1ra-625/2022 — art. 276 alin. 2 lit. art. 352-1 alin. 1, art. 190 alin. 1 CP

1ra-625/2022 — art. 276 alin. 2 lit. art. 352-1 alin. 1, art. 190 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 1ra-625/2022

1-20103346-01-1ra-21042022

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

17 octombrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit în următoarea componență:

Președinte – Toma Nadejda,

Judecători – Guzun Ion, Diaconu Iurie, Catan Liliana și Boico Victor

a judecat în ședință, fără citarea părților, recursul ordinar declarat de către

procurorul în Procuratura de Circumscripție Bălți, Formusatii Andrei, prin care se solicită

casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 19 ianuarie 2022, în cauza

penală în privința lui

Țîganciuc Veaceslav XXXXX, născut

la XXXXX, originar din r-nul XXXXX și

domiciliat în XXXXX

și

Țîganciuc Constantin XXXXX,

născut la XXXXX, originar din XXXXX și

domiciliat în XXXXXX

Termenul examinării cauzei:

Instanța de fond: 24.08.2020 − 02.04.2021;

Instanța de apel: 22.04.2021 − 19.01.2022;

Instanța de recurs: 21.04.2022 − 17.10.2022.

Asupra recursului ordinar în cauză, Colegiul penal lărgit

C O N S T A T Ă:

Constantin XXXXXX a fost recunoscut vinovat și condamnat pentru comiterea

infracțiunii prevăzute la art. 276 alin. (2) lit. b) Cod penal, fiindu-i stabilită o pedeapsă sub

formă de amendă în mărime de 1 500 unități convenționale, echivalentul a 75 000

(șaptezeci și cinci mii) lei, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții sau de a exercita o

anumită activitate în domeniul transportului pe un termen de 1 (unu) an.

1

Prin aceeași sentință, a fost recunoscut vinovat și condamnat Țîganciuc Veaceslav

XXXXX pentru comiterea infracțiunilor prevăzute la:

- art. 276 alin. (2) lit. b) Cod penal, fiindu-i stabilită o pedeapsă sub formă de

amendă în mărime de 1 500 (una mie cinci sute) unități convenționale, echivalentul a 75

000 (șaptezeci și cinci mii) lei, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții sau de a exercita

o anumită activitate în domeniul transportului pe un termen de 1 (unu) an;

- art. 3521 alin. (1) Cod penal, fiindu-i stabilită o pedeapsă sub formă de amendă

în mărime de 600 (șase sute) unități convenționale, echivalentul a 30 000 (treizeci mii) lei,

cu privarea de dreptul de a ocupa funcții sau de a exercita o anumită activitate în

domeniul transportului pe un termen de 2 (doi) ani;

- art. 190 alin. (1) Cod penal, fiindu-i stabilită o pedeapsă sub formă de amendă în

mărime de 650 (șase sute cinzeci) unități convenționale, echivalentul a 32 500,00 (treizeci

și două mii cinci sute) lei.

În temeiul art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul

parțial de pedepse, lui Țîganciuc Veaceslav i s-a stabilit o pedeapsă definitivă sub formă

de amendă în mărime de 2 000 (două mii) unități convenționale, echivalentul a 100 000

(una sută mii) lei, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții sau de a exercita o anumită

activitate în domeniul transportului pe un termen de 2 (doi) ani.

S-a admis acțiunea civilă înaintată de către partea vătămată Copîleț Oleg, fiind

dispusă încasarea în mod solidar de la Țîganciuc Constantin și Țîganciuc Veaceslav în

beneficiul lui Copîleț Oleg suma de 4 000,00 (patru mii) lei și suma de 1 900,00 euro, în

valută națională, conform cursului oficial al Băncii Naționale a Moldovei la data

executării prezentei hotărâri, în calitate de prejudiciu material suportat în rezultatul

comiterii infracțiunii.

Solicitarea procurorului cu privire la încasarea cheltuielilor judiciare a fost admisă

integral, cu încasarea în mod solidar, din contul lui Țîganciuc Constantin și Țîganciuc

Veaceslav, în beneficiul statului a cheltuielilor judiciare suportate în legătură cu

efectuarea expertizelor judiciare în mărime de 1 850,00 lei (una mie opt sute cinzeci) lei.

A fost soluționată soarta corpurilor delicte.

