1ra-1389/2022 — art. 287 alin. 3 CP

1ra-1389/2022 — art. 287 alin. 3 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 1ra-1389/2022

1-17005032-01-1ra-08092022

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

25 iulie 2023 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Ion Guzun,

Judecători – Țurcan Anatolie, Talpă Boris, Eremciuc Ghenadie și Malanciuc Ion,

a judecat fără citarea părților, recursurile ordinare declarate de către procurorul în

Procuratura UTA Găgăuzia, Gheorghieva Feodora și de către avocatul Dandeș Veaceslav,

în numele părții vătămate Momcea Ivan, prin care se solicită casarea deciziei Colegiului

judiciar al Curții de Apel Comrat din 08 iunie 2022, în cauza penală în privința lui

Silivestru Dumitru xxxxxx;

Velixar Anjela xxxxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 04.12.2017- 25.11.2021;

Instanța de apel: 16.12.2021 – 08.06.2022;

Instanța de recurs: 08.09.2022 – 25.07.2023.

Asupra recursurilor menționate, Colegiul penal lărgit

C O N S T A T Ă:

inculpații Silivestru Dumitru și Velixar Anjela au fost achitați de sub învinuirea comiterii

infracțiunii prevăzute de art.287 alin.(3) Cod penal, pe motiv că nu s-a constatat existența

faptei infracțiunii.

A fost soluționată soarta corpurilor delicte.

completare a învinuirii din 19.02.2020, Silivestru Dumitru se învinuiește că la data de 17

iunie 2017, aproximativ la ora 19.00, aflându-se împreună cu soția sa, Velixar Anjela la

hotarul casei sale de locuit, situat în xxxxxx xx, xxxxxx, xxxxxx, care are hotarul comun

cu locuința lui Momcea Ivan, situat în xxxxxx xx, xxxxxx, cu scopul soluționării relațiilor

ostile apărute anterior față de Momcea Ivan, din motivul partajării hotarelor de pământ ale

1

caselor de locuit ce le aparțin, acționând în urma unei înțelegeri reciproce cu soția sa,

Velixar Anjela, încălcând grosolan ordinea publică, ignorând normele recunoscute public,

regulile de vecinătate și regulile de conduită, conștientizând clar că acțiunile lor pot fi

văzute sau auzite de alte persoane, prin ce va fi tulburată liniștea altor persoane, cât și

admițând conștient o astfel de posibilitate în urma acțiunilor sale, au pornit o ceartă cu

Momcea Ivan, în urma căreia Silivestru Dumitru și Velixar Anjela i-au adresat cuvintele

necenzurate lui Momcea Ivan și l-au amenințat cu răfuială fizică.

În continuarea acțiunilor de huliganism, cu o obrăznicie deosebită, acționând în urma

unei înțelegeri reciproce, continuând să se exprime cu cuvinte necenzurate și să manifeste

lipsă de respect față de societate, Velixar Anjela s-a înarmat cu o furcă, ca obiect pentru

cauzarea leziunilor corporale și a început să întreprindă mișcări amenințătoare față de

Momcea Ivan, în scopul confirmării amenințărilor de cauzare a leziunilor corporale

înaintate de ultimii, la rândul său, Silivestru Dumitru, în acest timp s-a înarmat cu o sapă,

ca obiect pentru cauzarea, de asemenea, a leziunilor corporale, cu care, în mod deliberat, i-

a aplicat o lovitură netangentă în regiunea ochiului lui Momcea Ivan, cauzându-i leziuni

corporale, care, conform raportului de expertiză medico-legală, se califică ca leziuni

corporale ușoare, în urma cărui fapt, la zgomotul și strigătele apărute, la locul incidentului

a venit soția lui Momcea Ivan.

Potrivit ordonanței de completare a învinuirii din 19.02.2020, Velixar Anjela se

învinuiește că la 17 iunie 2017, aproximativ la ora 19.00, aflându-se împreună cu soțul său,

Silivestru Dumitru la hotarul casei sale de locuit, situat în xxxxxx xx, xxxxxx, xxxxxx, care

are hotarul comun cu locuința lui Momcea Ivan, situat pe adresa xxxxxx xx, xxxxxx, cu

scopul soluționării relațiilor ostile apărute anterior față de Momcea Ivan, din motivul

partajării hotarelor de pământ a caselor de locuit ce le aparțin, acționând în urma unei

înțelegeri reciproce cu soțul său, Silivestru Dumitru, încălcând grosolan ordinea publică,

ignorând normele recunoscute public, regulile de vecinătate și regulile de conduită,

conștientizând clar că acțiunile lor pot fi văzute sau auzite de alte persoane, prin ce va fi

tulburată liniștea altor persoane, cât și admițând conștient o astfel de posibilitate în urma

acțiunilor sale, au pornit o ceartă cu Momcea Ivan, în urma căreia Silivestru Dumitru și

Velixar Anjela i-au adresat cuvintele necenzurate lui Momcea Ivan și l-au amenințat cu

răfuială fizică.

În continuarea acțiunilor de huliganism, cu o obrăznicie deosebită, acționând în urma

unei înțelegeri reciproce, continuând să se exprime cu cuvinte necenzurate și să manifeste

lipsă de respect față de societate, Velixar Anjela s-a înarmat cu o furcă, ca unealtă pentru

cauzarea leziunilor corporale și a început să întreprindă mișcări amenințătoare față de

Momcea Ivan, în scopul confirmării amenințărilor de cauzare a leziunilor corporale

înaintate de ultimii, la rândul său, Silivestru Dumitru, în acest timp s-a înarmat cu o sapă,

ca unealtă pentru cauzarea, de asemenea, a leziunilor corporale, cu care în mod deliberat i-

a aplicat o lovitură netangentă în regiunea ochiului lui Momcea Ivan, cauzându-i leziuni

corporale, care, conform raportului de expertiză medico-legală, se califică ca leziuni

corporale ușoare, în urma cărui fapt, la zgomotul și strigătele apărute, la locul incidentului

a venit soția lui Momcea Ivan.

Prin ordonanța de completare a învinuirii din 19.02.2020, în partea concretizării

2

indicilor calificativi, inculpații au fost învinuiți de comiterea infracțiunii prevăzute la

art.287 alin.(3) Cod penal, ca huliganismul agravat, adică acțiunile intenționate care încalcă

grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor, precum și

acțiunile care, prin conținutul lor, se deosebesc printr-o obrăznicie deosebită, săvârșite de

două persoane cu aplicarea obiectelor pentru vătămarea integrității corporale.

Totodată, potrivit rechizitoriului, inculpaților le-a fost înaintată învinuirea pe art.287

alin.(3) Cod penal, ca huliganismul agravat, adică acțiunile prevăzute la alin.(1) sau (2),

săvârșite cu aplicarea sau cu încercarea aplicării armei sau a altor obiecte pentru vătămarea

integrității corporale sau sănătății.

Prima instanță a constatat că probele administrate de învinuire nu au demonstrat

existența faptei infracțiunii, vinovăția inculpaților privind învinuirea înaintată nu și-a găsit

confirmare, iar probele administrate nu demonstrează participarea acestora la comiterea

infracțiunii incriminate.

sediului Vulcănești Selemet Alexandr, a declarat apel, solicitând casarea sentinței și

pronunțarea unei noi hotărâri prin care inculpații să fie condamnați în baza art.287 alin.(3)

Cod penal, la 3 ani închisoare, fiecare, cu suspendarea executării pedepsei, în temeiul art.

