1ra-806/23 — art.190 alin.5 CP

1ra-806/23 — art.190 alin.5 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr.1ra-806/2023

1-15150902-01-1ra-25052023

C u r t e a S u p r e m ă d e J u s t i ț i e

D E C I Z I E

30 august 2023 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte – Țurcan Anatolie,

Judecători – Eremciuc Ghenadie, Daguța Sergiu,

a examinat admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către

avocatul Armanu-Ghemu Ludmila în numele inculpatului Savaș Zeki, prin care se

solicită casarea sentinței Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 17 decembrie

2020 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 20 ianuarie 2023,

în cauza penală în privința lui

Savaș Zeki, născut la xxxx, originar din Xxxx,

domiciliat în Xxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 12.05.2015 – 17.12.2020;

Instanța de apel: 08.04.2021 – 20.01.2023;

Instanța de recurs: 25.05.2023 – 30.08.2023.

Asupra admisibilității în principiu a recursului ordinar în cauză, în baza

actelor din dosar, Colegiul penal

C O N S T A T Ă:

2020, Savaș Zaki a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.190 alin.(5)

Cod penal la 8 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis,

cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita activități ce țin

de administrarea bunurilor și a mijloacelor financiare pe un termen de 3 ani.

Acțiunea civilă a părții civile Ozdemir Osman a fost admisă în principiu,

urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor cuvenite să hotărască instanța de

drept civil.

2013 Savaș Zeki aflându-se în incinta restaurantului „McDonald’s” amplasat pe

str. Xxxx, Xxxx, prin inducerea în eroare a unei sau a mai multor persoane prin

prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasă a unei fapte

adevărate, în privința naturii, calităților substanțiale ale obiectului, părților actului

juridic nul sau anulabil, ori dacă încheierea acestuia este determinată de

comportamentul dolosiv sau viclean care a produs daune în proporții deosebit de

mari, sub pretextul că primește banii cheș, deoarece conturile SRL „ICHESAL”

sunt blocate, pentru covoarele realizate întreprinderii turcești I.M.T. Diș Ticaret

Limited Șirketi, voalând această înșelăciune cu promisiunea că va semna recipisa

1

corespunzătoare mai târziu deoarece nu are cu el ștampila SRL „ICHESAL” și că

banii primiți î-i va introduce pe contul întreprinderii sale, ilicit a dobândit de la cet.

Ozdemir Osman bani în sumă de 22 271 dolari SUA, care conform cursului oficial

al BNM la data de 25.11.2013 constituia 290859,26 lei, după ce banii dobândiți

ilicit, nu i-a introdus pe contul SRL „ICHESAL”, însă i-a folosit în scopuri

personale, cauzând în rezultat părții vătămate Ozdemir Osman o daună în proporții

deosebit de mari, în sumă totală de 290859,26 lei, iar ulterior, la 22 septembrie

2014 executorul judecătoresc în baza ordinului de încasare fără procedură

judecătorească (dosarul nr.xxxx), necătând la faptul că deja primise banii pentru

marfa livrată, repetat a încasat forțat direct de la întreprinderea turcească I.M.T. Diș

Ticaret Limited Șirketi în beneficiul SRL „ICHESAL” bani în sumă de 22 271

dolari SUA pentru același lot de marfa livrat anterior.

Tot el, continuându-și acțiunile sale criminale, urmărind scopul dobândirii

ilicite a bunurilor altei persoane și însușirea lor ulterioară, dându-și seama de

caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările lor prejudiciabile și

admițând în mod conștient survenirea acestora, în perioada 09-12 iunie 2014,

aflându-se în incinta restaurantului „McDonald’s” amplasat pe str.Xxxx, Xxxx,

prin înșelăciune și abuz de încredere, sub pretextul că un alt stoc de covoarele care

urmează a fi realizat întreprinderii turcești I.M.T. Diș Ticaret Limited Șirketi este

blocat în punctul vamal din Republica Moldova iar pentru transferarea mărfii are

nevoie de 7500 dolari SUA pentru achitarea datoriilor fiscale și 7500 dolari SUA

care urmează să fie depuse pe contul serviciului vamal, voalând această înșelăciune

cu promisiunea că va semna recipisa corespunzătoare mai târziu deoarece nu are

cu el ștampila SRL „ICHESAL” și că banii primiți î-i va introduce pe contul

întreprinderii, la fel invocând faptul, că conturile SRL „ICHESAL” sunt blocate,

ilicit a dobândit de la cet. Ozdemir Osman bani în sumă de 15 000 dolari SUA, care

conform cursului oficial al BNM la rata medie în perioada 10.06.2014 - 12.06.2014,

constituia 208844 lei, după ce banii dobândiți ilicit, nu i-a introdus pe contul SRL

„ICHESAL”, însă i-a folosit în scopuri personale, cauzând în rezultat părții

vătămate Ozdemir Osman o daună în proporții deosebit de mari, în sumă totală de

208446 lei.

Astfel, în drept aceste acțiuni ale inculpatului Savaș Zeki, prima instanță le-

a calificat în baza art.190 alin.(5) Cod penal - escrocheria, adică dobîndirea ilicită

a bunurilor altei persoane prin inducerea în eroare a unei sau a mai multor persoane

prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasă a unei

fapte adevărate, în privința naturii, calităților substanțiale ale obiectului, părților (în

cazul în care identitatea acestora este motivul determinant al încheierii actului

juridic) actului juridic nul sau anulabil, ori dacă încheierea acestuia este

2

determinată de comportamentul dolosiv sau viclean care a produs daune în

proporții deosebit de mari.

numele inculpatului Savaș Z., care a solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei

și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin

care inculpatul să fie achitat.

În conținutul cererii de apel avocatul a invocat că instanța de fond nu a ținut

cont de circumstanțele cauzei, nu s-a expus asupra probelor prezentate de apărare

și a pus la baza sentinței de condamnare exclusiv declarațiile părții vătămate și a

unui martor, declarațiile căruia sunt contradictorii.

Instanța de fond nu a dat apreciere cuvenită prevederilor art.art. 385 alin. (1),

394 alin. (1) Cod de procedură penală, iar concluziile primei instanțe cu privire la

condamnarea inculpatului Savaș Zeki în comiterea infracțiunii prevăzute la art. 190

alin. (5) Cod Penal, sunt eronate, bazată doar pe presupuneri.

