ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 09.03.2023

1ra-1049/22 — art.166/1 al.2 lt.c CP

HOTĂRÂRE
09.03.2023
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
art.166/1 al.2 lt.c CP
Temei legal
art. 427 al. 1 pct. 12 CPP
Citează această cauză
1ra-1049/22 — art.166/1 al.2 lt.c CP (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 1ra-1049/2022

1-16001934-01-1ra-18072022

Curtea Supremă de Justiție

18 ianuarie 2023 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte - Timofti Vladimir

Judecători - Plămădeală Ghenadie, Țurcan Anatolie

Examinând fără citarea părților, în baza materialelor cauzei,

admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către

procurorul în Procuratura UTA Găgăuzia, Oficiul Central, Gheorghieva

Fedora, împotriva deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Comrat din

28 aprilie 2022 și sentinței Judecătoriei Comrat, sediul Central din 19

ianuarie 2021, în cauza penală de învinuire a lui

Bolgar Igor XXXXX,

Bașceavanji Andrei XXXXX,

Grozdev Andrei XXXXX,

în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 1661 alin. (2), lit. c) Cod penal.

Termenii de examinare:

prima instanță: 17.05.2016 – 19.01.2021;

instanța de apel: 16.04.2021 – 28.04.2022;

instanța de recurs ordinar: 18.07.2022 – 18.01.2023.

Asupra admisibilității în principiu a recursului ordinar în cauză, în

baza actelor din dosar, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

2021, Bolgar Igor, Bașceavanji Andrei, Grozdev Andrei, au fost achitați

în comiterea infracțiunii prevăzute la art. 1661 alin. (2), lit. c) Cod penal,

din motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii.

rechizitoriului inculpații se învinuiesc că: deținând funcțiile de inspectori

INP al IGP al MAI și astfel, conform art. 123 alin. (2) Cod penal, fiind

persoane publice, adică funcționari publici cu statut special autorizați să

îndeplinească activități de interes public, încălcând prevederile art. 3 a

Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor omului și a Libertăților

Fundamentale, art. 24 alin. (2) din Constituția RM, încălcând grosolan art.

4 din Legea cu privire la poliție nr. 416 din 18.12.1990, care prevede că

în activitatea sa poliția mizează pe respectarea personalității cetățenilor,

1

constituind un garant al apărării demnității, drepturilor, libertăților și

intereselor lor legitime precum și prevederile articolelor 12, 13, 14, 15 ale

aceeași Lege; prevederile punctelor 1, 3 și 4 capitolului I, punctelor 1, 2 și

3 Capitolului II Regulile de aplicare a mijloacelor speciale de către

colaboratorii organelor de interne și militarii trupelor de carabinieri ale

Ministerului Afacerilor Interne (Anexa nr. 2), aprobate de Hotărârea

Parlamentului nr. 1275-ХII din 15.02.1993, prevederile art. 4 alin. (1),

alin. (2), alin. (4) lit. a), b), c) și d), art. 5, alin. (8) și art. 6 din Legea privind

modul de aplicare a forței fizice, a mijloacelor speciale și a armelor de foc,

care reglementează temeiurile, condițiile și limitele (restricțiile) aplicării

forței fizice.

La fel, întru încălcarea subpunctelor d), f), g), m) punctului 15 și

subpunctelor a) - b) punctului 16 din Codul de Etică și Deontologie al

Polițistului, conform cărora erau obligați să aplice forța fizică, mijloacele

speciale și arma de foc numai în cazurile și în modul prevăzute de legislație,

cărora este interzis să recurgă la forță și să aplice procedee de luptă, cu

excepția cazurilor de necesitate absolută, și numai în măsura necesară

atingerii unui obiectiv legitim, să respecte Constituția și legislația

Republicii Moldova, au comis tratamente inumane și degradante în

următoarele circumstanțe.

Astfel, Bolgar Igor, Bașceavanji Andrei, Grozdev Andrei, la 30

decembrie 2014, aproximativ în jurul orei 21.00, intrând în sala de joc

amplasată în apropierea magazinului ”Univermag” pe adresa: mun.