90 Cod penal, pe o perioadă de probațiune de 2 ani.

În motivarea apelului a susținut că prin ordonanța din 19 februarie 2020 inculpaților

le-a fost înaintată o învinuire suplimentată și acțiunile lui Silivestru Dumitru au fost

încadrate pe art.287 alin.(3) Cod penal, ca huliganismul agravat, și anume acțiunile

intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra

persoanelor, precum și acțiunile care, prin conținutul lor, se deosebesc printr-o obrăznicie

deosebită, săvârșite de două persoane cu aplicarea obiectelor pentru vătămarea integrității

corporale, iar acțiunile lui Velixar Anjela - art.287 alin.(3) Cod penal, ca huliganismul

agravat, și anume acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de

aplicarea violenței asupra persoanelor, precum și acțiunile care, prin conținutul lor, se

deosebesc printr-o obrăznicie deosebită, săvârșite de două persoane cu încercarea aplicării

obiectelor pentru vătămarea integrității corporale.

Potrivit art.325 alin.(2) Cod de procedură penală, au fost concretizate acțiunile

fiecărui inculpat, cu descrierea amănunțită a indicilor calificativi, însă, prin completarea

învinuirii, nu s-a agravat situația acestora, deoarece nu s-a modificat calificarea.

Susține că, vinovăția inculpaților în comiterea infracțiunii prevăzute de art.287

alin.(3) Cod penal a fost în totalitate demonstrată prin declarațiile părții vătămate și ale

martorilor acuzării, precum și probele scrise anexate la materialele cauzei.

Inculpații nu au recunoscut vina, înaintând versiunea că partea vătămată Momcea

Ivan a căzut singur și că ei nu aveau careva obiecte în mâinile lor. Inculpata Velixar Anjela

a refuzat să dea declarații în ședința de judecată, iar inculpatul Silivestru Dumitru a explicat

că „probabil, sărind peste gard, Momcea Ivan putea să se împiedice, să alunece și să-și

cauzeze leziuni, pentru că acolo era glod, spaliere și apa; Nu a văzut personal ca Momcea

Ivan să cadă pe pământ, deoarece în acel moment Velixar Anjela l-a distras; Consideră că

Momcea Ivan și-a cauzat vătămările corporale în urma căderii, însă nu a văzut personal

dacă acesta a căzut; În acea zi Momcea Ivan a căzut singur”.

3

Astfel, există divergențe în declarațiile inculpatului Silivestru Dumitru în partea ce

ține de modul în care la partea vătămată au apărut leziunile corporale.

Or, prima instanță a respins în totalitate depozițiile părții vătămate Momcea Ivan,

chiar dacă acestea au fost consecutive pe toată etapa procedurii penale, punând la baza

sentinței declarațiile dubioase ale inculpatului Silivestru Dumitru.

Totodată, probele administrate, în coroborare, indică asupra complicității inculpaților

în comiterea huliganismului agravat în privința părții vătămate.

Potrivit plângerii din 28.08.2017, adresată SUP IP Vulcănești, Momcea Ivan a

solicitat tragerea la răspundere penală a lui Silivestru Dumitru, care, la 17.06.2017, ora

19.00, l-a lovit cu o sapă în cap, de la ce el și-a pierdut cunoștința, fiindu-i acordată asistență

medicală. În cadrul audierii, partea vătămată Momcea Ivan a declarat inclusiv că „ ... s-a

apropiat Silivestru Dumitru, în mâinile căruia se afla o sapă..., a ridicat-o deasupra lui și i-

a spus cuvintele: „Te ucid, dar nu aici”; ...Velixar Anjela, îndreptând furca cu dinții spre el,

... i-a zis soțului următoarele cuvinte: „Eu ți-am zis că el trebuia ucis”; ... Silivestru

Dumitru, pe neașteptate, i-a aplicat o lovitură cu ascuțișul sapei în regiunea ochiului drept,

în rezultatul căreia el și-a pierdut echilibrul și a căzut cu întreg corpul peste stâlpii de beton;

... a văzut că Silivestru Dumitru, împreună cu soția sa Velixar Anjela au umplut înapoi

șanțul pe care el îl curățase anterior”.

Deoarece Momcea Ivan nu se afla în țară și nu a participat în ședințele de judecată,

s-a dat citire declarațiilor părții vătămate, făcute în cadrul confruntării petrecute la faza de

urmărire penală cu bănuiții Silivestru Dumitru și Velixar Anjela, partea vătămată indicând

că anume Silivestru Dumitru l-a amenințat și i-a adresat cuvinte necenzurate, apoi l-a lovit

cu sapa în regiunea ochiului. La rândul ei, Velixar Anjela s-a îndreptat spre el cu furca ca

să-l înțepe, în acest timp, Silivestru Dumitru, întorcându-se, l-a lovit, iar Velixar Anjela îi

spunea soțului că trebuie să-l doboare.

Declarațiile părții vătămate sunt consecutive pe tot parcursul procesului penal,

inclusiv în cadrul confruntărilor, nefiind stabilite temeiuri de a le pune la îndoială.

Totodată, la efectuarea recunoașterii obiectelor, partea vătămată a recunoscut sapa cu

care Silivestru Dumitru i-a aplicat lovitura.

Nu corespund adevărului declarațiile inculpaților că cele două sape, ridicate la

25.10.2017 din gospodăria acestora, nu le aparțin, or, a fost confirmat că în cadrul urmăririi

penale, în aceeași zi, au fost ridicate și sigilate două sape.

Leziunile corporale cauzate părții vătămate, în rezultatul acțiunilor lui Silivestru

Dumitru, au fost confirmate suplimentar prin declarațiile martorilor Momcea Vera,

lucrătorului ambulanței Ceban Nina și colaboratorului de poliție Jecov Eduard, care au

comunicat cu partea vătămată nemijlocit după eveniment.

La 17.06.2017 a fost chemată ambulanța pentru Momcea Ivan, care a comunicat

lucrătorului medical și colaboratorului de poliție că s-a certat cu vecinul, ultimul l-a lovit

cu sapa în cap. De la înregistrarea sesizării, Momcea Ivan a indicat că anume Silivestru

Dumitru i-a aplicat lovitura cu sapa în regiunea capului, iar leziunile corporale cauzate au

fost confirmate prin raportul de expertiză medico-legală cu nr.296d din 07.09.2017.

Martorul Momcea Vera, soția părții vătămate, a indicat că a auzit ceartă și sfadă, ...

Peste 15-20 minute a telefonat soțul și i-a comunicat că ... el a fost lovit și curge sânge, ...

4

că Silivestru Dumitru a venit, îl certa și l-a lovit cu sapa, ... cu Silivestru Dumitru era soția

lui, Velixar Anjela care avea furca în mână și striga că el trebuia doborât. ... Velixar Anjela

se afla lângă soțul său...”.

Inclusiv, felcerul ambulanței Ceban Nina și colaboratorul de poliție Jecov Eduard au

indicat că partea vătămată le-a comunicat că a fost lovit cu sapa de Silivestru Dumitru.

Astfel, declarațiile părții vătămate și ale martorilor, probele scrise, confirmă integral

vinovăția inculpaților în comiterea infracțiunii prevăzute de art.287 alin.(3) Cod penal.

Încălcarea ordinii publice și a liniștii membrilor de familie ai părții vătămate, cât și

aplicarea violenței fizice cu folosirea unui obiect – sapa și tentativa de folosire a obiectului

– furca, rezultă și din declarațiile martorului Momcea Vera, soția părții vătămate.

Apărarea nu a prezentat careva alte date faptice ce ar putea combate probele acuzării,

iar Velixar Anjela și Silivestru Dumitru nu neagă că s-au aflat la locul incidentului.