1.1. Pentru a se pronunța, prima instanță a constatat în fapt că, Țîganciuc

Veaceslav, în perioada de timp și loc nestabilit de organul de urmărire penală, acționând

intenționat, de comun acord cu feciorul său, Țîganciuc Constantin și alte persoane

neidentificate de organul de urmărire penală, din interes material, urmărind scopul

falsificării seriei și numărului de marcaj al caroseriei automobilului de model „Renault

Twingo” cu n/î XXXXX, înmatriculat în Bulgaria, și al instalării la acest automobil a

codului VIN „VF1C06G0528634351” și numerelor de înmatriculare de la automobilul de

model „Renault Twingo” cu n/î XXXXX, care se afla în proprietatea lui Țîganciuc

Veaceslav, au nimicit, prin înlăturarea piesei, numărul de identificare inițial, cu montarea

2

ulterioară a unui fragment analog cu numărul prezent „VF1C06G0528634351” și fixarea

lui prin încleiere, VIN ce aparține automobilului de model „Renault Twingo” cu n/î

XXXXX, după care au instalat la automobilul de model „Renault Twingo” înmatriculat în

Bulgaria numerele de înmatricularea RSAN 304 al automobilului de model „Renault

Twingo”, aflat în proprietatea lui Țîganciuc Veaceslav, pe care ultimul l-a înstrăinat, la

data de 07 septembrie 2019, lui Copîleț Oleg, a.n. 1971, având la moment n/î XXXXX, ca

rezultat al înmatriculării la organul competent.

În continuare, Țîganciuc Constantin, la data de 12 iunie 2019, aflându-se la volanul

automobilului de model „Renault Twingo” cu n/î XXXXX, înmatriculat în Bulgaria, care

de facto este caroseria automobilului de model „Renault Twingo”, care a avut n/î XXXXX

și numărul de identificare (VIN) „VF1C06G0528634351”, la ieșirea din R. Moldova prin

PTF „Costești”, în timpul controlului, s-a depistat că automobilului menționat, în locul

stabilit, îi lipsește numărul de marcaj al caroseriei (VIN).

Conform Raportului de constatare tehnico-științifică nr. 178 din 12.07.2019

numărul de marcaj al caroseriei automobilului de model „Renaut Twingo” cu n/î XXXXX

HB (BG), prezentat la cercetare, a fost nimicit prin înlăturarea piesei (unui fragment din

metal) cu numărul inițial, cu montarea ulterioară a unui fragment din metal fără VIN și

fixarea lui prin sudare. Eticheta cu numărul de marcaj al caroserie „VF1C0G0528634351”

a fost demontată dintr-un alt automobil, cu montarea ulterioară a acesteia pe automobilul

prezent și nu se atribuie la caroseria dată.

Conform Raportului de expertiză judiciară nr. 156 din 02.07.2020, numărul de

marcaj al caroseriei automobilului de marca „Renault”, model „Twingo”, cu n/î XXXXX

(RM), prezentat la examinare, a fost supus modificării prin înlăturarea unui fragment de

metal cu numărul inițial, cu montarea ulterioară a unui fragment analog cu numărul

prezent „VF1C06G0528634351”, și fixarea lui prin încleiere. Numărul de identificare

„VF1C06G0528634351” imprimat pe acest fragment, nu a fost supus modificării parțiale

sau totale, semnificația acestui număr este cea inițială imprimată de la uzina

constructoare.

Pe baza stării de fapt expuse mai sus, în drept, acțiunile inculpatului au fost

încadrate juridic în baza art. 276 alin. (2) lit. b) Cod penal, adică falsificarea seriei și

numărului de identificare ale caroseriei auto prin ștergere, acțiuni săvârșite de două sau mai multe

persoane.

Tot el, la data de 13.08.2019, la o oră nestabilită, acționând intenționat, dându-și

seama de caracterul ilicit al acțiunilor sale, admițând și dorind în mod conștient

survenirea consecințelor, aflându-se în biroul notarului Purcel Ludmila, cu sediul în or.

Rîșcani, str. Independenței 20, din interes material, în scopul înstrăinării automobilului

de model „Renault Twingo”, cu n/î XXXXX și nr. VIN „VF1C06G0528634351”, cunoscând

cu certitudine că la acest automobil i-a fost falsificat codul de identificare și schimbate

3

numerele de înmatriculare, de facto, fiind caroseria automobilului de model „Renault

Twingo”, cu n/î XXXXX, fapt constatat prin Raportul de expertiză judiciară nr. 156 din 02

iulie 2020, a prezentat notarului certificatul de înmatriculare prin ce a confirmat că este

proprietarul automobilului de model „Renault Twingo”, cu n/î XXXXX, astfel făcând o

declarație necorespunzătoare adevărului în vederea producerii unor consecințe juridice,

pentru sine și pentru Copîleț Oleg, după care a solicitat întocmirea unei procuri pe

numele ultimului cu dreptul de posesie, folosință și dispoziție asupra automobilului de

model „Renault Twingo” cu n/î XXXXXX.

