1ra-891/2022 — art. 172 alin.3 lit. a, 320 alin. 1 CP

1ra-891/2022 — art. 172 alin.3 lit. a, 320 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 1ra-891/2022

1-21002356-01-1ra-14062022

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

04 iulie 2023 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președinte – Guzun Ion,

Judecători – Daguța Sergiu, Țurcan Anatolie, Talpă Boris, Eremciuc Ghenadie,

a judecat în ședință, fără citarea părților, recursurile ordinare declarate de către

avocații Postica Serghei și Timotin Lilian în numele condamnatului Vascan

Alexandru, prin care solicită casarea sentinței din 06 mai 2021 a Judecătoriei

Căușeni (sediul Ștefan Vodă) și a deciziei din 11 martie 2022 a Colegiului penal al

Curții de Apel Chișinău, în cauza penală privindu-l pe

Vascan Alexandru XXXXX, născut la XXXXX,

originar XXXXX și domiciliat XXXXX.

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

Asupra recursurilor ordinare în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal

lărgit al Curții Supreme de Justiție,

A C O N S T A T A T:

Vascan Alexandru a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza:

- art. 172 alin. (3) lit. a) Cod penal, la 17 ani închisoare, cu executare în

penitenciar de tip închis;

- art. 320 alin. (1) Cod penal, la 1 an închisoare, cu executare în penitenciar de

tip semiînchis.

În conformitate cu prevederile art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de

infracțiuni, lui Vascan Alexandru i s-a stabilit pedeapsa definitivă 17 ani 6 luni

închisoare, cu executare în penitenciar de tip închis.

La fel, a fost dispusă încasarea de la Vascan Alexandru în beneficiul statului

cheltuielile judiciare în suma de 1398 lei.

1

Totodată, a fost admisă acțiunea civilă înaintată de Vascan Viorica în interesele

minorei XXXXX și dispusă încasarea de la Vascan Alexandru în beneficiul Vascan

Viorica sumei de 400 000 lei, cu titlu de prejudiciu moral.

De asemenea, a fost soluționată soarta corpurilor delicte.

1.1. Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că:

1.1.1. Inculpatul Vascan Alexandru în perioada cuprinsă între anul 2012, dar

nu mai târziu de luna iunie 2018, zilele concrete și câte anume au fost ele nu a fost

posibil de stabilit de către organul de urmărire penală, aflându-se în domiciliul său

din XXXXX, având în grija sa pe fiica biologică XXXXX, născută la XXXXX, în

timp ce mama acesteia nu se afla la domiciliu, cunoscând cu certitudine că XXXXX

nu a împlinit vârsta de 14 ani, acționând intenționat, în scopul satisfacerii poftei

sexuale în formă perversă, profitând de imposibilitatea victimei de a se apăra și a-și

exprima voința în legătură cu vârsta fragedă, puterea fizică net inferioară și a lipsei

capacității depline de exercițiu, manifestând constrângere fizică și psihică față de fiica

sa minoră, a impus-o pe această să întrețină acte sexuale nefirești sub aspect

fiziologic, cu caracter anal și oral, în așa mod cauzându-i suferințe fizice și psihice.

În toată această perioadă Vascan Alexandru, având drept scop influențarea

psihică a fiicei sale minore XXXXX, precum și a creării unei stări de percepere ca

normală a acțiunilor cu caracter sexual pervers pe care le-a întreținut și intenționa să

le mai întrețină, a purtat cu ultima discuții obscene referitor la raporturi sexuale și i-a

pus spre vizionare materiale cu caracter pornografic, și o convingea că ce se petrece

între ei este o normalitate și că trebuie de asigurat confidențialitatea acestei relații.

Prima instanță a calificat acțiunile inculpatului Vascan Alexandru în baza art.

172 alin. (3) lit. a) Cod penal, după indicii calificativi - satisfacerea poftei sexuale în

forme perverse, săvârșită prin constrângere fizică sau psihică a persoanei, precum și

profitând de imposibilitatea acesteia de a se apăra și a-și exprima voința, săvârșită

asupra persoanei despre care se știa cu certitudine că nu a atins vârsta de 14 ani.

1.1.2. Vascan Alexandru urmărind scopul neexecutării intenționate și eschivării

de la executarea hotărârii instanței de judecată, cunoscând cu certitudine că în privința

sa la 29 noiembrie 2018 a fost emisă hotărârea Judecătoriei Căușeni (sediul Ștefan

Vodă) nr.2- 570/18, prin care s-a dispus încasarea de la ultimul în beneficiul Vascan

Viorica a pensiei pentru întreținerea copiilor săi minori, XXXXX, și XXXXX, în

sumă bănească fixă în mărime a câte 1 000 lei lunar pentru fiecare copil, începând cu

data de 22 octombrie 2018 și până la atingerea de către copii a majoratului, aceasta

urmând a fi executată imediat.

La data de 18 iunie 2020 de către executorul judecătoresc Eduard Ciobanu, pe

cazul dat, a fost întocmit un proces-verbal cu privire la contravenție în baza art. 318

Cod contravențional, iar la data de 24 iulie 2020 prin hotărârea Judecătoriei Căușeni

(sediul Ștefan Vodă) Vascan Alexandru a fost recunoscut vinovat de comiterea

contravenției prevăzute de art. 318 alin. (1) Cod contravențional, fiindu-i aplicată

2

amendă de 1500 lei, după care de asemenea a continuat eschivarea cu rea-voință de

la executarea hotărârii judecătorești.

Deși conform art. 74 alin. (1) Codul familiei, părinții sunt obligați să-și întrețină

copiii minori, Vascan Alexandru prelungește cu rea voință să nu execute și să se

eschiveze de la executarea titlului executoriu nr. 2-570/18, emis de către Judecătoria

Căușeni (sediul Ștefan Vodă), cât și a hotărârii din 24 iulie 2020, prin care Vascan

Alexandru a fost recunoscut culpabil de săvârșirea contravenției prevăzute de art. 318

alin. (1) Cod contravențional, hotărâri care poartă caracter obligatoriu pentru toate

autoritățile publice și persoanele fizice.

Prima instanță a calificat acțiunile inculpatului Vascan Alexandru în baza art.

320 alin. (1) Cod penal, după indicii calificativi - neexecutarea intenționată și

eschivarea de la executarea hotărârii instanței de judecată, dacă aceasta a fost comisă

după aplicarea sancțiunii contravenționale.

2.1. Procurorul în Procuratura raionului Ștefan Vodă, Boblic Maxim, solicitând

casarea parțială a acesteia în partea stabilirii pedepsei, rejudecarea cauzei, cu

pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care

lui Vascan Alexandru, recunoscut vinovat de comiterea infracțiunilor prevăzute de

art. 172 alin. (3) lit. a), 320 alin. (1) Cod penal, să-i fie stabilită pedeapsa pentru

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 172 alin. (3) lit. a) Cod penal, de 20 ani

închisoare cu executare în penitenciar de tip închis și o pedeapsă pentru comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 320 alin. (1) Cod penal, de 2 ani închisoare cu executare

în penitenciar de tip semiînchis.

În baza art. 84 alin. (1) Cod penal, prin cumul parțial a pedepselor, ai stabili lui

Vascan Alexandru pedeapsa definitivă de 21 ani închisoare, cu executare în

penitenciar de tip închis.

Corpurile delicte să fie păstrate la materialele cauzei penale și să fie dispusă

încasarea din contul inculpatului în bugetul statului cheltuielile judiciare pentru

efectuarea expertizelor, în mărime de 1398 lei.

Acțiunea civilă să fie admisă total.

În argumentarea apelului, apelantul a invocat că:

- deși instanța a calificat corect acțiunile inculpatului Vascan Alexandru,

sentința este nefondată sub aspectul individualizării greșite a pedepsei, instanța de

judecată examinând în mod superficial circumstanțele în care s-a produs fapta și

personalitatea celui condamnat;

- instanța greșit a individualizat criteriile generale de aplicare a pedepsei în

ordinea art. 75 din Codul penal, ce se referă la gravitatea faptei, motivul acesteia, de

persoana celui vinovat, stabilindu-i o pedeapsă mai blândă decât cea solicitată de către

partea acuzării;

3

- gravitatea și motivele comiterii infracțiunii prevăzute de art. 172 alin. (3) lit.

a) Cod penal, de către inculpat, denotă o lipsă de respect a acestuia față de integritatea

fizică și sexuală a propriei sale fiice, punându-și dorința sa de a-și satisface poftele

sexuale în forme perverse mai presus decât sănătatea fizică și psihică a acesteia, or,

circumstanțele cauzei cu certitudine denotă faptul că Vascan Alexandru a comis

aceste acțiuni în decursul unei perioade îndelungate de timp, începând de la o vârstă

fragedă de 6 ani a victimei și până la împlinirea de către aceasta a vârstei de 11 ani,

deținând în calitate de tată controlul asupra victimei;

- evident că acțiunile violente cu caracter sexual comise de către agresor, tată

biologic Vascan Alexandru asupra fiicei sale minore, au produs un impact negativ

enorm și a dezvoltat o tulburare de stres posttraumatică trenantă, fapt probat prin

raportul de expertiză judiciară nr. 201835A0697 din 09.01.2019. De asemenea și

raportul de evaluare psihologică efectuată în cadrul Centrului Național de Prevenire

a abuzului față de copii, atestă faptul că starea minorei indică asupra unui nivel înalt

de traumatism psihic, cu simptome ale stresului post-traumatic, caracteristic copiilor

care au trăit abuzul sexual;

- Vascan Alexandru vina incriminată nu a recunoscut-o, afirmând cu dispreț că

fiica sa minoră minte, în așa mod nu a manifestat căință pentru faptele violente comise

asupra acesteia;

- inculpatului Vascan Alexandru a fost recunoscut vinovat și de comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 320 alin. (1) din Codul penal, care potrivit cumulului de

probe prezentat și cercetat indiscutabil a certificat faptul că inculpatul Vascan

Alexandru, din anul 2018 până în prezent s-a eschivat cu rea-voință de la îndeplinirea

obligațiilor stabilite de către instanța de judecată, acesta neachitând nici măcar un

singur leu în beneficiul copiilor săi biologici, din care face parte și fiica sa minoră,

care pe parcursul a 5 ani a fost supusă unor acțiuni violente cu caracter sexual pervers;

- pedeapsa aplicată de către instanța de judecată în privința lui Vascan

Alexandru nu corespunde gravității infracțiunilor săvârșite, personalității lui și

pericolului social pe care îl reprezintă și va fi apreciată ca o atitudine tolerantă din

partea statului a comportamentului prejudiciabil și va diminua încrederea societății în

eficacitatea și echitatea sistemului de justiție, și nu va duce la realizarea scopului penal

prevăzut de art. 61 alin. (2) Cod penal.

