1ra-1615/2022 — Art. 166-1 alin. 1, 264 -1 alin. 1, m179 alin. 3 lit. a CP

Prin sentința Judecătoriei Drochia, sediul Rîșcani din 29.06.2021, Rusu Vadim a fost recunoscut vinovat în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 1661 alin. (1) Cod penal, și în baza acestei Legi, i s-a stabilit pedeapsa sub formă de amendă în mărime de 800 (opt sute) unități convenționale, echivalentul a 16.000,00 (șaisprezece mii,00) lei, cu privarea de dreptul de a ocupa sau de a exercita funcții publice în organele Ministerului Afacerilor Interne pe un termen de 3 (trei) ani. 1 Rusu Vadim a fost eliberat de răspunderea penală în baza art. 2641 alin. (1) Cod penal și art. 179 alin. (3) lit. a) Cod penal, în legătură cu intervenirea termenului de prescripție prevăzut de art. 60 alin. (1) lit. a), b) Cod penal. Solicitarea procurorului privind încasarea de la Rusu Vadim în beneficiul statului suma de 1581, 27 (una mie cinci sute optzeci și unu, 27) lei în calitate de cheltuieli judiciare, s-a admis parțial. S-a încasat de la Rusu Vadim, în beneficiul statului, suma de 628,72 (șase sute douăzeci și opt, 72) lei în calitate de cheltuieli judiciare pentru efectuarea raportului de constatare, raporturilor de expertiză judiciară și testului acoolscopic (muștiuc). Solicitarea procurorului privind încasarea de la Rusu Vadim în beneficiul statului suma 952,55 (nouă sute cincizeci și doi, 55) lei în calitate de cheltuieli judiciare s-a respins, ca neîntemeiată.

Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că, inculpatul Rusu Vadim deținând, în conformitate cu Ordinul Șefului-adjunct al IGP Gheorghe Cavcaliuc nr. 106 ef din 01 martie 2016 funcția de șef de post, ofițer superior de sector al postului de poliție Borosenii Noi al sectorului de poliție nr. 1 (or. Rîșcani) al Inspectoratului de Poliție Rîșcani, fiind, conform prevederilor art. 123 alin. (2) din Codul penal persoană publică, contrar prevederilor art. 15 lit. d), g) al Codului de etică și deontologie al polițistului, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 481 din 10.05.2006 conform cărora: „polițistul este obligat: [...] să-și îndeplinească misiunile într-o manieră echitabilă, inspirându-se, în special, din principiul de imparțialitate și de nediscriminare; să acționeze cu integritate și respect față de populație [...]”, contrar prevederilor art. 24 alin. (1), art. 26 alin. (1) lit. a) și n), art. 26 alin. (3) din Legea nr. 320 din 27.12.2012 cu privire la activitatea Poliției și statutul polițistului, conform cărora: “În îndeplinirea activităților specifice, polițistul are competență teritorială corespunzătoare unității de poliție din care face parte”, „să respecte cu strictețe drepturile, libertățile omului și demnitatea umană, să aibă comportament demn și respectuos pentru persoane, o atitudine fermă față de cei care încalcă legile”, „în cazul aplicării unor măsuri de natură să restrângă drepturile și libertățile persoanei, să aducă la cunoștința acesteia cauza și temeiurile de aplicare a măsurilor de rigoare, precum și drepturile și obligațiile apărute în aceste condiții”, „Atribuțiile de serviciu ale polițistului sînt specificate în actele normative departamentale și în fișa postului, aprobate în modul stabilit”; contrar pct. 7, pct. 9 alin. (1) din Fișa postului, aprobată la 30.03.2016 de către șeful Inspectoratului de poliție Rîșcani, A. Antoci, conform căreia: „asigură menținerea ordinii publice în teritoriul deservit și activitatea de prevenție individuală și generală” și „menține ordinea publică pe sectorul administrativ încredințat, întreprinde măsuri în vederea 2 prevenirii și descoperirii infracțiunilor de competență, precum și curmării ale delictelor”, a comis infracțiunea de violare de domiciliu cu folosirea situației de serviciu în următoarele circumstanțe: La data de 31 mai 2016, Rusu Vadim, a fost telefonat de către cet. Crimneac Emilia, care i-a comunicat că, locuitorul satul Xxxxx, raionul Rîșcani, Voloșciuc Oleg o maltratează pe soția sa, Voloșciuc Irina. În continuare, neavând oficial la examinare careva informații despre infracțiune, neapelând la unitatea de gardă a Inspectoratului de Poliție din raionul Rîșcani în vederea înregistrării altei informații despre infracțiune, neavând dreptul de a efectua careva acțiuni în exercitarea atribuțiilor de serviciu pe teritoriul com.Xxxxx, raionul Rîșcani, deoarece în calitate de șef de post deservea teritoriul administrativ al s.Borosenii Noi, raionul Rîșcani, Rusu Vadim, intenționat, din interes personal, legat de relațiile intime extraconjugale pe care le avea cu cet. Voloșciuc Irina, soția cet. Voloșciuc Oleg, cu scopul violării domiciliului cet.Voloșciuc Oleg în vederea pedepsirii ultimului pentru pretinsele acțiuni de maltratate a soției sale, s-a deplasat cu automobilul personal la domiciliul cet. Voloșciuc Oleg, îmbrăcat în haine civile. Ulterior, folosind situația sa de serviciu, între orele 17:46-19:34, fără permisiunea proprietarului, a intrat ilegal în ograda gospodăriei ultimului și, la cerința acestuia de a părăsi domiciliul, a refuzat, aflându-se în ogradă timp de aproximativ 15 minute până la sosirea polițistului SP al IP Rîșcani, Nistor Dionis, căruia i-a fost dispusă spre examinare comunicarea telefonică a cet.Crimneac Emilia, care, după apelarea lui Rusu Vadim, a telefonat și în unitatea de gardă a Inspectoratului de Poliție al raionului Rîșcani. Tot el, deținând, în conformitate cu Ordinul Șefului-adjunct al IGP Gheorghe Cavcaliuc nr. 106 ef din 01 martie 2016 funcția de șef de post, ofițer superior de sector al postului de poliție Borosenii Noi al sectorului de poliție nr. 1 (or. Rîșcani) al Inspectoratului de Poliție Rîșcani, fiind, conform prevederilor art.123 alin.(2) din Codul penal persoană publică, contrar prevederilor art. 15 lit. d), g) a Codului de etică și deonotologie al polițistului, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 481 din 10.05.2006 conform cărora: „polițistul este obligat: [...] să-și îndeplinească misiunile într-o manieră echitabilă, inspirându-se, în special, din principiul de imparțialitate și de nediscriminare; să acționeze cu integritate și respect față de populație [...]”, contrar prevederilor art. 24 alin.(1), art. 26 alin. (1) lit. a) și n), art. 26 alin. (3) din Legea nr. 320 din 27.12.2012 cu privire la activitatea Poliției și statutul polițistului, conform cărora: “În îndeplinirea activităților specifice, polițistul are competență teritorială corespunzătoare unității de poliție din care face parte”, „să respecte cu strictețe 3 drepturile, libertățile omului și demnitatea umană, să aibă comportament demn și respectuos pentru persoane, o atitudine fermă față de cei care încalcă legile”, „în cazul aplicării unor măsuri de natură să restrângă drepturile și libertățile persoanei, să aducă la cunoștința acesteia cauza și temeiurile de aplicare a măsurilor de rigoare, precum și drepturile și obligațiile apărute în aceste condiții”, „Atribuțiile de serviciu ale polițistului sînt specificate în actele normative departamentale și în fișa postului, aprobate în modul stabilit”; contrar pct. 7, pct. 9 alin. (1) din Fișa postului, aprobată la 30.03.2016 de către șeful Inspectoratului de poliție Rîșcani, A. Antoci, conform căreia: „asigură menținerea ordinii publice în teritoriul deservit și activitatea de prevenție individuală și generală” și „menține ordinea publică pe sectorul administrativ încredințat, întreprinde măsuri în vederea prevenirii și descoperirii infracțiunilor de competență, precum și curmării ale delictelor”, a comis infracțiunea de depășire a atribuțiilor de serviciu în următoarele circumstanțe: La 31 mai 2016, între orele 17:46-19:34, aflându-se ilegal în gospodăria cet. Voloșciuc Oleg, situată în satul Xxxxx, raionul Xxxxx, folosindu-se de situația de serviciu, intenționat, din motive personale, urmărind scopul săvârșirii unor acțiuni, care depășesc în mod vădit limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege, în vederea ascunderii infracțiunii de violare de domiciliu comise, de a crea aparența legalității acțiunilor sale, cât și pentru a demonstra supremația sa, intenționat