Comrat, str. Pobedî, nr. 113, împreună, fără a intra în esența celor

întâmplate și nestabilind motivele și circumstanțele faptei, pretins

săvârșită de Ivanov P.C., s-au apropiat de ultimul, fără nici un temei legal

și întru executarea intenției infracționale, acționând extrem de grosolan și

depășind în mod evident limita atribuțiilor acordate de lege, fără a-i

explica, l-au scos din incinta sălii aparatelor de joc, după care l-au lovit la

picioare, în urma cărui fapt, Ivanov P.C. a căzut la pământ, iar apoi

ridicându-l l-au îmbrâncit de mai multe ori de peretele clădirii,

provocându-i cet. Ivanov P.C. dureri fizice și suferințe psihice, violență

fizică, care nu era necesară, deoarece nu avea legătură cu comportamentul

cet. Ivanov P.C., înjosindu-i demnitatea umană.

Acțiunile lui Bolgar Igor, Bașceavanji Andrei, Grozdev Andrei, de

către acuzatorul de stat au fost încadrate juridic în baza art. 1661 alin. (2),

lit. c) Cod penal, după indicii calificativi – ”cauzarea intenționată a unei

dureri sau a suferinței fizice ori psihice, care reprezintă tratament inuman

ori degradant, de către o persoană publică care acționează cu titlu oficial”.

casarea sentinței cu pronunțarea unei hotărâri de condamnare în privința

inculpaților Bolgar Igor, Bașceavanji Andrei, Grozdev Andrei, învinuiți în

baza art. 1661 alin. (2) lit. c) Cod penal, cu stabilirea unei pedepse de 5

ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, cu

privarea de dreptul de a ocupa funcții în organele de drept pe un termen

de 8 ani.

La fel, a solicitat, cu aplicarea art. 90 Cod penal, ca pedeapsa

stabilită inculpaților să fie suspendată condiționat pe un termen de

probațiune - 5 ani, cu obligarea acestora să nu-și schimbe domiciliul,

precum și admiterea integrală a acțiunii civile a părții vătămate.

2

3.1 În motivarea apelului a menționat că, sentința este neîntemeiată

și ilegală, invocând drept motiv că, prima instanță a ignorat probele părții

acuzării și a pus la îndoială declarațiile martorilor, acsându-se doar pe

probele părții apărării.

La fel a relatat că, prima instanță a fost părtinitoare cu poziția părții

apărării, fără a efectua o analiză a probelor părții acuzării, care au

demonstrat vinovăția inculpaților, potrivit elementului probatoriu

administrat la prezenta cauză, vinovăția inculpaților a fost demonstrată.

aprilie 2022, apelul declarat s-a respins ca nefondat, cu menținerea

sentinței fără modificări.

4.1. Întru motivarea soluției, instanța de apel a constatat că, prima

instanță a apreciat în mod corect probele administrate și prezentate de

către părți și în mod întemeiat a ajuns la concluzia de a achita inculpații

Bolgar Igor, Bașceavanji Andrei și Grozdev Andrei în legătură cu lipsa

elementelor infracțiunii în acțiunile acestora.

În ședința de judecată a instanței de apel s-a constatat, că conform

rechizitoriului, inculpații se învinuiesc în comiterea infracțiunii, prevăzute

de art. 1661 alin. (2), lit. c) Cod penal, prin faptul că, fiind persoane

publice, adică funcționari publici cu statut special au cauzat în mod

intenționat dureri, suferințe fizice și psihice, ce reprezintă un tratament

inuman și degradant.

Reieșind din probele cercetate în ședință, instanța de apel a

considerat că, procurorul nu a prezentat probe veridice și suficiente care

ar demonstra săvârșirea de către inculpați a infracțiunii prevăzute de art.

1661 alin. (2), lit. c) Cod penal.

A concluzionat că, legalitatea sentinței cu privire la achitarea

inculpaților este bazată pe probe cercetate în ședința de judecată a

instanței de apel și expuse detaliat în sentință. Alegațiile procurorului

privind necesitatea recunoașterii inculpaților vinovați în comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 1661 alin. (2), lit. c) Cod penal, le consideră

ca fiind neîntemeiate.

Verificând legalitatea, temeinicia și corectitudinea sentinței atacate,

instanța de apel a ajuns la concluzia că nu există temeiuri prevăzute de

legislația procesual- penală pentru casarea sau modificarea acesteia.