2.2. Avocatul Țurcan-Donțu Arina în numele părții vătămate minore, XXXXX,

solicitând casarea parțială a sentinței în partea stabilirii pedepsei, cu pronunțarea unei

hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care lui Vascan

Alexandru, recunoscut vinovat de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 172 alin.

(3) lit. a), 320 alin. (1) Cod penal, să-i fie stabilită o pedeapsă mai aspră și să fie

admisă integral acțiunea civilă și dispusă încasarea de la Vascan Alexandru în

beneficiul părții civile XXXXX suma de 500 000 lei, cu titlu de daune morale.

În argumentarea apelului, apelantul a invocat că:

4

- prima instanță i-a aplicat lui Vascan Alexandru o pedeapsă prea blândă, fără

a ține cont de prevederile art. 61 Cod penal și că inculpatul a săvârșit infracțiunea în

privința fiicei sale minore, fapt ce o plasează într-o situație vulnerabilă sporită,

inculpatul nu și-a cerut scuze de la partea vătămată, inculpatul nu și-a recunoscut

vinovăția și nu s-a căit de cele comise, nici măcar în fața instanței de judecată;

- prima instanță greșit a admis doar parțial acțiunea civilă înaintată, or suma

acordată cu titlu de prejudiciu moral și material este una insuficientă pentru a acoperi

cheltuielile de reabilitare psihologică a părții vătămate minore, or în motivarea

acțiunii civile au fost prezentate probe concludente și pertinente întru susținerea celor

invocate, precum evaluarea psihologică, raportul de expertiză judiciară psihiatrico-

psihologică, declarațiile specialiștilor.

2.3. Avocatul Timotin Lilian în numele inculpatului Vascan Alexandru,

solicitând casarea acesteia, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatul

Vascan Alexandru să fie achitat de sub învinuirea adusă în comiterea infracțiunilor

prevăzute de art. 172 alin. (3) lit. a), art. 320 alin. (1) Cod penal.

În argumentarea apelului, apelantul a invocat că:

- sentința a fost recepționată la 14.05.2021, consideră că sentința este ilegală,

contradictorie și nemotivată pe mijloacele probatorii și neîntemeiată pe lege, emisă

cu încălcarea dreptului la apărare, fapt ce contravine art. 385, 389 Cod de procedură

penală;

- recunoașterea vinovăției lui Vascan Alexandru de comiterea infracțiunii

prevăzute la art. 172 alin. (3) lit. a) și art. 320 alin. (1) Cod penal, s-a întemeiat doar

pe presupuneri și interpretări defavorabile acuzatului, bazându-se doar pe versiunea

acuzării, ce dă dovada examinării unilaterale a cauzei;

- ce ține de recunoașterea vinovăției lui Vascan Alexandru de comiterea

acțiunilor violente cu caracter sexual în privința lui XXXXX, unica probă concludentă

la materialele cauzei a fost acumulată doar prin audierea ei în fața instanței de judecată

și care ar permite doar să bănuiască, că fapta a avut loc. În acest sens organul de

urmărire penală și prima instanța cu desăvârșire au ignorat efectuarea acelor acțiuni

de urmărire penală necesare în vederea stabilirii adevărului la caz și anume de a

efectua expertizele psihiatrico-psihologice atât în privința victimei cât și în privința

acuzatului, care printre altele au fost dispuse, însă neexecutate din motive

inexplicabile;

- instanța a indicat precum că ar fi constatate toate calificativele acestei

componențe de infracțiune, însă fără a relata prin ce acțiuni concrete s-a realizat atât

constrângerea fizică, sau psihică, imposibilitatea de a se apăra, fapt ce ar reprezenta o

presupunere și o interpretare eronată a circumstanțelor cauzei anume în defavoarea

inculpatului, respectiv fiind o constatare absolut neîntemeiată pe circumstanțele

cauzei;

5

- ce ține de acuzațiile privind neexecutarea intenționată sau eschivarea de a

executa o hotărâre judecătorească, vinovăția lui Vascan Alexandru a fost recunoscută

doar în baza declarațiilor executorului judecătoresc Ciobanu Eduard, care pur și

simplu a comunicat că a întreprins toate acțiunile posibile în vederea executării

hotărârii judecătorești, nu a identificat venituri sau bunuri în vederea executării și că

a expediat citații în adresa lui Vascan Alexandru. Iar înscrisurile pe care instanța le-a

calificat drept probe ce dovedesc vinovăția, cel puțin nu au fost examinate și

recunoscute ca corpuri delicte de către organul de urmărire penală, și, respectiv, nu

pot fi calificate drept probe admisibile prin prisma art. 157 alin. (2) Cod de procedură

penală;

- instanța s-a limitat doar la reiterarea poziției acuzatorului, care este lipsită de

suport probatoriu precum că Vascan Alexandru având o posibilitate reală de a executa

hotărârea judecătorească, fie intenționat nu a executat-o, prin nedorința de a efectua

plăți, sau s-a eschivat de la îndeplinirea anumitor acțiuni indicate în documentul

executoriu;

- potrivit materialelor cauzei penale se atestă doar bănuiala rezonabilă că ar fi

fost săvârșită o infracțiune prevăzută la art. 173 alin. (3) Cod penal, dar nici de cum

nu poate fi concluzionată existența vinovăției în prezența unui probatoriu insuficient

și cu interpretarea defavorabilă inculpatului a circumstanțelor cauzei;

- instanța a ignorat neîntemeiat solicitarea apărării de a efectua o expertiza

psihiatrică-psihologică atât în privința victimei cât și în privința inculpatului, mai mult

când în acuzare se invocă constrângerea psihică;

- declarațiile specialistului Șevcenco Oxana, a martorilor Vascan Viorica,

Cibotaru Ion și Cibotaru Sofia nu reprezintă redarea unor circumstanțe de fapt

percepute nemijlocit de martori, dar constituie doar o repetare a versiunii victimei

minore;

- declarațiile victimei prezintă divergențe, ce atestă faptul că declarațiile

victimei reprezintă un text bine învățat, iar în vederea stabilirii veridicității acestor

declarații se impune expertiza psihiatrică-psihologică a victimei;

- incertă este poziția instanței cu referire la aprecierea drept mijloc de probă a

CD-lui, în care se presupune că sunt înregistrate audierile victimei minore în faza

urmăririi penale. Însă acest mijloc de probă nu a fost cercetat în instanța de judecată,

pe cale de consecință nici nu puteau fi atașate ca mijloc de probă într-o sentință de

condamnare. Ce ține de înscrisul atașat ca corp delict, la fel a fost apreciat unilateral

și părtinitor evidențiindu-se doar cele circumstanțe ce ar indica la prezența vinovăției,

însă ele nu redau anumite circumstanțe de fapt avute loc în momentul săvârșirii

infracțiunii, sau imediat după, dar de fapt reprezintă niște răspunsuri la întrebările

formulate de specialistul psiholog anume în vederea consolidării unui caz de abuz

sexual. Iar faptul că în acest înscris anume se indică o situație când presupusa victimă

6

declară ferm că o tragedie mare în viața ei este acel fapt că tata a lăsat-o pe mama și

nu acel fapt că a avut de suferit un abuz sexual;

- vicierea acestui proces penal a emanat din momentul sesizării organului de

urmărire penală cu referire la comiterea unei fapte infracționale, având în vedere

următoarele circumstanțe, potrivit actului de sesizare din 11.07.2018 (vol. I, f. d. 6)

de către martorul Cibotaru Ion se indică concret despre faptul că anume Vascan

Alexandru s-ar face vinovat de comiterea presupusei infracțiuni. În continuare

organul de urmărire penală a parcurs la acumularea probatoriului în vederea stabilirii

vinovăției lui Vascan Alexandru despre comiterea infracțiunii, pe cale de consecință,

tot la 11.07.2018, s-a dispus efectuarea expertizei judiciare medico-legale (vol. I, f. d.

11), potrivit cărui conținut se indică „că anume Vascan Alexandru prin constrângere

fizică și psihică își satisface pofta sexuală în formă perversă (rapoarte sexuale anale

și intra vaginale) cu fiica minoră XXXXX”. Iar acest act la momentul emiterii nu i s-

a adus la cunoștință persoanei în privința căreia exista bănuieli rezonabile că a săvârșit

o infracțiune, în acest sens nefiind emisă o ordonanță de recunoaștere a persoanei în

calitate de bănuit în decursul a 5 zile. Acțiunea fiind realizată tocmai la 15.08.2021,

după realizarea propriu zisă a raportului de expertiză, fără a mai permite acordarea

unor întrebări figurantului principal al dosarului. La fel, organul de urmărire penală a

continuat acțiuni în raport cu presupusul făptaș prin acumularea datelor cu caracter

personal extragerea fișei personale 24.07.2018, acumularea certificatelor medicale

30-31.07.2018, ridicarea cazierului contravențional 24.07.2018 (vol. I, f. d. 49 - 53),

fapt ce atestă că în privința lui Vascan Alexandru s-a admis repercusiuni importante

în cumul cu bănuiala existentă deja;

- potrivit rapoartelor aflate în vol. I, la f. d. 34, 35 se indică că organul de

urmărire penală a inițiat măsuri în vederea căutării lui Vascan Alexandru și citării

acestuia încă la ziua de 08.08.2018 și numai la 13.08.2018 s-a emis ordonanța de

recunoaștere în calitate de bănuit, iar la 14.08.2018, s-a purces la audierea victimei

minore în condiții speciale, acțiune la care bănuitul urma să beneficieze de dreptul de

a formula anumite întrebări față de presupusa victimă, dar care în final nici nu a fost

adusă la cunoștință potrivit art. 1101-111 Cod de procedură penală. Aceste

circumstanțe reprezintă repercusiuni importante în raport cu Vascan Alexandru, în

privința căruia au apărut acuzații penale și pornită o urmărire penală încă la ziua de

01.08.2018, ordonanța de recunoaștere în calitate de bănuit i-a fost comunicată doar

la ziua de 15.08.2018, adică contrar prevederilor art. 63 alin. (11) Cod de procedură

penală, fapt ce duce la nulitatea ordonanței respective;

- prima instanță nu a ținut cont de constatările din decizia Curții Constituționale

nr. 25 din 29.03.2018, pct. 28, 29, aplicând neuniform prevederile legii;

- odată cu aducerea la cunoștință a ordonanței de recunoaștere în calitate de

bănuit a lui Vascan Alexandru la ziua de 16.08.2018, de către procurorul Cebotari

Mihail, a fost emisă ordonanța și respectiv aplicată măsura preventivă obligarea de a

7

nu părăsi țara în privința lui Vascan Alexandru, pe un termen de 30 zile (vol. I, f. d.

