1ra-1490/22 — art. 188 al. 2, lit. d, e, art. 188 al. 2, lit. d,

1ra-1490/22 — art. 188 al. 2, lit. d, e, art. 188 al. 2, lit. d, (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 1ra-1490/2022

1-17154773-01-1ra-13102022

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

28 iunie 2023 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Guzun Ion

Judecători – Eremciuc Ghenadie, Daguța Sergiu,

examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate de către

procurorul în Procuratura de Circumscripție Chișinău, Devder Djulieta, de către avocatul

Căpățână Ion în numele inculpatului și de către inculpatul Ceban Alexandru, împotriva

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 14 martie 2022, în cauza penală în

privința lui

Ceban Alexandru xxxxx, născut la xxxxx, originar

din xxxxx.

Termenii de examinare:

prima instanță: 04.04.2017 – 27.12.2017;

instanța de apel: 09.02.2018 – 28.06.2018;

instanța de recurs: 14.02.2019 – 06.08.2019;

instanța de apel: 29.11.2019 – 14.03.2022.

instanța de recurs: 13.10.2023 – 28.06.2023.

Asupra motivelor recursurilor ordinare în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul

penal al Curții Supreme de Justiție,

A C O N S T A T A T:

Alexandru a fost achitat în baza art. 188 alin. (3) lit. c) Codul penal pe motiv că nu s-a

constatat existența faptei infracțiunii.

Ceban Alexandru a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art.

188 alin. (2) lit. d), e) și f) Cod penal și în baza acestei Legi, i-a fost stabilită pedeapsa sub

formă de închisoare pe un termen de 8 (opt) ani, cu executare în penitenciar de tip

semiînchis.

Acțiunea civilă înaintată de Ostafi Tatiana împotriva lui Ceban Alexandru cu privire

la recuperarea prejudiciului material si moral, s-a admis parțial.

S-a încasat din contul lui Ceban Alexandru în beneficiul Tatianei Ostafi prejudiciul

moral în mărime de 20000 (douăzeci mii) lei.

rechizitoriu este învinuit de faptul că, având intenția săvârșirii atacului asupra unei

persoane în scopul sustragerii bunurilor, însoțit de violență periculoasă pentru viața și

sănătatea persoanei agresate, intenționat, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al

acțiunilor sale și dorind în mod conștient survenirea acestora, la 06 martie 2017,

aproximativ pe la ora 11.00 minute, prin ușa de intrare a pătruns în odaia nr. 108, situată în

blocul locativ xxxxx, unde, a atacat-o pe cet. Ostafii Tatiana xxxxx, aplicându-i multiple

lovituri peste diferite regiuni ale corpului, cauzându-i dureri fizice.

Continuându-și acțiunile sale criminale, în vederea învingerii opunerii de rezistență

din partea victimei și obținerii scopului său criminal, i-a provocat acesteia acțiuni de tortură

în scopul aflării locul depozitării mijloacelor financiare și altor bunuri, manifestate prin

electrocutarea intensivă a victimei cu un electroșocher, după care, în mod deschis a sustras

1

din această odaie o husă la prețul de 200 lei, în care se aflau bani în sumă de 70 Euro, care

conform ratelor oficiale de schimb ale BNM la data săvârșirii infracțiunii constituia suma

de 1469 lei, un pașaport străin pe numele cet. Ostafi Daniel, un card de reduceri „Felicia”

și un pașaport român, o husă în care se aflau 13 periuțe pentru machiaj la prețul total de

1200 lei, un portmoneu de culoare roz la prețul de 100 lei, un portmoneu de culoare cafeniu

la prețul de 300 lei, în care se aflau bani în sumă de 337 lei, un buletin de identitate cu fișa

de însoțire, un permis de conducere, un card bancar de la BC „Victoriabank” SA, pe care

se aflau bani în sumă de aproximativ 400 lei, un card bancar de la „BCR” SA, pe care se

aflau bani în sumă de aproximativ 10 mii lei, un card de reduceri de la „Star Kebab”, toate

pe numele cet. Ostafii Tatiana xxxxx, iar în total bunuri materiale în sumă totală de 3606

lei, cauzându-i ultimei daune materiale în proporție considerabile.