În baza declarației verbale pe propria răspundere, la data de 13.08.2019, notarul

Ludmila Purcel a perfectat procura înregistrată sub nr. 3572, prin care Țîganciuc

Veaceslav l-a numit în calitate de reprezentant al său pe Copîleț Oleg, în scopul de a

poseda, de a administra și de a dispune de mijlocul de transport de model „Renault

Twingo” cu n/î XXXXX, iar la 26.09.2019 Copîleț Oleg s-a prezentat la organul competent,

unde a înregistrat automobilul de model „Renault Twingo” cu n/î XXXXX, după numele

său, fiindu-i eliberate n/î XXXXX.

Pe baza stării de fapt expuse mai sus, în drept, acțiunile inculpatului au fost

încadrate juridic în baza art. 3521 alin. (1) Cod penal, adică declarația necorespunzătoare

adevărului, făcută unui organ competent în vederea producerii unor consecințe juridice, pentru

sine și pentru o terță persoană, atunci când, potrivit legii sau împrejurărilor, declarația servește

pentru producerea acestor consecințe.

Tot el, la data de 13.08.2019, la o oră nestabilită, aflându-se în or. Rîșcani, acționând

intenționat, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând

urmările lor prejudiciabile și dorind în mod conștient survenirea lor, având scopul

dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane, inducându-l în eroare pe Copîleț Oleg, prin

prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase, în privința calităților substanțiale ale

obiectului actului juridic anulabil, încheierea căruia a fost determinată inclusiv de

comportamentul dolosiv și viclean, cunoscând cu certitudine că la automobilul de model

„Renault Twingo” cu n/î XXXXX și nr. VIN „VF1C06G0528634351” a fost falsificat codul

de identificare și schimbate numerele de înmatriculare, de facto, fiind caroseria

automobilului de model „Renault Twingo” cu n/î XXXXX, fapt constatat prin Raportul de

expertiză judiciară nr. 156 din 02 iulie 2020, i-a înstrăinat ultimului automobilul menționat

contra sumei de 1 900 euro, perfectându-i în aceeași zi la notarul Ludmila Purcel cu sediul

în or. Rîșcani, str. Independenței 20, o procură cu dreptul de posesie, folosință și dispoziție

asupra mijlocului de transport.

În urma acțiunilor sale prejudiciabile, Țîganciuc Veaceslav i-a cauzat părții

vătămate Copîleț Oleg o daună considerabilă în sumă totală de 41 331,39 lei: 1 900 euro

echivalentul a 37 331,39 lei (conform cursului oficial al BNM), costul automobilului și 4

000 lei, care au fost achitați pentru perfectarea documentelor pe automobil pe numele său.

4

Pe baza stării de fapt expuse mai sus, în drept, acțiunile inculpatului au fost

încadrate juridic în baza art. 190 alin. (1) Cod penal, escrocheria, adică dobândirea ilicită a

bunurilor alte persoane, prin inducerea în eroare a unei persoane, prin prezentarea ca adevărată a

unei fapte mincinoase în privința calităților substanțiale ale obiectului juridic anulabil, precum și

dacă încheierea acestuia este determinată de comportamentul dolosiv și viclean care a produs daune

considerabile.

Prin aceeași sentință, Țîganciuc Constantin a fost recunoscut vinovat în aceea că,

în perioada de timp și loc nestabilit de organul de urmărire penală, acționând intenționat,

de comun acord cu tatăl său, Țîganciuc Veaceslav și alte persoane neidentificate de

organul de urmărire penală, din interes material, urmărind scopul falsificării seriei și

numărului de marcaj al caroseriei automobilului de model „Renault Twingo” cu n/î

XXXXX, înmatriculat în Bulgaria, și al instalării la acest automobil a codului VIN

„VF1C06G0528634351” și numerelor de înmatriculare de la automobilul de model

„Renault Twingo” cu n/î XXXXXX, care se afla în proprietatea lui Țîganciuc Veaceslav, au

nimicit, prin înlăturarea piesei, numărul de identificare inițial, cu montarea ulterioară a

unui fragment analog cu numărul prezent „VF1C06G0528634351” și fixarea lui prin

încleiere, VIN ce aparține automobilului de model „Renault Twingo” cu n/î XXXXX, după

care au instalat la automobilul de model „Renault Twingo” înmatriculat în Bulgaria

numerele de înmatricularea XXXXXX al automobilului de model „Renault Twingo”, aflat

în proprietatea lui Țîganciuc Veaceslav, pe care ultimul l-a înstrăinat, la data de 07.09.2019

lui Copîleț Oleg, având la moment n/î XXXXX, ca rezultat al înmatriculării la organul

competent.