Versiunea inculpaților că partea vătămată a căzut singur, cauzându-și vătămările corporale,

este combătută prin probele acuzării și a fost înaintată doar cu scopul evitării atragerii la

răspundere penală.

În cadrul cercetării judecătorești a fost stabilit că în timpul incidentului ploua, iar

partea vătămată a început să facă un sanț, folosind o sapă. Inculpații, fiind nemulțumiți de

acțiunile lui Momcea Ivan, s-au apropiat, având unelte de muncă în mâini pentru a astupa

șanțul înapoi.

Însă, instanța de fond a omis depozițiile părții vătămate Momcea Ivan că „și-a pierdut

pentru un timp cunoștința, de la lovitura cu sapa și, revenindu-și, fiind culcat la pământ, a

văzut că Silivestru Dumitru și Velixar Anjela astupau sanțul pe care el îl curățase anterior”.

Respectiv, inculpații aveau la ei unelte - sapa și furca, după cum indică partea vătămată.

A menționat că, nu sunt corecte concluziile instanței de fond că actele inițiale au fost

întocmite fără avertizarea părții vătămate despre răspundere penală, or, acestea au fost

întocmite în urma verificării sesizării despre incident. În continuare, după pornirea urmăririi

penale, s-au desfășurat audierile părții vătămate și ale martorilor, conform cerințelor art.312

Cod de procedură penală, plângerea fiind înaintată de partea vătămată potrivit art.311 Cod

de procedură penală, fiind efectuată expertiza medical-judiciară și administrate alte probe.

Lipsa la materialele dosarului a actelor de înregistrare a dreptului de proprietate

asupra locuințelor părții vătămate și a inculpaților nu influențează calificarea faptei.

A remarcat că părțile în proces nu au negat faptul că s-au aflat la 17.06.2017 în

grădină, unde a avut loc incidentul, iar soția părții vătămate a auzit ceartă și sfadă, adică a

fost încălcată ordinea publică și liniștea membrilor de familie ai părții vătămate.

La fel, faptul că partea vătămată și inculpații se aflau în relații ostile, nu exclude

calificarea acțiunilor ilicite, ca huliganism agravat, conform indicilor calificativi - acțiunile

intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra

persoanelor, precum și acțiunile care, prin conținutul lor, se deosebesc printr-o obrăznicie

deosebită, săvârșite de două persoane cu aplicarea sau cu încercarea aplicării altor obiecte

pentru vătămarea integrității corporale sau sănătății.

Prin urmare, contrar prevederilor din art.394 alin.(3) pct. 2) Cod de procedură, prima

instanță nu și-a argumentat convingător concluzia privind necesitatea de a exclude din

probatoriu declarațiile părții vătămate Momcea Ivan, ale martorilor, corpurile delicte și

5

raportul de expertiză medico-legală.

Mai mult, la baza sentinței de achitare, prima instanță a pus depozițiile inculpaților,

care sunt cointeresați de a se eschiva de la răspundere, totodată, punând la îndoială toate

probele acuzării.

Vinovăția inculpaților în comiterea faptei incriminate, potrivit învinuirii suplimentare

din 19.02.2020, a fost confirmă prin probele administrate, iar sentința de achitare este

neîntemeiată.

Totodată, prin Hotărârea Curții Constituționale cu nr.25 din 12.08.2021 a fost

declarat neconstituțional calificativ „grosolan”, acesta urmând a fi exclus din învinuire.

3.1. Avocatul Dandeș Veaceslav, în numele părții vătămate Momcea Ivan, a

declarat apel, solicitând casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri prin care inculpații

să fie condamnați în baza art.287 alin.(3) Cod penal.

În motivarea apelului, exprimându-și dezacordul cu concluziile expuse în sentința de

achitare a inculpaților, a indicat că vinovăția acestora în comiterea infracțiunii incriminate

a fost demonstrată în totalitate prin probele administrate.

A considerat că prima instanță a admis o eroare procesuală, indicând faptul că

inculpata Velixar Anjela a refuzat de a da declarații în cadrul cercetării cauzei, iar în textul

sentinței a elucidat repetat că inculpații au dat explicații despre sapă, furcă, s-au expus

împotriva raportului de expertiză, declarațiilor părții vătămate și ale martorilor.

Potrivit înregistrărilor audio ale ședințelor de judecată, inculpații au încălcat

solemnitatea ședinței de judecată, fiind de mai multe ori preîntâmpinați referitor la propriul

comportament, iar expunerile lor, apreciate de instanța de fond ca explicații, nu corespund

normelor procesuale și nu pot fi considerate ca probe.

Inculpatul Silivestru Dumitru în ședința de judecată a explicat că „probabil, sărind

peste gard, Momcea Ivan putea să se împiedice, să alunece și să-și cauzeze leziuni, pentru

că acolo era glod, spaliere și apă. Nu a văzut personal ca Momcea Ivan să cadă pe pământ,

deoarece în acel moment Velixar Anjela l-a distras; Consideră că Momcea Ivan și-a cauzat

vătămările corporale în urma căderii, însă nu a văzut personal dacă acesta a căzut; În acea

zi Momcea Ivan a căzut singur”.

Însă, prima instanță s-a contrazis, constatând ca incontestabil faptul că în momentul

când Momcea Ivan executa lucrări în proprietatea lui, vecinii Silivestru Dumitru și Momcea

Ivan se aflau alături, însă nu au explicat cauza aflării lor acolo și confirmă declarațiile părții

vătămate privind acțiunile intenționate ale inculpaților împotriva lui.

Depozițiile lui Momcea Ivan au fost confirmate prin confruntarea cu inculpații, fiind

în coroborare cu raportul de expertiză medico-legală, concluziile primei instanțe că

declarațiile părții vătămate urmează a fi apreciate critic fiind declarative.

În cadrul audierii, partea vătămată Momcea Ivan a declarat inclusiv că „ ... s-a

apropiat Silivestru Dumitru, în mâinile căruia se afla o sapă..., a ridicat-o deasupra lui și i-

a spus cuvintele: „Te ucid, dar nu aici”; ...Velixar Anjela, îndreptând furca cu dinții spre el,

... i-a zis soțului următoarele cuvinte: „Eu ți-am zis că el trebuia ucis”; ... Silivestru

Dumitru, pe neașteptate, i-a aplicat o lovitură cu ascuțișul sapei în regiunea ochiului drept,

în rezultatul căreia el și-a pierdut echilibrul și a căzut cu întreg corpul peste stâlpii din beton;

... a văzut că Silivestru Dumitru, împreună cu soția sa Velixar Anjela au umplut înapoi

6

șanțul pe care el îl curățase anterior”.

Fiind efectuată în cadrul urmăririi penale confruntarea cu bănuiții Silivestru Dumitru

și Velixar Anjela, partea vătămată a indicat că anume Silivestru Dumitru l-a amenințat și i-

a adresat cuvinte necenzurate, apoi l-a lovit cu sapa în regiunea ochiului. La rândul ei,

Velixar Anjela s-a îndreptat spre el cu furca ca să-l înțepe, în acest timp, Silivestru Dumitru,

întorcându-se, l-a lovit, iar Velixar Anjela îi spunea soțului că trebuie să-l doboare.