l-a supus pe cet. Voloșciuc Oleg unui tratament inuman și degradant, manifestat prin aplicarea forței fizice, și anume în momentul când polițistul, Nistor Dionis a venit la fața locului, i-a dat indicații, fără a avea acest drept, de a-i da cătușele din dotare, după care, personal l-a încătușat pe Voloșciuc Oleg cu mâinile la spate, și l-a împins, ultimul lovindu-se cu capul de peretele casei, cât și lovindu-l cu pumnii și picioarele peste diferite părți ale corpului, cauzându-i dureri fizice, precum și conform raportului de expertiză medico-legală nr. 575 D din 16.12.2016 vătămări corporale neînsemnate, sub formă de cicatricea frunții (urma fostei plăgi contuze). În continuarea acțiunilor sale ilegale, împreună cu cet. Oleg Voloșciuc au intrat în locuință, unde, supunându-l la suferințe psihice, fără permisiunea ultimului, a luat din frigider o sticlă cu volumul de 0,5 litri cu rachiu, impunându-l pe cet. Oleg Voloșciuc s-o consume. Apoi, contrar obligațiilor de serviciu, a dispus colaboratorului de poliție al Inspectoratului de Poliție Rîșcani, Nistor Dionisie, deși nu dispunea de acest drept, să verifice armele de vânătoare, păstrate legal de către Voloșciuc Oleg în locuința sa, supunându-l pe ultimul și la suferințe psihice. Ulterior, Rusu Vadim, după ce, colaboratorul de poliție al Inspectoratului de Poliție Rîșcani, Nistor Dionisie, a documentat cazul sesizat privind pretinsele acțiuni cu 4 caracter violent, comise față de cet. Voloșciuc Irina de către soțul său, Voloșciuc Oleg, a telefonat la unitatea de gardă a Inspectoratului de Poliție Rîșcani, solicitând ieșirea la fața locului, în gospodăria cet. Oleg Voloșiciuc, a grupului operativ, motivând că, ultimul este agresiv și-l ultragiază. Venind colaboratorii de poliție la fața locului, Rusu Vadim, depășind în mod vădit limitele atribuțiilor acordate prin lege, în scopul ascunderii comiterii de către sine a încălcărilor de lege comise, a solicitat transportarea lui Voloșciuc Oleg în Inspectoratul de poliție Rîșcani în scopul documentării ultimului pentru pretinsele acțiuni de violență săvârșite. După ce cet. Oleg Voloșciuc a fost transportat la Inspectoratul de poliție, Rusu Vadim, împreună cu soția lui Oleg Voloșciuc, Irina Voloșciuc s-au deplasat în s. Xxxxx, r-l Xxxxx, la casa părinților lui, unde s-au aflat până dimineața, întreținând raporturi sexuale. Drept urmare a acestor fapte ilegale, săvârșirte de către colaboratorul de poliție, Rusu Vadim, au fost aduse daune în proporții considerabile drepturilor ocrotite de lege ale cet. Voloșciuc Oleg, și anume, celor prevăzute de art. 21 alin. (1) și art. 28 din Constituția Republicii Moldova, care stipulează că: „Statul garantează fiecărui om dreptul la viață și la integritate fizică și psihică” și „Statul respectă și ocrotește viața intimă, familială și privată”. Tot el, la 08 decembrie 2017, aproximativ la ora 16:00, acționând intenționat, conștientizând caracterul social periculos al acțiunii de conducere a mijlocului de transport în stare de ebrietate alcoolică și al consecințelor care pot surveni, încălcând prevederile pct. 14 lit. a) al Regulamentului Circulației Rutiere, în conformitate cu care „conducătorului de vehicul îi este interzis să conducă vehiculul în stare de ebrietate, sub influența drogurilor sau altor substanțe contraindicate, care provoacă reducerea reacției”, a condus automobilul de model „Opel Zafira” cu n/î XXXXX și pe segmentul de drum între s. Xxxxx și or. Xxxxx, a stopat, prin semnalizarea farurilor, automobilul de model „VAZ-2121” cu n/î XXXXX, condus de cet. Oleg Voloșciuc, cu care a inițiat o ceartă. Ieșind la fața locului colaboratorii de poliție, și având o bănuială rezonabilă că, Vadim Rusu conducea automobilul în stare de ebrietate alcoolică, l-au supus controlului alcooloscopic cu aparatul „Drager”, constatându-se că, în vaporii de aer expirați se conține alcool în cantitate de 0,43 mg/l (f.d. 123-127, vol. IV).

Nefiind de acord cu sentința pronunțată împotriva acesteia a declarat apeluri: 3.1. Procurorul în Procuratura r-lui Rîșcani Livia Donos, care a solicitat admiterea apelului, casarea parțială a sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care al recunoaște vinovat pe Rusu Vadim în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 1661 alin. (1) Cod penal și ai stabilit o pedeapsă sub formă de închisoare pentru un termen de 5 ani și 6 luni închisoare, cu 5 privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții și a exercita o anumită activitate în organele MAI pe un termen de 5 ani. În rest, sentința să fie menținută. În motivarea apelului a invocat, că instanța de judecată, stabilind just circumstanțele cauzei penale, a calificat corect acțiunile lui Rusu Vadim, însă a fost aplicată o pedeapsă foarte blândă în comparație cu acțiunile care le-a comis asupra părții vătămate Oleg Voloșciuc. Rusu Vadim, fiind o persoană publică, având interes personal, deoarece la acel moment avea relații amoroase cu soția părții vătămate, Irina Voloșciuc, nefiind în grupa operativă, și-a permis ilegal să intre în gospodăria cet. Oleg Voloșciuc, unde în prezența subalternului său, Dionis Nistor și a familiei părții vătămate, Oleg Voroșciuc, l-a maltratat pe ultimul, lovindu-l cu capul de perete, cât și cu pumnii și picioarele peste diferite părți ale corpului, cauzându-i dureri fizice. Totodată, conform rapoartelor de expertiză psihiatrico-psihologice nr. 202037A0097 din 13.07.2020 și nr. 202037A0340 din 24.03.2021, reiese că, cet. Voloșciuc Oleg este capabil de a percepe just împrejurările ce au importanță pentru procesul penal și de a face declarații despre ele. Cet. Voloșciuc Oleg a suportat, în urma acțiunilor violente, la care pretinde că au fost comise față de el traumă psihologică, ce se manifestă prin: sentimente de disperare, tensiune interioară, iritabilitate, tulburări de somn. Astfel, inculpatul Vadim Rusu, nu poate fi corectat prin aplicarea pedepsei sub formă de amendă ci numai prin pedeapsa închisorii, deoarece a comis o infracțiune gravă, vina în comiterea infracțiunii nu a recunoscut-o, nu s-a căit de cele comise și nu a întreprins careva măsuri pentru achitarea prejudiciului material și moral, iar cele relatate de acesta nu confirmă căința acestuia pentru acțiunile comise. Aplicarea pedepsei inculpatului Vadim Rusu cu închisoarea pe un termen de 5 ani și 6 luni, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții și a exercita o anumită activitate în organele MAI pe un termen de 5 ani, a fost solicitată în corespundere cu principiul individualizării pedepsei, or o pedeapsă prea blândă generează dispreț față de ea și nu este suficientă nici pentru corectarea infractorului și nici pentru prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni. 3.2. Partea vătămată Oleg Voloșciuc, care a solicitat admiterea apelului, casarea sentinței și stabilirea unei pedepse mai aspre. În apel partea vătămată a invocat, că nu este de acord cu sentința, pe care o consideră prea blândă în partea pedepsei, deoarece prin acțiunile sale Rusu Vadim a atentat la viața sa. Dreptul la viață, invilolabilitatea fizică și psihică sunt drepturile esențiale ale 6 CEDO. La aplicarea pedepsei lui Rusu Vadim urma să fie luat în considerație importanța drepturilor la viață și sănătate, gradul suferințelor fizice și psihice ale părții vătămate O. Voloșciuc, expimate prin cauzarea vătămărilor corporale, suferințe psihice, periculoase pentru viață, gradul de vinovăție cu intenție directă. Gradul de vinovăție se exprimă prin cauzarea vătămărilor pe diferite părți ale corpului. 