Astfel, acțiunile inculpatului Ceban Alexandru au fost încadrate juridic în baza art.

art. 188 alin. (2) lit. d), e), f) Cod penal și alin. (3) Cod penal, conform indicilor calificativi

– „tâlhăria, adică atacul săvârșit asupra unei persoane în scopul sustragerii bunurilor,

însoțit de violență periculoasă pentru viața și sănătatea persoanei agresate, prin

pătrundere în locuință, cu aplicarea altor obiecte folosite în calitate de armă, săvârșită cu

o deosebită cruzime, cu cauzarea de daune în proporții considerabile.”

În cadrul cercetării judecătorești, instanța de fond a constatat în fapt că Ceban

Alexandru, la data de 06 martie 2017, aproximativ pe la ora 11.00 minute, având scopul

sustragerii bunurilor altei persoane, prin ușa de intrare a pătruns în odaia nr. 108, situată în

blocul locativ xxxxx, unde, a sustras din această odaie o husă la prețul de 200 lei, în care

se aflau bani în sumă de 70 Euro, care conform ratelor oficiale de schimb ale BNM la data

săvârșirii infracțiunii constituia suma de 1469 lei, un pașaport străin pe numele cet. Ostafi

Daniel, un card de reduceri „Felicia” și un pașaport român, o husă în care se aflau 13 periuțe

pentru machiaj la prețul total de 1200 lei, un portmoneu de culoare roz la prețul de 100 lei,

un portmoneu de culoare cafeniu la prețul de 300 lei, în care se aflau bani în sumă de 337

lei, un buletin de identitate cu fișa de însoțire, un permis de conducere, un card bancar de

la BC „Victoriabank” SA, pe care se aflau bani în sumă de aproximativ 400 lei, un card

bancar de la „BCR” SA, pe care se aflau bani în sumă de aproximativ 10 mii lei, un card

de reduceri de la „Star Kebab”, toate pe numele cet. Ostafi Tatiana, iar în total bunuri

materiale în sumă totală de 3606 lei, cauzându-i ultimei daune materiale în proporții

considerabile. Fiind surprins la fața locului de partea vătămată Ostafi Tatiana, care

încercând să-l rețină pe Ceban Alexandru, ultimul a atacat-o pe cet. Ostafi Tatiana,

aplicându-i multiple lovituri peste diferite regiuni ale corpului, cauzându-i dureri fizice și,

continuându-și acțiunile sale criminale, în vederea învingerii opunerii de rezistență din

partea victimei și obținerii scopului său criminal, i-a provocat acesteia vătămări corporale,

manifestate prin electrocutarea intensivă a victimei cu un electroșoc, cauzându-i potrivit

raportului de expertiză judiciară nr. 908 din 06.03.2017, părții vătămate Ostafi Tatiana,

echimoze cu excoriații la nivelul feței, echimoză la nivelul antebrațului stâng, care se

califică ca vătămare neînsemnată.

Astfel, acțiunile inculpatului Ceban Alexandru au fost încadrate juridic în baza art.

188 alin. (2) lit. d), e), f) Cod penal, conform indicilor calificativi – „tâlhăria, adică atacul

săvârșit asupra unei persoane în scopul sustragerii bunurilor, însoțit de violență

periculoasă pentru viața și sănătatea persoanei agresate, prin pătrundere în locuință, cu

aplicarea altor obiecte folosite în calitate de armă, cu cauzarea de daune în proporții

considerabile.”

3.1. Procurorul în Procuratura mun. Chișinău, oficiul Ciocana, Vinițchi Pavel, care a

solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit

modului stabilit pentru prima instanță, cu stabilirea lui Ceban Alexandru:

- în baza art. 188 alin. (2) lit. d), e), f) din Codul penal, pedeapsa sub formă de

închisoare pe un termen de 8 ani, cu executare în penitenciar de tip semiînchis;

2

- în baza art. 188 alin. (3) lit. d) din Codul penal, pedeapsă sub formă de închisoare

pe un termen de 10 ani, cu executare în penitenciar de tip semiînchis.

Potrivit art. 84 din Codul penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al

pedepselor aplicate, a-i stabili inculpatului pedeapsa definitivă sub formă de închisoare pe

un termen de 12 ani, cu executare în penitenciar de tip semiînchis.