De asemenea, a considerat nemotivată concluzia primei instanțe că nu a fost constatat

obiectul infracțiunii, cât și existența faptei infracțiunii, însă legea penală, practica judiciară

pe cauzele privind huliganismul și Hotărârea explicativă a CSJ nr. 4 din 19.06.2006, nu fac

referire la existența obligatorie a obiectului infracțiunii, fiind suficientă manifestarea

acțiunilor violente în public împotriva persoanei, însoțite de încălcarea ordinii publice și

cauzarea vătămărilor corporale. Prima instanță s-a contrazis, concluzionând că nu a fost

constatat obiectul infracțiunii, totodată, indicând că s-a refuzat în efectuarea percheziției

pentru a depista toate obiectele și evidențierea unor semne mai exacte a obiectelor folosite.

De asemenea, instanța de fond nu s-a expus asupra faptului solicitării ambulanței la

17.06.2017, pentru acordarea ajutorului lui Momcea Ivan, că acesta a comunicat

lucrătorului medical și colaboratorului de poliție că s-a certat cu vecinul și că, ultimul l-a

lovit cu sapa în cap. De la înregistrarea sesizării Momcea Ivan a indicat că, anume Silivestru

Dumitru i-a aplicat lovitura cu sapa peste cap, iar leziunile corporale cauzate acestuia au

fost confirmate prin raportul de expertiză medico-legală cu nr.296d din 07.09.2017.

Martorul Momcea Vera, soția părții vătămate, a indicat că a auzit ceartă și sfadă, ...

Peste 15-20 minute a telefonat-o soțul și i-a comunicat că ... el a fost lovit și curge sânge,

... că Silivestru Dumitru a venit, îl certa și l-a lovit cu sapa, ... cu Silivestru Dumitru era

soția lui, Velixar Anjela care avea furca în mână și striga că el trebuia doborât. ... Velixar

Anjela se afla lângă soțul său...”.

Felcerul ambulanței Ceban Nina și colaboratorul de poliție Jecov Eduard au indicat

că, partea vătămată le-a comunicat că a fost lovit de Silivestru Dumitru cu sapa în cap.

Astfel, susține că declarațiile părții vătămate au fost confirmate integral și completate

prin depozițiile martorilor audiați la etapa urmăririi penale și a cercetării judecătorești.

Nu pot fi puse la baza sentinței argumentele instanței de fond că Silivestru Dumitru

și Velixar Anjela nu sunt soți și nu există acte ce ar confirma dreptul de proprietate asupra

terenurilor de pământ, deoarece inculpații locuiesc împreună mulți ani și au copii comuni.

Totodată, aceste circumstanțe, inclusiv, lipsa la materialele dosarului a actelor de

înregistrare a dreptului de proprietate asupra locuințelor părții vătămate și a inculpaților nu

influențează calificarea faptei.

Faptul că partea vătămată și inculpații se aflau în relații ostile, nu exclude calificarea

acțiunilor ilicite, ca huliganism agravat, conform indicilor calificativi - acțiunile

intenționate care încalcă ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor

sau de amenințarea cu aplicarea unei asemenea violențe, săvârșite cu aplicarea altor obiecte

pentru vătămarea integrității corporale sau sănătății.

Mai mult, prima instanță a pus la baza sentinței de achitare careva explicații din partea

inculpaților, însă Velixar Anjela a refuzat să dea declarații, inculpații fiind cointeresați de

a se eschiva de la răspundere, totodată, instanța a pus la îndoială toate probele acuzării și

7

nu a dat apreciere poziției părții apărării.

Totodată, concluzia instanței de fond privind înaintată unei noi învinuiri contravine

materialelor cauzei penale, în sentință nefiind descrisă noua învinuire și normele de drept

procesual ce urmau a fi aplicate. Or, modificarea învinuirii s-a referit la un șir de sintagme

ce reflectau doar concretizarea și nu modificarea învinuirii.

Prin urmare, vinovăția inculpaților în comiterea faptei incriminate, potrivit învinuirii

suplimentare din 19.02.2020, a fost confirmată prin probele administrate, iar sentința de

achitare este una neîntemeiată.

apelurile au fost respinse, ca nefondate.

Instanța de apel a considerat că circumstanțele pentru menținerea sentinței de achitare

au fost confirmate prin probele scrise, cărora li s-a dat citire în cadrul cercetării

judecătorești, inclusiv declarațiile martorilor și inculpaților audiați în ședința de judecată.

Astfel, martorul Momcea Vera, în instanța de apel, și-a susținut integral declarațiile

date în instanța de fond și a explicat că nu a văzut când inculpații i-au aplicat lovituri lui

Momcea Ivan, însă acesta a contactat-o telefonic și i-a spus că vecinii îi aplică lovituri.

Când a venit acasă, soțul se simțea rău și sub ochi avea sânge, i-a spus că Silivestru Dumitru

l-a lovit cu sapa. Nu a văzut momentul când Silivestru Dumitru l-a bătut pe Momcea Ivan.

Velixar Anjela avea o furcă și de la distanță nu văzut ca Velixar Anjela îl amenința cu furca

pe Momcea Ivan.

Martorul Ceban Nina, în instanța de apel, a concretizat că a venit la chemare, Momcea

Ivan, mama și soția acestuia i-au comunicat că vecinul i-a aplicat lovituri în cap cu hârlețul;

Momcea Ivan era în stare de ebrietate, pe obrazul acestuia, în partea dreaptă sau stângă,

avea o zgârietură de 2 cm, sânge nu era. Zgârietura pe obraz era proaspătă, dar nu era mare,

nu putea să fie provocată de hârleț. Momcea Ivan nu a acuzat alte leziuni corporale și nu i-

a comunicat care vecin i-a aplicat lovituri, arătând la casa acestuia. A venit concomitent cu

colaboratorii de poliție.

Martorul Jecov Eduard, în instanța de apel, a indicat că Momcea Ivan a spus că

Silivestru Dumitru l-a lovit în regiunea feței. Acesta avea o pată mică în regiunea feței, a

venit și salvarea. I-a audiat pe toți și a menționat că a fost anterior solicitată prezența

agentului constatator pe motiv că Momcea Ivan și Silivestru Dumitru nu se împăcau. Nu-

și amintește dacă Momcea Ivan avea sânge pe față, însă dacă era ceva serios, era să

memorizeze și nu poate spune dacă acesta era în stare ebrietate. Momcea Ivan a comunicat

că vecinul l-a lovit ori cu furca, ori cu altceva, nu ține minte. Nu cunoaște unde a avut loc

incidentul între vecini, cunoaște din cuvintele părții vătămate că a fost în grădină. Au ridicat

sapa de la Silivestru Dumitru, dar nu ține minte dacă au întors-o înapoi. Nu ține minte dacă

a văzut spaliere sub șopron la Momcea Ivan.

În instanța de apel, inculpatul Silivestru Dumitru nu și-a recunoscut vinovăția,

indicând că sapele au fost ridicate peste trei luni de la incident. Peste patru zile Momcea

Ivan a spus că el i-a aplicat lovituri și a fost chemat la poliție pentru a da explicații și a

declarat că i-a spus lui Momcea Ivan nu o singură dată să părăsească grădina, dar acesta

nu reacționa. La moment conflictului între teritoriile lor era un gard. Momcea Ivan a săpat

un șanț ca apa să curgă în ograda lui.

8

Inculpata Velixar Anjela, la fel, nu și-a recunoscut vinovăția și a relatat că Momcea

Ivan era în stare de ebrietate. În acea zi la ea a fost inundat cotețul pentru găini, soțul ei îl

ruga pe Momcea Ivan să părăsească grădina. Când Momcea Ivan a văzut-o pe dânsa, a

început a fugi, deoarece anterior au avut un conflict. Momcea Ivan a sărit și a căzut pe

spalierele care erau lângă șopron. Nu l-a lovit pe Momcea Ivan, fapt confirmat și de către

acesta în cadrul confruntării efectuate.