În continuare, Țîganciuc Constantin, la data de 12 iunie 2019, aflându-se la volanul

automobilului de model „Renault Twingo” cu n/î XXXXX, înmatriculat în Bulgaria, care

de facto este caroseria automobilului de model „Renault Twingo”, care a avut n/î XXXXX

și numărul de identificare (VIN) „VF1C06G0528634351”, la ieșirea din R. Moldova prin

PTF „Costești”, în timpul controlului, s-a depistat că, automobilului menționat, în locul

stabilit, îi lipsește numărul de marcaj al caroseriei (VIN).

Conform Raportului de constatare tehnico-științifică nr. 178 din 12.07.2019

numărul de marcaj al caroseriei automobilului de model „Renaut Twingo” cu n/î XXXXX

(BG), prezentat la cercetare, a fost nimicit prin înlăturarea piesei (unui fragment din

metal) cu numărul inițial, cu montarea ulterioară a unui fragment din metal fără VIN și

fixarea lui prin sudare. Eticheta cu numărul de marcaj al caroserie „VF1C0G0528634351”

a fost demontată dintr-un alt automobil cu montarea ulterioară a acesteia pe automobilul

prezent și nu se atribuie la caroseria dată.

Conform Raportului de expertiză judiciară nr. 156 din 02.07.2020 numărul de

marcaj al caroseriei automobilului de marca „Renault”, model „Twingo” cu n/î XXXXX

(RM), prezentat la examinare, a fost supus modificării prin înlăturarea unui fragment de

5

metal cu numărul inițial, cu montarea ulterioară a unui fragment analog cu numărul

prezent „VF1C06G0528634351”, și fixarea lui prin încleiere. Numărul de identificare

„VF1C06G0528634351” imprimat pe acest fragment, nu a fost supus modificării parțiale

sau totale, semnificația acestui număr este cea inițială imprimată de la uzina

constructoare.

Pe baza stării de fapt expuse mai sus, în drept, acțiunile inculpatului au fost

încadrate juridic în baza art. 276 alin. (2) lit. b) Cod penal, adică falsificarea seriei și

numărului de identificare ale caroseriei auto prin ștergere, acțiuni săvârșite de două sau mai multe

persoane.

- avocatul Rusu Victor în numele inculpatului Țîganciuc Veacesav, prin care a

solicitat achitarea acestuia, din lipsa elementelor infracțiunilor imputate, pe motiv că

acesta din urmă nu a falsificat seria și numărul de marcaj al caroseriei automobilului,

lipsindu-i intenția nimicirii prin înlăturarea piesei, a numărului de identificare inițial cu

cel ulterior, înstrăinându-l prin procură, cu prezentarea la notar a actelor necesare. La fel,

a remarcat că partea acuzării nu a prezentat nici o probă pertinentă și concludentă în

susținerea vinovăției înaintate inculpatului prin actul de învinuire, fiind incidentă

prezumția de nevinovăție a persoanei;

- avocatul Vangheli Vitalie în numele inculpatului Țîganciuc Constantin, prin

care a solicitat achitarea inculpatului, din lipsa probatoriului ce ar demonstra vinovăția

lui Țîganciuc Constantin în falsificarea seriei și numărului de identificare a caroseriei

automobilului de model ”Renault Twingo” cu n/î CB 0542 HB, ce a fost înmatriculat în

Bulgaria și introdus temporar pe teritoriul RM prin postul vamal PTF Costești, cu

ulterioara lui înstrăinare lui Copîleț Oleg. Totodată, s-a solicitat respingerea acțiunii civile

înaintată de către partea vătămată ca fiind neîntemeiată.

apelurile declarate au fost admise, din alte motive decât cele invocate, cu casarea sentinței

în latura penală, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului

stabilit pentru prima instanță, după cum urmează:

În temeiul art. 107 alin. (1) Cod penal, în privința lui Țîganciuc Veaceslav se înlătură

răspunderea penală pe art. art. 190 alin. (1); 276 alin. (2) lit. b) și 3521 alin. (1) Cod penal,

în temeiul art. 2 alin. (1); (3) al Legii RM nr. 243 din 24.12.2021 privind amnistia în legătură

cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova, cu

încetarea procesului penal în temeiul art. 391 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală.