Unica concluzie a instanței de fond la argumentele apărării în susținerea

poziției de achitare a inculpatului s-a rezumat doar la faptul că partea vătămată a

dat declarații sub jurămînt și nu mai este necesară demonstrarea faptului dacă acesta

la data de 25.11.2013 și 09-12.06.2014 deținea sau nu permis de ședere pe teritoriul

țării, fapt ce contravine principiului unui proces contradictoriu și egalității armelor

în proces, or pînă în prezent nu se cunoaște cu precizie dacă partea vătămată

Ozdemir Osman s-a aflat sau nu pe teritoriul Republicii Moldova în perioada

menționată.

Instanța de fond a stabilit vinovăția inculpatului, doar în baza declarațiilor

părții vătămate Ozdemir Osman și martorului Ertuk Nevzad, însă nu a ținut cont de

faptul că declarațiile părții vătămate și ale martorului legate de locul, data, ora

transmiterii sumei de bani către Savaș Zeki sunt contradictorii, or partea vătămată

Ozdemir Osman declară că s-a întîlnit cu Savaș Zeki la McDonalds pînă la orele

10.00 dimineața, iar martorul confirmă că și suma de 22000 dolari și 15000 dolari

au fost transmise după masă, ora nu ține minte. La fel, ultimul declară că a doua

tranșă a fost transmisă în mașină și nu în localul McDonalds. În cazul în care se

demonstra transmiterea cărorva sume bănești la o anumită dată, oră și loc, organul

de urmărire penală urma să atribuie calitatea de parte vătămată nemijlocit

proprietarului banilor – companiei turcești I.M.T. Diș Ticaret Limited Șirketi și nu

persoanei fizice Ozdemir Osman căruia acest drept nu-i aparține sub nici-o formă,

fapt ce demonstrează în opinia apărătorului caracterul vădit nejustificat al

acțiunilor/inacțiunilor organului de urmărire penală, acestea fiind manifestate prin

începerea și desfășurarea procesului penal în lipsa părții vătămate reale.

Persoană fizică Ozdemir Osman nu a demonstrat că, compania turcă I.M.T.

„Diș Ticaret Limited Șirketi” care i-ar fi transmis bani cash spre achitare către

3

compania moldovenească SRL „ICHESAL” pentru importul covoarelor țesute

manual, după achitarea către executorul judecătoresc, în baza ordinului de încasare

fără procedură judecătorească din 22.09.2014 (dosarul nr.xxxx), ar fi solicitat

încasarea de la dînsul a acelei sume de bani achitate către SRL „ICHESAL” - în

mărime de 22 271 dolari SUA sau să dovedească că a achitat către firmă suma dată,

fapt pentru care în prezentul proces să se considere parte vătămată. Mai mult, partea

vătămată nu a demonstrat faptul că, la data de 25.11.2013 și respectiv, 09-12 iunie

2014 s-a aflat pe teritoriul Republicii Moldova, deși apărarea a invocat acest

moment și a solicitat să fie verificat, la fel nu a demonstrat motivul aflării pe

teritoriul RM, dacă deținea sau nu un permis de ședere valabil, viză, etc., în temeiul

Legii nr.200 din 16.07.2010 privind regimul străinilor în RM, or din procesul-

verbal de audiere a părții vătămate din 10.10.2014 (f.d. 17-18, vol.I) rezultă că a

fost identificat doar în baza pașaportului nr. U 07128027.

La fel, partea vătămată nu a demonstrat cum a introdus în țară, prin intrări

unice așa sume mari în numerar, fără a-i declara la vamă, or în prezent se permite

introducerea în țară a numerarului fără a-l declara pînă la suma de 10 000 euro, iar

la perioada anilor 2013-2014, această sumă era mult mai mică, restul urmau a fi

declarați, prin completarea unui formular tipizat DV-6, în baza căruia urma să fie

eliberat formularul tipizat TV-28, în cazul depistării numerarului care depășește

pragul valoric de 10.000 de euro, persoanele care nu declara sunt sancționate

contravențional sau penal, după caz, iar diferența nedeclarată poate fi confiscată.

Urmau a fi apreciate critic declarațiile unicului martor audiat în ședința de

judecată, Ertuk Nevzad Mustafa Sabri, deoarece declarațiile acestuia sunt

contradictorii cu cele ale părții vătămate și însăși martorul declară că era angajat al

companiei din Turcia, în calitate de expert covoare și totodată fiind administrator

și în compania din Republica Moldova, fiind astfel, într-un conflict de interese și

nu se cunoaște pe care parte a apărat-o în prezenta speță. Totodată, martorul invocă

faptul că, nu a primit salariu de la SRL ICHESAL, dar de la Osman Ozdemir și alte

persoane din Turcia, fapt ce prezumă că martorului fiindu-i achitat salariu de partea

vătămată putea să facă declarații în favoarea acesteia.

Organul de urmărire penală nu a ținut cont de circumstanțele cauzei,

neîntemeiat nu a dat curs cererilor depuse de partea apărării în vederea identificării

circumstanțelor de fapt, în vederea identificării faptului dacă învinuitul a comis sau

nu fapta, prin obținerea de noi probe sau prin compararea acestora, fapt ce a dus la

o examinarea superficială a cauzei penale.

Astfel, la data de 26.06.2015, în REI-1 al IP Rîșcani a fost înregistrat

procesul penal nr.20150201424, în baza denunțului avocatului V. Țaulean, în

interesele lui Zeki Savaș, prin care a solicitat să fie întreprinse măsuri pentru

atragerea la răspundere a cetățeanului de origine turcă, Ozdemir Osman Dursan, în

4

baza art.311 alin. (2) Cod Penal, pentru faptul că la 25.09.2014 a depus un denunț

fals la Procuratura s. Rîșcani mun. Chișinău, ca urmare a acestuia a fost pornită

urmărirea penală în temeiul art.190 alin.(5) CP, în privința cetățeanului de origine

turcă, Savaș Zeki și cetățeanului RM, Savaș Irina.

Prin ordonanța procurorului în Procuratura Rîșcani, mun. Chișinău,

Buinovski Daniela din 13.07.2015 s-a dispus refuzul în pornirea urmăririi penale și

clasarea procesului penal nr.20150201424 din motiv că fapta nu întrunește

elementele componenței de infracțiune. Fiind contestate ordonanțele în temeiul

art.313 CPP prin încheierea Judecătoriei mun. Chișinău, sediul Rîșcani din

28.12.2015 a fost respinsă ca neîntemeiată plîngerea avocatului V. Țaulean în

interesele lui Savaș Zeki. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 18.04.2016,

dosar nr. xxxx (f.d.135-143, vol.II) a fost admis recursul avocatului V. Țaulean în

interesele lui Savaș Zeki, casată încheierea Judecătoriei mun. Chișinău, sect.