Astfel, instanța de fond a apreciat corect probele administrate și întemeiat a ajuns la

concluzia privind achitarea inculpaților pe motiv că nu s-a constatat existența faptei

infracțiunii prevăzute de art.287 alin.(3) Cod penal.

În conformitate cu art.390 alin.(1) pct. 1) Cod de procedură penală, sentința de

achitare se adoptă dacă nu s-a constatat existența faptei infracțiunii.

Potrivit art.52 Cod penal, componența infracțiunii se consideră totalitatea semnelor

obiective și subiective, stabilite de legea penală, ce califică o faptă prejudiciabilă drept

infracțiune concretă.

Componența infracțiunii reprezintă baza juridică pentru calificarea infracțiunii

potrivit unui articol concret din prezentul cod. Conform concepției unanim recunoscute se

evidențiază patru elemente a infracțiunii: obiectul, latura obiectivă, subiectul și latura

subiectivă, iar totalitatea acestor patru semne reprezintă baza juridică pentru atribuirea

răspunderii penale. Aplicarea teoretică a construcției date în practică permite de a evita o

calificare greșită, ce asigură inviolabilitatea persoanei de la o urmărire penală nejustificată.

Fiind apreciate circumstanțele cauzei în raport cu elementele constitutive ale

infracțiunii prevăzute de art.287 alin.(3) Cod penal, instanța de apel a conchis că probele

administrate nu demonstrează existența faptei infracțiunii imputate inculpaților, iar

vinovăția acestora nu și-a găsit confirmare, deoarece probele acuzării nu demonstrează

complicitatea inculpaților în comiterea infracțiunii.

Sentința instanței de fond conține probele pe care se întemeiază concluzia de achitare

a inculpaților și motivele pentru care instanța a respins alte probe, soluția fiind argumentată

și motivată, iar instanța de apel în virtutea corectitudinii acestei motivări, pentru a evita

repetări inutile, o acceptă și o însușește, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența

CtEDO, care în pct.37 a hotărârii sale în cauza Albert vs. România din 16.02.2010,

statuează că art.6 §1 din CEDO, deși obligă instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt

nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk

vs Olanda, 19 aprilie 1994, pct.61), cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită

ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin

alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale.

Verificând legalitatea, temeinicia și veridicitatea sentinței, instanța de apel nu a

constatat temeiuri de casare a acesteia, apelurile declarate fiind neîntemeiate.

Astfel, sunt irelevante argumentele acuzării că, la adoptarea sentinței de achitare,

instanța a luat în calcul doar declarațiile inculpaților, însă nu a ținut cont de depozițiile

martorilor acuzării și ale părții vătămate, înscrisurile din speță, iar probele administrate nu

indică asupra complicității inculpaților la comiterea huliganismului agravat în privința

părții vătămate, deoarece învinuirea înaintată acestora nu a fost confirmată prin materialele

cauzei, inclusiv declarațiile părții vătămate și ale martorilor care nu au văzut conflictul.

9

Instanța de apel a reținut concluzia primei instanței că martorii audiați, partea

vătămată și inculpatul nu au contestat faptul că pe 17 iunie 2017, aproximativ la orele 19.00,

partea vătămată și inculpații s-au aflat la hotarul terenurilor vecine, între care este litigiu

referitor la pământ. Inclusiv, a fost stabilit că Momcea I., luând sapa, a mers pe porțiunea

litigioasă a terenului de pământ amplasat pe adresa xxxxxx xx, xxxxxx, xxxxxx, unde

locuiesc inculpații și a început să facă un șanț pentru scurgerea apelor de pe propriul teren.

De acel loc, mai întâi, s-a apropiat Silivestru Dumitru, apoi concubina sa, Velixar Anjela,

care l-au rugat pe Momcea Ivan să părăsească teritoriul lor de pământ.

Totodată, partea vătămată Momcea Ivan, la etapa urmăririi penale, a declarat că s-a

apropiat Silivestru Dumitru, având în mâini o sapă și, aflându-se la o distanță de

aproximativ un metru unul de la celălalt, inculpatul a ridicat-o deasupra și l-a amenințat cu

omorul. În direcția lui venea Velixar Anjela, cu o furcă în mâini. Apropiindu-se, Velixar

Anjela a îndreptat furca spre el, spunând că ar trebui omorât. Fiindu-i frică pentru propria

viață, pentru a evita cauzarea acestuia leziunilor corporale, trecând peste un gard din lemn

cu o înălțime de un metru, care separa cotețul de găini și ograda lui, a pășit în curtea

locuinței sale. În timp ce pășea gardul, Silivestru Dumitru, pe neașteptate i-a aplicat o

lovitură cu ascuțișul sapei în regiunea ochiului drept, iar el a căzut cu întreg corpul peste

stâlpii din beton. Și-a pierdut cunoștința de la lovitura cu sapa, iar când și-a revenit, fiind

culcat la pământ, a văzut că Silivestru Dumitru cu Velixar Anjela umpleau înapoi șanțul pe

care el îl curățase anterior.

Însă furca cu care, potrivit rechizitoriului, Velixar Anjela s-a înarmat și l-a amenințat

pe Momcea Ivan nu au fost depistată și recunoscută ca corp delict, iar inculpații nu au

recunoscut că aceasta avea în mâini furca.

Au fost respinse afirmațiile acuzării că la recunoașterea obiectelor, Momcea Ivan a

recunoscut sapa cu care Silivestru Dumitru i-a aplicat lovitura, deoarece conform

procesului-verbal de ridicare din 25.10.2017 de la Silivestru Dumitru au fost ridicate două

sape și o furcă, iar partea vătămată nu a recunoscut furca, indicând că în mâini la Velixar

Anjela era altă furcă.

Prin urmare, prima instanță întemeiat a concluzionat că învinuirea în această parte nu

a fost probată și că nu a fost constatată existența faptei infracțiunii.

Mai mult, în plângerea depusă la 28.08.2017, partea vătămată nu a indicat despre

faptul că Velixar Anjela s-a înarmat cu furca și a început a întreprinde mișcări față de el,

acest fapt nefiind indicat nici în cererea sa din 17.06.2017. Inclusiv, martorul Momcea Vera

a confirmat că nu a văzut cum inculpatul Silivestru Dumitru îi aplica lovituri lui Momcea

Ivan. Velixar Anjela avea furcă, însă de la distanță nu a văzut ca să-l fi amenințat cu furca

pe Momcea Ivan.

Astfel, este corectă concluzia instanței de fond că acuzarea nu a prezentat probe în

susținerea învinuirii că ”…la rândul său, Silivestru Dumitru, în acest timp, s-a înarmat cu

sapa - obiect pentru cauzarea leziunilor corporale, folosindu-se de care, a aplicat o lovitură

neatingătoare în regiunea ochiului lui Momcea Ivan, cauzându-i leziuni corporale care,

conform raportului de expertiză medico-legală, se califică ca leziuni corporale ușoare…”,

deoarece cele două sape prezentate de acuzare nu corespund cu sapa cercetată la etapa

urmăririi penale și recunoscută de partea vătămată.