În temeiul art. 107 alin. (1) Cod penal, în privința lui Țîngaciuc Constantin se

înlătură răspunderea penală pe art. 276 alin. (2) lit. b) Cod penal, în temeiul art. 2 alin. (1);

(3) a Legii RM nr. 243 din 24.12.2021 privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a

de la proclamarea independenței Republicii Moldova, cu încetarea procesului penal în

temeiul art. 391 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală.

6

În rest, celelalte dispoziții ale sentinței au fost menținute fără modificări.

3.1. Pentru a se pronunța în sensul dat, instanța de apel a reiterat că soluția

instanței de fond privind constatarea, prin prisma probelor administrate, în acțiunile lui

Țîganciuc Veaceslav a elementelor infracțiunilor prevăzute la art. art. 190 alin. (1); 276

alin. (2) lit. b); 3521 alin. (1) Cod penal și în acțiunile lui Țîganciuc Constantin a celor de la

art. 276 alin. (2) lit. b) Cod penal − este una corectă, fiind bazată pe împrejurările de fapt

și aspectele de drept ale cauzei, căror li s-a dat o apreciere obiectivă la examinarea în fond

a cauzei.

Însă, deși la examinarea în fond a cauzei, inculpații din anumite motive nu și-au

recunoscut vinovăția, care și-a găsit deplină confirmare prin probatoriul administrat de

către organul de urmărire penală, instanța de apel, acceptând cererile depuse de către

inculpați, prin care au recunoscut necondiționat vinovăția în faptele imputate acestora, a

conchis aplicabilitatea în privința lor a prevederilor art. 2 alin. (1); (3) a Legii RM nr. 243

din 24.12.2021 privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX- a de la proclamarea

independenței Republicii Moldova, înlăturând, prin coroborare cu art. 107 alin. (1) Cod

penal, răspunderea penală a lui Țîganciuc Veaceslav pe art. art. 190 alin. (1); 276 alin. (2)

lit. b); 3521 alin. (1) Cod penal și a lui Țîganciuc Constantin pe art. 276 alin. (2) lit. b) Cod

penal, cu încetarea procesului penal în temeiul art. 391 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură

penală.

Or, potrivit art. 2 alin. (1) al Legii RM nr. 243 din 24.12.2021 privind amnistia în

legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova,

procesul penal în privința infracțiunilor săvârșite până la adoptarea prezentei legi, pentru

care Codul penal nr. 985/2002 prevede pedeapsa închisorii de până la șapte ani, încetează

la faza urmăririi penale sau de judecare a cauzei, în baza cererii depuse conform alin. (3),

în lipsa interdicțiilor art. 6 ale legii nominalizate.

Astfel, lecturând materialele cauzei penale și ținând cont de faptul că, inculpații

Țîganciuc Veaceslav și Țîganciuc Constantin au comis infracțiunile incriminate prin actul

de sesizare a instanței, până la adoptarea Legii sus menționate, ele făcând parte din

categoria celor mai puțin grave, pedeapsa maximă pentru care prevede închisoare de

până la cinci, ambii recunoscându-și vinovăția și demonstrând căința sinceră pentru

urmările survenite, în baza cererilor depuse la judecarea cauzei în ordine de apel, instanța

a considerat posibilă aplicarea amnistiei prin înlăturarea răspunderii penale și încetarea

procesului penal (f.d. 119, 120, vol. III).

Cu toate acestea, instanța a menținut dispozițiile sentinței referitoare la

soluționarea laturii civile și cea cu privire la soarta corpurilor delicte, dat fiind

imposibilitatea verificării autenticității cererii părții vătămate privind recuperarea

daunei, din lipsa acesteia la ședințele instanței de apel, încasarea cheltuielilor judiciare

fiind obligatorie conform legii, iar corpul delict - automobilul, al cărui număr și serie de

7

caroserie a fost modificat, urmând a fi scos din circuitul legal, prin confiscarea dispusă de

instanță.