A încasa de la inculpat, în contul statului, suma de 371 lei, care constituie cheltuieli

judiciare, și anume, costul raportului de expertiză medico-legală a părții vătămate Ostafi

Tatiana și a martorului Calugher Dorian și a sa.

Acțiunea civilă înaintată de Ostafi Tatiana împotriva lui Ceban Alexandru, cu privire

la repararea prejudiciului material, cauzat prin infracțiune, în sumă de 10000 mii lei și cel

moral, în sumă de 100000 lei să fie admisă integral.

În argumentarea apelului declarat, acuzatorul de stat a invocat următoarele

argumente:

- potrivit probelor utile, pertinente și concludente, administrate la faza de urmărire

penală în cauza dată și cercetate în ședința de judecată, s-a constatat incontestabil faptul,

că inculpatul a atacat-o pe victima Ostafi Tatiana, aplicându-i multiple lovituri peste

diferite regiuni ale corpului, cauzându-i dureri fizice și, continuându-și acțiunile sale

criminale, în vederea învingerii opunerii de rezistență din partea victimei și obținerii

scopului său criminal, i-a provocat acesteia acțiuni de tortură în scopul aflării locului

depozitării mijloacelor financiare și altor bunuri, manifestate, inclusiv, prin electrocutarea

intensivă a victimei cu un electroșocher, acțiuni care, potrivit dispozițiilor legislației în

vigoare confirmă prezența calificativului, prevăzut de alin.(3) lit. d) art.188 din Codul

penal, și anume, săvârșită cu o deosebită cruzime, or, în acest sens, aplicarea altor obiecte

folosite în calitate de armă, în cazul dat a fost aplicat un electroșocher fapt confirmat prin

concluziile raportului de expertiză judiciară nr. 908 din 06.03.2017 asupra victimei, din

punct de vedere al acuzării și constituie o manifestare de cruzime deosebită din partea

atacatorului față de victimă, care se afla în imposibilitate de a se apăra, inclusiv și datorită

coraportului dintre atacator și persoană atacată, care este gen feminin și cu o masă corporală

evident inferioară;

- tâlhăria săvârșită cu o deosebită cruzime lit. d) din alin. (3) art. 188 din Codul penal,

pentru modalitatea agravată analizată este că acțiunea adiacentă din cadrul tâlhăriei este

săvârșită, în sensul Convenției ONU împotriva torturii și altor pedepse ori tratamente cu

cruzime, inumane sau degradante, în scopul provocării, cu intenție, a unei dureri sau

suferințe puternice, fizice și psihice, mai ales cu scopul de a obține de la această persoană

informații sau mărturisiri, împotriva voinței și conștiinței sale, sau este de natură să producă

victimei sentimente de teamă, de inferioritate, de îngrijorare, în stare să o înjosească și să-

i înfrângă rezistența fizică și morală;

- instanța de judecată, constatând prin sentință că condamnatul a săvârșit infracțiunea

prevăzută de art. 188 alin. (2) lit. d), e), f) din Codul penal, care i-a fost incriminată, urma

să ia în considerație toate circumstanțele cauzei, ținând cont de caracterul și gradul

prejudiciabil al infracțiunii săvârșite de inculpat, de faptul că acesta vina integral nu și-a

recunoscut-o, de comportamentul acestuia în timpul și după consumarea infracțiunii

săvârșite, pericolul social pe care îl prezintă inculpatul în societate, precum și de faptul că

acesta nu a colaborat sub nici o formă la descoperirea infracțiunii cu organul de urmărire

penală, de asemenea nu a recuperat dauna cauzată prin infracțiune și duce un mod de viață

parazitar, nu are loc permanent de trai și nu este angajat oficial în câmpul muncii, anterior

a mai comis infracțiuni de același gen;

- reieșind din scopul pedepsei penale - restabilirea echității sociale, corectarea

condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, atât din partea

condamnatului, cât și a altor persoane, stabilirea unei pedepse prea blânde, poate doar să

încurajeze comiterea pe viitor de către inculpat și alte persoane a altor infracțiuni din

categoria dată.