3.3. Inculpatul Rusu Vadim, care a solicitat admiterea apelului, casarea sentinței, cu emiterea unei noi decizii de achitare din motivul lipsei în acțiunile sale a elementelor infracțiunii prevăzute de art. 179 alin. (3) lit. a), art. 1661 alin. (1) și art. 2641 alin. (1) Cod penal. În apel inculpatul a invocat, că nu este de acord cu sentința, pe care o consideră neîntemeiată, ilegală și pasibilă casării. Lipsește orice temei de fapt și de drept de ai imputa comiterea infracțiunii în cauză, deoarece din informația obținută de la IP Rîșcani nr. 34/46-10091 din 01.10.2019, Rusu Vădim în perioada 21.03.2016-08.06.2016 a deservit și Postul de Poliție Xxxxx din cauza absenței temporare a șefului de post Vasileuși - Cojocari S. Totodată, din raportul nr. 1807 din 31.05.2016 a inspectorului operativ A. Bîrzoi (vol. I, f.d. 79) rezultă, ca la înștiințarea primită de la Cremneac E., vecina familiei Voloșciuc privind maltratarea d-nei Voloșciuc I. de către soțul său Volosciuc O., la fața locului a fost îndreptat anume Rusu V. El era în exercițiul funcției sale de șef de post, având atribuții depline de a acționa conform prevederilor legale, a intervenit promt, contracarând acțiunile de violență. Face referire și la faptul, că inculpatul s-a aflat la data de 31.05.2016 în gospodăria familiei Voloșciuc în virtutea atribuțiilor sale de serviciu prevăzute de Legea nr. 320 din 27.12.2012 cu privire la activitatea Poliției și statului polițistului, și cu permisiunea permanentă a d-nei Voloșciuc Irina, soția d-lui Voloșciuc O. și proprietară a imobilului cu pricina, ultima locuind pe acea adresă împreună cu partea vătămată și fiul lor. Mai mult ca atât, însăși Voloșciuc Irina a declarat în fața instanței că îi era frică de soțul ei și că la 30.05.2016 ea nu a putut suna la poliție, deoarece se certa cu soțul său și a cerut fiului său să sune, iar ultimul a fugit după ajutor la vecina Cremneac E. Astfel, lipsește vinovăția lui Rusu Vadim în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 179 Cod penal, deoarece a acționat în limitele legii. Cu referire la învinuirea adusă în baza art. 1661 alin. (1) Cod penal, acuzarea nu a 7 prezentat proba obligatorie pentru constatarea producerii rezultatului prejudiciabil al faptei prevăzute de acest articol. Astfel, la materialele cauzei se regăsesc două rapoarte de expertiză medico- legale, efectuate după 6 luni de la data comiterii faptei, iar expertiza judiciară referitor la starea psihică a persoanei a fost efectuată la data de 13.07.2020, după reluarea cercetării judecătorești. Totodată, concluziile din ultimul raport au fost făcute doar în baza afirmațiilor declarative ale lui O. Voloșciuc privind faptul că a fost supus acțiunilor violente din partea lui Rusu V., or, expertul, analizând materialele cauzei și discutând personal cu Voloșciuc O., nu a ținut cont de faptul acțiunii asupra ultimului a unui șir de factori ce ar fi putut produce aceleași consecințe traumatizante asupra psihicului acestuia - sentimente de disperare, tensiune interioară, iritabilitate, tulburări de somn, încordare emoțională, cât și situația familiară dificilă. La fel, face referire la raportul de expertiză judiciară nr. 202037A0340 din 24.03.2021, unde s-a concluzionat că reieșind din particularitățile psihologice individuale, precum și din conținutul situației analizate, Voloșciuc Oleg a suportat traumă psihologică ce se manifesta prin: sentimente de disperare, tensiune mterioară, iritabilitate, tulburări de somn. Aceste simptome purtau caracter reversibil și s-au compensat în timp. Existența altor situații stresante, la care se pretinde că a fost expus expertizatul în perioada importantă pentru dosar, putea doar agrava tabloul clinic al traumei psihologice. Constatările psihologice sunt în concordanță cu pretinsele acțiuni violente, la care indică Voloșciuc Oleg că a fost supus (f.d. 190- 195 vol. IV). În ultimul raport de expertiză, expertul nu a delimitat contribuția concretă a fiecărui factor traumatizant la apariția simptomelor ale pretinsei traume psihologice. Expertul spune, că alte situații stresante puteau agrava tabloul clinic al traumei psihologice, fără a specifica însă și gradul de agravare. Or, în asemenea caz, apar îndoieli evidente cu privire la cauzele apariției și însăși existența traumei psihologice cauzată prin supunerea părții vătămate la 30.05.2016 la tratamente inumane sau degradante de către Rusu Vadim. Însăși pretinsa victimă a menționat cu lux de amănunte în declarațiile sale, că el s-a împotrivit la cerințele legale ale colaboratorului de poliție, astfel în urma altercațiilor provocate chiar de el a avut de suferit. Or, Rusu Vadim și Nistor Dionis au acționat în limitele legii, și anume, în conformitate cu prevederile art. 24 alin. (4) LP 320, pentru a asigura integritatea tuturor membrilor familiei lui Voloșciuc Oleg. De la momentul așa zisului conflict și până la depunerea plângerii pe acțiunile inculpatului a trecut ceva timp, astfel că Voloșciuc O. putea fi implicat și în alte 8 conflicte cu alți cetățeni. Nu l-a lovit și nu a aplicat forța fizică și/sau alte mijloace speciale în privința lui Voloșciuc Oleg, iar cele invocate de el că a fost lovit pe diferite părți ale corpului sunt fanteziile ultimului care au ca scop răfuiala cu Rusu V. În declarațiile colaboratorilor de poliție care erau în grupul operativ nu rezultă că din partea lui Voloșciuc Oleg ar fi existat careva plângeri sau acuze de dureri, că acesta ar fi prezentat leziuni corporale vizibile, că i s-ar fi aplicat cătușe. Apelantul face referire la declarațiile martorilor Chetrari Dumitru, Rusu Svetlana, Nistor Denis, Axenti Andrian, Șarban Igor. Din moment ce nu este probată producerea urmărilor social periculoase a infracțiunii prevăzute de art. 1661 alin. (1) Cod penal - durerea sau suferința fizică sau psihică, după cum nu sunt probate nici acțiunile și nici prezența intenției în acțiunile lui Rusu V., este evident neîntemeiată învinuirea adusă lui Rusu V. în acest sens. Mai mult ca atît, atrage atenția instanței modul în care s-a tratat de către organul de urmărire penală rolul lui Nistor D. în cele întâmplate în ziua de 31.05.16, unde din materialele cauzei rezultă cert că Nistor D. a fost prezent la 31.05.16 împreună cu Rusu V. în gospodăria fam. Voloșciuc în calitate de ajutor a lui Rusu V., fiind respectiv prezent la comiterea presupuselor ilegalități de către Rusu V. și, de ce nu, luând și el parte la ele, or, dacă acțiunile lui Nistor D. au fost apreciate ca fiind pe deplin legale, atunci și acțiunile lui Rusu V. urmau și ele a fi calificate drept legale. Cu referire la învinuirea de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2641 alin. (1) Cod penal este absolut neîntemeiată. Astfel, în urma testului alcoolscopic efectuat cu dispozitivul Drager 8510 la ora 18:04 în data de 08.12.2017, Rusu Vadim a fost depistat în stare de ebrietate cu alcool în aerul expirat de circa 0,43 mg/l. Ca ulterior, în urma examenului medical cu proba de sânge, preluată de la Rusu Vadim, potrivit raportului de constatare nr. 927 din 15.12.2017 să se constate că în proba de sânge nu s-a depistat alcool etilic, astfel Rusu Vadim nu se afla în stare de ebrietate. De către SUP IP Rîșcani a fost emisă ordonanță de efectuare a constatării către IMSP Dispensarul Republican de Narcologie pentru determinarea prezenșei alcoolului etilic în proba de sânge prelevată de Rusu Vdim. Iar, la data de 09.01.18. către IP Rîșcani a fost expediat raportul de constatare nr. 01-12/26 prin care s-a confirmat rezultatul raportului de constatare nr. 927 privind lipsa alcoolului etilic în sânge la Rusu Vadim. Prin urmare, Rusu Vadim nu se face vinovat de conducerea automobilului personal în stare de ebrietate, fiind eronat rezultatul testului alcoolscopic efectuat cu 9 dispozitivul alcotest Drager 8510, eroare confirmată prin 2 rapoarte de constatare a medicilor/specialiștilor. Mai mult ca atât, conform informației de la Serviciul Hidrometeorologic de Stat în privința umidității tronsonului de drum, la data de 08.12.2017, orele 18:04, umiditatea relativă a aerului a constituit 86%. Astfel, colaboratorii care au inițiat testarea alcoolscopică cu dispozitivul Drager 6810 a lui Rusu Vadim nu au fost luate în calcul condițiile de mediu, care la moment erau nefavorabile pentru efectuarea testării persoanei presupuse a fi în stare de ebrietate, fapt confirmat prin rapoartele de constatare.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 06 septembrie 2022, apelurile declarate au fost respinse, cu menținerea sentinței. 