Instanța de apel a considerat cererea de apel a părții acuzării ca fiind

nefondată și pasibilă respingerii, întrucât apelantul nu a prezentat nici un

motiv care să permită casarea sau modificarea sentinței.

La fel a reținut instanța de apel, că declarațiile părții vătămate sunt

contradictorii și au fost în mod întemeiat recunoscute de către instanță ca

fiind neveridice.

Astfel, partea vătămată, inițial, fiind audiată la etapa de urmărire

penală, a reținut că în urma conflictului a pierdut 2 000 de lei, dar în

ședința de judecată a explicat că a pierdut 3 400 de lei.

Neveridicitatea declarațiilor părții vătămate se atestă și de faptul că,

acesta în ședința de judecată a declarat că, toți inculpații i-au cauzat

vătămări corporale, însă în declarațiile sale a indicat că nu a văzut și nu

poate spune exact ce a făcut în momentul conflictului inculpatul

Bașceavanji Andrei, și nu a văzut momentul loviturii la picioare, dar

presupune că a fost anume inculpatul Grozdev Andrei

3

Mai mult, în ședința de judecată a instanței de apel, partea vătămată

a explicat că nu își amintește nimic și nu are pretenții față de inculpați.

De asemenea, instanța de apel a relatat că, prin declarațiile

martorilor Doicov I., Mavrodi G. și Statov N. nu se confirmă vinovăția

inculpaților în comiterea infracțiunii imputate.

Astfel, martorul audiat Mavrodi G. D. a declarat că a lucrat în

cazinoul „ful” ca operator. Aproximativ la sfârșitul anului 2014 se afla la

serviciu și acea seară a trecut fără incidente, nevăzând dacă polițiștii care

au intrat în sală, l-au îndemnat pe cineva să iasă din sală.

Martorul Doicov I. a declarat că, nu a văzut conflictul și toate

circumstanțele cauzei îi sunt cunoscute din spusele părții vătămate.

Martorul Statov N. a declarat că, a văzut conflictul la o distanță de

30 m., în cadrul căruia cineva îl trăgea de scurtă pe partea vătămată, dar

cine anume nu a văzut, precum și nu a văzut dacă părții vătămate i-au

fost aplicate lovituri.

Instanța de apel a reținut că, declarațiile inculpaților sunt veridice și

consecvente precum și sunt confirmate prin declarațiile martorilor Pascal

A., Buneanu P..

Astfel, martorul Pascal A. a declarat că, în anul 2014 a fost anunțat

în căutare un tânăr din s. Besalma, prenumele lui este Piotr. A parvenit

informație că tânărul s-ar putea afla în sala cu aparatele de joc din orașul

Comrat. A confirmat că, Andrei Bașceavanji, Pavel Buneanu, Andrei

Grozdev și Igor Bolgar, când au intrat în sala cu aparatele de joc, au ieșit

afară cu partea vătămată, cu care după ce au schimbat câteva cuvinte, s-

au urcat în automobil și au plecat. El a văzut foarte bine, nu a avut loc

între ei careva încăierare sau ceartă.

Totodată a susținut, că inculpatul Bașceavanji A. nu a participat la

conversație cu partea vătămată, deoarece se afla în mașină și nu a intrat

în sala aparatelor de joc.

Declarațiile susmenționate ale martorului Pascal A. sunt confirmate

de declarațiile martorului Buneanu P., care fiind audiat în ședința de

judecată, a depus declarații similare și, de asemenea, a reținut că nu a

văzut nici o luptă sau încăierare.

De asemenea, instanța de apel a constatat că, declarațiile fiecăruia

dintre martori sunt confirmate și completate cu alte probe.

A relatat instanța de apel că, partea acuzării nu a prezentat nici în

instanța de fond și nici în instanța de apel date de fapt care să pună la

îndoială sau să excludă declarațiile martorilor.

Având în vedere cele sus menționate, instanța de apel a conchis că,

potrivit probelor prezentate de partea acuzării nu s-a confirmat în prezența

acțiunilor inculpaților a elementelor infracțiunii prevăzute de art. 1661

alin. (2), lit. c) Cod penal.