3

3.2. Inculpatul Ceban Alexandru, a solicitat casarea sentinței, cu rejudecarea cauzei

și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să fie achitat de sub învinuirea înaintată. În

ședința instanței de apel a recunoscut vinovăția în comitere furtului banilor din apartament,

nu recunoaște comiterea atacului tâlhăresc, invocând că dosarul este fabricat, probele au

fost falsificate, iar instanța de fond, la adoptarea soluției, nu a fost imparțială.

3.3. Avocatul Brăteanu Veaceslav în numele inculpatului Ceban Alexandru, a

solicitat casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit, pentru

prima instanță prin care Ceban Alexandru să fie achitat în învinuirea adusă în baza art. 188

alin. (2), lit. d), e), f) și alin. (3) Cod penal.

În argumentarea apelului declarat avocatul a invocat următoarele argumente:

- prima instanță nu a ținut cont de obiecțiile apărării privind efectuarea acțiunilor

procesual-penale în lipsa avocatului în interesele lui Ceban Alexandru, printre care se

enumeră - percheziția corporală, cercetarea la fața locului, etc. Verificarea declarațiilor la

locul infracțiunii, este o acțiune procesul-penală care nu a fost efectuată, deși era necesară

pentru justa clarificare a tuturor circumstanțelor; efectuarea acțiunilor procesuale în limite

minime de timp ce creează dubii evidente asupra faptului fabricării intenționate a unor

acțiuni procesuale în scopul agravării învinuirii lui Ceban Alexandru;

- respingerea solicitării de efectuare a acțiunii procesuale de reconstituire a faptei,

fapt solicitat expres de Ceban Alexandru; anexarea la materialelor dosarului a pozelor

efectuate personal de Ostafi Tatiana, în lipsa medicului, precum și înafara procesului penal,

însă aceste poze au fost anexate la materialele dosarului penal și acordate acestora statutul

de probe în cauza penală;

- organul de urmărire penală nu a examinat toate circumstanțele necesare în vederea

stabilirii provenienței banilor ridicați la data de 06 martie 2017. Cel mai grav este faptul că

lui Ceban Alexandru i s-a îngrădit dreptul de a face cunoștință cu materialele dosarului

acumulate pe parcursul urmăririi penale, astfel, Ceban Alexandru a făcut pentru prima dată

cunoștință cu materialele dosarului abia în cursul examinării cauzei penale în instanța de

judecată;

- fiind audiată, Ostafi Tatiana atât în cadrul urmăririi penale, cât și în instanța de

judecată, a dat declarații prin care a elucidat că la data de 06 martie 2017 l-a văzut pentru

prima dată pe Ceban Alexandru în coridorul comun al blocului locativ xxxxxx, văzând la

ultimul în buzunar bunuri cei aparțin ei. Prin urmare, Ostafi Tatiana declară că a mers după

el și a întreprins acțiuni pentru a-l stopa și a redobândi bunurile, în urma căror acțiuni și s-

au produs leziunile;

- dând declarațiile menționate, rezultă expres că la data de 06 martie 2017 când Ostafi

Tatiana l-a văzut pentru prima dată pe Ceban Alexandru pe coridor, atunci când furtul era

deja consumat;

- au fost stabilite un șir de divergențe între declarațiile date de Ostafi Tatiana în cadrul

urmăririi penale și cele din cadrul examinării cauzei penale în judecată;

- printre divergențe se enumeră următoarele: aflarea lui Ostafi Tatiana în bucătărie

câteva secunde, fapt contrazis de ea în instanță, indicând aflarea ei în bucătărie o perioadă

de 10 minute; aplicarea de către Ceban Alexandru a electroșocherului și aplicarea cu acesta

a unei lovituri în cap la et. 4 al blocului locativ, fapt contrazis de ea în instanță; etc.;

- Ostafi Tatiana indică că în timp ce a coborât pe scările blocului locativ după Ceban

Alexandru, s-a întâlnit cu vecinul său Marin Cernei care ar fi întrebat-o pe ultima ce s-a

întâmplat. Declarații ce sunt contrazise de către martorul Cernei Marin care a fost audiat în

prima instanță și a declarat expres că pe scări nu s-a întâlnit cu Ostafîi Tatiana, pe ultima a

văzut-o deja afară când a ieșit afară. Astfel, declarațiile lui Ostafi Tatiana nu corespund

adevărului;