4.1. Pentru a se pronunța, în sensul dat, instanța de apel a statuat că, judecând cauza penală, instanța de fond a respectat normele procesuale, a verificat complet, sub toate aspectele și în mod obiectiv circumstanțele cauzei și a dat probelor administrate o apreciere legală din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității lor, iar toate în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, corect ajungând la concluzia privind vinovăția inculpatului în faptele incriminate și făcând o încadrare juridică justă a acțiunilor lui Rusu Vadim în baza art. 179 alin. (3) lit. a), art. 1661 alin. (1) și art. 2641 alin. (1) Cod penal, totodată aplicându-i o pedeapsă legală, echitabilă și proporțională faptei. Inculpatul Rusu Vadim n-a recunoscut vina în faptele incriminate. Darea declarațiilor și alegerea linii sale individuale de apărare este un drept al inculpatului prevăzut la art. 17 și art. 21 Cod de procedură penală, însă vinovăția acestuia se confirmă prin probele administrate de organul de urmărire penală, cercetate în instanța de fond și suplimentar în instanța de apel. Instanța de fond corect a apreciat critic declarațiile inculpatului Rusu Vadim, considerînd că sunt o metodă de evitare a răspunderii penale. Instanța de fond și-a bazat soluția pe dedarațiile inculpatului Rusu Vadim, care au fost apreciate corespunzător în raport cu alte probe, declarațiile părții vătămate Voloșciuc Oleg, martorilor Crimneac Emilia, Voloșciuc Irina, Carabulea Xxxxx, Voloșciuc Dumitru, Șarban Igor, Axenti Andrian, Calmațui Oleg, Chetrari Dumitru, Rusu Svetlana, Nistor Dionis, Bîrzoi Arcadie, Bordian Ivan și probele scrise: procesul-verbal de sesizare despre săvârșirea sau pregătirea pentru săvârșirea infracțiunii din 14.12.2016 (f.d. 5 vol. I); cererea din 08.11.2016 depusă de Voloșciuc Oleg la Procuratura raionului Rîșcani, înregistrată sub nr. 48 din 09.11.2016 (f.d. 7-13 vol. I); petiția depusă de Voloșciuc Oleg, înregistrată la Procuratura Generală din 29.11.2016 (f.d. 19 vol. I); materialele contravenționale pornite în privința lui 10 Voloșciuc Oleg, pentru acțiunile sale de violență în familie, fiind sancționat în temeiul art. 69 alin. (1), art. 78 alin. (2) Cod contravențional (f.d. 54-166 vol. I); cererea din 14.12.2016 depusă de Voloșciuc Oleg (f.d. 170-171 vol. I); revendicarea forma 246 în privința lui Rusu Vadim din 28.12.2016 (f.d. 192 vol. I); cazierul contravențional eliberat pe perioada 01.01.2014-29.12.2016 în privința lui Rusu Vadim (f.d. 193 vol. I); caracteristica nr. 1 din 04.01.2017 eliberată de Primăria satului Borosenii Noi, raionul Rîșcani (f.d. 195 vol. I); fișa postului al șefului de post, ofițer superior de sector din cadrul IP a IGP al MAI (f.d. 198-200, vol. I); copia extrasului din ordin din 01.03.2016 eliberat de Inspectoratul General de Poliție cu privire la transferul locotenentului major de poliție Rusu Vadim în calitate de șef de post al postului de poliție Borosenii Noi al sectorului de poliție nr. 1 al IP Rîșcani (f.d. 201 vol. I); referința de serviciu eliberată de șeful IP Rîșcani (f.d. 203 vol. I); copia registrului de evidență a fișelor de post început la 08.04.2016 al IP Rîșcani, copia foii de stare a gărzii de instalare a echipelor de patrulare din 31.05.2016, copia foii de parcurs pentru autoturisme (f.d. 247-249 vol. I); raportul de expertiză medico-legală nr. 575 „D” din 16.12.2016 (f.d. 19 vol. II); ancheta de serviciu nr. 973 din 06.02.2017 pornită în baza plângerii lui Voloșciuc Oleg în privința lui Rusu Vadim (f.d. 22-43 vol. II); procesul-verbal de ridicare și cercetare a obiectului ridicat din 14.04.2017, fiind examinat un suport CD cu nr. 0219-0223, care conține informații privind descifrările convorbirilor telefonice, anexă discul CD (f.d. 51-52 vol. II); lista descifrărilor telefonice, numere intrare-ieșire a numărului de telefon ce aparține lui Rusu Vadim (f.d. 74-98 vol. II); raportul de expertiză judiciară nr. 124 din 18.08.2017 (f.d. 112-113, vol. II); procesul-verbal de autosesizare despre săvârșirea infracțiunii din 19.01.2018, înregistrat sub nr. 33 din 19.01.2018 (f.d. 5, vol. III); procesul-verbal de sesizare despre săvârșirea sau pregătirea pentru săvârșirea infracțiunii din 14.12.2017 (f.d. 7 vol. III); plângerea nr. 5056 din 08.12.2017 depusă de Voloșciuc Oleg (f.d. 9, vol. III); îndreptarea din 12.12.2017 eliberată în privința lui Rusu Vadim pentru stabilirea stării de ebrietate (f.d. 16, vol. III); tichetul alcotestului „Drager” din 08.12.2017 ora 18:04 pe numele lui Rusu Vadim (f.d. 20, vol. III); raportul de constatare nr. 927 din 15.12.2017 (f.d. 22-23 vol. III); raportul de determinare a alcoolemiei nr. 01-12/26 din 09.01.2018 (f.d. 28 vol. III); cazierul contravențional eliberat pe perioada 01.01.2014 - 23.02.2018 în privința lui Rusu Vadim (f.d. 33 vol. III); revendicarea forma 246 eliberată în privința lui Rusu Vadim la 23.02.2018 (f.d. 34 vol. III); comunicările din 23.02.2018 eliberate de IMSP Spitalul raional Rîșcani în privința lui Rusu Vadim (f.d. 37-38, vol. III); caracteristica nr. 7 din 23.02.2018 eliberată de către Primăria satului Borosenii Noi, raionul Rîșcani (f.d. 41, vol. III); 11 răspunsul nr. 291 din 23.04.2018 eliberat de IMSP Spitalul raional Rîșcani (f.d. 48, vol. IV); comunicarea nr. 9584 din 17.09.2019 eliberată de inspectoratul de poliție Rîșcani (f.d. 79, vol. IV); comunicarea nr. 9140 din 04.09.2019 eliberată de inspectoratul de poliție Rîșcani (f.d. 80, vol. IV); răspunsul nr. 348 din 15.10.2019 eliberat de IMSP Spitalul raional Rîșcani (f.d. 92, vol. IV); raportul de expertiză judiciară nr. 202037A0097 din 13.07.2020 (f.d. 170-175, vol. IV); raportul de expertiză judiciarănr. 202037A0340 din 24.03.2021 (f.d. 190-195, vol. IV), cercetate în ședința de judecată. Instanța de apel a considerat că, probele administrate pe cauză corespund cerințelor stipulate de art. 93-101 Cod de procedură penală, adică sunt pertinente, concludente, veridice și utile pentru a putea fi puse la baza unei sentințe de condamnare, ele fiind în coroborare între ele și demonstrând vinovăția lui Rusu Vadim în faptele imputate. Raportat la probatoriul administrat în cauza penală și cercetat în ședința de judecată cu participarea părților, instanța de apel a constatat că situația de fapt reținută în rechizitoriu și în sentința instanței de fond reflectă adevărul judiciar și că faptele calificate la art. 179 alin. (3) lit. a), art. 1661 alin. (1) și art. 2641 alin. (1) Cod penal, au fost săvârșite de inculpatul Rusu Vadim, dincolo de orice îndoială rezonabilă, având în vedere starea de fapt reținută în baza declarațiilor martorilor, iar careva temeiuri de a pune la îndoială aceste declarații, care au fost relatate sub jurământ și cu preîntâmpinarea de răspunderea penală în baza art. 312 și art. 313 Cod penal, nu s-a stabilit, declarații care coroborează între ele, precum și cu declarațiile lui Rusu Vadim date în calitate de învinuit și în calitate de inculpat în cadrul examinării cauzei penale de învinuire a sa în comiterea infractiunii prevăzute la art. 179 alin. (3) lit. a), art. 1661 alin. (1) și art. 2641 alin. (1) Cod penal, precum și cu rezultatele perchezițiilor și expertizelor judiciare. De asemenea, declarațiile persoanelor vizate sunt într-o strânsă coroborare și cu probele scrise analizate mai sus, din care rezultă adevăratele circumstanțe ale cauzei penale din care a fost formulată învinuirea lui Rusu Vadim. La aplicarea pedepsei penale, instanta de fond a respectat principiile generale și criteriile de individualizare a pedepsei, dându-le deplină eficiență, precum și scopurilor pedepsei penale. În privința lui Rusu Vadim corect a fost stabilit pedeapsa penală, aceasta fiind necesară în raport cu acțiunile comise, pericolul social al faptelor și personalitatea inculpatilui. De asemenea, corect a fost soluționată chestiunea privind liberarea de răspundere penală pe art. 2641 alin. (1) și art. 179 alin. (3) lit. a) Cod penal, în legătură 12 cu intervenirea termenului de prescripție prevăzut de art. 60 alin. (1) lit. a), b) Cod penal, cât cheltuielile judiciare și corpurile delicte. Cu privire la apelurile procurorului și a părtii vătămate Oleg Voloșciuc, instanța de apel le-a considerat neîntemeiate. Instanța de apel a susținut că, instanța de fond la adoptarea și pronunțarea