71), care chipurile, tot la 16.08.2018, a fost revocată pe motiv că bănuitul se prezintă

la fiecare citare. În realitate această ordonanță a apărut cu mult după expirarea măsurii

preventive, fiind contestată către judecătorul de instrucție nu a fost invocat nicio dată

că măsura este revocată. Dacă de analizat aceste acte procedurale în raport cu

prevederile aceluiași art. 63 alin. (2) care indică „organul de urmărire penală nu este

în drept să mențină în calitate de bănuit, pct. 2) persoana în privința căreia a fost

aplicată o măsură preventivă neprivativă de libertate - mai mult de 10 zile din

momentul când i s-a adus la cunoștință ordonanța despre aplicarea măsurii

preventive;” care în principiu a fost adusă la cunoștință tot la 16.08.2018 (vol. I, f. d.

72), respectiv termenul de menținere a lui Vascan Alexandru în calitate de bănuit s-a

prescris fie la ziua de 26.08.2018, fie tot la 16.08.2018, odată cu revocarea măsurii

preventive, iar în condițiile alin. (3) al aceluiași articol, urma să procedeze în felul

cum dispune legea și anume „La momentul expirării, după caz, a unui termen indicat

în alin. (2), organul de urmărire penală este obligat să elibereze bănuitul reținut ori să

revoce, în modul stabilit de lege, măsura preventivă aplicată în privința lui, disputând

scoaterea lui de sub urmărire sau punerea lui sub învinuire. În caz de prelungire a

termenului de menținere în calitate de bănuit mai mult de 3 luni, ofițerul de urmărire

penală este obligat să informeze imediat bănuitul despre aceasta.” Fapt care nu a fost

realizat în prezentul proces penal și în sine constituie o dublă urmărire a lui Vascan

Alexandru pentru aceleași fapte;

- prevederile art. 63 alin. (2), (3) Cod de procedură penală, au fost ignorate de

către organul de urmărire penală, învinuirea fiind adusă la cunoștință lui Vascan

Alexandru tocmai la ziua de 08.11.2018, adică peste termenul de 3 luni de la ziua

inițierii primelor acțiuni de urmărire penală în privința lui Vascan Alexandru și

respectiv peste termenul de 10 zile de la momentul expirării calității de bănuit, sau

dacă din momentul revocării măsurii preventive, unde organul de urmărire penală era

obligat să dispună punerea lui sub învinuire sau scoaterea de sub urmărire penală. În

aceste circumstanțe urmărirea penală în privința lui Vascan Alexandru, s-a terminat

odată cu expirarea acestui termen prevăzut de lege, iar ne înaintarea acuzației în

interiorul acestor termene, conform alin. (5) al aceluiași articol „Calitatea de bănuit

încetează din momentul eliberării reținutului, revocării măsurii preventive aplicate în

privința lui ori, după caz, anulării ordonanței de recunoaștere în calitate de bănuit și

scoaterii lui de sub urmărire, sau din momentul emiterii de către organul de urmărire

penală a ordonanței de punere sub învinuire.” Fapt ce asigură garanția unei persoane

achitate. Iar în cazul în care pentru exercitarea unui drept procesual este prevăzut un

anumit termen, nerespectarea acestuia impune pierderea dreptului procesual și

nulitatea actului efectuat peste termen;

- la ziua de 02.01.2019, de către procurorul în Procuratura, r. Ștefan Vodă, Tian

Nicolae, a fost emisă ordonanța de scoatere de sub urmărire penală a lui Vascan

8

Alexandru și clasarea cauzei penale în legătură în acțiunile lui nu sunt întrunite

elementele constitutive a infracțiunii incriminate și anume art. 172 alin. (3), lit. a) Cod

penal. Acest act procesual repetat a oferit asigurări că în privința lui Vascan

Alexandru s-a finisat orice acțiune de urmărire penală pe acest capăt de acuzare, iar

orice act procesual de reprimare emis în acest proces penal a încetat de drept, dându-

i garanțiile unei persoane nevinovate și neurmărite penal;

- peste un an și jumătate, la 05.06.2020, fără a fi efectuate careva acțiuni de

urmărire penală pe marginea cazului, fără a fi informat Vascan Alexandru, despre

examinarea anumitor contestații în vederea anulării ordonanței de scoatere de sub

urmărire penală, procurorul-șef al procuraturii raionului Ștefan Vodă, Guzic

Vladislav, a emis o ordonanță absolut neîntemeiată și ilegală, prin care a reluat

urmărirea penală pe acest caz și a anulat ordonanța de scoatere de sub urmărire penală,

fără a invoca anumite vicii ce ar afecta soluția anterioară, ceia ce contravine

interpretărilor Curții Constituționale date în hotărârile sale nr. 26 din 23.11.2010 cu

privire la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 63 alin. (6) Cod de

procedură penală și nr. 12 din 14.05.2015 cu privire la excepția de

neconstituționalitate a art. 287 alin. (1) Cod de procedură penală, care sunt obligatorii

pentru organele de urmărire penală și instanțele de judecată;

- reluarea urmăririi penale, potrivit art. 287 alin. (4) Cod de procedură penală,

se admite numai dacă apar fapte noi ori recent descoperite sau un viciu fundamental

în cadrul procedurii precedente sunt de natură să afecteze hotărârea pronunțată,

acestea fiind unicele circumstanțe, în care intervine derogarea de la principiul de a nu

fi urmărit, judecat sau pedepsit de mai multe ori pentru aceeași faptă, consacrat în art.

22 alin. (2) Cod de procedură penală, care prevede derogările admisibile. În condițiile

art. 251 Cod de procedură penală, această ordonanță fiind anulabilă la orice fază a

procesului penal, ca fiind lovită de nulitate absolută;

- organul de urmărire penală nu a comunicat nici avocatului, nici lui Vascan

Alexandru că urmărirea penală a fost reluată și urmează să-i fie acordat un statut

oarecare și posibilitatea de a contesta această decizie ilegală. Iar peste mai bine de 5

luni, procurorul a emis o ordonanță de concretizare a învinuirii, incriminându-i lui

Vascan Alexandru acelea-și fapte deja calificate prin prisma art. 172 alin. (3), lit. a1)

Cod penal, tocmai la ziua de 18.12.2020, practic peste 2 ani, Vascan Alexandru fiind

repetat urmărit pentru aceleași fapte pentru care a fost recunoscut nevinovat. Or, în

prezența unor noi circumstanțe de acuzație penală, persoana urmărită urma să

beneficieze de acelea-și garanții ca și la pornirea inițială a procesului penal. Nu poate

avea statut de acuzat pentru toată viața odată ce a fost emisă o ordonanță de învinuire

pe numele lui, care a fost anulată prin scoaterea persoanei de sub urmărire penală. În

această situație, la fel fiind ignorate prevederile art. 22, 63, 65 alin. (4), 66, 251 Cod

de procedură penală, Vascan Alexandru fiind triplu urmărit pentru aceiași faptă;

9

- la baza acuzării au stat doar niște presupuneri că a avut loc comiterea unor

fapte infracționale, dar mai grav e faptul că la baza condamnării lui Vascan

Alexandru, au servit un cumul de probe viciate și anume instanța de fond a calificat

drept probă pertinentă audierea victimei în condiții speciale, care de fapt au fost

administrate contrar prevederilor art. 1101-111 Cod de procedură penală, fapt ce a fost

menționat de către apărare, instanța respingând prin încheiere excluderea acestei

probe din cauza penală;

- atât acuzarea, cât și instanța a făcut referire la existența corpului delict CD-ul

cu înregistrările procedurii de audiere a victimei minore în condiții speciale, însă nici

acuzarea nu a solicitat și nici instanța nu a cercetat aceste înregistrări video. Iar,

Vascan Alexandru, în genere nu a avut accesul la acest numit corp delict, în condițiile

art. 111 Cod de procedură penală, chiar dacă la momentul audierii deja numitul

făptuitor era identificat, nu a participat la această acțiune, nu a făcut cunoștință cu

aceste declarații și nici în ședință nu au fost vizionate în sentință lipsind o mențiune

la acest capitol. Pe cale de consecință aceste mijloace de probă în conformitate cu

prevederile art. 94 Cod de procedură penală urmează a fi excluse din dosar, iar

încheierea de respingere a cererii urmează a fi casată;

- instanța a calificat drept probe pertinente și concludente expertiza judiciară

nr. 201835A0697 din 09.01.2019 (vol. I, f.d. 126), care este una incompletă în raport

cu ordonanța de dispunere a expertizei unde s-a solicitat expertiza psihiatrică-

psihologică. În această situație instanța optând din nou numai în asupra concluziilor

de stabilire a unei circumstanțe de acuzare descrise în concluzia experților, însă în

partea ce ține de faptul că se contrapune cu concluzia specialistului psiholog, instanța

a ignorat să se expună. Iar în acest sens chiar a respins cererea apărării de a efectua

totuși acele expertize necesare, mai mult ca atât când ele sunt posibil de efectuat. Iar

în prezența unor concluzii a experților asupra tuturor circumstanțelor, se va exclude

orice dubiu asupra adevărului fie Vascan Alexandru vinovat sau nu;

- acest raport de expertiză judiciară este unul viciat în sensul încălcării

prezumției nevinovăției garantat la art. 8 al Codului de procedură penală, odată ce

expertul și-a permis să concluzioneze că acțiunile descrise de către victima expertizată

au fost comise anume de către Vascan Alexandru, potrivit concluziei formulate la pct.