Rîșcani din 28.12.2015 și remisă cauza în adresa Procuraturii mun. Chișinău,

sect.Rîșcani pentru lichidarea neajunsurilor. Astfel, prin decizia irevocabilă

nominalizată s-a constatat că organul de urmărire penală a examinat superficial

plîngerile lui Savaș Zeki, fără a audia petiționarul și pe Ozdemir Osman, fără a

dispune efectuarea unei analize ample a declarațiilor și a stabili existenta sau

inexistența componenței de infracțiune în acțiunile sau inacțiunile lui Ozdemir

Osman, prin ce i-a fost îngrădit lui Savaș Zeki accesul la justiție și încălcat dreptul

la un proces echitabil.

În acțiunile/inacțiunile lui Savaș Zeki lipsește latura obiectivă ca element al

infracțiunii, manifestată prin lipsa înșelăciunii și abuzului de încredere, nu a fost

probat faptul că în zilele respective, a participat Savaș Zeki la întîlnirile cu Ozdemir

Osman, precum și dacă ultimul era în țară la acel moment și deținea un permis de

ședere, deși a fost solicitat în repetate rînduri de către apărare, însă acestea au fost

respinse neîntemeiate, astfel inculpatul fiind lipsit de drepturile sale procesuale, or

altă soluție legală învinuitul nu a avut decît să solicite prin cereri aportul organului

de urmărire penală/ instanța de judecată la colectarea probelor, care ar demonstra

lipsa vinovăției, or nu putea Ozdemir Osman să transmită sume bănești lui Savaș

Zeki dacă primul nu se afla pe teritoriul Republicii Moldova în perioadele indicate.

La faza de urmărire penală au fost admise multiple încălcări de procedură,

care duc la nulitatea acțiunilor procesuale efectuate, care au rămas fără examinare

sau au fost respinse neîntemeiat. Astfel, la data de 23.10.2014 de către apărătorul

lui Savaș Zeki a fost depusă o plîngere către procurorul Rusu Oleg, prin care a

solicitat să fie anulat procesul verbal de reținere a lui Savaș Zeki din 22.10.2014 și

în regim de urgență să fie verificată circumstanța dacă în perioada 25.11.2013 și 09

- 12.06.2014, cetățeanul turc Ozdemir Osman s-a aflat pe teritoriul Republicii

Moldova, pentru a verifica versiunea unui denunț calomnios din partea ultimului,

5

însă la data de 03.11.2014 prin ordonanță, procurorul a respins parțial această

plîngere și deși a admis plîngerea apărării în partea verificării circumstanței date,

pînă în prezent nu a întreprins nimic în vederea stabilirii acesteia.

Reținerea lui Savaș Zeki la data de 22.10.2014, în timp ce acesta s-a prezentat

benevol în fața organului de urmărire penală a fost ilegală, iar respingerea plângerii

contrară legii, emisă cu încălcarea gravă a drepturilor persoanei bănuite.

La data de 17.04.2015 a fost depusă cererea apărătorului în interesele

inculpatului cu mai multe solicitări în vederea verificării vinovăției sau

nevinovăției persoanei învinuite, care potrivit ordonanței Procurorului în

Procuratura s. Rîșcani, Oleg Rusu, a fost respinsă în totalitate. Astfel, a rămas fără

răspuns toate obiecțiile referitor la demonstrarea nevinovăției lui Savaș Z. în

comiterea infracțiunii imputate.

2023, a fost admis apelul declarat de avocatul Armanu-Ghemu Ludmila în numele

inculpatului Savaș Zeki, casată parțial sentința, în latura penală, inclusiv din oficiu

și pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin

care.

Savaș Zeki a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.190 alin.(5)

Cod penal la 8 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis,

cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita activități ce țin

de administrarea bunurilor și a mijloacelor financiare pe un termen de 3 ani.

Celelalte dispoziții ale sentinței au fost menținute.

4.1. În motivarea soluției pronunțate instanța de apel a menționat că, prin

sentință, instanța de fond a constatat fapta cu descrierea semnelor calificative a

infracțiunii imputate conform textului dispoziției art.190 Cod penal în redacția

nouă. Or, reieșind din analiza textuală a ordonanței de punere sub învinuire din 30

noiembrie 2020, instanța de apel a constatat că, faptele de săvârșirea cărora se

învinuiește Savaș Zeki au fost încadrate potrivit conținutului legal al art.190 Cod

penal, în redacția modificărilor operate prin Legea nr.179 din 26 iulie 2018, în

vigoare din 17 august 2018 - „prin inducerea în eroare” și „prin prezentarea ca

adevărată a unei fapte mincinoase în privința naturii, calităților substanțiale ale

obiectului, părților”, însă fără a se ține cont că fapta incriminată lui Savaș Zeki a

fost comisă la 25 noiembrie 2013 și în perioada 09-12 iunie 2014, urmând a fi

reținută în sarcina acestuia elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute la art.

190 Cod penal în redacția anterioară modificărilor din 26 iulie 2018, și anume -

„prin înșelăciune și prin abuz de încredere”.

Potrivit art. 8 Cod penal, caracterul infracțional al faptei și pedeapsa pentru

aceasta se stabilesc de legea penală în vigoare la momentul săvârșirii faptei.

În pct. 23 al deciziei Curții Constituționale nr. 126 din 15 noiembrie 2018

6

privind excepția de neconstituționalitate a unor prevederi din articolul 190 alin. (1)

Cod penal este menționat: „Curtea admite că prin noua redacție a articolului 190

alin. (1) din Codul penal a fost detaliată latura obiectivă a infracțiunii de

escrocherie, legislatorul urmărind scopul eliminării acestei interpretări extensive

defavorabile”.

Or, prin Legea nr. 179 din 26 iulie 2018, în vigoare din data de 17.08.2018,

infracțiunea de escrocherie nu a fost decriminalizată, dar a fost concretizată latura

obiectivă a acesteia prin modalități alternative de comitere a faptei prejudiciabile.

În aceste circumstanțe, s-a atestat că, în acțiunile inculpatului Savaș Z. au

fost reținute semnele calificative ale infracțiunii de escrocherie potrivit redacției

noi, care la acel moment (25.11.2013 și perioada 09-12 iunie 2014) nu erau

prevăzute de legea penală.