sentinței a dat deplină eficiență prevederilor art. 2, art. 7, art. 61 și art. 75-78 Cod penal, situației din dosarul penal, personalitatea inculpatul, modul și condițiile lui de viață, corect individualizind și stabilind pedeapsa penală în privința lui Rusu Vadim pe art. 1661 alin. (1) Cod penal. Au fost luate în considerație absolut toate circumstanțele cauzei penale, acțiunile care au fost întreprinse de inculpat, nerecunoașterea vinei, atitudinea lui față de faptele imputate, personalitatea inculpatului și prevederile legale. Cu privire la apelul inculpatului Rusu Vadim, instanța de apel, de asemenea, l- a considerat neîntemeiat. Poziția inculpatului referitor la ilegalitatea și netemeinicia sentinței nu poate fi acceptată, deoarece este nefondată și contrară materialelor cauzei penale. Instanța de fond a apreciat veridice declarațiile martorilor Crimneac Emilia, Voloșciuc Irina, Carabulea Vitalie, Voloșciuc Dumitru, Șarban Igor, Axenti Andrian, Calmațui Oleg, Chetrari Dumitru, Rusu Svetlana, Nistor Dionis, Bîrzoi Arcadie, Bordian Ivan, deoarece acestea se confirmă prin celelalte probe obiective și subiective, ceia ce-i contrar alegațiilor din apel. Între depozițiile martorilor nu sunt contradicții, or, aceștia au făcut declarații așa cum au văzut situația și declarațiile lor pe esența faptei infracționale coincid. Învinuirea înaintată de procuror a fost confirmată pe deplin în ședința de judecată în baza probelor cercetate. Instanța de fond corect a stabilit vinovăția lui Rusu Vadim în comiterea infracțiunii prevăzute la art. 179 alin. (3) lit. a), art. 1661 alin. (1), art. 2641 alin. (1) Cod penal. Absolut corect au fost apreciate declarațiile inculpatului, fiind considerată ca o încercare de evitare a răspunderii penale. Însăși, inculpatul Rusu Vadim a confirmat că se afla în afara orelor de lucru. Informația privind conflictul din familia Voloșciuc a fost transmisă din secția de gardă a IP Rîșcani polițstului Nistor Dionis pentru clarificarea cazului, care s-a îndreptat la adresa respectivă cu mașina de serviciu. Rusu Vadim, fiind după orele de serviciu și știind cu certitudine relațiile cu familia Voloșciuc, nu urma să se deplaseze la fața locului. Mai mult ca atât, că la chemare a fost îndreptat polițistul D. Nistor. 13 De asemenea, corect au fost apreciate declarațiile martorilor, acestea coroborînd în cronica de desfășurare a evenimentelor. Din probele cercetate în ședința de judecată sau stabilit atât temeiurile de fapt, cât și de drept, care au dus la formularea învinuirii în baza circumstanțelor faptei. S-a stabilit cert, cu referire la art. 179 alin. (3) lit. a) Cod penal, că din gospodăria părții vătămate Voloșciuc Oleg, inculpatul Rusu Vadim era rugat de ultimul să iasă. Aceasta se confirmă prin declarațiile martorului Voloșciuc Irina, care declara că în gospodăria sa a văzut cum Rusu Vadim și Voloșciuc Oleg se ceartă, soțul îl alunga din ogradă pe inculpat. Rusu Vadim se afla în ogradă, nu la poartă, refuzînd să iasă. La fel, martorul minor Voloșciuc Dumitru a confirmat, că tatăl său îi spunea lui Rusu Vadim să iasă din ogradă, iar ultimul refuza. Nu poate fi admis argumentul inculpatului Rusu Vadim că i-a fost permisă intrarea în domiciliu de I. Voloșciuc și D. Voloșciuc de către ultimii, deoarece o asemenea permisiune n-a existat. Nu poate fi invocat nici dreptul lui Rusu Vadim de a pătrunde în domiciliu conform funcției, deoarece acesta se afla în afara orelor de muncă, nu era nici un pericol și nu era împuternicit să examineze cazul, în acest sens fiind îndreptat un alt polițist, apoi și grupa operativă. În acest sens, Rusu Vadim nu poate invoca legea cu privire la activitatea poliției și statutul polițistului, deoarece se afla în afara orelor de serviciu și nu avea o împuternicire scrisă sau verbală a superiorului de a se deplasa la fața locului și a rezolva cazul. Cazul dat a fost sesizat secției de gardă a IP Rîscani de E. Crimneac, care l-a trimis pe Nistor Dionis, apoi grupa operativă, dar nicidecum pe Rusu Vadim. Chiar de Rusu Vadim avea careva atribuții suplimentare, în afara orelor de serviciu și ținând cont de relația sa cu familia Voloșciuc, nu urma să se deplaseze la solicitarea vecinei acestora E. Crimneac. După cum s-a stabilit, în familia Voloșciuc n-a existat nici un pericol. Mai mult, faptele expuse în declaratiile celor audiați confirmă că Rusu Vadim a consumat băuturi spirtoase cu Volosciuc Oleg, fapt ce constituie un comportament inacceptabil al potițistului. Mai mult ca atât, acesta s-a folosit de situația sa de serviciu și a mai aplicat violență fizică și psihică față de Oleg Voloșciuc. În acțiunile lui Rusu Vadim sunt prezente absolut toate elementele infractiunii prevăzute de art. 179 alin. (3) lit. a) Cod penal. 14 Cu referire la infracțiunea incriminată în baza art. 1661 alin. (1) Cod penal, instanța de judecată just a stabilit că vinovăția inculpatului este confirmată prin declarațiile părții vătămate, martorilor, și anume Voloșciuc Irina a declarat că Voloșciuc Oleg și Rusu Vadim vorbeau cu tonuri ridicate, se numeau cu cuvinte necenzurate și se îmbrânceau, Voloșciuc Oleg îl întreba pe Rusu Vadim de ce a venit, Rusu Vadim l-a împins pe Voloșciuc Oleg în casă, acesta lovindu-se cu capul de perete. De la lovitură nu curgea sânge, dar se vedea că are dureri. A văzut, că Voloșciuc Oleg și Rusu Vadim erau încătușați unul de altul. La întrebările adresate a explicat, când Voloșciuc Oleg a căzut jos, i-a spus lui Rusu Vadim să-i scoată cătușele, însă ultimul i-a spus că le va scoate când se va liniști. Nu ține minte, însă posibil, când Voloșciuc Oleg a căzut jos, Rusu Vadim i-a aplicat lovituri cu picioarele. Rusu Vadim nu era îmbrăcat în uniforma de serviciu. Martorul Volosciuc Dumitru a confirmat, că inculpatul Rusu Vadim l-a apucat pe tatăl său de cap și l-a lovit cu capul de câteva ori de perete. Nu ține minte cu care parte a capului s-a lovit de perete tatăl său. Tatăl său dorea să-i răspundă, să-i dea înapoi, însă Rusu Vadim l-a doborât la pământ și cerând de la Nistor Dionis cătușe, l- a încătușat pe tatăl său. Apoi ei s-au așezat pe pământ. Tata i-a spus lui Rusu Vadim să-i scoată cătușele, iar ultimul a scos numai o parte și le-a pus la el pe mână. Tatăl său pe frunte avea o escoreație. În timpul conflictului tatăl său nu l-a lovit pe Rusu Vadim, când Rusu Vadim l-a îmbrâncit pe tatăl său, Nistor Dionis stătea într-o parte. Deci, sa stabilit cert că Rusu Vadim a aplicat tortură față de Oleg Voloșciuc, încătușându-l și continuînd acțiunile sale, faptul dat fiind confirmat de partea vătămată și un șir de martori, precum și de concluziile experților. Totodată, cu referire la vina inculpatului în baza art. 2641 alin. (1) Cod penal, instanța de fond just a stabilit că prin tichetul alcotestului „Drager” cu nr. 1227 din 08.12.2017, ora 18:04, la Rusu Vadim s-a depistat concentrația de alcool în aerul expirat în mărime de 0,43 mg/l. După stopare, în termen optim, rezonabil și legal, Rusu Vadim a fost testat alcoolscopic și s-a stabilit starea de ebrietate cu grad avansat. Totodată, just s-a stabilit, că colectarea probelor de sânge a avut loc cu depășirea timpului limită indicat în pct. 13 al Regulamentului privind modul de testare alcooscopică și examinare medicală pentru stabilirea stării de ebrietate și naturii ei nr. 296 din 24.04.2009. Probele de sânge au fost colectate mult mai târziu chiar și după momentul stopării. Astfel, a fost încălcat termenul rezonabil de expediere a probei de sânge recoltat pentru efectuarea analizei. 15 În sentința sa, instanța de fond s-a expus asupra tuturor argumentele pe care Rusu Vadim le-a indicat în apel. Faptul, că inculpatul și apărarea nu sânt de acord cu aprecierea probelor de către instanța de fond nu este un temei de achitare, or, instanța de fond a analizat și argumentat suficient de clar probele care confirmă vinovăția lui Rusu Vadim, după cercetarea lor în cadrul ședinței de judecată. Instanța de fond, în sentință, a făcut o analiză multiaspectuală a probelor pe care le-a cercetat în ședința de judecată, apoi corect le-a raportat la prevederile legale, ceia ce-i contrar alegațiilor din apel.