În acest context, instanța de apel a reținut prescripțiile art. 397 pct. 1) Cod de

procedură penală, potrivit cărora dispozitivul sentinței de condamnare trebuie să

cuprindă hotărârea cu privire la acțiunea civilă înaintată în ordinea prevăzută la art. 221

Cod de procedură penală coroborat cu prevederile art. 219 alin. (1) Cod de procedură

penală, potrivit căruia acțiunea civilă în procesul penal poate fi intentată la cererea

persoanelor fizice sau juridice cărora le-au fost cauzate prejudicii materiale (...) prin fapta

(acțiunea sau inacțiunea) interzisă de legea penală sau în legătură cu săvârșirea acesteia.

În corespundere cu art. 225 alin. (2) Cod de procedură penală la adoptarea sentinței

de acuzare, instanța soluționează și acțiunea civilă prin admiterea ei totală sau parțială

sau prin respingere.

Respectiv, în baza celor expuse, instanța a statuat asupra temeiniciei soluției

judiciare de recuperare în beneficiul părții vătămate, de către inculpați în mod solidar a

daunei materiale în mărime de 1 900 euro și 4 000 lei, dat fiind neachitarea ei benevolă

până la pronunțarea sentinței, la moment fiind imposibilă verificarea autenticității

faptelor menționate în recipisa prezentată în instanța de apel (f.d. 118, vol. 3), din lipsa

părții vătămate, motiv pentru care în latura civilă sentința va fi păstrată fără modificări,

urmând ca chestiunea referitoare la încasarea sau neîncasarea acesteia, să se soluționeze

la punerea hotărârii în executare.

În continuare, instanța a considerat ca fiind nefondată solicitarea părții apărări

privind respingerea demersului înaintat de către procuror cu privire la încasarea

cheltuielilor judiciare în sumă de 1 850 lei suportate în legătură cu efectuarea rapoartelor

de expertiză judiciare, întrucât prima instanță, corect a argumentat necesitatea și cazurile

care fac posibilă încasarea acestora din contul inculpatului.

În concret, prevederile art. 227 alin. (1) Cod de procedură penală reglementează că

cheltuielile judiciare sunt cheltuielile suportate potrivit legii pentru asigurarea bunei

desfășurări a procesului penal. Alin. (3) al aceleeași norme stabilește că aceste cheltuieli

se plătesc din sumele alocate de stat, dacă legea nu prevede altă modalitate, cea din

ultima, fiind considerată o normă generală, neobligând statul să suporte cheltuielile, ci

doar să le achite la momentul necesar pentru a facilita operativitatea acțiunilor organului

de urmărire penală și pentru a nu condiționa termenul rezonabil prin încasarea

cheltuielilor judiciare de la părțile în proces.

De rând cu aceasta, dispozițiile art. 229 alin. (1), (2) și (3) Cod de procedură penală,

statuează că, cheltuielile judiciare sunt suportate de condamnat sau trecute în contul

statului, instanța de judecată având marja aprecierii posibilității de a impune

condamnatul la recuperarea cheltuielilor judiciare, cu excepția sumelor plătite

interpreților, traducătorilor, precum și apărătorilor, în cazul asigurării lui cu un avocat,

care acordă asistență juridică garantată de stat (...) sau să-l elibereze de plata cheltuielilor

8

judiciare, total sau parțial, (...) atunci când plata cheltuielilor judiciare poate influența

substanțial asupra situației materiale a persoanelor care se află la întreținerea lui.

În concluzie, instanța de apel a ținut să sublinieze că obligația inculpatului de a

suporta cheltuielile judiciare este principală și integrală, întrucât săvârșirea unei

infracțiuni atrage în mod inevitabil desfășurarea urmăririi penale și a judecării cauzei,

pentru a i se aplica pedeapsa infractorului, obligația de a suporta cheltuielile judiciare îi

revine în principal acestuia, chiar dacă partea vătămată și partea civilă au determinat,

prin cererile lor, producerea unor cheltuieli; de asemenea, obligația de a suporta

cheltuielile judiciare este integrală, incluzând toate cheltuielile necesare pentru

pronunțarea unei hotărâri de condamnare de către prima instanță.