6 (vol. I, pct. 126), în lipsa unei hotărâri judecătorești care a stabilit că Vascan

Alexandru a comis anumite acțiuni. Acest fapt a fost invocat de apărare încă la etapa

dispunerii expertizei, însă care a fost neglijată de organul de urmărire penală, anume

în scopul de a primi niște concluzii favorabile acuzării;

- prima instanță trucând inclusiv cu raportul de evaluare psihologică, delimitând

deja doar faptul că totuși victima se află încă în stres, fapt ignorat totalmente de

concluzia experților judiciari. Ce denotă că acest mijloc de probă nu este unul

pertinent și nu poate fi egalat cu o concluzie a experților în domeniu, oferindu-i un

statut de document a persoanelor fizice sau juridice oficiale. Or, acest înscris avea o

10

valoare juridică doar pentru inițierea unei proceduri penale, sau cel puțin să fi fost

recunoscut în calitate de corp delict potrivit art. 157 alin. (2) Cod de procedură penală;

- se denotă o părtinire a instanței și judecarea unilaterală a cauzei, în favoare

fiind ca de obicei acuzarea, când unui raport de evaluare psihologică efectuat în

condiții neclare, prin teleconferință, i se atribuie un statut de probă document

nerecunoscut în modul potrivit, însă cerința apărării de a testa inculpatul la detectorul

comportamentului simulat, iar raportul specialistului la fel urma a fi apreciat ca probă,

pentru asigurarea egalității armelor, fie dovedea faptul că Vascan Alexandru spune

adevărul, fie nu;

- pe întreg parcurs al procesului penal a fost adusă ingerințe asupra dreptului

de apărare a lui Vascan Alexandru, ultimul neavând posibilitatea de a contesta în

ordinea stabilită actele procedurale emise în raport cu situația lui pe dosar, ele nefiind

comunicate ultimului în modul și termenii stabiliți, fiindu-i refuzat posibilitatea de

acumulare a probatoriului solicitat pe de o parte admis de organul de urmărire

penală, iar pe de altă parte neexecutate, și refuzate de către instanța de fond, merge

vorba de efectuarea expertizelor psihiatrice-psihologice, precum și testarea la

poligraf la cerere personală;

- este neîntemeiată și soluția instanței în vederea admiterii acțiunii civile

înaintate de către reprezentantul legal al victimei Vascan Viorica, odată ce vinovăția

lui Vascan Alexandru nu a fost demonstrată prin probe pertinente și legal acumulate,

nu poate interveni și răspunderea civilă în acest sens;

- încasarea cheltuielilor judiciare solicitate de acuzatorul de stat nu poate fi pusă

pe umerii persoanei acuzate, or, expertizele judiciare efectuate în prezentul proces

sunt obligatorii și sunt achitate din bugetul de stat, special alocat în acest sens și o

astfel de interpretare a normelor legale contravine practicii juridice naționale.

au fost respinse ca nefondate apelurile declarate, cu menținerea fără modificări a

hotărârii contestate.

3.1. Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că în urma verificării

circumstanțelor de fapt și de drept, cât și a argumentelor acuzării, apărării expuse în

cererile de apel, lipsesc careva dubii sau bănuieli care ar putea pune la îndoială

vinovăția inculpatului Vascan Alexandru în comiterea faptelor incriminate.

Instanța de apel a considerat că prima instanță în sentința sa corect și justificat

și-a motivat soluția sub aspectul vinovăției inculpatului Vascan Alexandru în

comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 172 alin. (3) lit. a) și art. 320 alin. (1) Cod

penal, luând în considerare probele administrate legal de către organul de urmărire

penală și cercetate în ședința de judecată în prezenta cauză penală, cu respectarea

prevederilor art. 100 alin. (4) Cod de procedură penală, le-a dat o apreciere justă

potrivit art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, utilității,

concludenții, veridicității și coroborării reciproce, stabilind cu certitudine toate

11

aspectele de fapt și de drept, și ajungând la concluzia corectă cu privire la vinovăția

inculpatului în comiterea faptelor și prezența în acțiunile inculpatului a elementelor

infracțiunilor incriminate.

Instanța de apel a indicat, că deși inculpatul Vascan Alexandru vina în

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 172 alin. (3) lit. a) Cod penal nu a recunoscut,

vinovăția acestuia este pe deplin demonstrată prin următoarele probe administrate,

cercetate de către prima instanță, cercetate suplimentar și verificate în ședința instanței

de apel, și anume:

- declarațiile părții vătămate minore XXXXX din prima instanță;

- declarațiile din prima instanță a reprezentantului legal a părții vătămate,

Vascan Viorica, a martorilor Cebotari Sofia, Cebotari Ion, Șevcenco Oxana, Chisin

Alexandru;

- corpul delict - foaie de hârtie albă pe care sunt inserate răspunsurile XXXXX

la 60 întrebări adresate de psihologul Șevcenco Oxana, care confirmă veridicitatea

declarațiilor părții vătămate minore XXXXX și ale martorului Șevcenco Oxana

(anexat la vol. II);

- raportul de expertiză judiciară nr.201830P0257 din 11.07.2018, potrivit căruia

careva leziuni corporale pe corpul minorei XXXXX, în regiunea organelor genitale

nu s-au depistat. Membrana himenală a minorei XXXXX este intactă. Luând în

considerație particularitățile anatomice a membranei himenale nu permite un raport

sexual intra-vaginal deplin fără deflorarea ei. Careva semne de contaminare a bolilor

venerice nu s-au depistat. În timpul examinării s-a prelevat un frotiu cu conținut

vaginal pentru depistarea infecțiilor urogenitale. La momentul examinării minorei

careva semne sau simptome de graviditate nu s-au depistat (vol. I, f.d. 13);

- raportul de expertiză judiciară nr.201835A0697 din 09.01.2019, potrivit

căruia minora XXXXX nu suferă de careva maladie psihică cronică, este fără

dereglări psihice. În rezultatul acțiunilor violente din partea agresorului, XXXXX a

dezvoltat tulburare de stres post-traumatică trenantă, însă din care la moment a ieșit

complet. Dezvoltarea psihică a minorei corespunde nivelului normal pentru vârsta

dată. Conform stării psihice minora XXXXX putea să perceapă corect anumite

circumstanțe ale cazului dat. XXXXX este capabilă de a face declarații despre sine.

Conform stării psihice minora XXXXX putea să conducă cu acțiunile sale și putea să

le conștientizeze. Reieșind din dezvoltarea ei intelectuală, minora XXXXX a avut

posibilitatea să înțeleagă caracterul acțiunilor lui Vascan Alexandru, conform vârstei

sale (vol. I, f.d. 121);

- raportul de evaluare psihologică efectuată în cadrul Centrului Național de

Prevenire a Abuzului față de Copii, nr.255 din 13.10.2020, potrivit căruia specificul

de funcționare a sferei afective și relaționale a copilului XXXXX indică asupra unui

nivel înalt de traumatism psihic, cu simptome ale stresului post-traumatic,

caracteristic copiilor care au trăit abuzul sexual: amintiri recurente ale evenimentului

12

traumatic; sentiment acut de culpabilitatea; coșmaruri; efecte flash-back; acțiuni de

evitare a stimulilor asociați cu abuzurile suportate; simptomatica sporirii permanente

a excitabilității: dificultăți de adormire, vigilență în timp ce se află singură afară, când

iese sau vine spre casă; sentimentul că este urmărită, prezența gândurilor obsesive că

ar putea fi violată, pedepsită fizic sau furată de către tata; frica de întuneric și frica

persistentă de a se confrunta cu tata. Introducerea în sexualitatea specifică maturilor

de la o vârstă foarte fragedă (X ani) a afectat sfera sexuală a copilului, distorsionându-

i reprezentarea unor relații sexuale normale. Lipsa acțiunilor de atragere la răspundere

a tatălui pentru acțiunile abuzive în raport cu ea influențează negativ dezvoltarea fetei

prin instaurarea unui sentiment de neîncredere în oameni, stat, sistem de justiție,

precum și prin apariția unor trăsături precum suspiciunea, precauția sau alte

manifestări paranoice de personalitate. Conform acestui Raport de evaluare se

recomandă: reabilitarea psihologică a copilului și monitorizarea ulterioară a stării

psiho-emoționale a acestuia. În vederea diminuării sentimentului de neîncredere în

sistemul de justiție se recomandă informarea adecvată a copilului de către organul de

urmărire penală despre etapa la care se află examinarea cazului și rezultatele acesteia

(vol. I, f.d. 163).

- raportul de expertiză judiciară nr. 202136S0091 din 22 decembrie 2021, care

s-a dispus de a fi efectuat prin încheierea din 20.10.2021 a Colegiului penal al Curții

de Apel Chișinău, conform căruia s-au emis următoarele concluzii în urma

examinărilor psihiatrice legale, în conformitate cu circumstanțele cazului și

întrebările înaintate spre soluționare: 1) Vascan Alexandru de careva maladie psihică

nu suferă, este fără dereglări psihice; 2) La moment persoana nu suferă de careva

maladie psihică care necesită tratament; 3) Conform stării psihice comportamentul

persoanei nu este periculos pentru societate; 4) Nu necesită internarea persoanei în

Spitalul de Psihiatrie; 5) Actualmente conform stării psihice Vascan Alexandru are

capacitatea de a-și da seamă de acțiunile sale și le poate dirija, deci este apt de a

acționa cu discernământ; 6) Conform stării psihice inculpatul Vascan Alexandru are

capacitatea de a recepționa corect circumstanțele și este apt de a depune declarații; 7)

În perioada acțiunilor incriminate Vascan Alexandru nu suferea de careva maladie

psihică. Conform stării psihice Vascan Alexandru în timpul comiterii acțiunilor

incriminate avea capacitatea de a-și da seama de acțiunile sale și le putea dirija. În

urma examinărilor clinico-psihologice legale, în conformitate cu circumstanțele

cazului și întrebările înaintate spre soluționare s-a ajuns la următoarele concluzii: 8)

Particularitățile psihologice individuale, cu semnificație pentru cauza penală

examinată, nu s-au depistat. 9) În cadrul examinării actuale la Vascan Alexandru nu

se constată predispoziția de a denatura evenimentele percepute.