- referitor la divergențele dintre bancnotele declarate de Ostafi Tatiana și bancnotele

cercetate de organul de urmărire penală, Ostafi Tatiana declară că despre bancnota de 50

lei, pe când în cadrul cercetării banilor de către organul de urmărire penală nu se regăsesc

4

astfel de bancnote, mai mult ca atât, au fost cercetate bancnote de 20 lei, nedeclarate de

Ostafi Tatiana;

- este criticabil faptul că la Ceban Alexandru nu au fost depistați bani ce i-ar aparține

acestuia, toți banii chipurile fiind proprietatea lui Ceban Alexandru;

- banii în mărime de 70 euro indicate de Ostafi Tatiana precum că ar constitui

proprietatea ei, nu corespunde adevărului. Pe marginea cauzei penale a fost audiat martorul

părții apărării Ceban Mihai, care a declarat că banii în sumă de 70 euro constituie

proprietatea lui Ceban Alexandru;

- la materialele dosarului este anexat Raportul de expertiză medico-legală efectuat

asupra lui Ostafi Tatiana și pozele efectuate de Ostafîi Tatiana asupra părților corpului unde

sunt leziunile corporale;

- astfel, se constată divergențe între leziunile constatate de expertul medico-legist și

leziunile fotografiate de Ostafi Tatiana. Leziunea corporală din poza anexată la foaia

dosarului nr. 45 (leziune pe mâna dreaptă) și nr. 46 (leziune pe umărul stâng) nu sunt

constatate de expert în raportul de expertiză medico-legală;

- în atare circumstanțe, există dubii privitor la leziunile invocate a fi suportate în urma

circumstanțelor indicate în învinuire. Martorii părții acuzării - Marin Cernei și Calugher

Dorian nu le este cunoscut cele întâmplate la etajul xxxxxx nominalizat. Martorii Cernei și

Calugher au dat declarații prin care s-au contrazis evident. Mai mult ca atât, consideră că

martorii menționați au contribuit la formularea unei astfel de învinuiri. Martorii fiind

vecinii lui Ostafi Tatiana, unul dintre care este colaborator al organului afacerilor interne.

respinse ca nefondate apelurile procurorului, inculpatului Ceban Alexandru și a avocatului

Brăteanu Veaceslav în numele inculpatului Ceban Alexandru, cu menținerea sentinței fără

modificări.

4.1. În motivarea deciziei adoptate instanța de apel a menționat, că la pronunțarea

sentinței, instanța de fond corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept, și just a

concluzionat că inculpatul Ceban Alexandru este vinovat de comiterea infracțiunii de

tâlhărie, or, împrejurările ce dovedesc în afara oricăror dubii culpabilitatea lui Ceban

Alexandru au fost elucidate și constatate din totalitatea de probe acumulate la dosarul

respectiv, fiind corect apreciate, cu respectarea prevederilor art. 101 Cod procedură penală,

din punct de vedere al pertinenței, concludentei, utilității și veridicității, iar toate probele

în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor.

Cu referire la motivele invocate de apărare, precum că prima instanță a adoptat soluția

incorectă de condamnare a inculpatului Ceban Alexandru, or, acesta urma să fie achitat de

sub învinuirea adusă, instanța de apel a constatat că prima instanță nu a comis careva erori

de fapt și de drept care ar impune casarea sentinței adoptate în partea recunoașterii

vinovăției inculpatului în comiterea acțiunilor infracționale prevăzute de art. 188 alin. (2)

lit. d), e), f) Cod penal.

De asemenea, instanța de apel a constatat că prima instanță just starea de fapt și de

drept și corect a ajuns la concluzia despre nevinovăția inculpatului Ceban Alexandru în

comiterea infracțiunii prevăzute de 188 alin. (3) Cod penal, pe motiv că nu s-a constatat

existența faptei infracțiunii. Prin probele prezentate de procuror și cercetate de instanța de

apel nu a fost dovedit faptul că inculpatul Ceban Alexandru a comis infracțiunea de tâlhărie

săvârșită cu o deosebită cruzime.

inculpatul.

5.1. Procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Scutelnic Cătălin, a

solicitat admiterea recursului, cu remiterea cauzei la rejudecare.