Legalitatea și temeinicia deciziei instanței de apel este contestată cu recursuri ordinare de către: 5.1. Procurorul în Procuratura de circumscripție Bălți Pasat Liliana, care invocând temei pentru recurs prevederile art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, solicită casarea parțială a hotărârilor instanțelor judecătorești inferioare, în latura pedepsei penale, cu remiterea cauzei la rejudecare în aceeași instanța de apel în alt complet de judecată. În susținerea recursului invocă faptul că, pedeapsa aplicată inculpatului este prea blândă și nu corespunde principiului individualizării pedepsei penale din următoarele motive, nefiind în acord cu principiile prevăzute la art. 7, 61, 75 Cod penal. Rusu Vadim, fiind o persoană publică, având interes personal, deoarece la acel moment, avea relații amoroase cu soția părții vătămate, Irina Voloșciuc, nefiind în grupa operativă, și-a permis ilegal să intre în gospodăria cet. Oleg Voloșciuc, unde în prezența subalternului său, Dionis Nistor și a familiei părții vătămate Oleg Voloșciuc, l-a maltratat pe ultimul, lovindu-l cu capul de perete, cât și cu pumnii și picioarele peste diferite părți ale corpului, cauzându-i dureri fizice. Conform rapoartelor de expertiză psihiatrico-psihologice nr. 202037A0097 din 13.07.2020 și nr. 202037A0340 din 24.03.2021, cet. Voloșciuc Oleg este capabil de a percepe just împrejurările, ce au importanță pentru procesul penal și de a face declarații despre ele. Cet. Voloșciuc Oleg a suportat, în urma acțiunilor violente, la care pretinde că au fost comise față de el traumă psihologică, ce se manifestă prin: sentimente de disperare, tensiune interioară, iritabilitate, tulburări de somn. Inculpatul Vadim Rusu, nu poate fi corectat prin aplicarea pedepsei sub formă de amendă ci numai prin pedeapsa închisorii, deoarece a comis o infracțiune gravă, vina în comiterea infracțiunii nu a recunoscut-o, nu s-a căit de cele comise și nu a întreprins careva măsuri pentru achitarea prejudiciului material și moral, iar cele 16 relatate de acesta nu confirmă căința acestuia pentru acțiunile comise. 5.2. Partea vătămată Voloșciuc Oleg, care solicită casarea parțială a deciziei contestate, în latura pedepsei penale, și emiterea unei hotărâri prin care inculpatului Rusu Vadim să-i fie stabilită o pedeapsă sub formă de închisoare. În susținerea recursului invocă faptul că, în urma acțiunilor ilegale și criminale a lui Rusu Vadim, mi-au fost pricinuite leziuni corporale care au efecte grave asupra sănătății mele, prin acțiunile intenționate a lui Rusu Vadim mi-a fost pusă în pericol viața și integritatea fizică și psihică. După incidentul dat m-am adresat la mai mulți medici specialiști pentru a petrece o investigație în vederea și depistarea consecințelor în urma leziunilor primite. Astfel, medicul neurolog, cât și medicul ORL, mi-au explicat că urmările ulterioare primirii leziunilor corporale din partea lui Rusu Vadim au fost grave și că mi-au afectat pe tot restul vieții sănătatea și integritatea fizică și psihică. Reeșind din cele expuse mai sus, cred că pedeapsa stabilită lui Rusu Vadim este una prea blândă, deoarece prin acțiunile sale criminale ultimul a atentat la un drept fundamental - dreptul la viață. 5.3. Avocatul Gavajuc Stela în numele inculpatului, care invocând temeiurile pentru recurs prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) și 8) Cod de procedură penală, solicită casarea hotărârilor instanțelor judecătorești inferioare, și pronunțarea unei hotărâri de achitare în privința lui Rusu Vadim, pe motiv că în fapta sa lipsesc elementele constitutive ale infracțiunilor prevăzute de art. 1661 alin. (1); art. 179 alin. (3) lit. a) și art. 2641 alin. (1) Cod penal. În susținerea recursului invocă următoarele aspecte: - cu referire la invinuirea lui Rusu Vadim de comiterea infracțiunii prevăzută de dispozițiile art. 179 alin. (3) lit. a) CP, considerăm că lipsește orice temei de fapt și de drept de a-i imputa comiterea infracțiunii în cauză. Conform informatiei IP Rîscani, nr. 34/46- 10091 din 01.10.2019, Rusu Vadim a fost numit în calitate de șef de post al PP Borosenii noi al Sectorului de poliție nr. 1 Rîșcani al IP Rîșcani al IGP al MAI, prin ordinul șefului IGP nr. 106EF din 01.03.2016. Iar din informația obținută de la IP Rîscani, nr. 34/46- 9140 din 04.09.2019, Rusu Vadim, în perioada 21.03.2016-08.06.2016, a deservit și Postul de Poliție Vasileuți, din cauza absenței temporare a șefului de post Vasileuți - Cojocari S. Totodată, din raportul nr. 1807 din 31.05.2016 a inspectorului operativ A. Bîrzoi (vol. I. f.d. 79), rezultă că, la înștiințarea primită de la cet. Cremneac E., vecina familiei Voloșciuc, privind maltratarea cet. Voloșciuc I. de către soțul său Voloșciuc O., la fața locului a fost îndreptat anume Rusu V. 17 Astfel, inculpatul Rusu Vadim era în exercițiul funcției sale de șef de post în s. Vasileuți, având atribuții depline de a acționa conform prevederilor legale pentru a contracara acțiunile violente îndreptate asupra membrilor familiei, și în special, asupra copilului minor. Ultimul a intervenit prompt, contracarând acțiunile violente ale lui Voloșciuc Oleg în privința soției sale Voloșciuc Irina. În speța dedusă judecății, este evidentă prezența caracterului legal al pătrunderii și aflării lui Rusu V. în gospodăria familiei Voloșciuc. Inculpatul s-a aflat, la data de 31.05.2016, în gospodăria familiei Voloșciuc în virtutea atribuțiilor sale de serviciu, prevăzute de Legea nr. 320 din 27.12.2012 cu privire la activitatea Poliției și statutul polițistului, și cu permisiunea permanentă a cet. Voloșciuc Irina, soția inculpatului și coproprietară a imobilului cu pricina, ultima locuind pe acea adresă împreună cu partea vătămată și fiul lor. Aici este menționat că Voloșciuc Irina a declarat în fața instanței că îi era frică de soțul ei, că la 31.05.2016 ea nu a putut suna la poliție, deoarece se certa cu soțul său, și că a cerut fiului său să sune, iar ultimul a fugit după ajutor la vecina Cremneac E., că toți vecinii știau că în familia lor sunt conflicte, pentru că vedeau cum cheamă 902, că nu a cerut de la politiștii Rusu Vadim și Nistor Denis să părăsească gospodăria și că își dorea ca ei să rămână acolo. Atragem atenția instanței asupra făptului că la materialele cauzei sunt prezente probe care dovedesc faptul aplicării violenței, a existenței relațiilor ostile între soții Voloșciuc (Vol. I, f.d. 54-121). Or, în asemenea circumstanțe, precum și avându-se în vedere faptul că Voloșciuc Oleg era deținător legal de arme de foc, iar în familie este un copil minor, reacția promptă a colaboratorilor de poliție în speță, a lui Rusu Vadim, nu poate fi calificată în nici un caz drept o încălcare, violare a domiciliului, deoarece exista pericol iminent de a se produce un caz tragic. Mai mult ca atât, instanța a lăsat fără vreo apreciere cele constatate în cadrul dosarului contravențional nr. 1807 din 31.05.2016 pornit în privința lui Voloșciuc Oleg în baza art. 69 și 78 Cod contravențional, unde cu lux de amănunte sunt descrise cele comise de ultimul la 31.05.2016 și sunt prezente declarațiile martorilor oculari (vol. I, f.d. 78-92). Instanța a neglijat la modul absolut, lăsând fără apreciere și cele constatate în cadrul dosarului contravențional nr. 1808 din 31.05.2016 