Totodată, instanța de apel a indicat că deși nu-și recunoaște vina, vinovăția

inculpatului Vascan Alexandru în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 320 alin. (1)

Cod penal este demonstrată pe deplin, prin următoarele probe administrate în cursul

13

urmăririi penale și cercetate de instanța de judecată în prima instanță și verificate în

instanța de apel, și anume:

- declarațiile din prima instanță a martorului, executor judecătoresc Ciobanu

Eduard;

- mijlocul material de probă Hotărârea Judecătoriei Căușeni (sediul Ștefan

Vodă) din 29.11.2018, prin care a fost admisă parțial acțiunea depusă de către Vascan

Viorica și s-a dispus încasarea de la Vascan Alexandru în beneficiul Vascan Viorica

a pensiei pentru întreținerea a doi copii minori în mărime de 1000 lei, lunar, pentru

fiecare copil începând de la data de 22.10.2018 și până la atingerea majoratului

copiilor (vol. II, f.d. 71);

- titlul executoriu emis de Judecătoria Căușeni (sediul Ștefan Vodă) din

29.11.2018, prin care s-a dispus încasarea de la Vascan Alexandru în beneficiul

Vascan Viorica a pensiei pentru întreținerea a doi copii minori în mărime de 1000 lei,

lunar, pentru fiecare copil începând de la data de 22.10.2018 și până la atingerea

majoratului copiilor (vol. II, f. d. 8);

- titlul executoriu emis de Judecătoria Căușeni (sediul Ștefan Vodă) din

29.11.2018, prin care s-a dispus încasarea de la Vascan Alexandru în beneficiul

statului a taxei de stat în mărime de 720 lei (vol. II, f. d. 9);

- încheierea executorului judecătoresc, nr.052p/1 din 13.05.2019, prin care a

fost primit spre executare titlul executoriu emis de Judecătoria Căușeni (sediul Ștefan

Vodă) din 29.11.2018, prin care s-a dispus încasarea de la Vascan Alexandru în

beneficiul Vascan Viorica a pensiei pentru întreținerea a doi copii minori în mărime

de 1000 lei, lunar, pentru fiecare copil începând cu data de 22.10.2018 și până la

atingerea majoratului copiilor (vol. II, f.d. 11);

- încheierea executorului judecătoresc privind stabilirea cuantumului restanței

la plata pensiei de întreținere din 30.09.2020, potrivit căruia rezultă restanța la plata

pensiei pentru întreținerea copiilor minori de către Vascan Alexandru (vol. II, f.d. 66);

- raportul întocmit de IP Ștefan Vodă, din care rezultă că Vascan Alexandru a

fost căutat la domiciliul său de mai multe ori, însă nu a fost posibil de găsit (vol. II,

f.d. 70);

- încheierea judecătorească din 25.06.2020, prin care Vascan Alexandru a fost

anunțat în căutare și s-a dispus aducerea forțată a acestuia (vol. II, f.d. 15);

- hotărârea Judecătoriei Căușeni (sediul Ștefan Vodă) din 24.07.2020, prin care

Vascan Alexandru a fost recunoscut vinovat de omiterea contravenției prevăzute de

art. 318 alin. (1) Cod contravențional (vol. II, f. d. 16);

- informația parvenită de la Direcția ocupare a forței de muncă din care rezultă

că Vascan Alexandru nu s-a adresat și nu a depus cerere pentru a fi luat la evidență în

calitate de șomer (vol. II, f.d. 27);

- procesul-verbal cu privire la contravenție din 18.06.2020, din care rezultă că

Vascan Alexandru fără motive nu a executat titlul executoriu (vol. II, f.d. 34);

14

- explicația scrisă de Vascan Viorica la 22.06.2020, prin care aceasta comunică

că nu a fost executată hotărârea judecătorească de achitare a pensiei alimentare (vol.

II, f.d. 14);

- explicația scrisă de Vascan Alexandru la 18.06.2020, prin care acesta

comunică că nu a achitat pensia alimentară, dar se obligă de a începe achitarea acesteia

(vol. II, f.d. 20).

În acest sens, instanța de apel a concluzionat că lipsesc careva temeiuri de a

pune la îndoială declarațiile părții vătămate minore, reprezentantului legal al părții

vătămate, a martorilor și probele administrate în faza urmăririi penale și cercetate în

ședința de judecată, care în ansamblu racordă între ele și pe deplin confirmă vinovăția

inculpatului Vascan Alexandru în săvârșirea infracțiunilor incriminate, iar

nerecunoașterea vinovăției de către inculpat nu echivalează cu achitarea acestuia, de

vreme ce există probe pertinente și concludente care, în ansamblu, din punct de vedere

al coroborării lor, dovedesc cu certitudine vinovăția acestuia în comiterea

infracțiunilor incriminate, poziția avocatului și a inculpatului fiind una de apărare și

este îndreptată spre eschivarea de la răspundere pentru cele comise.

Instanța de apel a notat că, ca și prima instanță a apreciat declarațiile părții

vătămate minore XXXXX ca fiind o probă admisibilă, pertinentă, concludentă, utilă

și veridică, contrar celor invocate de apărătorul inculpatului, care a susținut că aceste

declarații sunt contradictorii și părtinitoare în acuzarea tatălui pe motivul că a lăsat

familia și a supărat-o pe mama sa. Însă, cele menționate de apărător nu corespunde

circumstanțelor cauzei cercetate în instanță.

Instanța de apel a indicat că declarațiile părții vătămate minore date în cadrul

urmăririi penale și în prima instanță, au fost în permanență identice și consecvente,

lipsind astfel careva motive de a le pune la îndoială.

Subsidiar, instanța de apel a menționat că atât la urmărirea penală când partea

vătămată minoră XXXXX a fost audiată în condiții speciale de către judecătorul de

instrucție, cât și în ședința de judecată, când partea vătămată minoră a fost audiată

nemijlocit, declarațiile acesteia au fost similare. Alegațiile avocatului că declarațiile

sunt făcute din motiv că Vascan Alexandru a lăsat familia sunt lipsite de suport

probatoriu. Declarațiile părții vătămate minore XXXXX coroborează și cu declarațiile

martorilor Cebotari Sofia și Cebotari Ion, cărora partea vătămată minoră XXXXX le-

a relatat aceleași circumstanțe pe care ulterior le-a declarat și în fața judecătorului de

instrucție, fiind audiată în condiții speciale, cât și nemijlocit în instanța de fond. La

fel, declarațiile părții vătămate minore coroborează și cu declarațiile martorului

Șevcenco Oxana, care a relatat că, este psiholog la Centrul Național pentru Prevenirea

Abuzurilor față de Copii și că a evaluat-o din punct de vedere psihologic pe victimă,

de unde reiese că victima minoră XXXXX a fost abuzată sexual de tatăl ei și că

aceasta nu imită statutul său de victimă, că a suferit traumă psihologică urmare a

acestui abuz.

15

La fel, instanța de apel a reținut că la data de 10 februarie 2021 apărătorul

inculpatului, avocatul Timotin Lilian, a depus în judecată cerere privind anularea

ordonanței procurorului din 07.11.2018 de punerea sub învinuire a lui Vascan

Alexandru, anularea ordonanței procurorului din 18.12.2020 de completare a

învinuirii, în partea ce ține de acuzarea lui Vascan Alexandru de comiterea infracțiunii

prevăzute de art.172 alin.(3) lit. a1) Cod penal și emiterea unei sentințe de încetare a

procesului penal în legătură cu existența circumstanțelor care condiționează și exclud

tragerea la răspundere penală (vol. II, f.d. 154), circumstanțe pe care le invocă

apărătorul și în cererea de apel depusă în interesele inculpatului. În motivarea cererii

privind anularea ordonanței procurorului din 07.11.2018, apărătorul a invocat că la

01.08.2018 a fost pornită cauza penală în temeiul art.175 Cod penal. La 13.08.2018

în privința lui Vascan Alexandru a fost emisă ordonanța de aplicare a măsurii

preventive obligarea de nepărăsire a țării pe un termen de 30 de zile, prin ce lui Vascan

Alexandru i s-a dat statutul de bănuit pe această cauză penală. La 08.10.2018 în

aceeași cauză penală Vascan Alexandru este pus sub învinuire pe art. 173 alin.(3) lit.

a1) Cod penal. Așadar, consideră că Vascan Alexandru a fost pus sub învinuire peste

termenul de 10 zile prevăzut de art. 63 alin. (2) pct. 2) Cod de procedură penală.

Instanța de apel a notat că cu privire la această cerere a avocatului Timotin

Lilian, prima instanță justificat a menționat că la 13.08.2018 a fost emisă ordonanța

ofițerului de urmărire penală Vadim Ceban privind recunoașterea lui Vascan

Alexandru în calitate de bănuit de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 175 Cod

penal. Această ordonanță i-a fost adusă la cunoștință lui Vascan Alexandru la

15.08.2018. Astfel, Vascan Alexandru a obținut statutul de bănuit anume prin

ordonanța de recunoaștere în această calitate și nu prin ordonanța de aducere la

cunoștință a măsurii preventive. Potrivit art. 63 alin. (2) pct. 3) Cod de procedură

penală, organul de urmărire penală nu poate menține în calitate de bănuit persoana în

privința căreia a fost emisă ordonanță de recunoaștere în această calitate mai multe de

3 luni, iar cu acordul Procurorului General sau adjuncților săi, mai mult de 6 luni.

Instanța de apel a mai constatat că la 07.11.2018 a fost emisă ordonanța

procurorului Tian Nicolae din Procuratura r-nul Ștefan Vodă prin care Vascan

Alexandru a fost pus sub învinuire în baza art. 172 alin.(3) lit. a1) Cod penal. Deci,

termenul de 3 luni prevăzut la art. 63 alin. (2) pct. 3) Cod de procedură penală nu a

fost depășit, iar temei pentru anularea Ordonanței procurorului din 07.11.2018 nu se

atestă. În motivarea cererii privind anularea ordonanței procurorului din 18.12.2020,

apărătorul inculpatului, avocatul Lilian Timotin a indicat că prin ordonanța

procurorului șef al Procuraturii r-lui Ștefan Vodă din 05.06.2020 a fost reluată

urmărirea penală în privința lui Vascan Alexandru pe art. 172 alin.(3) lit. a1) Cod

penal. Ordonanța procurorului șef din 18.12.2020 nu a fost adusă la cunoștința

învinuitului Vascan Alexandru. Apărătorul inculpatului susține că, prin faptul că,

tocmai peste 5 luni de zile de la reluarea urmăririi penale, a fost emisă ordonanța de

16

punerea sub învinuire a lui Vascan Alexandru, fiind emisă ordonanța procurorului din

18.12.2020, a fost încălcat art.63 alin. (2) Cod de procedură penală. Relatează

apărătorul că astfel, Vascan Alexandru a avut calitatea de bănuit mai mult de 3 luni

de zile. Cu privire la aceste circumstanțe, instanța de fond în mod corect a constatat

că învinuirea de comiterea infracțiunii prevăzute de art.172 alin.(3) lit. a1) Cod penal,

i-a fost înaintată lui Vascan Alexandru la data de 07.11.2018.

Respectiv, s-a reținut că la data completării învinuirii prin ordonanța

procurorului din 18.12.2020, Vascan Alexandru avea deja calitatea de învinuit și nu

pe cea de bănuit. Deci, prevederile art. 63 alin. (2) Cod de procedură penală nu sunt

aplicabile și nu pot constitui la caz, temei pentru anularea ordonanței procurorului

Boblic Maxim din 18.12.2020 de completare a învinuirii.

În concluzie, instanța de apel a atestat că având în vedere că inculpatul și

apărătorul său nu au invocat că au avut loc careva repercusiuni asupra situației

inculpatului, or ordonanțele procurorului de punere sub învinuire a lui Vascan

Alexandru din 07.11.2018 și de completare a învinuirii din 18.12.2020 contestate de

apărătorul inculpatului sunt emise legal. Respectiv, nu este întemeiată cererea

avocatului inculpatului de încetare a procesului penal.