În argumentarea recursului declarat a indicat că instanța de apel a dat o apreciere

greșită probelor, în derogare de la prevederile art. 101 Cod de procedură penală, punând

5

accentul doar pe depozițiile și versiunea inculpatului și o interpretare eronată a dreptului

material.

A invocat că instanțele ierarhic inferioare au examinat prezenta cauză penală în alte

limite decât cele expuse în învinuirea adusă inculpatului.

Instanța a invocat că lui Ceban Alexandru i-a fost încriminată fapta prevăzută de art.

188 alin. (3) lit. c) Cod penal, pe când conform actului de învinuire, inculpatului i-a fost

încriminată fapta prevăzută de art. 188 alin. (3) lit. d) Cod penal și deci instanța a depășit

limitele învinuirii înaintate.

Constatând că inculpatului i-a fost incriminată o faptă greșită, instanța de fond

motivează soluția de achitare anume de săvârșirea infracțiunii greșit indicate ca incriminate

și nici de cum nu motivează soluția privind fapta prevăzută de art. 188 alin. (3) lit. d) Cod

penal, adică săvârșirea actului tâlhăresc cu o deosebită cruzime.

5.2. La 05 septembrie 2018, în termen, a declarat recurs ordinar inculpatul Ceban

Alexandru, prin care solicită admiterea recursului, cu emiterea unei noi hotărâri prin care

acțiunile sale să fie recalificate.

În motivarea recursului, neinvocând niciun temei de drept prevăzut de art. 427 alin.

(1) Cod de procedură penală, a indicat că nu a comis infracțiunea incriminată, ci furtul, iar

dosarul penal în privința sa a fost fabricat ilegal.

5.3. La 20 august 2018, inculpatul a declarat recurs suplimentar, prin care a indicat

că termenul de declarare a recursului nu a fost încălcat, iar recursul fiind depus în termen.

5.4. La 21 martie 2019, inculpatul a mai declarat recurs suplimentar, prin care a

indicat argumente similare ca și în recursurile anterioare, totodată menționând că recursul

ordinar declarat de către procuror este neîntemeiat și urmează a fi respins.

ordinare declarate de către procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Scutelnic

Cătălin și de către inculpatul Ceban Alexandru, casată total instanței de apel și dispusă

rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

6.1. În argumentarea soluției adoptate, instanța de recurs ordinar a constatat că,

instanța de apel menținând soluția primei instanțe prin care inculpatul Ceban Alexandru a

fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 188 alin. (2) lit. d), e) și

f) Cod penal și condamnat la închisoare pe un termen de 8 ani, totodată fiind achitat de

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 188 alin. (3) lit. c) Cod penal, care prevede „tâlhăria

săvârșită cu vătămarea gravă a integrității corporale sau a sănătății”, instanța de apel

motivându-și soluția sub aspectul că partea acuzării nu a prezentat nici o probă în

confirmarea vinovăției inculpatului a semnului calificativ „tâlhăria săvârșită cu o deosebită

cruzime”, a omis respectarea prevederilor art. 325 alin. (1) Cod de procedură penală, care

stabilesc în mod expres că judecarea cauzei în primă instanță se efectuează numai în

privința persoanei puse sub învinuire și numai în limitele învinuirii formulate în

rechizitoriu.

Instanța de recurs a reținut că, potrivit rechizitoriului (f. d. 148 – 153, vol. I),

inculpatul a fost învinuit de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 188 alin. (2) lit. d), e),

f) și alin. (3) lit. d) Cod penal, după indicii calificativi tâlhăria, adică actul săvârșit asupra

unei persoane în scopul sustragerii bunurilor, însoțit de violență periculoasă pentru viața

și sănătatea persoanei agresate, prin pătrundere în locuință, cu aplicarea altor obiecte

folosite în calitate de armă, săvârșită cu o deosebită cruzime, cu cauzarea de daune în

proporții considerabile.