10

Prima instanță întemeiat a conchis că sapa prezentată spre cercetare nu corespunde

descrierilor din procesul-verbal de recunoaștere a obiectelor din 01.11.2017 și aspectului

exterior din planșa fotografică la procesul-verbal de observare din 01.11.2017 și la

procesul-verbal de ridicare din 25.10.2017. Respectiv, nu poate fi stabilit cu certitudine că

a doua sapă, prezentată pentru cercetare, a servit ca armă a infracțiunii, de comiterea căreia

se învinuiește inculpatul Silivestru Dumitru, și anume - la aplicarea unei lovituri

neatingătoare în regiunea ochiului lui Momcea Ivan, cauzându-i leziuni corporale ușoare.

Totodată, în cadrul urmăririi penale, partea vătămată a descris sapa și această

descriere nu coincide cu sapa cercetată în ședința de judecată. Or, partea vătămată a declarat

că inculpatul avea în mâini o sapă cu lungimea mânerului în jur de un metru și jumătate,

mânerul nu era fabricat, partea metalică a sapei de sus era înclinată în jos, și anume, din

locul unde intră mânerul, colțurile sapei se înclinau în jos, spre lamă.

La fel, la materialele dosarului lipsesc acte ce ar confirma transmiterea și predarea

spre păstrare a sapei nominalizate în camera corpurilor delicte a IP Vulcănești. Mai mult,

ridicarea a două sape și a furcii a avut loc la data de 25.10.2017, adică peste mai mult de 4

luni, în timp ce infracțiunea în care se învinuiesc inculpații, a fost comisă la 17 iunie 2017,

nefiind verificat dacă obiectele au fost utilizate sau nu în această perioadă.

În același timp, martorul Momcea Vera, în instanța de fond a indicat că cunoaște

despre cele întâmplate din cuvintele soțului și nu a fost martor ocular al incidentului, a auzit

ceartă, gălăgie, fiind la alimentară, la locul său de muncă, aproximativ la o distanță de 10-

150 metri până la terenul de pământ. Totodată, a văzut cum de la deal, din casa de sus, a

coborât Silivestru Dumitru, acolo unde soțul ei săpa șanțul, dar nu a indicat că acesta avea

în mâini careva obiect. Nu a văzut cum inculpatul i-a aplicat lovituri soțului.

Potrivit raportului de expertiză medico-legală nr.296d din 07.09.2017, părții

vătămate i-a fost cauzată comoție cerebrală, echimoze ale țesuturilor moi ale obrazului

cauzate prin acțiunile traumatice ale unui obiect contondent dur, cât și la cădere sau lovire

de un oarecare obiect în circumstanțele și timpul indicate în ordonanță cu o vătămare a

sănătății de scurtă durată și se califică ca leziune corporală ușoară.

Martorul Ceban Nina a indicat că Momcea Ivan avea o zgârietură pe obraz, nu mare.

În cazul în care era o lovitură de la hârleț, nu era să fie atât de mică, nu avea alte leziuni

corporale. Faptul că partea vătămată era în stare de ebrietate în acea zi a fost confirmat atât

de soția sa, cât și de inculpații Silivestru Dumitru și Velixar Anjela.

Mai mult, însăși partea vătămată, în cadrul urmăririi penale, a declarat că în timp ce

pășea peste gard, înălțimea căruia este de un metru, și-a pierdut echilibrul și a căzut cu

corpul pe stâlpii din beton. Totodată, acesta avea în mâini sapa lui, cu care a venit să sape

șanțul pentru scurgerea apei.

În aceste împrejurări sunt nefondate argumentele apelanților că în rezultatul

acțiunilor lui Silivestru Dumitru, părții vătămate i-au fost cauzate leziuni corporale,

afirmațiile în acest sens fiind combătute prin declarațiile părții vătămate, ale martorilor și

raportul de expertiză medico-legală.

De asemenea, prima instanță întemeiat a concluzionat că acuzarea nu a probat că

inculpații au acționat în urma unei înțelegeri între ei pentru a comite acțiunile de huliganism

și că, prin acțiunile acestora, a fost încălcată ordinea publică. Nu a fost demonstrat nici

11

faptul că inculpații au pornit o ceartă, în urma căreia, i-au adresat cuvinte necenzurate lui

Momcea Ivan și l-au amenințat cu răfuială fizică, învinuirea în această parte fiind fondată

doar pe declarațiile părții vătămate date în cadrul urmăririi penale, în plângerea din

28.08.2017 nefiind menționat acest fapt.

Totodată, potrivit rechizitoriului, locuințele de pe terenurile de pământ vecine aparțin

inculpaților și părții vătămate, însă nu au fost prezentate probe ce ar confirma învinuirea în

această parte. Inclusiv nu corespunde realității învinuirea în partea că inculpații sunt soți,

or, aceștia nu au oficializat căsătoria.

La fel, este întemeiată afirmația instanței de fond că prin ordonanța cu privire la

înaintarea unei învinuiri suplimentare din 19.02.2020 s-au completat și s-au elucidat mai

detaliat indicii calificativi ai învinuirii înaintate în comiterea infracțiunii prevăzute de

art.287 alin.(3) Cod penal, care nu erau în învinuirea înaintată la 11.11.2017, și anume,

anterior inculpații au fost acuzați doar de faptul că au acționat în baza unei înțelegeri

reciproce, din intențiile de huliganism.

Pe lângă aceasta, învinuirea din 19.02.2020 s-a completat cu aceea că Silivestru

Dumitru i-a aplicat o lovitură neatingătoare în regiunea ochiului lui Momcea Ivan,

cauzându-i leziuni corporale care, conform raportului de expertiză medico-legală, sunt

calificate ca leziuni corporale ușoare, iar în învinuirea din 11.11.2017 este indicat că

Silivestru Dumitru i-a aplicat o lovitură neatingătoare în regiunea ochiului lui Momcea

Ivan, cauzându-i leziuni corporale ce, conform raportului de constatare nr.429 din

21.06.2017, se califică ca leziuni corporale neînsemnate. Inclusiv, învinuirea a fost

completată cu circumstanțele „…în urma cărui fapt, la zgomotul și strigătele apărute, la

locul incidentului a venit soția lui Momcea Ivan”.

Deci, în cadrul cercetării judecătorești, inculpaților le-a fost înaintată o învinuire

nouă, fiind nefondate argumentele apelanților în această parte.

Astfel, prin probele administrate acuzarea nu a probat existența faptei infracțiunii

imputate inculpaților, vinovăția acestora în învinuirea înaintată nu și-a găsit confirmare,

iar probele acuzării nu dovedesc complicitatea lor în comiterea infracțiunii imputate.

Instanța de apel consideră că cererile de apel declarate nu conțin argumente

fundamentale ce i-ar permite să constate netemeinicia sentinței adoptate de instanța de fond,

acestea, în esență, fiind doar o apreciere a probelor din dosar. Instanța de fond, în strictă

conformitate cu legislația procesual-penală, a apreciat probele din punct de vedere al

pertinenței, concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu – din

punct de vedere al coroborării lor și just a ajuns la soluția de achitare a inculpaților pe

motiv că nu a fost constatată existența faptei infracțiunii.

prevederilor art.427 alin.(1) pct. 12) Cod de procedură penală, contestă cu recurs ordinar

decizia menționată și pronunțarea unei noi hotărâri prin care inculpații Silivestru Dumitru

și Velixar Anjela să fie condamnați în baza art.287 alin.(3) Cod penal la 3 ani închisoare,

fiecare, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei, în temeiul art.90 Cod penal, pe

o perioadă de probațiune de 2 ani.

În motivarea recursului declarat, nefiind de acord cu concluzia instanței de apel,

invocă argumentele menționate în apelul acuzării (pct.3. din prezenta decizie).

12

5.1. Avocatul Dandeș Veaceslav, în numele părții vătămate Momcea Ivan, în

temeiul prevederilor art.427 alin.(1) pct. 6), 12) Cod de procedură penală, contestă cu recurs

ordinar decizia menționată și dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel.