Sub acest aspect, verificând legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza

probelor examinate de prima instanță, cercetate și verificate în instanța de apel,

instanța de apel a constatat, în conformitate cu art. 385 alin. (1), pct. 1)-14) Cod

procedură penală precum că: la 25.11.2013 Savaș Zeki urmărind scopul dobîndirii

ilicite a bunurilor altei persoane și însușirea lor ulterioară, dîndu-și seama de

caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzînd urmările lor prejudiciabile și

admițînd în mod conștient survenirea acestora, la 25.11.2013 aflându-se în incinta

restaurantului „McDonald’s” amplasat pe str. Xxxx, Xxxx, prin înșelăciune și abuz

de încredere, sub pretextul că primește banii cheș, deoarece conturile SRL

„ICHESAL” sunt blocate, pentru covoarele realizate întreprinderii turcești I.M.T.

Diș Ticaret Limited Șirketi, voalând această înșelăciune cu promisiunea că va

semna recipisa corespunzătoare mai târziu deoarece nu are cu el ștampila SRL

„ICHESAL” și că banii primiți îi va introduce pe contul întreprinderii sale, ilicit a

dobândit de la cet. Ozdemir Osman Dursun bani în sumă de 22 271 dolari SUA,

care conform cursului oficial al BNM la data de 25.11.2013 constituie 290859,26

lei, după ce banii dobândiți ilicit, nu i-a introdus pe contul SRL „ICHESAL”, însă

i-a folosit în scopuri personale, cauzând în rezultat părții vătămate Ozdemir

Osman Dursun o daună în proporții deosebit de mari, în sumă totală de 290859,26

lei, iar ulterior, la 22.09.2014 executorul judecătoresc în baza ordinului de

încasare fără procedură judecătorească (dosarul nr.xxxx), necătând la faptul că

deja primise banii pentru marfa livrată, repetat a încasat forțat direct de la

întreprinderea turcească I.M.T. Diș Ticaret Limited Șirketi în beneficiul SRL

„ICHESAL” bani în sumă de 22 271 dolari SUA pentru același lot de marfa livrat

anterior.

Tot el, continuându-și acțiunile sale criminale, urmărind scopul dobândirii

ilicite a bunurilor altei persoane și însușirea lor ulterioară, dându-și seama de

caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările lor prejudiciabile

7

și admițând în mod conștient survenirea acestora, în perioada 09-12 iunie 2014,

aflându-se în incinta restaurantului „McDonald’s” amplasat pe str.Xxxx, Xxxx,

prin înșelăciune și abuz de încredere, sub pretextul că un alt stoc de covoarele care

urmează a fi realizat întreprinderii turcești I.M.T. Diș Ticaret Limited Șirketi este

blocat în punctul vamal din Republica Moldova, iar pentru transferarea mărfii are

nevoie de 7500 dolari SUA pentru achitarea datoriilor fiscale și 7500 dolari SUA

care urmează să fie depuse pe contul serviciului vamal, voalând această

înșelăciune cu promisiunea că va semna recipisa corespunzătoare mai târziu

deoarece nu are cu el ștampila SRL „ICHESAL” și că banii primiți î-i va introduce

pe contul întreprinderii, la fel invocând faptul, că conturile SRL „ICHESAL” sunt

blocate, ilicit a dobândit de la cet. Ozdemir Osman Dursun bani în sumă de 15 000

dolari SUA, care conform cursului oficial al BNM la rata medie în perioada

10.06.2014 - 12.06.2014, constituie 208844 lei, după ce banii dobândiți ilicit, nu i-

a introdus pe contul SRL „ICHESAL”, însă i-a folosit în scopuri personale,

cauzând în rezultat părții vătămate Ozdemir Osman Dursun o daună în proporții

deosebit de mari, în sumă totală de 208446 lei.

Astfel, instanța de apel a considerat că acțiunile inculpatului Savaș Zeki

urmează a fi calificate în baza art. 190 alin. (5) din Codul penal, după indicii

calificativi: escrocheria, adică dobîndirea ilicită a bunurilor altei persoane prin

înșelăciune și abuz de încredere cu cauzarea de daune în proporții deosebit de mari.

În continuare, instanța de apel a menționat că, necătând la faptul că inculpatul

nu și-a recunoscut vina în comiterea infracțiunii incriminate, vinovăția acestuia s-a

confirmat prin totalitatea probelor cercetate în ședința de judecată de către instanța

de fond și verificate prin citire în instanța de apel și anume: declarațiile părții

vătămate Ozdemir Osman; declarațiile martorului Enturk Nevzat.

Totodată, vinovăția lui Savaș Z. a fost confirmată și prin probele scrise și

anume: procesul-verbal de ridicare din 10.10.2014, prin care de la partea vătămată

Ozdemir O. au fost ridicate mai multe documente; copia tradusă și autentificată a

obligațiunii semnată de Ozdemir O. la 22.11.2013, prin care ultimul confirmă

faptul că a primit de la directorul Întreprinderii I.M.T. Diș Ticaret Limited Șirketi,

Suat Terzioglu suma de 22 300 dolari SUA și se obligă să achite în numerar această

sumă de bani pentru covoare procurate de compania I.M.T. Diș Ticaret Limited

Șirketi fondatorilor companiei ”ICHESAL” Irina și Savaș Z.; - copia tradusă și

autentificată a obligațiunii semnată de Ozdemir O. la 06.06.2014, prin care acesta

confirmă că a primit de la directorul Întreprinderii I.M.T. Diș Ticaret Limited

Șirketi, Suat Terzioglu suma de 15000 dolari SUA și se obligă să achite în numerar

această sumă de bani în baza solicitării personale pentru covoare procurate de

compania I.M.T. Diș Ticaret Limited Șirketi, achitarea amenzilor și în calitate de

garanție fondatorilor companiei ”ICHESAL” Irina și Savaș Z.; - originalul

8

certificatului de autorizare din 08.11.2011 în limba turcă, însoțit de traducerea

Autorizației care este semnată de directorul I.M.T. Diș Ticaret Limited Șirketi, Suat

Terzioglu prin care acesta îl împuternicește pe Ozdemir O. să prezinte interesele

întreprinderii pe teritoriul R. Moldova, să vîndă și să procure marfă, să primească

sume bănești pentru mărfuri vîndute și să achite inclusiv și în avans prețul

produselor sau mărfii care vor fi procurate pentru I.M.T. Diș Ticaret Limited

Șirketi; - duplicatul certificatului de înregistrare a firmei I.M.T. Diș Ticaret Limited