Pe cale de consecință, rezultă că voința legiuitorului a fost îndreptată spre obligarea

condamnaților de a achita cheltuielile de efectuare a expertizelor. Astfel, scutirea

condamnaților de la plata acestor sume urmează să reprezinte excepția, dar nu regula.

ordinar de către procurorul în Procuratura de Circumscripție Bălți, Formusatii Andrei,

care invocând temei pentru recurs prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură

penală, solicită casarea acesteia, cu dispunerea rejudecării cauzei în această parte, de către

aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

În motivarea cerințelor formulate în recurs, acuzatorul de stat menționează că

instanța de apel, în conținutul deciziei din 19.01.2022, îi liberează pe inculpații Țîganciuc

Veaceslav și Țîganciuc Constantin de răspundere penală și încetează procesul penal în

privința acestora în temeiul art. 391 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, în legătură

cu intervenirea amnistiei.

O astfel de argumentare a instanței de apel, în viziunea recurentului, contravine

normelor procesual penale, or instanța de apel urma să pronunțe, în speță, o sentință de

condamnare a inculpaților cu numirea unei pedepse și liberarea ulterioară de executarea

acesteia în legătură cu intervenirea legii cu privire la amnistie.

În corespundere cu normele Codului de procedură penală, sunt identificate doar

trei categorii de sentințe ce urmează a fi adoptate de către instanțele de judecată la

finalizarea examinării unei cauze penale și anume:

- sentință de condamnare (art. 389 CPP);

- sentință de achitare (art. 390 CPP);

- sentință de încetare a procesului penal (art. 391 CPP).

Unica soluție, care poate fi adoptată în rezultatul examinării cauzei penale în cazul

aplicării prevederilor legii nr. 243, o reprezintă adoptarea unei sentințe de condamnare,

acest fapt fiind expres prevăzut la art. 389 alin. (4) pct. 2) Cod de procedură penală, cu

stabilirea pedepsei și cu liberarea de executarea ei în cazul aministiei conform art. 107

Cod penal.

9

Cât privește adoptarea unei sentințe de încetare a procesului, din motivul

intervenirii amnistiei, o asemenea soluție nu se regăsește în conținutul art. 391 Cod de

procedură penală.

Deci, în conținutul prevederilor art. 391 Cod de procedură penală, temeiul de

încetare − intervenirea amnistiei − nu se regăsește, iar existența circumstanțelor care

exclud urmărirea penală, la fel, nu include amnistia ca temei de încetare. Prin urmare,

unica soluție legală este de a pronunța o sentință (decizie) de condamnare în temeiul art.

389 alin. (4) pct. 2) Cod de procedură penală, cu stabilirea pedepsei și liberarea de la

executarea ei în cazul amnistiei conform art. 107 Cod penal.

4.1. Pe marginea recursului declarat, inculpații Țîganciuc Veaceslav și Țîganciuc

Constantin au prezentat referință, prin care solicită respingerea recursului ca inadmisibil,

cu menținerea deciziei fără modificări.

baza materialelor din dosar, Colegiul penal lărgit conchide că acesta urmează a fi admis

în conformitate cu prevederile art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală,

potrivit cărora judecând recursul, instanța de recurs este în drept să îl admită, să dispună

rejudecarea de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi

corectată de către instanța de recurs.

Potrivit cerințelor art. 414 Cod de procedură penală, chestiunile de fapt asupra

cărora s-a pronunțat ori trebuia să se pronunțe prima instanță și care, prin apel, se

transmit instanței de apel sânt următoarele: dacă fapta reținută ori numai imputată a fost

săvârșită ori nu; dacă fapta a fost comisă de inculpat și, dacă da, în ce împrejurări a fost

comisă; în ce constă participația, contribuția materială a fiecărui participant; dacă există

circumstanțe atenuante și agravante; dacă probele corect au fost apreciate; dacă toate în

ansamblu au fost apreciate de prima instanță prin prisma cumulului de probe anexate la

dosar, în conformitate cu art. 101 Cod de procedură penală.

Cât privește chestiunile de drept pe care le poate soluționa instanța de apel, acestea

sânt: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii; dacă infracțiunea a fost corect

calificată; dacă pedeapsa a fost individualizată și aplicată just; dacă normele de drept

procesual, penal, administrativ ori civil au fost corect aplicate.

Revenind la textul deciziei recurate, și lecturând partea descriptivă a acesteia,

instanța de recurs remarcă faptul că, la baza soluției de încetare a procesului penal în

privința lui Țîganciuc Veaceslav și Țîganciuc Constantin a fost reținută Legea cu privire

la amnistie în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței

Republicii Moldova nr. 243 din 24.12.2021.