În motivarea recursului declarat, autorul indică argumente similare celor menționate

în apelul declarat (pct.3.1. din prezenta decizie), suplimentar invocând că instanța de apel

nu s-a expus asupra tuturor argumentelor din apelul declarat, decizia adoptată fiind formală,

neîntemeiată și contradictorie. La adoptarea soluției de achitare, în mod divergent, instanța

de apel a considerat că nu a fost demonstrată existența faptei infracțiunii, totodată, indicând

că probele nu confirmă complicitatea inculpaților la comiterea infracțiunii incriminate.

Prin urmare, decizia adoptată nu este clară și urmează a fi casată deoarece instanța de

apel nu a examinat și nu a dat răspuns la toate argumentele și solicitările din apel.

Totodată, instanța de apel a admis o eroare procesuală și de drept, prin faptul că nu

s-a expus asupra apelului declarat de inculpați.

și Velixar Anjela, care s-au expus pentru respingerea recursurilor acuzării, pe motiv că

decizia instanței de apel este corectă, acțiunile incriminate lor nu au avut loc, iar dosarul a

fost fabricat.

motivele invocate, Colegiul penal lărgit consideră că acestea urmează a fi admise, din

următoarele considerente.

Conform art.435 alin.(1) pct.2) lit. c) Cod de procedură penală, instanța de recurs,

judecând recursul, admite recursul, casează hotărârea atacată și dispune rejudecarea cauzei

de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către

instanța de recurs.

Potrivit art.427 alin.(1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi

supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel

doar în cazurile stipulate în acest articol.

Instanța de recurs doar verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin

hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept

formal și material.

Analizând recursurile declarate de către procuror și de către avocatul Dandeș

Veaceslav, în numele părții vătămate Momcea Ivan, instanța de recurs constată că sunt

bazate pe aceleași temeiuri, fiind invocate în principiu aceleași argumente, prin urmare

asupra acestora Colegiul penal lărgit se va expune concomitent.

Colegiul penal reține că, în susținerea recursurilor s-au invocat pct. 6) și 12) alin.(1)

al art.427 Cod de procedură penală, însă, reieșind din cerințele recursurilor - acestea se

cuprind în pct. 6) alin.(1) art.427 Cod de procedură penală, care prevede că hotărârile

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele

de fond și de apel.

Colegiul penal lărgit atestă că, instanță de apel a comis următoarele erori de drept.

Potrivit art.384 alin.(3) Cod de procedură penală, sentința instanței de judecată

trebuie să fie legală, întemeiată și motivată. Conform art.325 alin.(1) Cod de procedură

penală, judecarea cauzei în primă instanță se efectuează numai în limitele învinuirii

13

formulate în rechizitoriu. Modificarea învinuirii în instanța de judecată se admite dacă prin

aceasta nu se agravează situația inculpatului și nu se lezează dreptul lui la apărare. Potrivit

art.385 alin.(1) pct. 1) - 4) Cod de procedură penală, la adoptarea sentinței, instanța de

judecată soluționează chestiunile dacă a avut loc fapta de săvârșirea căreia este învinuit

inculpatul, dacă această faptă a fost săvârșită de inculpat, dacă fapta întrunește elementele

infracțiunii și de care anume lege penală este prevăzută ea, dacă inculpatul este vinovat de

săvârșirea acestei infracțiuni. Conform art.101 alin.(1) și (4) Cod de procedură penală,

fiecare probă urmează să fie apreciată din punct de vedere al pertinenței, concludenței,

utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării

lor. Instanța de judecată este obligată să pună la baza hotărârii sale numai acele probe la a

căror cercetare au avut acces toate părțile în egală măsură și să motiveze în hotărâre

admisibilitatea sau inadmisibilitatea tuturor probelor administrate. Potrivit art.394 alin.(3)

pct. 1), 2) Cod de procedură penală, partea descriptivă a sentinței de achitare trebuie să

cuprindă indicarea învinuirii pe baza căreia cauza în privința învinuitului a fost trimisă în

judecată, descrierea circumstanțelor cauzei constatate de instanța de judecată și enunțarea

temeiurilor pentru achitarea inculpatului, cu indicarea motivelor pentru care instanța

respinge probele aduse în sprijinul acuzării.

Potrivit jurisprudenței naționale, chestiunile de fapt asupra cărora trebuie să se

pronunțe instanță de apel sunt: dacă fapta reținută ori numai imputată a fost săvârșită ori

nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și în ce împrejurări, Chestiunile de drept pe care

urmează să le soluționeze instanță de apel sunt: dacă fapta întrunește elementele

infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă normele de drept procesual și

penal au fost corect aplicate (Hotărârea Plenului CSJ a RM din 12.12.2005, nr.22 Cu privire

la practica judecării cauzelor penale în ordine de apel). Sentința trebuie să corespundă atât

după formă, cât și după conținut cerințelor art.384-397 Cod de procedură penală. Sentința

se expune în mod consecvent, astfel ca noua situație să decurgă din cea anterioară și să aibă

legătură logică cu ea, excluzându-se folosirea formulărilor inexacte.

Analizând textul deciziei contestate, Colegiul penal lărgit reține că, instanță de apel

nu a respectat prescripțiile de drept nominalizate, nu a reacționat în modul prevăzut de lege

asupra erorilor de drept comise de instanța de fond și, repetându-le întocmai, nu a casat

sentința, cu rejudecarea cauzei potrivit regulilor generale pentru examinarea cauzelor în

primă instanță, menținând o sentință nemotivată și neîntemeiată legal.

Astfel, potrivit sentinței și deciziei, instanțele de fond (pct. 1., 2., 4. din decizie) au

constatat în descriptiv diverse motive de achitare a inculpaților, care se contrazic reciproc

și generează consecințe juridice diferite, indicând că: „...probele administrate de învinuire

nu au demonstrat existența faptei infracțiunii, vinovăția inculpaților privind învinuirea

înaintată nu și-a găsit confirmare, iar probele administrate nu demonstrează participarea

acestora la comiterea infracțiunii incriminate...”.

Însă, în dispozitivul sentinței s-a dispus divergent că inculpații se achită de sub

învinuirea comiterii infracțiunii prevăzute de art.287 alin.(3) Cod penal, din motiv că: „nu

s-a constatat existența faptei infracțiunii”.

14

Prin urmare, Colegiul penal lărgit constată incidența temeiul de casare prevăzut la

art.427 alin.(1) pct. 6) Cod de procedură penală - motivarea soluției contrazice

dispozitivului hotărârii.

Pe lângă aceasta, constatând în descriptiv, în mod general, că „...inculpații au fost

învinuiți de comiterea infracțiunii prevăzute la art.287 alin.(3) Cod penal, ca huliganismul

agravat, adică acțiunile ..., ... cu aplicarea obiectelor ...”, instanța de fond nu a judecat

cauza în privința inculpatei Velixar Anjela în raport cu învinuirea formulată acesteia prin

ordonanța de completare a învinuirii din 19.02.2020 (Vol.2, f.d.62), potrivit căreia a fost

învinuită de săvârșirea infracțiunii prevăzută la art.287 alin.(3) Cod penal, ca huliganismul

agravat, cu incriminarea elementului calificativ cu încercarea aplicării obiectelor, fapt ce

contravine prevederilor art.325 alin.(1) Cod de procedură penală.