Șirketi în limba turcă eliberat de Camera de Comerț din Istambul prin care se

confirmă că I.M.T. Diș Ticaret Limited Șirketi are drept domeniu de activitate

procurarea, vînzarea și distribuirea tuturor felurilor de covoare, carpete și produse

din textil; - copia facturii din 01.08.2012 în limba turcă și traducerea acesteia,

potrivit căreia la data menționată I.M.T. Diș Ticaret Limited Șirketi a transferat

Î.M. ”ICHESAL” S.R.L., administrator Savaș I., suma de 27250 dolari SUA pentru

procurarea a 545 covoare, cu originea Moldova; - copia facturii din 19.02.2014 în

limba turcă și traducerea acesteia, potrivit căreia la data nominalizată, I.M.T. Diș

Ticaret Limited Șirketi a transferat Î.M. ”ICHESAL” S.R.L., administrator Savaș

I., suma de 8600 dolari SUA pentru procurarea a 172 covoare, cu originea

Moldova; - copia facturii din 01.08.2013 în limba turcă și traducerea acesteia,

potrivit careia la data indicată, I.M.T. Diș Ticaret Limited Șirketi a transferat Î.M.

”ICHESAL” S.R.L., administrator Savaș I. suma de 36350 dolari SUA pentru

procurarea a 727 covoare, cu originea Moldova; - copia facturii din 29.11.2011 în

limba turcă și traducerea acesteia în sumă de 46864,00 dolari SUA; - copia scrisorii

recomandate nr. 3000019418206, în limba turcă și traducerea acesteia expediată de

Biroul de Executare în adresa I.M.T. Diș Ticaret Limited Șirketi în cadrul dosarului

de executare nr. 2014/16236; - copia ordinului de încasare fără procedură

judecătorească, dosar nr.xxxx, în limba turcă și traducerea acesteia privind

încasarea de la I.M.T. Diș Ticaret Limited Șirketi în beneficiul Î.M. ”ICHESAL”

S.R.L. a sumei de 22271,00 dolari SUA; - copia certificatului fiscal a firmei I.M.T.

Diș Ticaret Limited Șirketi în limba turcă și traducerea acesteia; - ordonanța de

anexare a documentelor la cauza penală.

Astfel, instanța de apel a conchis că realizarea de către inculpat a înșelăciunii

și abuzului de încredere, care a cauzat daune în proporții deosebit de mari, s-a

exprimat prin faptul că el a asigurat victima că primește suma de 22 271 dolari SUA

în bani cheș deoarece conturile SRL „ICHESAL” sunt blocate, iar ulterior această

sumă va fi introdusă pe contul întreprinderii sale „ICHESAL” pentru covoarele

realizate întreprinderii turcești I.M.T. Diș Ticaret Limited Șirketi, iar suma de 7500

dolari SUA urmează să fie depusă pe contul serviciului vamal întru achitarea

datoriilor fiscale pentru un alt stoc de covoare care urma a fi realizat întreprinderii

turcești nominalizate este blocat în punctul vamal din Republica Moldova.

9

Ulterior, la 22.09.2014 executorul judecătoresc în baza ordinului de încasare

fără procedură judecătorească (dosarul nr.xxxx), a încasat forțat direct de la

întreprinderea turcească I.M.T. Diș Ticaret Limited Șirketi în beneficiul SRL

„ICHESAL” bani în sumă de 22271 dolari SUA pentru același lot de marfă livrat

anterior, deși întreprinderea turcească prin intermediul reprezentantului său

Ozdemir O. a achitat suma dată direct lui Savaș Z.

Totodată, suma de 7500 dolari SUA nu a fost depusă nici pe contul

serviciului vamal, precum și nici pe contul SRL „ICHESAL”, fiind folosiți în

scopuri personale de către Savaș Z.

Referitor la argumentul avocatului precum că organul de urmărire penală a

omis să prezinte probe ce ar confirma faptul că partea vătămată Ozdemir O. s-au

aflat sau nu pe teritoriul R. Moldova în data de 25.11.2013 și 09-12.06.2014,

instanța de apel a menționat că potrivit extrasului din sistemul de căutare Acces

Web se confirmă că la data de 25.11.2013, Ozdemir Osman, a intrat în Republica

Moldova prin Punctul de Trecere a Frontierei Chișinău-Aeroport și a părăsit

teritoriul Republicii Moldova la 29.11.2013 prin același punct de trecere a

frontierei. La fel, la data de 09.06.2014, Ozdemir O., a intrat în Republica Moldova

prin Punctul de Trecere a Frontierei Chișinău-Aeroport și a părăsit teritoriul

Republicii Moldova la 13.06.2014 prin același punct de trece a frontierei.

Respectiv, contrar alegațiilor inculpatului expuse în cadrul urmăririi penale

și în instanța de fond precum că la data săvârșirii faptelor incriminate, partea

vătămată Ozdemir O. nu s-ar fi aflat pe teritoriul R.Moldova sunt combătute prin

proba nominalizată, din care rezultă că la 25.11.2013 și 09-12.06.2014, perioadă în

care Savaș Z. a săvârșit faptele de escrocherie, partea vătămată se afla pe teritoriul

R. Moldova.

La fel, instanța de apel a reținut ca nefondat argumentul părții apărării

precum că instanța de fond nu a ținut cont de contradicțiile existente între

declarațiile părții vătămate și ale martorului Ertuk N., privind locul, data și ora

transmiterii sumei de bani către inculpat, or, instanța de apel a conchis că nu sunt

careva divergențe esențiale între declarațiile martorului nominalizat și victimă.

Dimpotrivă, declarațiile acestora coroborează între ele, precum și cu celelalte probe

administrate de către organul de urmărire penală.

Totodată, au fost considerate nefondate afirmațiile părții apărării precum că

organul de urmărire penală urma să atribuie calitatea de parte vătămată nemijlocit

proprietarului banilor – adică companiei turcești I.M.T. Diș Ticaret Limited Șirketi,

dar nu persoanei fizice Ozdemir Osman, căruia acest drept nu-i aparține sub nici o

formă, fapt ce demonstrează în opinia apărătorului caracterul vădit nejustificat al

acțiunilor/inacțiunilor organului de urmărire penală, acestea fiind manifestate prin

începerea și desfășurarea procesului penal în lipsa părții vătămate reale.