Astfel, reieșind din cele invocate supra, în raport cu probele administrate în

ședința judiciară, cercetând materialele dosarului, apreciind probele pe cauza penală

din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, iar toate

în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, instanța de apel a conchis că faptele

de săvârșirea cărora este învinuit inculpatul au avut loc și că această faptă a fost

săvârșită anume de Vascan Alexandru, fapte care întrunesc elementele infracțiunilor

și care sunt prevăzute de art. 172 alin. (3) lit. a) Cod penal și art. 320 alin. (1) Cod

penal, pentru care Vascan Alexandru corect a fost declarat vinovat și fiindu-i aplicate

aplicate pedepse echitabile în corespundere cu gravitatea faptelor săvârșite,

personalitatea inculpatului și circumstanțele comiterii infracțiunilor.

Cu referire la acțiunea civilă, instanța de apel a menționat că apreciază suma de

400000 lei, cu titlu de prejudiciu moral, ca fiind reală și proporțională suferințelor

cauzate părții vătămate prin comiterea infracțiunii prevăzute de art. 172 alin. (3) lit.

a) Cod penal.

Cu referire la cheltuielile judiciare, instanța de apel a indicat că cheltuielile de

judecată în sumă de 1398 lei, suportate pentru efectuarea rapoartelor de expertiză

judiciară, urmează a fi achitate anume din contul lui Vascan Alexandru în contul

statului, având în vedere că la momentul derulării acțiunilor de urmărire penală, aceste

cheltuieli au fost suportate de stat, deoarece procesul penal era guvernat de principiul

prezumției nevinovăției, iar în situația în acre, în cadrul cercetării judecătorești a fost

dovedită pe deplin vinovăția inculpatului, ultimul urmează să recupereze aceste

cheltuieli judiciare.

17

4.1. Avocatul Postica Serghei în numele inculpatului Vascan Alexandru care

indică ca temei de recurs prevederile art. 6§1, art. 4 din Protocolul nr. 7 CEDO, și

solicită casarea deciziei instanței de apel și a sentinței primei instanțe, rejudecarea

cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri prin care Vascan Alexandru să fie achitat de

sub învinuirea înaintată, sau după caz să fie încetat procesul penal în privința lui.

În argumentarea recursului, recurentul invocă că:

- la materialele cauzei nu există suficiente probe pertinente, concludente și utile

pentru a putea adopta o hotărâre de condamnare a lui Vascan Alexandru, or în acest

caz urmează a fi adoptată o sentință de achitare;

- la 02.01.2019 procurorul din cadrul Procuraturii Ștefan Vodă, Tian Nicolae a

emis ordonanța de scoatere de sub urmărire penală a lui Vascan Alexandru, pe motivul

că în acțiunile ultimului nu sunt întrunite elementele infracțiunii incriminate, astfel,

fiind clasată cauza penală. Ulterior, la 05.06.2020 Procurorul șef al Procuraturii r-lui

Ștefan Vodă, Guzin Vladislav a emis ordonanța prin care dispune anularea ordonanței

din 02.01.2019 privind scoaterea lui Vascan Alexandru de sub urmărire penală, emise

de către procurorul în Procuratura r-lui Ștefan Vodă, Tian Nicolae, cu reluarea

urmăririi penale;

- reieșind din ordonanța Procurorul șef al Procuraturii r-lui Ștefan Vodă Guzin

Vladislav din 05.06.2020, temei de anulare a ordonanței de scoatere de sub urmărire

penală, cu reluarea urmăririi penale în privința lui Vascan Alexandru a servit faptul

că „ ... organul de urmărire penală și procurorul de caz au manifestat formalism la

examinarea cazului (f/d 138), ... atât organul de urmărire penală cât și procurorul de

caz au lăsat fără atenție informația enunțată privind lipsa unui expert psiholog, nu

au identificat soluții alternative pentru a soluționa întrebările de referință ...”, „ ...

decizia de clasare a cauzei penale a fost adoptată în lipsa rapoartelor de expertiză„;

- reieșind din textul ordonanței Procurorul șef al Procuraturii r-lui Ștefan Vodă

Guzic Vladislac din 05.06.2020 de reluare a urmăririi penale în privința lui Vascan

Alexandru, se constată că, la caz, nu au fost constatate careva circumstanțe noi ori

recent descoperite sau un viciu fundamental, care ar fi condiționat reluarea urmăririi

penale în cauza dată;

- ordonanța procurorului ierarhic prin care s-a dispus reluarea urmăririi penale

este lovită de nulitate, deoarece persoana o dată scoasă de sub urmărire penală nu

poate fi pusă repetat sub urmărire penală, dat fiind că după cum rezultă din art.6

pct.44) Cod de procedură penală, procesul penal poate fi reluat în baza acestui temei

doar la încălcarea anumitor drepturi. Iar concluzia procurorului ierarhic făcută în

ordonanța sa de reluare a urmăririi penale, încalcă dreptul lui Vascan Alexandru de a

nu fi urmărit de mai multe ori pentru una și aceiași faptă, reglementat și de art.21 din

Constituție, care obligă autoritățile publice competente să asigure persoanei suspecte

de săvârșirea unei infracțiuni toate garanțiile necesare apărării sale;

18

- ordonanța procurorului în Procuratura Ștefan Vodă, Tian Nicolae din

02.01.2019, prin care s-a dispus scoaterea de sub urmăririi penale a lui Vascan

Alexandru din motiv că în acțiunile ultimului nu sunt întrunite elementele infracțiunii,

se echivalează cu o hotărâre judecătorească irevocabilă și reprezintă autoritatea

lucrului judecat, care nu permite declanșarea unei noi proceduri cu privire la aceiași

faptă și aceiași persoană;

- reținând prevederile art.287 alin. (l) Cod de procedură penală, în coroborare

cu prevederile art.251 Cod de procedură penală, se constată că ordonanța de reluare a

urmăririi penale a procurorului ierarhic, nefiind întemeiată pe circumstanțele

prevăzute în art. 287 alin. (1) Cod de procedură penală, este lovită de nulitatea

absolută și nu produce careva consecințe juridice;

- apărarea aduce spre atenție precedente identice din deciziile Colegiului penal

al Curții Supreme de Justiție din 02.03.2017 – dosar nr. 4-1re-2/17, și din 11.07.2018

– dosar nr. 1ra-1357/2018.

4.2. Avocatul Timotin Lilian în numele inculpatului Vascan Alexandru, la data

de 10.08.2022, în care invocă temeiurile de recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct.

2), 6), 8), 11) Cod de procedură penală, și solicită casarea a deciziei instanței de apel

și a sentinței primei instanțe, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin

care Vascan Alexandru să fie achitat de sub învinuirea înaintată.

În argumentarea recursului, recurentul a invocat că:

- la examinarea cauzei și emiterea hotărârilor judecătorești a fost încălcat în

mod flagrant dreptul lui Vascan Alexandru de a nu fi urmărit de mai multe ori pentru

una și aceiași faptă, garantat de art. 22 alin. (2) și art. 287 alin. (4) Cod de procedură

penală, precum și celor din art. 4 al Protocolului nr. 7 la Convenție, iar reluarea

urmăririi penale contrar acestor prevederi legale urmează a fi considerată ca o

încălcare a prevederilor legale referitoare la sesizarea instanței prevăzute în art. 251

alin. (2) Cod de procedură penală;

- odată cu aplicarea măsurii preventive în privința lui Vascan Alexandru,

organul de urmărire penală a avut obligația în decursul la 10 zile să înainteze

învinuirea;

- instanța de apel menționând că însușește pe deplin cele constatate de prima

instanță, totuși nu a reținut toate mijloacele de probă ca fiind administrate și cercetate

legal, respectiv instanța de apel nu a menționat drept mijloc de probă CD-ul potrivit

căruia se susține că conține declarațiile victimei minore, care nu a fost cercetat în

prima instanță și respectiv i s-a dat o apreciere probatorie dinainte stabilită necătând

la faptul că acest mijloc de probă a fost administrat cu încălcarea procedurii stabilite,

fapt invocat și în cererea de apel asupra căror motive instanța de apel nu s-a expus pe

deplin. De asemenea, în acest sens instanța de apel nu a efectuat o coroborare între

mijloacele materiale de probă cum ar fi raportul de expertiză medico-legală psihiatrică

asupra victimei XXXXX, raportul de evaluare psihologică întocmit de psihologul

19

Șevcenco Oxana, prin teleconferință, concluziile cărora se contrazic. Într-un act se

indică că victima a ieșit din stres la momentul examinării încă în 2018 (a se vedea

raportul de expertiză), iar în celălalt act se indică că victima încă se află în stres la

momentul examinării prin teleconferință în 2020 (a se vedea raportul de evaluare

psihologică). Iar referitor la raportul de expertizare psihiatrico-psihologică a

inculpatului Vascan Alexandru, instanța de apel doar îl trece cu numerotatul ca mijloc

de probă ce dovedește vinovăția lui, nefiind coroborat cu circumstanțele cauzei și alte

mijloace de probă. Iar anume potrivit acestui mijloc de probă se confirmă cu

certitudine că Vascan Alexandru nu manifestă tendința de a expune date eronate cu

referire la circumstanțele cazului, însă la solicitările repetate a apărării de a numi

totuși o expertiză psihologică în privința victimei pentru a stabili totuși adevărul,

ambele instanțe neîntemeiat au refuzat, clasificând declarațiile lui Vascan Alexandru

drept metodă de a se eschiva de răspunderea penală pentru faptele ce nu le-a săvârșit;

- sentința de condamnare emisă de prima instanță apriori nu poate fi considerată

drept una legală și emisă cu respectarea dreptului la un proces echitabil inclusiv din

simplul motiv că în completul de judecată ce a emis această sentință au participat doi

judecători care anterior s-au expus asupra circumstanțelor cazului respectiv în alte

proceduri, după cum urmează judecătorul Nașco Ion, a participat în calitate de

judecător de instrucție în cadrul examinării plângerilor în ordinea art. 313 Cod

procedură penală, pe acest caz (f.d. 175, vol. I);

- judecătorul Postu Aliona a emis hotărâre judecătorească în cauza

contravențională de acuzare a lui Vascan Alexandru de comiterea contravenției

prevăzute la art. 318 Cod contravențional, care ulterior a servit temei de inițiere a

procesului penal în baza art. 320 Cod penal în privința lui Vascan Alexandru. Ba mai

mult această hotărâre judecătorească de atragere la răspundere contravențională a lui

Vascan Alexandru în baza art. 318 Cod contravențional pentru faptul că nu execută

intenționat o hotărâre judecătorească și că se eschivează să o execute, a fost desființată

prin decizia Curții de Apel Chișinău din 27.05.2021 și respectiv prin decizia din

11.05.2022;

- acești judecători urmau să-și declare autorecuzare, în condițiile art. 33 alin.