Totodată, Colegiul penal lărgit reține că este pripită concluzia instanței de apel

privind susținerea poziției primei instanțe ce ține de aprecierea probelor, or, instanța de apel

urma a verificat minuțios și obiectiv fiecare probă separat sub toate aspectele, prin prisma

pertinenței, concludenței și veridicității, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere

al coroborării lor, inclusiv cu circumstanțele concrete și esențiale, de fapt și de drept

indicate în învinuire, în special cu declarațiile părții vătămate Momcea Ivan că „...s-a

apropiat Silivestru Dumitru, în mâinile căruia se afla o sapă..., a ridicat-o deasupra lui și

i-a spus cuvintele: „Te ucid, dar nu aici”; ...Velixar Anjela, îndreptând furca cu dinții spre

el, ... i-a zis soțului următoarele cuvinte: „Eu ți-am zis că el trebuia ucis”; ... Silivestru

Dumitru, pe neașteptate, i-a aplicat o lovitură cu ascuțișul sapei în regiunea ochiului drept,

în rezultatul căreia el și-a pierdut echilibrul și a căzut cu întreg corpul peste stâlpii de

beton; ... a văzut că Silivestru Dumitru, împreună cu soția sa Velixar Anjela au umplut

înapoi șanțul pe care el îl curățase anterior”.

La fel, Colegiul penal lărgit atestă că, inclusiv concluziile sumare și neclare ale

instanței de apel că, ,, potrivit rechizitoriului, locuințele de pe terenurile de pământ vecine

aparțin inculpaților și părții vătămate, însă nu au fost prezentate probe ce ar confirma

învinuirea în această parte. Inclusiv nu corespunde realității învinuirea în partea că

inculpații sunt soți, or, aceștia nu au oficializat căsătoria“, expuse în susținerea soluției de

achitare a inculpaților, nu corespund exigențelor prescrise în art. 101 Cod de procedură

penală, privind evaluarea și aprecierea probelor administrate în cadrul cauzei penale.

Aprecierea probelor trebuie să se întemeieze pe o analiză minuțioasă a materialului

probator și apoi pe o sinteză a evaluărilor făcute. Analiza probelor presupune examinarea

fiecărui element probatoriu în parte, pentru a se înlătura tot ce nu are legătură cu cauza, tot

ce este vag și nesigur. În cadrul operației de sinteză, probele sunt examinate în ansamblul

lor, confirmându-se unele pe altele și ducând la o concluzie univocă, ce trebuie să fie

reflectată în soluția dată cauzei, care urmează a fi motivată astfel încât raționamentele ce

au stat la baza aprecierii probelor să poată fi supuse controlului judiciar.

Astfel, concluziile instanțelor de fond formulate în hotărâri, poartă un caracter

generic asupra operațiunii de cercetare și verificare a probelor, însă, așa cum examinarea

probelor constituie elementul-cheie la pronunțarea unei hotărâri corecte și legale, lăsarea

fără apreciere și aprecierea abstractă a acestora duce la pronunțarea unei hotărâri

15

incomplete, neîntemeiate și cu o doză sporită de incertitudine asupra calității efectuării

actului de justiție.

Pe de altă parte, Colegiul penal lărgit ține să menționeze că, motivarea hotărârii

judecătorești trebuie realizată într-o manieră clară și coerentă, întrucât, pe de o parte, este

indispensabil necesară pentru controlul exercitat de jurisdicția ierarhic superioară, iar pe de

altă parte, constituie, pentru părțile litigante, o garanție împotriva arbitrariului, furnizându-

le dovada că cererile și mijloacele lor de apărare au fost riguros analizate.

Motivarea hotărârii reprezintă un element de transparență a justiției inerent oricărui

act jurisdicțional, iar hotărârea judecătorească este rezultatul unui proces logic de analiză

științifică a pretențiilor deduse judecății, dispozițiilor legale incidente și probelor

administrate în cauză în scopul aflării adevărului, urmare a unui raționament logic-juridic

care se reflectă în motivarea acesteia.

Conform jurisprudenței CtEDO, expuse în cazurile aplicării art.6 al Convenției, o

hotărâre motivată demonstrează că părțile au fost auzite în cadrul procesului penal, oferă

posibilitatea ca această hotărâre să poată fi verificată în cadrul căilor de atac și posibilitatea

persoanelor interesate de a pregăti o cerere de apel sau recurs (Suominen c. Finlandei (2003)

În afară de aceasta, motivarea hotărârilor este un instrument important în asigurarea

transparentei justiției și existența unui control social asupra acesteia (Hirvisaari c.

Finlandei, (2001) § 30).

Din circumstanțele expuse, Colegiul penal lărgit conchide că, instanța de apel

deficitar și-a motivat soluția, încălcând prevederile art.art.414, 417-418 Cod de procedură

penală, prin ce s-a comis eroarea de drept prevăzută de art.427 alin.(1) pct. 6) Cod de

procedură penală.

Dat fiind că încălcările normelor procedurale specificate, comise de către instanța de

apel nu pot fi corectate de către instanța de recurs, se impune soluția admiterii recursurilor

ordinare declarate, casării totale a deciziei contestate și dispunerea rejudecării cauzei de

către Curtea de Apel Cahul, dat fiind că în Curtea de Apel Comrat nu se poate forma un

nou complet de judecată.

La rejudecarea cauzei, instanța de apel are obligația să înlăture erorile menționate, să

țină seama de împrejurările expuse, care au servit temei de casare a soluției adoptate și, cu

respectarea prevederilor art.414 Cod de procedură penală, să verifice legalitatea și

temeinicia sentinței atacate, să dea o apreciere obiectivă probelor administrate în cauză și,

în dependență de datele obținute, să pronunțe o hotărâre legală, întemeiată și motivată, care

să corespundă prevederilor art.417 Cod de procedură penală, precum și să cerceteze

minuțios aspectele învinuirii înaintate, argumentând clar concluziile sale în decizia

adoptată, ținând cont de motivele expuse în pct.6 al prezentei decizii.

În raport cu afirmația avocatului Dandeș Veaceslav referitor la faptul că instanța de

apel nu s-a expus asupra apelului declarat de inculpați împotriva sentinței, se atestă că, în

cazul în care a fost pronunțată o sentință de achitare, explicațiile lui Silivestru Dumitru și

Velixar Anjela, intitulate „cerere de apel”, din cuprinsul cărora rezultă dezacordul cu

învinuirea înaintată, corect au fost apreciate de instanța de apel ca fiind o referință la

apelurile declarate.

16

Colegiul penal lărgit

D E C I D E :

Admite recursurile ordinare declarate de către Procuratura UTA Găgăuzia,

Gheorghieva Feodora și de către avocatul Dandeș Veaceslav, în numele părții vătămate

Momcea Ivan, casează total decizia Colegiului judiciar al Curții de Apel Comrat din 08

iunie 2022, în cauza penală în privința inculpaților Silivestru Dumitru xxxxxx și Velixar

Anjela xxxxxx, și dispune rejudecarea cauzei de către Curtea de Apel Cahul.

Decizia nu se supune căilor de atac, pronunțată motivat la 14 septembrie 2023.

Președinte Ion Guzun

Judecători Țurcan Anatolie

Talpă Boris

Eremciuc Ghenadie

Malanciuc Ion

Notă: Din motivul imposibilității semnării deciziei motivate de către judecătorul Guzun Ion,

din cauza demisiei lui din funcție de la 25 august 2023, prezenta decizie motivată este semnată

de către Președintele interimar al Curții Supreme de Justiție, judecătorul Puica Viorica, în

conformitate cu prevederile art.339 alin.(8) Cod de procedură penală.

17