10

În acest sens, instanța a menționat că, în speță, urmărirea penală a fost pornită

la data de 07.10.2014 în baza plîngerii depuse de Ozdemir Osman în care se solicita

atragerea la răspundere penală a lui Savaș Z. care prin înșelăciune i-a adus un

prejudiciu material în sumă de 22271 dolari SUA și 15000 dolari SUA.

Prin ordonanța din 10.10.2014, Ozdemir O. a fost recunoscut în calitate de

parte vătămată. Ultimul, fiind audiat în calitate de parte vătămată, a explicat că

sumele de 22271 dolari SUA și 15000 dolari SUA le-a primit prin recipisă de la

directorul I.M.T. Diș Ticaret Limited Șirketi, Suat Terzioglu și s-a obligat ca

sumele date să i le transmită lui Savaș Z. și Savaș I. ca plată pentru marfa exportată

de firma acestora – covoare țesute manual.

Din conținutul declarațiilor rezultă că deși partea vătămată a transmis lui

Savaș Z. sumele de 22271 dolari SUA și 15000 dolari SUA, la data de 22.09.2014,

la întreprinderea I.M.T. Diș Ticaret Limited Șirketi, s-a prezentat executorul

judecătoresc din Turcia care a prezentat un titlu executoriu și în baza căruia s-a

încasat de la compania turcească suma de 22271 dolari SUA în beneficiul SRL

„Ichesal”, astfel, și-au dat seama că au fost înșelați de către Savaș Z. Prin urmare,

Ozdemir O. este obligat să achite firmei I.M.T. Diș Ticaret Limited Șirketi sumele

indicate mai sus.

Respectiv, Ozdemir O. întrunește condițiile stabilite în dispoziția art.59 Cod

de procedură penală, iar organul de urmărire penală corect l-a recunoscut pe acesta

în calitate de parte vătămată.

Totodată, avocatul a indicat că partea vătămată nu a demonstrat cum a

introdus în țară, prin intrări unice așa sume mari în numerar, fără a-i declara la

vamă, or în prezent se permite introducerea în țară a numerarului fără a-l declara

până la suma de 10 000 euro, iar în perioada anilor 2013-2014, această sumă era

mult mai mica.

În acest sens, au fost apreciate declarațiile părții vătămate Ozdemir O. care a

relatat că banii nominalizați i-a adus în R.Moldova în numerar în buzunar. Nimeni

nu a solicitat declararea la vamă a sumelor bănești și el personal i-a adus în buzunar.

Mai mult, instanța a reținut că obiectul prezentei cauze penale sunt faptele

de escrocherie comise de inculpat, astfel pentru soluționarea justă a cauzei este

demonstrarea însușirii mijloacelor bănești în mărime de 22271 dolari SUA și 1500

dolari SUA de către Savaș Zeki, lucru care a și fost probat. Cît privește modul,

legalitatea sau corectitudinea prin care partea vătămată a introdus sumele date în

Republica Moldova, nu ține de competenta instanței de a le da o apreciere în

prezenta cauză.

Cât privește argumentele avocatului referitor la probele acuzării, instanța de

apel le-a apreciat ca o poziție de apărare, indicând că materialele de probă

coroborează între ele, precum și cu declarațiile părții vătămate și ale martorului

11

Enturk N., care au permis de a reconstitui în totalitate circumstanțele săvârșirii

faptelor incriminate inculpatului.

Totodată, probele menționate confirmă existența și genul de activitate a

I.M.T. Diș Ticaret Limidet Șirketi și SRL „Ichesal”, existența relațiilor comerciale

între aceste companii, ultima a cărei fondator și administrator a fost Savaș Irina,

soția lui Savaș Zeki, faptul exportării covoarelor de către S.R.L. „Ichesal” din

Republica Moldova în Turcia, către I.M.T. Diș Ticaret Limited Șirketi, faptul

transmiterii de către Ozdemir O. lui Savaș Z. a sumei de 22 271 dolari SUA pentru

covoarele realizate întreprinderii turcești I.M.T. Diș Ticaret Limited Șirketi, faptul

transmiterii de către Ozdemir O. lui Savaș Z. a sumei de 15 000 dolari SUA, care

a solicitat de la partea vătămată suma dată sub pretextul că un alt stoc de covoarele

care urmează a fi realizat întreprinderii turcești I.M.T. Diș Ticaret Limited Șirketi

este blocat în punctul vamal din Republica Moldova și în final faptul încasării de

către executorul judecătoresc din Turcia de la I.M.T. Diș Ticaret Limited Șirketi în

beneficiul Î.M. „ICHESAL” S.R.L. a sume de 22271 dolari SUA.

Referitor la denunțul avocatului V. Țaulean, în interesele lui Zeki S., prin

care a solicitat să fie întreprinse măsuri pentru atragerea la răspundere a

cetățeanului de origine turcă, Ozdemir Osman Dursan, în baza art. 311 alin. (2) Cod

penal, instanța de apel a conchis că până la moment partea apărării nu a prezentat

instanței soluția adoptată de organul de urmărire penală pe marginea denunțului,

care se datorează exclusiv inacțiunilor inculpatului și apărătorului, fapt ce nu poate

fi imputat instanțelor de fond sau de apel.

Instanța de apel a respins ca nefondate afirmațiile apărătorului precum că la

faza de urmărire penală au fost admise multiple încălcări de procedură, care duc la

nulitatea acțiunilor procesuale efectuate, or din conținutul cererii de apel nu este

clar la care încălcări de procedură se referă avocatul. La materialele cauzei nu se

regăsește nici o plângere adresată organului de urmărire penală, procurorului la caz,

procurorului ierarhic superior sau judecătorului de instrucție prin care să fi fost

contestate acțiunile/inacțiunile sau actele organului de urmărire penală pretins a fi

efectuate cu încălcarea procedurii.

Cu referire la pedeapsa ce urmează a fi stabilită inculpatului Savaș Z.,

instanța de apel a menționat că, Savaș Zeki a fost recunoscut vinovat de săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art.190 alin.(5) Cod penal, pentru care legea penală

prevede pedeapsa cu închisoare de la 8 la 15 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa

anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de până la 5 ani.

Potrivit alin.(5) art.16 Cod penal, infracțiunea comisă de inculpat este

calificată ca fiind deosebit de gravă.