În acest context, instanța de recurs statuat că la examinarea prezentului dosar instanța

de apel nu a luat în considerație faptul, că prima instanță contrar învinuirii înaintate a expus

în descriptivul sentinței următoarea concluzie: „prin urmare, instanța de judecată atestă, că

în acțiunile inculpatului Ceban Alexandru nu s-a dovedit cauzarea lui Ostafi Tatiana a

vătămării grave a integrității corporale sau a sănătății, fapt ce impune achitarea inculpatului

pe capătul de învinuire prevăzut de art. 188 alin. (3) lit. c) Cod penal”, astfel că prin

6

menținerea sentinței instanța de apel a trecut cu vederea eroarea comisă de către prima

instanță, fără a întreprinde măsurile necesare în vederea reparării acesteia.

admis apelul avocatului Veaceslav Brăteanu, în numele inculpatului Ceban Alexandru,

apelul inculpatului Ceban Alexandru și apelul procurorului în Procuratura municipiului

Chișinău, Vinițchi Pavel, s-a casat parțial sentința inclusiv din oficiu, în baza art. 409 al.

(2) Cod de procedură penal, fiind pronunțată o nouă hotărâre, potrivit modului stabilit

pentru prima instanță, după cum urmează:

Ceban Alexandru a fost achitat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 188 alin.

(3) lit. d) Cod penal, pe motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii.

Ceban Alexandru a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art.

188 al. (2), lit. d), e) și f) Cod penal și în baza acestei Legi i-a fost stabilită pedeapsa sub

formă de închisoare pe un termen de 10 (zece) ani închisoare, cu executare în penitenciar

de tip semiînchis.

Cerința procurorului de a încasa de la Ceban Alexandru în beneficiul statului

cheltuielile de judecată în mărime de 371 (trei sute șaptezeci și unu) lei s-a respins ca fiind

neîntemeiată.

În rest, sentința s-a menținut.

7.1. În motivarea deciziei adoptate instanța de apel a audiind participanții la proces,

verificând legalitatea și temeinicia sentinței atacate, pe baza probelor examinate de prima

instanță, conform materialelor din dosar și probelor cercetate, prezentate instanței de apel,

precum și probelor administrate la faza urmăririi penale, în instanța de fond, cercetate

suplimentar în ședința instanței de apel, instanța de apel a constatat cu certitudine faptul

că, Ceban Alexandru la data de 06 martie 2017, aproximativ pe la ora 11.00 minute, având

scopul sustragerii bunurilor altei persoane, prin ușa de intrare a pătruns în odaia nr. 108,

situată în blocul locativ nr. 40 al străzii Mihail Sadoveanu municipiul Chișinău, unde, a

sustras din această odaie o husă la prețul de 200 lei, în care se aflau bani în sumă de 70

Euro, care conform ratelor oficiale de schimb ale BNM la data săvârșirii infracțiunii

constituia suma de 1469 lei, un pașaport străin pe numele cet. Ostafi Daniel, un card de

reduceri „Felicia” și un pașaport român, o husă în care se aflau 13 periuțe pentru machiaj

la prețul total de 1200 lei, un portmoneu de culoare roz la prețul de 100 lei, un portmoneu

de culoare cafeniu la prețul de 300 lei, în care se aflau bani în sumă de 337 lei, un buletin

de identitate cu fișa de însoțire, un permis de conducere, un card bancar de la BC

„Victoriabank” SA, pe care se aflau bani în sumă de aproximativ 400 lei, un card bancar

de la „BCR” SA, pe care se aflau bani în sumă de aproximativ 10 mii lei, un card de

reduceri de la „Star Kebab”, toate pe numele cet. Ostafii Tatiana Haralampie, iar în total

bunuri materiale în sumă totală de 3606 lei, cauzându-i ultimei daune materiale în

proporții considerabile.

Fiind surprins la fața locului de partea vătămată Ostafii Tatiana, care încercând să-

l rețină pe Ceban Alexandru, ultimul a atacat-o pe cet. Ostafii Tatiana Haralampie,

aplicându-i multiple lovituri peste diferite regiuni ale corpului, cauzându-i dureri fizice și,

continuându-și acțiunile sale criminale, în vederea învingerii opunerii de rezistență din

partea victimei și obținerii scopului său criminal, i-a provocat acesteia vătămări

corporale, manifestate prin electrocutarea intensivă a victimei cu un electroșoc, cauzându-

i potrivit raportului de expertiză judiciară nr. 908 din 06.03.2017, părții vătămate Ostafi

Tatiana, echimoze cu excoriații la nivelul feței, echimoză la nivelul antebrațului stâng,

care se califică ca vătămare neînsemnată.