pornit în privința lui Voloșciuc Oleg în baza art. 353 Cod contravențional (vol. I, f.d. 152-166); - cu referire la învinuirea lui Rusu Vadim de comiterea infracțiunii prevăzută de dispozițiile art. 1661 alin. (1) CP, la fel considerăm că este neîntemeiată, fiind bazată pe alegațiile părții vătămate Voloșciuc Oleg. 18 Pe parcursul urmăririi penale, s-a dispus efectuarea doar a expertizei medico- legale. Astfel, acuzarea nu a prezentat proba obligatorie pertinentă și concludentă pentru constatarea producerii rezultatului prejudiciabil al faptei prevăzute de art. 1661 alin. (1) CP - raportul de expertiză psihologico-psihiatrică medico-legală prin care s-ar fi evaluat starea psihică și fizică a lui Voloșciuc O. În cadrul examinării cauzei în primă instanță, când apărarea, la etapa dezbaterilor judiciare a invocat lipsa unei expertize judiciare pentru constatarea stării psihice a persoanei în privința căreia se reclamă că s-au comis acte de tortură, tratamente inumane sau degradante, instanța din oficiu a reluat cercetarea judecătorească, oferind astfel acuzării posibilitatea de a cere la 26.12.2019, dispunerea unei asemenea expertize și să acopere breșele admise de procurori. Și, evident, demersul procurorului a fost admis prin încheierea Judecătoriei Drochia, sediul Rîscani din 26.02,19. Or, aceasta, în opinia noastră relevă o poziție a instanței lipsită în mod vădit de imparțialitate și echidistanță. Astfel, prin raportul de expertiză judiciară nr. 202037A0097 din 13.07.2020, prin care s-a concluzionat că, Voloșciuc Oleg nu a suferit în trecut și nu suferă în prezent de careva tulburări psihice cronice sau temporare precum și de careva tulburări de personalitate. Avea capacitatea de a înțelege caracterul și conținutul pretinselor acțiuni comise în privința sa. Reieșind din starea sa psihică Voloșciuc Oleg este capabil a percepe just împrejurările, ce au importanță pentru procesul penal și de a face declarații despre ele. Voloșciuc Oleg nu posedă particularități psihologice individuale, care au putut provoca incapacitatea acestuia de a percepe corect semnificația cazului. Voloșciuc Oleg are capacitatea de a face declarații pe caz. Analizând raportul de expertiză judiciară nr. 202037A0340 din 24.03.2021, observăm că expertul nu a delimitat contribuția concretă a fiecărui factor traumatizant la apariția simptomelor ale pretinsei traume psihologice, nu a stabilit rolul și importanța fiecărui factor pentru producerea unei traume psihologice. Expertul spune că alte situații stresante puteau agrava tabloul clinic al traumei psihologice fără a specifica însă și gradul de agravare. Or, în asemenea caz, apar îndoieli evidente cu privire la cauzele apariției și însăși existența traumei psihologice cauzată prin supunerea părții vătămate, la 30.05.2016, la tratamente inumane sau degradante de către Rusu Vadim. Iar acest fapt urma a fi interpretat exclusiv în favoarea lui Rusu V., în sensul desculpării sale. Atât prima instanță, cât și instanța de apel nu au ținut cont de existența la materialele cauzei a Fișelor de examinare medicală în privinta cet. Voloșciuc O. pentru perioada 31.05.2016-08.12.2017, ce au fost expediate instanței de către IP Rîșcani prin 19 scrisoarea nr. 34/46-6079 din 10.06.19. Astfel, din Fișa examinării medicale a persoanei reținute sau arestate în izolatorul de detenție provizorie al IP Rîșcani, întocmită în privința lui Voloșciuc O. la 17.08.2016 (adică la mai putin de trei luni de la data presupusei maltratări de către Rusu V.), rezultă că la el nu s-a depistat nici o plagă sau traumă. Iar din Fișa examinării medicale a persoanei reținute sau arestate în Izolatorul de detenție provizorie al IP Rîșcani, întocmită în privința lui Voloșciuc O. la 15.06.2017, rezultă că la el s-a depistat o plagă tăiată în regiunea frunții 0,5-1 cm. De aici rezultă cert că Rusu Vadim nu l-a lovit și nu a aplicat forța fizică și/sau alte mijloace speciale în privința lui Voloșciuc Oleg la 31.05.2016, iar cele invocate de el că a fost lovit pe diferite părți ale corpului sunt fanteziile ultimului care au ca scop răfuiala cu Rusu V. În același sens, menționăm că, din declarațiile colaboratorilor de poliție Calmațui Oleg, Chetrari Dumitru și Șarban Igori, care erau în grupul operativ, rezultă că din partea lui Voloșciuc Oleg nu ar fi existat careva plângeri sau acuze de dureri, că acesta ar fi prezentat leziuni corporale vizibile, că i s-ar fi aplicat cătușe. Concludente și pertinente sunt și declarațiile martorilor Nistor Denis, Rusu Svetlana și Axenti Andrian; - cu referire la învinuirea lui Rusu Vadim de comiterea infracțiunii prevăzută de dispozițiile art. 2641 alin. (1) CP, considerăm că aceasta este absolut neîntemeiată. Drept urmare a testului alcoolscopic efectuat cu dispozitivul Drager 8510 la ora 18:04 în data de 08.12.2017, Rusu Vadim a fost depistat în stare de ebrietate cu alcool în aerul expirat de circa 0,43 mg/1. Dacă proba cu dispozitivul Drager s-a efectuat la ora 18:04, Rusu V. urma a fi însoțit de colaboratorul de poliție la o instituție medicală abilitată în maxim 2 ore după testarea alcoolscopică cu Drager. Rusu V., fiind însoțit de colaboratorul de poliție V. Guțu, a ajuns la instituția medicală abilitată până la orele 20:00. A solicitat să îi fie prelevată proba biologică. Sângele i-a fost preluat la 20:20. În urma examenului medical cu proba de sânge, preluată de la Rusu Vadim, potrivit raportului de constatare nr. 927 din 15.12.2017 s-a constatat că în proba de sânge nu s-a depistat alcool etilic. Astfel Rusu Vadim nu se afla în stare ebrietate. Deci ora prelevării, 20:20 min., se încadrează în intervalul permis de lege. Iar probe că Rusu V., însoțit de colaboratorul de poliție V. Guțu, s-au prezentat la instituția medicală specializată după expirarea celor 2 ore de la testarea alcoolscopică nu s-au adus. În cadrul cercetărilor judecătorești pe marginea acestor cauze s-a solicitat o informație de la Serviciul Hidrometeorologic de Stat în privința umidității pe tronsonul 20 de drum s. Xxxxx - or. Rîșcani pentru data de 08.12.2017 orele 18:04. Prin urmare potrivit răspunsului nr. 08/842 din 04.05.2018 expediat de SHS conform datelor celei mai apropiate stații meteorologice Bălți de s. Vasileuți, pe data de 08.12.2017, orele 18:04, umiditatea relativă a aerului a constituit 86%. Astfel, luând în calcul cele relatate considerăm că datele prezentate de dispozitvul Drager 8510 sunt eronate, din motivul utilizării acestuia contrar procedurii de măsurare legală - PML 5- 02:2015 „Măsurarea concentrației de alcool în aerul expirat de persoanele testate cu analizatorul de tip „ALCOTEST 6810”, unde este nemijlocit indicat în pct. 6 că pentru efectuarea măsurărilor concentrației de alcool în aerul expirat de persoanele testate este necesar ca să fie întrunite următoarele condiții de mediu : - temperatura mediului ambiant de la -5 până la +50 °C; - umiditatea mediului ambiant de la 10 până la 80 %; - presiunea atmosferică de la 60 până la 140 kPa. Apreciem că de către colaboratorii care au inițiat testarea alcoolscopică cu dispozitivul Drager 6810 a lui Rusu Vadim nu au fost luate în calcul condițiile de mediu, care la moment erau nefavorabile pentru efectuarea testării persoanei presupuse a fi în stare de ebrietate, fapt confirmat prin rapoartele de constatare.