Găgăuzia, Gheorghieva F., indicând prevederile art. 427 alin. (1), pct. 12

Cod de procedură penală, a declarat recurs, prin care solicită, casarea

sentinței, recunoașterea inculpaților Bolgar Igor, Bașceavanji Andrei,

Grozdev Andrei, vinovați de săvârșirea infracțiunii prevăzute la art. 1661

alin. (2), lit. c) Cod penal, cu stabilirea unei pedepse – 5 ani închisoare, cu

executarea în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a

ocupa funcții în cadrul organelor afacerilor interne pe o perioadă de 8 ani

4

și cu aplicarea art. 90 Cod penal, de a suspenda condiționat pedeapsa pe

un termen de probațiune – 5 ani.

5.1 În motivarea recursului, menționează că, decizia instanței de

apel privind achitarea inculpaților este una ilegală și neîntemeiată,

vinovăția acestora fiind demonstrată prin declarațiile părții vătămate,

martorilor – Mavrodi G., Doicova I., Statova N., Bunianu N., Pascal A.,

audiați la faza urmăririi penale cât și în ședință de judecată, precum și a

probelor materiale.

Consideră că, totalitatea probelor expuse permit a ajunge la

concluzia vinovăției inculpaților prin probele prezentate de partea acuzării

care nu conțin contradicții semnificative și se consolidează reciproc.

declarat, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide că,

acesta este inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat din următoarele

considerente.

În speță se constată că recurentul s-a conformat prevederilor art. 422

Cod de procedură penală, declarând recursul ordinar în termen.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală,

instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului

declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera

de consiliu, este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în

care constată că recursul declarat este vădit neîntemeiat.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală,

instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate

expres de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie

să fie invocate de recurent.

În conformitate cu art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală,

hotărârile instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara

erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei.

Colegiul penal reține că, recurentul a indicat ca temei pentru

declararea recursului ordinar, prevederile art. 427 alin. (1), pct. 12) Cod

de procedură penală, însă fără argumentarea și motivarea prin prisma

temeiului invocat, a circumstanțelor care ar demonstra repararea erorilor

de drept, comise de către instanțele de fond și anume că, faptei săvârșite

de inculpați, i s-a dat o încadrare juridică greșită.

Colegiul penal, atestă că, potrivit conținutului recursului, recurentul

invocă ilegalitatea hotărârilor instanțelor de fond, considerând vinovăția

inculpaților ca fiind demonstrată prin cumulul de probe prezentate și

cercetate în ședințele de judecată.

Astfel, Colegiul penal va respinge alegațiile reținute în cererea de

recurs, or, instanța de apel, la examinarea cauzei a respectat prevederile

art. 414 alin. (1), 417 alin. (1), pct. 8) Cod de procedură penală și prin

hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor relevante

invocate în apelul declarat.

La fel, se conchide că, instanțele de fond, întemeiat și-au motivat

soluțiile, astfel încât just au constatat achitarea inculpaților de la

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 1661 alin. (2), lit. c) Cod penal.

Potrivit circumstanțelor de fapt ale cauzei se denotă că, instanțele de

fond și-au motivat soluția prin cumulul de probe administrate, încât a fost

dată o apreciere justă și obiectivă, prin prisma art. 101 Cod de procedură

5

penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității,

veridicității și coroborării reciproce, stabilind cu certitudine toate aspectele

de fapt și de drept.

Sub acest aspect, Colegiul penal atestă că, aprecierea probelor este

supusă controlului judecătoresc, încât intima convingere a judecătorului

se bazează strict conform prevederilor legale, fără a prejudicia cursul unui

proces penal.

Astfel, instanța de apel, just și argumentat a reținut că, prin

declarațiile martorilor: Mavrodi G. (f. d. 103, Vol. II), Doicov I. (f. d. 104-

105, Vol. II) și Statov N. (f. d. 106-107, Vol. II), Pascal A. (f. d. 134-135,

Vol. II), expuse în pct. 4.1 din prezenta decizie, nu se confirmă vinovăția

inculpaților în comiterea infracțiunii imputate, acestea completându-se

reciproc.