(3) și (5) Cod de procedură penală, iar această încălcare constituie și un temei de

declarare a recursului potrivit art. 427 alin. (1) pct. 2) Cod procedură penală;

- odată cu desființarea hotărârii judecătorești din 24 iulie 2020 emisă de

Judecătoria Căușeni (sediul Ștefan Vodă), judecător Postu Aliona, nu se mai poate

considera cu certitudine că există fapta infracțională prevăzută la art. 320 alin. (1) Cod

penal, în circumstanțele incriminate lui Vascan Alexandru, or, anterior condamnării

în baza acestui articol, o sancțiune contravențională lui Vascan Alexandru nu i-a fost

aplicată, respectiv elementele constitutive a normei date „Neexecutarea intenționată

sau eschivarea de la executare a hotărârii instanței de judecată, dacă aceasta a fost

comisă după aplicarea sancțiunii contravenționale,” nu se întrunesc;

20

- instanța nu a fost compusă potrivit legii ori au fost încălcate prevederile art.30,

31 și 33;

- instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel și

a admis o eroare gravă de fapt care a afectat soluția instanței;

- nu au fost întrunite elementele infracțiunii, iar instanța a pronunțat o hotărâre

de condamnare pentru o altă faptă decât cea pentru care condamnatul a fost pus sub

învinuire, totodată faptul infracțiunilor incriminate, nu există;

- persoana condamnată a fost judecată anterior în mod definitiv pentru aceeași

faptă sau există o cauză de înlăturare a răspunderii penale, sau aplicarea pedepsei a

fost înlăturată de o nouă lege sau anulată de un act de amnistie, a intervenit decesul

inculpatului ori a intervenit împăcarea părților în cazul prevăzut de lege;

- cu decizia Curții de Apel Chișinău, contestată avocatul a făcut cunoștință la

ziua de 21.07.2022, fiind recepționată prin intermediul poștei electronice la cerere.

procedură penală, a depus referință procurorul, care pledează pentru inadmisibilitatea

acestora, ca fiind vădit neîntemeiate.

În acest sens, procurorul a menționat că instanța de apel în mod concludent a

constatat și apreciat circumstanțele de fapt și de drept privind învinuirea înaintată

inculpatului și încadrarea juridică a acțiunilor infracționale ale acestuia în baza

articolului incriminat în stricta conformitate cu prevederile normelor de procedură

penală și prescripțiilor de drept material prin prisma cumulului de probe anexate la

dosar, care fiind apreciate în conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură

penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității, veridicității și

coroborării lor, pronunțându-se argumentat asupra tuturor motivelor invocate în

apelurile declarate.

Totodată, indică că din materialele cauzei rezultă că acțiunile efectuate de

organul de urmărire penală sunt legale și nu au fost admise încălcarea anumitor

prevederi ale legii procesual penale, ce ar fi condiționat comiterea unor erori grave de

drept.

numele inculpatului Vascan Alexandru:

Judecând recursul ordinar în baza actelor din dosar, Colegiul penal lărgit

constată că acesta urmează a fi respins ca inadmisibil din următoarele considerente.

Conform art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, instanța de recurs,

judecând recursul, îl respinge ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 422 Cod de procedură penală, termenul de atac cu recurs

a deciziei instanței de apel este de 30 de zile de la data pronunțării deciziei.

În speță, se reține că dispozitivul deciziei din 11 martie 2022 a Colegiului penal

al Curții de Apel Chișinău în cauza penală privindu-l pe Vascan Alexandru, a fost

pronunțat la 11 martie 2022, în prezența inculpatului Vascan Alexandru asistat de

apărătorul său, avocatul Timotin Lilian, fapt confirmat prin procesul-verbal al ședinței

21

de judecată din instanța de apel (f.d. 33, vol. IV), fiind notificați și informați că

pronunțarea deciziei integrale va avea loc la data de 03 mai 2022.

Ulterior, la 03 mai 2022, în lipsa inculpatului Vascan Alexandru și a avocatului

Timotin Lilian, a fost pronunțată integral decizia instanței de apel, iar la 16 mai 2022

copia deciziei integrale a fost expediată inculpatului Vascan Alexandru și avocatului

Timotin Lilian (f.d. 75, vol. IV).

Astfel, Colegiul penal lărgit menționează că potrivit prevederilor art. 422 Cod

de procedură penală, termenul de declarare a recursului împotriva deciziei instanței

de apel, curge de la data pronunțării integrale a acesteia.

În acest context, Colegiul penal lărgit reține că la 10 august 2022 prin poșta

electronică (f.d. 95, vol. IV) avocatul Timotin Lilian în numele inculpatului Vascan

Alexandru a declarat recurs ordinar împotriva deciziei instanței de apel pronunțate la

03 mai 2022, ceea ce este evident peste termenul legal de declarare a recursului

ordinar prevăzut de lege, fără a invoca careva argumente privind depunerea tardivă a

recursului, indicând declarativ doar faptul că a recepționat decizia instanței de apel la

21 iulie 2022, prin intermediul poștei electronice, la cerere.

În acest sens, Colegiul penal lărgit statuează că termenul de recurs este absolut

și are caracter imperativ, în sensul că depășirea lui atrage decăderea din dreptul de a

exercita calea de atac, iar recursul declarat după expirarea termenului se va respinge

ca tardiv, deoarece legea procesual-penală ce reglementează procedura examinării

recursului ordinar, nu prevede posibilitatea de repunere în termen a recursului.

Prin urmare, Colegiul penal lărgit conchide, că recursul ordinar declarat de

avocatul Timotin Lilian în numele inculpatului Vascan Alexandru la 10 august 2022,

împotriva deciziei instanței de apel din 11 martie 2022, pronunțată integral la 03 mai

2022, este inadmisibil, ca fiind declarat peste termen, or avocatul Timotin Lilian a

fost prezent în ședința instanței de apel când a fost pronunțat dispozitivul deciziei și a

fost informat despre data când va fi pronunțată decizia integrală, și astfel urma să

depună diligența necesară pentru urmări cursul dosarului și de a își exercita

împuternicirile de apărător în termenele prevăzute de lege.

Mai mult, Colegiul penal lărgit notează că o astfel de soluție este compatibilă

cu respectarea garanțiilor unui proces echitabil, în sensul articolului 6 din Convenția

Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, având

în vedere că prelungirea nejustificată a termenului pentru exercitarea

apelului/recursului ar împiedica rămânerea irevocabilă a deciziei și ar leza, în acest

mod, principiul securității raporturilor juridice.

În hotărârea CtEDO pronunțată în cauza Ponomariov vs. Ucraina (03 aprilie

2008) Curtea Europeană a notat că, deși în speță nu era vorba despre desființarea unei

hotărâri judecătorești definitive și irevocabile în urma admiterii unei căi extraordinare

de atac în lumina unor circumstanțe noi descoperite, ci de redeschiderea unui proces

prin repunerea în termenul de introducere a unei căi ordinare de atac, totuși, reînoirea

22

acestui termen pentru motive neconvingătoare, reprezintă o decizie care ar putea

înfrânge principiul securității raporturilor juridice într-un mod similar cu o cale

extraordinară de atac.

De asemenea, Colegiul penal lărgit reține și jurisprudența CtEDO în hotărârea

pronunțată în cauza Bodiu vs. Republica Moldova din 18 iunie 2019 (cererea nr.

7516/10), în care Curtea a statuat că admiterea cererii de recurs după o perioadă de

timp considerabilă și în absența oricărei explicații plauzibile cu privire la motivul

pentru care partea s-a aflat în imposibilitate de a se adresa mai devreme, s-a soldat cu

ignorarea unui întreg proces judiciar, și în consecință s-a constatat încălcarea

principiului securității raporturilor juridice și a dreptului la un proces echitabil

garantat de art. 6§1 CEDO.

numele inculpatului Vascan Alexandru.

Judecând recursul ordinar în baza actelor din dosar, Colegiul penal lărgit

constată că acesta urmează a fi admis din următoarele considerente.

În speță se constată, că recurentul s-a conformat prevederilor art. 422 Cod de

procedură penală și a declarat recursul ordinar în termen.

Conform prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală,

judecând recursul, instanța de recurs este în drept să admită recursul și să dispună

rejudecarea de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi

corectată de către instanța de recurs.

Potrivit art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul,

verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima

instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi

prezentate instanței de apel. În vederea soluționării apelului, instanța de apel poate da

o nouă apreciere probelor. Instanța de apel se pronunță asupra tuturor motivelor

invocate în apel.

Chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se pronunțe prima

instanță și care prin apel se transmit instanței de apel sunt: dacă fapta reținută ori

numai imputată s-a săvârșit ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și în ce

împrejurări s-a comis, dacă probele corect au fost apreciate prin prisma cumulului de

probe anexate la dosar în conformitate cu art. 101 Cod de procedură penală.

La chestiuni de drept se referă cele ce țin de faptul: dacă fapta întrunește

elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a fost

individualizată și aplicată just; dacă normele de drept procesual penal sau

administrativ au fost corect aplicate și hotărârea adoptată să conțină răspuns la

toate motivele invocate.

În același context, Colegiul penal lărgit menționează, că hotărârile pronunțate

de instanțele ierarhic inferioare trebuie să fie motivate atât în fapt, cât și în drept, în

corespundere cu prevederile legislației în vigoare, pentru a permite instanței ierarhic

superioare de a verifica corespunderea hotărârii pronunțate cu legea. Necesită a se

23

avea în vedere că nu numai nemotivarea hotărârii, dar și motivarea insuficientă sau

motivarea în termeni generali-vagi, reprezintă motiv de casare. Colegiul penal

constată că aceste prevederi legale deși sunt obligatorii, nu au fost întocmai respectate

la judecarea prezentei cauze în ordine de apel.

Din textul recursului declarat, se atestă că recurentul critică decizia instanței de

apel prin prisma prevederile art. 6§1, art. 4 din Protocolul nr. 7 CEDO.

Verificând legalitatea deciziei atacate inclusiv sub aceste aspecte, Colegiul

penal lărgit reține că în speță și-a găsit confirmarea temeiul de recurs prevăzut de art.