De asemenea, la stabilirea mărimii și categoriei pedepsei, instanța de apel a

luat în considerație persoana inculpatului, care nu și-a recunoscut vina, anterior nu

12

a fost judecat, lipsa circumstanțelor agravante și atenuante, precum și ținând cont

de criteriile de individualizare a pedepsei și scopul reeducării vinovatului, instanța

a considerat că pedeapsa lui Savaș Z. urmează a fi stabilită sub formă de închisoare

pe un termen de 8 ani, cu executarea în penitenciar de tip închis, cu privarea de

dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita activități ce țin de administrarea

bunurilor și a mijloacelor financiare pe un termen de 3 ani.

Cât privește acțiunea civilă, instanța a reținut că prin sentința Judecătoriei

Chișinău, sediul Rîșcani din 17 decembrie 2020, acțiunea civilă a părții vătămate

Ozdemir O. a fost admisă în principiu, urmând ca asupra cuantumului

despăgubirilor cuvenite să se pronunțe instanța în ordinea civilă.

Sentința instanței de fond nu a fost contestată de către acuzatorul de stat, nici

de partea vătămată, astfel la adoptarea unei soluții de admitere a acțiunii civile

instanța va agrava situația inculpatului, motiv din care instanța de apel va menține

sentința instanței de fond cu privire la acțiunea civilă depusă de partea vătămată

Ozdemir O.

Armanu-Ghemu Ludmila în numele inculpatului Savaș Zeki, care a solicitat

casarea acestora, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit

modului stabilit pentru prima instanță, prin care Savaș Zeki să fie achitat.

În motivarea recursului declarat, autorul acestuia invocă argumente similare

celor indicate anterior în apel descrise în pct. 3 al prezentei decizii.

În esență criticile avocatului se bazează pe modul de apreciere a probelor de

către instanțele ierahic inferioare, indicând că probele prezentate de partea acuzării,

nu sunt pertinente și concludente ca să dovedească vinovăția inculpatului Savaș Z.

Astfel, potrivit art.8 alin.(3) Cod de procedură penală, concluziile despre

vinovăția persoanei de săvârșirea infracțiunii nu poate fi întemeiată pe presupuneri,

iar toate dubiile în probarea învinuirii care nu pot fi înlăturate se interpretează în

favoarea inculpatului.

raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acesta este inadmisibil,

fiind vădit neîntemeiat din următoarele considerente.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute în art. 427 Cod de

procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent.

Potrivit prevederilor art.432 alin.(2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța

de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărârii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia

în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat.

13

În recursul ordinar declarat de avocat, acesta nu indică nici un temei de drept

prevăzut la art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, însă din conținutul recursului

se semnalizează temeiurile prevăzute la art. 427 alin.(1) pct. 6) și 8) Cod de

procedură penală, care stabilesc, că hotărârile instanței de apel pot fi supuse

recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel

în cazurile, când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor

invocate în apel și nu au fost întrunite elementele infracțiunii.

Însă, verificând alegațiile autorului, în raport cu actele cauzei, Colegiul penal

conchide că acestea se referă în mare parte doar la chestiunea de apreciere a

probelor, întrucât partea apărării face o proprie evaluare a materialului probator,

prezentând versiunea potrivit căreia probele administrate de către instanțele de fond

nu confirmă vinovăția inculpatului Savaș Zeki în săvârșirea infracțiunii prevăzută

de art. 190 alin.(5) Cod penal, astfel alegațiile acestuia sunt neîntemeiate, iar

instanța de apel la adoptarea soluției, a respectat prevederile legale, adoptând o

soluție corectă și întemeiată.

În privința temeiului de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de

procedură penală, Colegiul penal constată că nu și-a găsit confirmarea în urma

cercetării materialelor cauzei, nefiind identificate careva circumstanțe care ar

justifica incidența acestui temei de recurs, dat fiind faptul că, instanță de apel, la

judecarea apelului și adoptarea deciziei a respectat prevederile art. 414 alin. (1) (5),

417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, s-a expus detaliat și argumentat

asupra motivelor relevante invocate în apelul recurentului. Au fost reflectate clar

motivele pe care se întemeiază soluția instanței de apel de condamnare a

inculpatului, soluție fiind întemeiată pe acțiunile procesuale și cumulul de probe,

cercetate, verificate și apreciate just prin prisma prevederilor art. 101 Cod de

procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și

veridicități lor, iar toate probele în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor,

fără a fi admisă vreo eroare de fapt sau de drept ce ar afecta legalitatea deciziei

instanței de apel, fapt ce determină lipsa unor temeiuri justificative de a interveni

în decizia instanței de apel sub aspectele contestate.

Instanța de recurs reiterează că, la etapa judecării recursului nu analizează

conținutul mijloacelor de probă, nu dă o nouă apreciere materialului probator și nu

stabilește o altă situație de fapt, decât cea constatată de instanțele de fond, aceasta

fiind sarcina primordială a instanțelor de fond.

Colegiul penal menționează că, aprecierea probelor de către instanțele de

fond poate să fie recunoscută ca o eroare gravă de fapt și reținută de instanța de

recurs, doar în cazul unor expuneri denaturate - ce nu corespund conținutului faptic

a probelor, sau neluarea în considerare a acestora.

Astfel, Colegiul penal apreciază critic argumentele recurentului, precum că,

14

inculpatul urmează a fi achitat din motiv ca Savaș Z. nu a săvârșit fapta pentru care

a fost condamnat, lipsind semnele componenței de infracțiune, deoarece aceasta

reprezintă o interpretare subiectivă a autorului ce nu poate fi acceptată și un mod

de apărare a inculpatului în vederea eschivării de răspundere penală, or în decizia

instanței de apel au fost combătute aceste argumente (f. d. 20-51, vol. III), motivări

ce sunt în coroborare cu circumstanțele constatate în prezenta cauza penală în baza

cumulului de probe cercetate de prima instanță și corespunzător de instanța de apel,

ce se acceptă de instanța de recurs, și practicii CtEDO.

La caz, instanța de recurs notează că, principiul contradictorialității în

procesul penal este privită ca o valoare juridică, care face parte din garanțiile care

asigură realizarea dreptului la un proces echitabil, drept consacrat în art.6 CEDO.

Mai mult, principiul contradictorialității se află într-o strînsă legătură cu

principiul egalității armelor, ca părți ale dreptului la un proces echitabil și implică

dreptul fiecărei părți de a lua cunoștință cu toate actele cauzei, într-o procedură

contradictorie care să nu o plaseze pe vreuna dintre părți într-o situație

dezavantajoasă, în scopul păstrării justului echilibru între părți.