Inculpatul Rusu Vadim a depus referință privind opinia sa asupra recursului ordinar declarat de către procuror, solicitând inadmisibilitatea acestuia, ca fiind neîntemeiat și lipsit de temeiuri legale și admiterea recursului ordinar declarat de către avocatul său, Gavajuc Stela, casarea integrală a hotărârilor instanțelor judecătorești inferioare, și pronunțarea unei hotărâri de achitare în privința sa, pe motivul lipsei în fapta sa a elementelor constitutive ale infracțiunilor incriminate.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare pe baza materialului din dosar și motivelor invocate, Colegiul penal concluzionează că acestea urmează a fi declarate inadmisibile din următoarele considerente. Pornind de la dispoziția art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, în care se relevă că instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că recursul este vădit neîntemeiat. 7.1. Cu referire la recursurile ordinare declarate de procuror și partea vătămată Potrivit recursurilor declarate, rezultă că recurenții invocă dezacordul cu decizia instanței de apel sub aspectul individualizării pedepsei penale stabilite inculpatului Rusu Vadim, făcând referire în acest sens la erorile de drept prevăzute la pct. 10) alin. (1) art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, care statuează că 21 hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul când s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale. Colegiul reține, că recurenții sânt de acord cu starea de fapt stabilită de instanțele de judecată, precum și cu încadrarea juridică a acțiunilor inculpatului, și critică decizia instanței de apel numai cu referire la menținerea pedepsei stabilite, solicitând aplicarea unei pedepse mai aspre. Verificând legalitatea hotărârii atacate sub acest aspect, Colegiul penal atestă că motivele și temeiul de recurs invocat de către recurenți, nu și-a găsit confirmarea, în speță nefiind constatate erorile de drept invocate. Astfel, Colegiul penal constată că instanța de apel la examinarea cauzei a respectat prevederile art. 414 alin. (1), 417 alin. (1) pct. 8), 419 Cod de procedură penală și prin hotărârea emisă a examinat toate argumentele invocate, atât de către partea acuzării, cât și de către partea vătămată, și în soluția pronunțată a dat răspuns acestora în mod motivat, din care considerente instanța de recurs ordinar nu identifică temeiuri de a interveni în decizia atacată, sub aspectele indicate. În acest sens, Colegiul penal ține să menționeze că alegațiile recurenților sunt declarative și neîntemeiate, deoarece instanța de apel a conchis asupra corectitudinii soluției primei instanțe cu privire la individualizarea pedepsei stabilite inculpatului. Mai mult ca atât, instanța de recurs menționează, că temeiul invocat de către recurenți, precum și argumentele acestora au constituit obiect de examinare la judecarea cauzei în instanța de fond și cea de apel, și asupra acestora instanțele judecătorești s-au expus argumentat în hotărârile pronunțate. Urmare celor expuse, Colegiul penal nu a constatat prezența erorilor de drept invocate de recurenți ce ar fi afectat hotărârea atacată sub aspectele contestate, astfel încât soluția adoptată de către instanța de apel este legală și întemeiată, iar recursurile declarate sânt inadmisibile ca fiind vădit neîntemeiate. 7.2. Cu referire la recursul ordinar declarat de către partea apărării, Colegiul penal remarcă că din conținutul cererii de recurs se deduce temeiurile prevăzute de pct. 6), 8) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, având în vedere că apărătorul critică vinovăția inculpatului, considerând că, instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței, nu au fost întrunite elementele infracțiunii, solicitând ca inculpatul să fie achitat de sub învinuirea imputată. Analizând motivele indicate în textul recursului, Colegiul penal sesizează că, de fapt, recurentul contestă modalitatea de apreciere a probelor de către instanțele inferioare, considerând că acestea sunt insuficiente și nu dovedesc cu certitudine că 22 faptele incriminate în actul de învinuire nu întrunesc elementele infracțiunilor incriminate lui Rusu Vadim. La acest capitol, instanța de recurs subliniază că, procedura de apreciere a probelor ține de starea de fapt a cauzei, care a fost deja statuată de către instanța de apel, de competența căreia este stabilirea stării de fapt. Instanța de recurs este în drept să intervină în soluția instanței de apel, inclusiv și s-o caseze, atunci când se constată comiterea unei erori de drept, însă va ține seama de starea de fapt deja constatată prin hotărârea judecătorească devenită definitivă. Această concluzie se desprinde din prevederile art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, care prin temeiurile enumerate în pct. 1)-16) oferă dreptul de casare numai dacă se constată o eroare de drept. Aprecierea probelor ca temei de recurs nu se specifică în norma vizată, iar dezacordul unei părți în acest sens nu echivalează cu o eroare ce ar constitui temei de casare a unei hotărâri de condamnare. Cu referire la alegațiile apărării precum că, instanța a admis o eroare gravă de fapt, Colegiul penal în această ordine de idei specifică că, pentru a constitui caz de casare, eroarea de fapt trebuie să fie gravă, adică, pe de o parte, să fi influențat soluția cauzei, iar pe de altă parte să fie vădită, neîndoielnică. Eroarea gravă de fapt nu privește dreptul de apreciere a probelor, ci discrepanța între cele reținute de instanță și conținutul real al probelor, prin ignorarea unor aspecte evidente ce au avut drept consecință pronunțarea altei soluții decât cea pe care materialul probator o susține. Dar, verificând probatoriul administrat în cauză, prin prisma argumentelor invocate de către recurent, Colegiul penal le consideră ca nefondate, în sensul că vinovăția inculpatului de săvârșirea infracțiunilor incriminate se dovedește indubitabil din probele acumulate și că, la caz, nu a fost comisă nicio gravă eroare de fapt de către instanța de apel la judecarea cauzei, care ar duce la casarea hotărârii atacate și adoptarea unei alte soluții. De asemenea, Colegiul penal respinge criticele expuse de partea apărării precum că, în speța dedusă judecății, este evidentă prezența caracterului legal al pătrunderii și aflării lui Rusu V. în gospodăria familiei Voloșciuc. Inculpatul s-a aflat, la data de 31.05.2016, în gospodăria familiei Voloșciuc în virtutea atribuțiilor sale de serviciu, prevăzute de Legea nr. 320 din 27.12.2012 cu privire la activitatea Poliției și statutul polițistului, și cu permisiunea permanentă a cet. Voloșciuc Irina, soția inculpatului și coproprietară a imobilului cu pricina, ultima locuind pe acea adresă împreună cu partea vătămată și fiul lor. Or, potrivit comunicărilor nr. 9584 din 17.09.2019 și nr. 9140 din 23 04.09.2019 (f.d. 79-80, vol. IV), la 31 mai 2016, Rusu Vadim în calitate de șef de post deservea teritoriul administrativ al s. Borosenii Noi, r-nul Xxxxx, activând în perioada 01.03.2016 – 01.03.2018. Iar în calitate de șef de post al postului de poliție Vasileuți era Cojocari Silvian, numit prin ordinul IGP nr. 149EF din 18.03.2016. Astfel, la data de 31 mai 2016, Rusu Vadim a fost telefonat de către cet. Crimneac Emilia, care i-a comunicat că cet. Voloșciuc Oleg (locuitor al s. Xxxxx, r-nul Xxxxx) o maltratează pe soția sa, Voloșciuc Irina. Neavând oficial la examinare careva informații despre infracțiune, neapelând la unitatea de gardă a IP din raionul Xxxxx, neavând dreptul de a efectua care acțiuniîn exercitarea atribuțiilor de serviciu pe teritoriul s. Xxxxx, r-nul Xxxxx, intenționat, din interes personal, legat de relațiile intime extraconjugale pe care le avea cu cet. Voloșciuc Irina, soția cet. Voloșciuc Oleg, cu scopul pedepsirii ultimului pentru pretinsele acțiuni de maltratare a soției sale, s-a deplasat cu automobilul personal la domiciliul cet. Voloșciuc Oleg, îmbrăcat în haine civile. Ulterior, folosind situația de serviciu, fără permisiunea proprietarului, a intrat ilegal în ograda gospodăriei lui Voloșciuc Oleg și Voloșciuc Irina, și la cerința acestuia de a părăsi domiciliul, a refuzat, a flându-se în agrada ultimului până la sosirea polițistului SP al IP Rîșcani, Nistor Dionis. Astfel, Rusu Vadim încălcând prevederile art. 24 alin. (1) din Legea nr. 320 din 27.12.2012 cu privire la activitatea Poliției și statutul polițistului, conform cărora ,,În îndeplinirea activităților specifice, polițistul are competență teritorială corespunzătoare unității de poliției din care face parte”, a săvârșit infracțiunea de violare de domiciliu, instanțele de fond corect și întemeiat încadrând acțiunile acestuia în baza art. 179 alin. (3) lit. a) Cod penal. Referitor la alegațiile părții apărării precum că ,,pe parcursul urmăririi penale, s-a dispus efectuarea doar a expertizei medico-legale. Astfel, acuzarea nu a prezentat proba obligatorie pertinentă și concludentă pentru constatarea producerii rezultatului prejudiciabil al faptei prevăzute de art. 1661 alin. (1) CP - raportul de expertiză psihologico-psihiatrică medico-legală prin care s-ar fi evaluat starea psihică și fizică a lui Voloșciuc O.”, Colegiul penal le respinge ca neîntemeiate. Or, inculpatul Rusu Vadim aflându-se ilegal în gospodăria cet. Voloșciuc Oleg, folosindu-se de situația de serviciu, intenționat și din motive personale l-a supus pe Voloșciuc Oleg unui tratament inuman și degradant, manifestat prin aplicarea forței fizice, și anume în momentul când polițistul Nistor Dionis a venit la fața locului, i-a dat indicații, fără a avea acest drept, de a-i da cătușele din dotare, după care, personal, l-a încătușat pe Voloșciuc Oleg cu mîinile la spate și l-a împins, ultimul lovindu-se cu capul de peretele casei, fapt confirmat și prin declarațiile martorului Voloșciuc Irina, cât și la lovit cu pumnii și picioarele 24 peste diferite părți ale corpului, cauzându-i conform raportului de expertiză medico- legală nr. 575 D din 16.12.2016 vătămări corporale neînsemnate, sub formă de cicatricea frunții. Prin urmare, Colegiul penal consideră recursul neîntemeiat, or instanțele de judecată inferioare, judecând cauza și verificând probele cu respectarea prevederilor art. 100 alin. (4) Cod de procedură penală, le-a dat o apreciere justă, potrivit art. 101 Cod de procedură penală din punct de vedere al pertinenței, utilității, concludenții, veridicității și coroborării lor, stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept, ajungând la concluzia corectă cu privire la vinovăția lui Rusu Vadim în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 179 alin. (3) lit. a), art. 1661 alin. (1) și art. 2641 alin. (1) Cod penal, concluzie pe care instanța de recurs o însușește. Reieșind din cele consemnate mai sus, Colegiul penal conchide că, instanța de apel nu a comis erori de drept în raport cu motivele invocate de către recurent, hotărârea contestată fiind bazată pe motive clare și legale pe care se întemeiază soluția de condamnare, iar din aceste considerente constată că recursul ordinar urmează a fi declarat inadmisibil, ca fiind vădit neîntemeiat.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, DECIDE : Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de către procurorul în Procuratura de circumscripție Bălți Pasat Liliana, de către partea vătămată Voloșciuc Oleg și de către avocatul Gavajuc Stela în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 06 septembrie 2022, în cauza penală în privința lui Rusu Vadim Xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiate. Decizia este irevocabilă. Pronunțată integral la 30 mai 2023. Președinte: Guzun Ion Judecători: Daguța Sergiu Eremciuc Ghenadie 25