427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, prin prisma faptului că instanța de apel

nu s-a pronunțat, fără o argumentare cuvenită asupra tuturor motivelor invocate în

apel, fapt ce constituie și o încălcare a prevederilor art. 6§1 CEDO.

În această ordine de idei, Colegiul penal lărgit reține că din conținutul părții

descriptive a deciziei atacate (f.d. 37-74, vol. IV), rezultă că instanța de apel contrar

prevederilor art.101, 414, 417 Cod de procedură penală, a adoptat soluția în cauză,

judecând cauza în ordine de apel și nu a întreprins toate măsurile necesare de a elucida

circumstanțele esențiale ale cauzei și a omis să se expună pe toate motivele invocate

în apelul declarat de partea apărării.

Prin urmare, se constată că instanța de apel în motivarea soluției nu s-a expus

clar, prin coroborare a probelor administrate în coraport cu circumstanțele speței,

asupra chestiunii esențiale din această speță invocată de partea apărării în apelul

declarat (f.d. 120, vol. IV), inclusiv în prezentul recurs ordinar (86-89, vol. IV),

descrise și în decizia instanței de apel (f.d. 45-46, vol. IV), și anume instanța de apel

la judecarea apelului nu a elucidat cu desăvârșire circumstanțele reluării urmăririi

penale în privința inculpatului Vascan Alexandru, fără a face vreo argumentare asupra

motivelor invocate în apelul părții apărării, asupra acestui aspect.

La acest capitol instanța de recurs ține să menționeze că, instanța de apel nu s-

a pronunțat și nu a oferit nici un răspuns apelantului, asupra motivelor invocate în

apel (f.d. 120, vol. IV), cum ar fi:

" la ziua de 02.01.2019, de către procurorul în Procuratura, r. Ștefan Vodă,

Tian Nicolae, a fost emisă ordonanța de scoatere de sub urmărire penală a lui Vascan

Alexandru și clasarea cauzei penale în legătură în acțiunile lui nu sunt întrunite

elementele constitutive a infracțiunii incriminate și anume art. 172 alin. (3), lit. a)

Cod penal. Acest act procesual repetat a oferit asigurări că în privința lui Vascan

Alexandru s-a finisat orice acțiune de urmărire penală pe acest capăt de acuzare, iar

orice act procesual de reprimare emis în acest proces penal a încetat de drept, dându-

i garanțiile unei persoane nevinovate și neurmărite penal;

- peste un an și jumătate, la 05.06.2020, fără a fi efectuate careva acțiuni de

urmărire penală pe marginea cazului, fără a fi informat Vascan Alexandru, despre

examinarea anumitor contestații în vederea anulării ordonanței de scoatere de sub

urmărire penală, procurorul-șef al procuraturii raionului Ștefan Vodă, Guzic

24

Vladislav, a emis o ordonanță absolut neîntemeiată și ilegală, prin care a reluat

urmărirea penală pe acest caz și a anulat ordonanța de scoatere de sub urmărire

penală, fără a invoca anumite vicii ce ar afecta soluția anterioară, ceia ce contravine

interpretărilor Curții Constituționale date în hotărârile sale nr. 26 din 23.11.2010 cu

privire la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 63 alin. (6) Cod de

procedură penală și nr. 12 din 14.05.2015 cu privire la excepția de

neconstituționalitate a art. 287 alin. (1) Cod de procedură penală, care sunt

obligatorii pentru organele de urmărire penală și instanțele de judecată;

- reluarea urmăririi penale, potrivit art. 287 alin. (4) Cod de procedură penală,

se admite numai dacă apar fapte noi ori recent descoperite sau un viciu fundamental

în cadrul procedurii precedente sunt de natură să afecteze hotărârea pronunțată,

acestea fiind unicele circumstanțe, în care intervine derogarea de la principiul de a

nu fi urmărit, judecat sau pedepsit de mai multe ori pentru aceeași faptă, consacrat

în art. 22 alin. (2) Cod de procedură penală, care prevede derogările admisibile. În

condițiile art. 251 Cod procedură penală, această ordonanță fiind anulabilă la orice

fază a procesului penal ca fiind lovită de nulitate absolută;

- organul de urmărire penală nu a comunicat nici avocatului, nici lui Vascan

Alexandru că urmărirea penală a fost reluată și urmează să-i fie acordat un statut

oarecare și posibilitatea de a contesta această decizie ilegală. Iar peste mai bine de

5 luni, procurorul a emis o ordonanță de concretizare a învinuirii, incriminându-i lui

Vascan Alexandru acelea-și fapte deja calificate prin prisma art. 172 alin. (3), lit. a1)

Cod penal, tocmai la ziua de 18.12.2020, practic peste 2 ani, Vascan Alexandru fiind

repetat urmărit pentru aceleași fapte pentru care a fost recunoscut nevinovat. Or, în

prezența unor noi circumstanțe de acuzație penală, persoana urmărită urma să

beneficieze de aceleași garanții ca și la pornirea inițială a procesului penal. Nu poate

avea statut de acuzat pentru toată viața odată ce a fost emisă o ordonanță de învinuire

pe numele lui, care a fost anulată prin scoaterea persoanei de sub urmărire penală.

În această situație, la fel fiind ignorate prevederile art. 22, 63, 65 alin. (4), 66. 251

Cod de procedură penală, Vascan Alexandru fiind triplu urmărit pentru aceiași

faptă;".

Astfel, anume asupra acestor motive esențiale invocate în apelul declarat de

partea apărării, instanța de apel nu s-a pronunțat cu desăvârșire și nu a oferit

apelantului nici o argumentare cuvenită, la caz.

Colegiul penal atestă că argumentul privind urmărirea penală dublă invocat de

apelant și ulterior de recurent, și care în cazul existenței atrage încălcarea prevederilor

art. 6§1, art. 4 din Protocolul nr. 7 din Convenție, este esențial la caz, ori cu titlu de

principiu este capabil să modifice soluția din prezenta cauza penală, însă instanța de

apel nu a depus diligența necesară pentru examinarea acestui aspect, cât și pentru a

oferi apelantului motivarea argumentată în decizia pronunțată.

În consecință, Colegiul penal lărgit atestă că instanța de apel a adoptat o decizie

25

pripită de menținere a sentinței primei instanțe, printr-o motivare superficială, fără a

clarifica aspectele esențiale menționate supra, lăsându-le fără o argumentare cuvenită,

având în vedere circumstanțele particulare ale cauzei, prin ce a fost afectată soluția

adoptată și astfel, recursul declarat de avocatul Postica Serghei urmează a fi admis,

iar decizia instanței de apel casată total, cu dispunerea rejudecării cauzei în instanța

de apel.

În acest context, Colegiul penal lărgit indică că potrivit jurisprudenței constante

a CtEDO, expuse în cazurile aplicării art. 6 al Convenției, s-a conchis că o hotărâre

motivată demonstrează că părțile au fost auzite în cadrul procesului penal (Suominen

c. Finlandei (2003) §37, Kuznetsov și alții c. Rusiei (2007) §85).

Totodată, în hotărârea CtEDO în cauza Helle împotriva Finlandei, 19

decembrie 1997, pct. 60, se reține că noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță

internă care nu și-a motivat decizia, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță

inferioară fie prin alt mod, să fi examinat totuși în mod real chestiunile esențiale

supuse atenției sale și să nu se fi mulțumit să confirme pur și simplu concluziile unei

instanțe inferioare.

De asemenea, CtEDO în hotărârea sa din cauza Capacchione împotriva

Republicii Moldova din 30 noiembrie 2021, cererea nr. 22616/10, pct. 19, a reamintit

că articolul 6 § 1 din Convenție implică, din partea „instanței”, obligația de a efectua

o examinare efectivă a motivelor, a argumentelor și a probelor prezentate de către

părți (a se vedea, printre multe altele, Perez v. Franța [MC], nr. 47287 / 99, § 80,

CEDO 2004-I, și Loupas v. Grecia, nr. 21268/16, § 37, 20 iunie 2019). De asemenea,

ea reiterează jurisprudența sa bine-stabilită, potrivit căreia acest articol obligă, inter

alia, instanțele să motiveze deciziile lor. Fără a necesita un răspuns detaliat la fiecare

argument invocat de către reclamant, această obligație presupune, totuși, că o parte

la procesul judiciar poate aștepta un răspuns specific și explicit la acele

argumente care sunt decisive pentru rezultatul procedurii în cauză (a se vedea,

printre multe altele, Paixão Moreira Sá Fernandes v. Portugalia, nr. 78108/14, § 71,

25 februarie 2020)

art. 436 Cod de procedură penală, care prevede procedura de rejudecare și limitele

acesteia, să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate cu prevederile Legii

procesual penale – asupra motivelor esențiale indicate în cererea de apel declarată

partea apărării și chestiunile esențiale supuse atenției sale, și în măsura competenței

sale asupra motivelor din recursul ordinar declarat, nominalizate în prezenta decizie,

să țină cont de toate circumstanțele de fapt și de drept ale cauzei, să elucideze faptele

importante pentru soluționarea justă și promptă a cauzei date, să-și argumenteze clar

concluziile sale în decizia adoptată, și în dependență de circumstanțele constatate,

ținând cont de motivele casării deciziei atacate, să pronunțe o hotărâre legală și

întemeiată, în conformitate cu prevederile art. 417 Cod de procedură penală și

26

jurisprudența CtEDO.

procedură penală, Colegiul penal lărgit

D E C I D E :

Respinge ca inadmisibil recursul ordinar declarat de către avocatul Timotin

Lilian în numele inculpatului Vascan Alexandru.

Admite recursul ordinar declarat de către avocatul Postica Serghei în numele

inculpatului Vascan Alexandru, casează total decizia din 11 martie 2022 a Colegiului

penal al Curții de Apel Chișinău, în cauza penală privindu-l pe Vascan Alexandru

XXXXX și dispune rejudecarea cauzei în aceeași instanță, în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune căilor de atac.

Decizia motivată pronunțată la 12 septembrie 2023.

Președinte Guzun Ion

Judecători Daguța Sergiu

Țurcan Anatolie

Talpă Boris

Eremciuc Ghenadie

Notă: Din motivul imposibilității semnării deciziei motivate de către judecătorul Ion Guzun,

din cauza aflării în concediul de odihnă de la 14 august 2023 și demisiei lui din funcție de la

25 august 2023, prezenta decizie motivată este semnată de către Președintele interimar al Curții

Supreme de Justiție, judecătorul Viorica Puica, în conformitate cu prevederile art. 339 alin.(8)

Cod de procedură penală.

27