Din aceste considerente, Colegiul penal constată că, instanțele de fond în

cadrul examinării cauzei penale, au respectat cu strictețe atât normele procesual

penale (art.art. 24, 26 Cod de procedură penală) ce vizează respectarea principiilor

de drept, cât și în sensul art. 6 CEDO, soluționând cauza în prezența avocatului

inculpatului și în mod echitabil, în mod public și în termen rezonabil, de către o

instanță independentă și imparțială, care prin hotărârile pronunțate nu au adus

atingere intereselor justiției.

La caz se constată că, atât prima instanță, cât și instanța de apel, urmare

examinării cauzei au ținut cont în deplină măsură de prevederile art. art. 99-101,

414 Cod de procedură penală, unde probele au fost cercetate sub toate aspecte prin

prisma pertinenței, concludenței, utilității și veridicirății lor, iar în ansamblu din

punct de vedere al coroborării lor și corect au încadrat juridic acțiunile lui Savaș

Zeki în baza art. 190 alin.(5) Cod penal, după indicii calificativi - escrocheria, adică

dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin înșelăciune și abuz de încredere,

cu cauzarea de daune în proporții deosebit de mari.

Din aceste considerente, Colegiul penal consideră că, vinovăția inculpatului

Savaș Zeki a fost demonstrată prin: - declarațiile părții vătămate Ozdemir O., -

declarațiile martorului Enturk N., și pe probele scrise: - procesul-verbal de

ridicare din 10.10.2014, - copiile traduse și autentificate a obligațiunii semnată de

Ozdemir O. la 22.11.2013 și 06.06.2014, - originalul certificatului de autorizare

din 08.11.2011 în limba turcă, însoțit de traducerea autorizației care este semnată

de directorul I.M.T. Diș Ticaret Limited Șirketi, Suat Terzioglu,- duplicatul

certificatului de înregistrare a firmei I.M.T. Diș Ticaret Limited Șirketi în limba

15

turcă eliberat de Camera de Comerț din Istambul, - copia facturilor din

01.08.2012, 19.02.2014, 01.08.2013 și 29.11.2011 în limba turcă și traducerea

acestora, - copia scrisorii recomandate nr. 3000019418206, în limba turcă și

traducerea acesteia expediată de Biroul de Executare în adresa I.M.T. Diș Ticaret

Limited Șirketi în cadrul dosarului de executare nr. xxxx, - copia ordinului de

încasare fără procedură judecătorească, dosar nr.2014/16236, în limba turcă și

traducerea acesteia privind încasarea de la I.M.T. Diș Ticaret Limited Șirketi în

beneficiul Î.M. ”ICHESAL” S.R.L. a sumei de 22271,00 dolari SUA; - copia

certificatului fiscal a firmei I.M.T. Diș Ticaret Limited Șirketi în limba turcă și

traducerea acesteia și ordonanța de anexare a documentelor la cauza penală.

Astfel, la cauza dedusă judecății, Colegiul penal nu a stabilit careva erori de

drept, or, din conținutul deciziei recurate rezultă în mod clar raționamentele care

au fundamentat soluția instanței de apel, care corect a ajuns la concluzia că faptele

inculpatului Savaș Zeki, în acest sens, întrunesc toate elementele constitutive ale

infracțiunii de escrocherie, prin urmare inculpatul acționând cu intenție directă,

urmărind scopul de cupiditate și anume de a dobândi prin înșelăciune și abuz de

încredere mijloacele bănești, asigurând partea vătămată Ozdemir O. că banii

transmiși vor fi depuși în contul SRL „Ichesal”, ca plată pentru covoarele procurate

de I.M.T. Diș Ticaret Limited Șirketi sau pe contul serviciului vamal întru achitarea

datoriilor fiscale pentru un alt stoc de covoare care urma a fi realizat întreprinderii

turcești I.M.T. Diș Ticaret Limited Șirketi.

Mai mult ca atât, Colegiul penal a constatat contrariul alegațiilor descrise în

recurs în baza probelor menționate mai sus.

Referitor la argumentul nominalizat în recurs asupra încheierii Judecătoriei

Râșcani, mun. Chișinău din 25 iunie 2016, Colegiul penal notează că, potrivit art.

400 alin.(2) și (3) Cod de procedură penală, încheierile date în prima instanță pot fi

atacate cu apel numai o dată cu sentința cu excepția cazurilor în care, potrivit legii,

pot fi atacate separat. Apelul declarat împotriva sentinței se consideră făcut și

împotriva încheierilor, chiar dacă acestea au fost date după pronunțarea sentinței.

Respectiv, instanța de recurs consideră că dezacordul avocatului referitor la

încheierea Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău din 25 iunie 2016, ce se referă la

interceptările telefonice nu răstoarnă situația de fapt reținută de instanțele de fond,

și nici nu pun la îndoială vinovăția inculpatului în comiterea faptei incriminate prin

actul de învinuire. Or, instanțele de fond și-au bazat hotărârile pronunțate la caz pe

un întreg ansamblu probator, și deci, examinarea recursului de către instanța de apel

asupra căruia se insistă de către recurent nu este aptă să răstoarne soluția pronunțată

în prezenta cauză penală.

Colegiul penal conchide că, temeiuri de a pune la îndoială veridicitatea

argumentelor instanței de apel în motivarea soluției sale nu se identifică, pe care în

16

virtutea corectitudinii lor și pentru a evita repetări inutile, le acceptă și le însușește,

fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența CtEDO, care în pct. 37 a hotărârii sale

în cauza Albert vs. România din 16.02.2010, statuează că art.6 §1 din CEDO, deși

obligă instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând

un răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda, 19 aprilie

1994, pct. 61), cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță

internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt

mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale.

În acest context și ținând cont de prevederile art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de

procedură penală, instanța de recurs ordinar concluzionează că temeiurile de casare,

prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) și 8) Cod de procedură penală, nu și-au găsit

aplicabilitatea la caz întrucât decizia atacată este legală, întemeiată și echitabilă,

astfel că recursul urmează a fi declarat inadmisibil, ca fiind vădit neîntemeiat.

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Armanu-

Ghemu Ludmila în numele inculpatului Savaș Zeki, împotriva deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Chișinău din 20 ianuarie 2023, în cauza penală în privința

lui Savaș Zeki, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 21 septembrie 2023.

Președinte Țurcan Anatolie

Judecători Eremciuc Ghenadie

Daguța Sergiu

17