Guțan Pavel, care pledează asupra inadmisibilității recursurilor, ca fiind vădit neîntemeiate și lipsite de temeiuri legale.

Judecând recursurile declarate în baza materialelor din dosar, completul de judecată conchide că, acestea urmează a fi admise, reieșind din următoarele considerente. Primordial, instanța de recurs va face trimitere la prevederile Legii nr. 246 din 3 31.07.2023 pentru modificarea unor acte normative (în vigoare - art. IV, V pct. 1–9 și 11–16 și art. VII din 01.09.2023), prin care s-au operat modificări și la Codul de procedură. În corespundere cu prevederile art. XI. alin. (3) din Legea nr. 246 din 31.07.2023, recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului. Totodată, ținând cont de art. 56 alin. (1) din Legea nr. 100 din 22.12.2017 cu privire la actele normative, prin care actele normative intră în vigoare peste o lună de la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova sau la data indicată în textul actului normativ, care nu poate fi anterioară datei publicării, instanța de recurs va examina recursul înaintat de recurent în baza articolelor din Codul de procedură penală, supuse modificărilor conform Legii nr. 246 din 31.07.2023, cu excepția temeiurilor indicate în recursuri, or, cererile de recurs a fost înaintate Curții Supreme de Justiție la 06.01.2023 și 22.02.2023, până la intrarea în vigoare a modificărilor legii procesual penale vizate. Potrivit dispoziției art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. a) Cod de procedură penală, prin decizia instanței de recurs, se admite recursul, se casează parțial sau integral hotărârea atacată, cu menținerea hotărârii primei instanțe. În baza art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute la art. 427 invocate în recurs. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect Legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Astfel, instanța de apel, fiind investită cu rezolvarea chestiunilor de fapt, ca urmare a efectuării cercetării judecătorești, urmează să expună în hotărârea adoptată situația de fapt reținută pe baza probatoriului administrat și să formuleze niște concluzii temeinice, cu suport probator, privitor la vinovăția inculpatului/inculpaților și încadrarea juridică a faptei săvârșite de către acesta/aceștia sau nevinovăția acestuia/acestora, să aplice corect legislația procesual penală, încât la stabilirea pedepsei să țină cont în deplină măsură de criteriile generale de individualizare a pedepsei. În aceste circumstanțe, instanța de recurs menționează că, hotărârea judecătorească a unei instanțe de apel, în esența sa, trebuie să cuprindă temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la respingerea sau admiterea apelului, fără ca actul judecătoresc să poarte un caracter selectiv în favoarea sau defavoarea părților. În corespundere cu art. 419 Cod de procedură penală, rejudecarea cauzei de către instanța de apel se desfășoară potrivit regulilor generale pentru examinarea cauzelor în primă instanță, care se aplică în mod corespunzător. Conform art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, decizia instanței de apel trebuie să cuprindă temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date. Examinând decizia instanței de apel, se constată că, aceasta a admis apelul procurorului, a casat parțial sentința, în partea individualizării pedepsei, cu pronunțarea, în această parte, a unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care lui Golub Zaharia, recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2641 alin.(4) Cod penal, i s-a stabilit o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 6 luni cu executare în penitenciar de tip semiînchis, bazându-se doar pe argumente de ordin generic, fără a invoca temeiuri concrete pentru a-și justifica soluția de a interveni în sentință. Important de menționat că, la stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de judecată va ține cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează sau agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale acestuia. 4 Reieșind din prevederile art. 61 Cod penal, pedeapsa penală este o măsură de constrângere statală, un mijloc de corectare, și reeducare a condamnatului, și se aplică persoanelor care au săvârșit infracțiuni, cauzând anumite lipsuri și restricții drepturilor lor, având drept scop restabilirea echității sociale, corectarea acestuia, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, atât din partea condamnaților, cât și din partea altor persoane. Gravitatea infracțiunii constă în modul și mijloacele de săvârșire a faptei și depinde de scopul urmărit, de împrejurările în care fapta a fost săvârșită, de urmările produse sau care s-ar fi putut produce. Termenul pedepsei, în afară de gravitatea infracțiunii săvârșite, se stabilește având în vedere și persoana celui vinovat, care include date privind gradul de dezvoltare psihică, situația materială, familială sau socială, prezența sau lipsa antecedentelor penale, comportamentul inculpatului până sau după săvârșirea infracțiunii. În esența stabilirii pedepsei subiectului infracțiunii, scopul pedepsei constă în restabilirea echității sociale, corectarea și resocializarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea condamnaților, cât și a altor persoane. Prin urmare, executarea pedepsei nu trebuie să cauzeze suferințe fizice și nici să înjosească demnitatea persoanei condamnate Mai mult, potrivit principiului umanismului, Legea penală nu urmărește scopul de a cauza suferințe fizice sau de a leza demnitatea omului. La caz, raportând dispozițiile legale aplicabile la caz, instanța de recurs reține că, prima instanță a acordat deplină eficiență prevederilor art. art. 7, 61, 67, 75, 76 Cod penal, personalității și comportamentului inculpatului, astfel corect a adoptat soluția de condamnare a inculpatului Golub Zaharia, acesta fiind recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2641 alin. (4) Cod penal, a fost condamnat la pedeapsă sub formă de 240 (două sute patruzeci) ore muncă neremunerată în folosul comunității. Subsidiar, instanța de recurs ține să sublinieze că, instanța de apel insuficient a abordat persoana celui vinovat, și nu a luat în considerație circumstanțe care atenuează răspunderea inculpatului Golub Zaharia, unde în corespundere cu prevederile art. 76 Cod penal, au fost stabilite circumstanțe care denotă că acesta a săvârșit pentru prima dată o infracțiune ușoară. Sub aspectul descris supra, este important de specificat că, în cazul unei privări de libertate, este deosebit de important să fie respectat principiul general al securității juridice. Prin urmare, este esențial ca condițiile privării de libertate să fie clar definite în dreptul național și legea însăși să fie previzibilă în aplicare pentru a satisface cerința ”legalității”, un standard din practica CEDO, care impune normelor de drept să fie suficient de precise, întrucât să permită persoanei, să prevadă rezonabil consecințele ce pot deriva dintr-un anumit comportament în circumstanțele particulare ale cauzei sale. În cele din urmă, se atestă că, la caz, pedeapsa individualizată de prima instanță corespunde atât principiului proporționalității, cât și scopului prevăzut în art. 61 alin. (2) Cod penal, restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea condamnaților, cât și a altor persoane, iar concluzia instanței de apel, precum că scopul corectării și reeducării inculpatului poate fi realizat doar cu executarea reală a pedepsei penale, este una neîntemeiată. În acest context, instanța de recurs consideră că, recursurile declarate urmează a fi admise, cu casarea integrală a deciziei instanței de apel și cu menținerea sentinței primei instanțe.

În conformitate cu prevederile art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. a) Cod de procedură 5 penală, Completul de judecată DECIDE : Se admit recursurile declarate de către avocatul Bordian Stanislav în numele inculpatului Golub Zaharia și de către avocatul Pavliuc Ghenadie în numele inculpatului Golub Zaharia. Se casează integral decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 19 decembrie 2022, în cauza penală în privința lui Golub Zaharia XXXXX, cu menținerea sentinței Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 04 mai 2022. Decizia este irevocabilă. Președinte Țurcan Anatolie Judecători Eremciuc Ghenadie Talpă Boris Daguța Sergiu Malanciuc Ion 6