Așadar, statuând asupra vinovăției inculpaților în comiterea faptelor prejudiciabile

prevăzute la art. 190 alin. (1); 276 alin. (2) lit. b); 3521 alin. (1) Cod penal, în baza cererii

scrise depusă personal de către cei din urmă (f.d. 119, 120, vol. III), instanța de apel, prin

10

coroborarea art. 2 alin. (1); (3) a Legii RM nr. 243 din 24.12.2021 privind amnistia în

legătură cu aniversarea a XXX- a de la proclamarea independenței Republicii Moldova,

cu cele ale art. 107 alin. (1) Cod penal, a conchis de a înceta procesul penal în temeiul art.

391 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, cu înlăturarea răspunderii penale (f.d. 137,

vol. III).

Colegiul penal lărgit nu poate menține o asemenea soluție pronunțată pe caz, or,

în corespundere cu art. 107 alin. (1) Cod penal, amnistia este actul ce are ca efect

înlăturarea răspunderii penale sau a pedepsei, fie reducerea pedepsei aplicate sau

comutarea ei.

Astfel, ținând cont de faptul că solicitarea de aplicare a actului de amnistie a

intervenit la faza de judecare a apelului, instanța urma a adopta și pronunța o hotărâre în

conformitate cu prevederile art. 389 alin. (4) pct. 2) Cod de procedură penală, potrivit

cărora se adoptă o sentință de condamnare cu stabilirea pedepsei și cu liberarea de

executarea ei în cazul amnistiei conform art. 107 Cod penal, deoarece adoptarea unei

sentințe de încetare a procesului penal în baza art. 391 Cod de procedură penală, este

posibilă doar la faza punerii pe rol a cauzei (art. 345 Cod de procedură penală coroborat

cu art. 350 Cod de procedură penală), în celelalte cazuri, hotărârea se adoptă în baza art.

389-390 Cod de procedură penală.

Tot aici se menționează că, reieșind din sensul juridic al dispoziției art. 391 Cod de

procedură penală (sentința de încetare a procesului penal), după ce procedura continuă

în mod obișnuit și instanța hotărăște asupra învinuirii înaintate inculpatului, nu este

prevăzut expres că ea urmează să adopte o sentință de încetare a procesului penal, în

cazul aplicării actului de amnistie, ca de altfel și al prescripției. Mai mult, din temeiul

reținut de către instanța de apel la pronunțarea soluției − art. 391 alin. (1) pct. 6) Cod de

procedură penală, se are în vedere că existența altor circumstanțe ale cauzei penale care

exclud total ori condiționează acțiunea organelor competente − de a porni urmărirea

penală și tragerea persoanei la răspundere penală ori, după caz, refuzul în adoptarea

acestei soluții, poate constitui temei de încetare a procesului penal la etapa judecării

cauzei, prin pronunțarea unei sentințe (hotărâri) în acest sens. Prin alte cuvinte,

intervenirea actului de amnistie nu se regăsește sub genericul „alte circumstanțe” prescris

la pct. 6) alin. (1) art. 391 Cod de procedură penală, și prin urmare, nu poate fi reținut la

aplicarea legii discutate.

Rezumând asupra punctelor de reper expuse în prezenta decizie, instanța de recurs

constată că argumentele recurentului și-au găsit confirmare în prezenta cauză penală,

fiind incident temeiul pentru recurs prescris la pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură

penală, din care motiv hotărârea instanței de apel urmează a fi desființată total, cu

11

trimiterea cauzei la rejudecare, având în vedere că erorile constatate nu pot fi corectate de

către instanța de recurs.

La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să se conducă de prevederile art.

436 Cod de procedură penală, care reglementează procedura de rejudecare și limitele

acesteia, să se pronunțe corespunzător și în strictă conformitate cu prevederile legii

procesual penale asupra tuturor circumstanțelor de drept ale cauzei și să țină seama de

motivele casării acesteia, să înlăture neconcordanțele admise și să pronunțe o hotărâre

legală și întemeiată, în conformitate cu prevederile art. 417 Cod de procedură penală.

Colegiul penal lărgit,

D E C I D E :

Admite recursul ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de

Circumscripție Bălți, Formusatii Andrei, casează total decizia Colegiului penal al Curții

de Apel Bălți din 19 ianuarie 2022, în cauza penală în privința lui Țîganciuc Veaceslav

XXXXX și Țîganciuc Constantin XXXXX și dispune rejudecarea cauzei, de către aceeași

instanță de apel, în alt complet de judecată.

Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată.

Pronunțată integral la 22 noiembrie 2022.

Președinte Toma Nadejda

Judecători Guzun Ion

Diaconu Iurie

Catan Liliana

Boico Victor

12