La fel, instanța de apel, legal a constatat neveridicitatea declarațiilor

părții vătămate Ivanov Piotr (f. d. 96-97, Vol. II), care în ședința de judecată

a declarat că: ”(..) toți inculpații i-au cauzat vătămări corporale, însă, potrivit

declarațiilor a indicat că, nu a văzut și nu poate spune exact ce a făcut în

momentul conflictului inculpatul Bașceavanji Andrei, și nu a văzut momentul

loviturii la picioare, dar presupune că a fost anume inculpatul Grozdev

Andrei. Mai mult, a explicat că, nu-și amintește nimic și nu are pretenții față

de inculpați”.

Mai mult, Colegiul penal cu referire la decizia instanței de apel,

menționează că, aceasta întemeiat a constatat că, partea acuzării nu a

prezentat nici în instanța de fond și nici în instanța de apel probe în

confirmarea învinuirii înaintate prin rechizitoriu, care ar pune la îndoială

versiunea părții vătămate și a martorilor audiați în ședința de judecată prin

care s-a stabilit contrariul și anume nevinovăția inculpaților în fapta

incriminată.

În acest context, Colegiul penal conchide că, decizia instanței de apel

cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția din care considerente nu

identifică motive justificative de a interveni în decizia contestată.

De asemenea, Colegiul penal apreciază că argumentele în care

instanța de apel le-a expus în partea descriptivă a deciziei, echivalează cu

o motivare conformă rigorilor și exigențelor impuse de legea procesual-

penală și de art. 6 CEDO și dă răspuns la toate argumentele expuse în

cererea de apel.

Se atestă că, temeiuri de a pune la îndoială veridicitatea argumentelor

instanței de apel expuse în decizia pronunțată lipsesc, iar motivarea

acesteia este una legală și întemeiată, încât instanța de recurs ordinar o

acceptă și o însușește, fapt ce vine în corespundere și cu jurisprudența

CtEDO, care în pct. 37 a hotărârii sale în cauza Albert vs. România din

16.02.2010, statuează că art. 6 §1 din CEDO, deși obligă instanțele să își

motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns

detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994,

pct. 61), cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o

instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță

inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse

atenției sale.

În consecință, Colegiul penal nu a constatat prezența erorii de drept

invocate de recurent care ar afecta decizia atacată sub aspectul contestat,

6

deoarece soluția adoptată de către instanțele de fond sunt legale și

întemeiate, urmând a fi menținute, fapt ce impune inadmisibilitatea

recursului ordinar declarat, ca fiind vădit neîntemeiat.

procedură penală, Colegiul penal

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către procurorul în

Procuratura UTA Găgăuzia, Oficiul Central, Gheorghieva Fedora,

împotriva deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Comrat din 28 aprilie

2022, în cauza penală în privința lui Bolgar Igor XXXXX, Bașceavanji

Andrei XXXXX și Grozdev Andrei XXXXX, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 09 martie 2023.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Plămădeală Ghenadie

Țurcan Anatolie

7

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2022-04-14
0,95
1ra-1853/2021 — art. 189 alin. 4 CP
Dosarul nr. 1ra-1853/2021 1-18052914-01-1ra-23082021 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 01 martie 2022 mun. Chişinău Colegiul penal lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte – Timofti Vladimir, Judecători – Toma N
CSJ 2022-06-30
0,95
1ra-194/2022 — art. 190 alin. 5 CP
Dosarul nr. 1ra-194/2022 1-18160480-01-1ra-08022022 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 17 mai 2022 mun. Chişinău Colegiul penal lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte – Toma Nadejda, judecăto
CSJ 2023-02-23
0,95
1ra-1533/22 — art. 151 alin. 4 CP
Dosarul nr. 1ra-1533/2022 1-12004300-01-1ra-28102022 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 31 ianuarie 2023 mun. Chişinău Colegiul penal lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte – Timofti Vladimir
CSJ 2023-09-14
0,94
1ra-1389/2022 — art. 287 alin. 3 CP
Dosarul nr. 1ra-1389/2022 1-17005032-01-1ra-08092022 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E D E C I Z I E 25 iulie 2023 mun. Chișinău Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Președinte – Ion Guzun, Judecăto
CSJ 2022-11-03
0,94
1ra-2207/21 — art.248 al. 5 lt. b CP
Dosarul nr. 1ra-2207/21 1-17061400-01-1ra-10122021 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 19 septembrie 2022 mun. Chișinău Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența: Președinte - Chişca-Doneva Tamara, Judecători - Plămăde
Sursă