Acțiunile inculpatului Ceban Alexandru, au fost încadrate juridic de către instanța de

apel în baza art. 188 alin. (2), lit. d), e) și f) Cod penal, conform indicilor calificativi –

„tâlhăria, adică atacul săvârșit asupra unei persoane în scopul sustragerii bunurilor,

însoțit de violență periculoasă pentru viața și sănătatea persoanei agresate, prin

7

pătrundere în locuință, cu aplicarea altor obiecte folosite în calitate de armă, cu cauzarea

de daune în proporții considerabile.”

Instanța de apel a constatat că cercetarea judecătorească s-a efectuat cu încălcarea

dispozițiilor procesual-penale privind administrarea probelor, iar instanța de fond a dat o

apreciere greșită probelor administrate, recalificând acțiunile inculpatului Ceban

Alexandru din prevederile art. 188 alin. (3), lit. d) Cod penal conform art. 188 alin. (3), lit.

c) Cod penal, iar constatările efectuate prin sentința respectivă nu corespund probatoriului

cercetat în ședința de judecată, instanța urmând să țină cont de prevederile art.101 alin. (l)

Cod procedură penală

Astfel prima instanță nu a dat o apreciere justă și probelor materiale cercetate în

instanță, care de asemenea dovedesc vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii de

tâlhărie, cum ar fi: declarațiile inculpatului Ceban Alexandru, a părții vătămate Ostafii

Tatiana, a martorilor Cernei Marin, Calugher Dorian, Ciobanu Mihail, precum și procesul-

verbal de cercetare la fața locului din 06.03.2017, cu tabel fotografic anexat (f. d. 10-12);

procesul-verbal de cercetare la fața locului din 06.03.2017, cu tabel fotografic anexat (f. d.

14-16); procesul-verbal de examinare a obiectului din 16.03.2017, cu foto-tabel anexat (f.

d. 31-35); procesul-verbal de percheziție corporală din 06.03.2017, cu tabel foto-anexat (f.

d. 79-80); raportul de expertiză judiciară nr. 908 din 06.03.2017 (f. d. 56-57); raportul de

expertiză judiciară nr. 979 din 06.03.2017 (f. d. 64- 65).

Cu privire la vinovăția inculpatului Ceban Alexandru în baza art. 188 alin. (2), lit.

d), e), f) Cod penal, instanța de apel a precizat că prin atacul săvârșit Ceban Alexandru și-

a îndreptat acțiunile agresive însoțite de violența periculoasă pentru viața și sănătatea părții

vătămate Ostafi Tatiana.

Agravanta săvârșită prin pătrundere în încăpere și anume, în odaia nr. 108 situată în

blocul locativ nr. 40 din str. Mihai Sadoveanu, din mun. Chișinău ce aparținea părții

vătămate Ostafi Tatiana, a fost recunoscută de către inculpatul Ceban Alexandru, care a

invocat că, dorea să săvârșească un furt din această odaie, a intrat în locuința acesteia, ușa

căreia era descuiată și a sustras bunuri mobile prin ce a atentat la relațiilor sociale cu privire

la inviolabilitatea locuinței.

La fel, a fost demonstrată și agravanta cu aplicarea altor obiecte folosite în calitate de

armă, întrucât, în momentul depistării inculpatului Ceban Alexandru la fața locului de către

partea vătămată Ostafii Tatiana și încercării de a-l reține, inculpatul i-a aplicat o lovitură

cu electroșocul părții vătămate în regiunea feței, fapt care a destabilizat-o pe victimă,

încercând astfel să scape de urmărirea victimei și să fugă de la fața locului.

Electroșocul cu care a fost electrocutată partea vătămată Ostafii Tatiana a fost depistat

la fața locului în cadrul cercetării la fața locului, fapt confirmat prin procesul-verbal de

cercetare la fața locului din 06.03.2017 și recunoscut în calitate de corp delict prin

ordonanța procurorului din 16.03.2017. Faptul cauzării echimozelor cu excoriații la nivelul

feței părții vătămate Ostafii Tatiana, s-a dovedit prin declarațiile părții vătămate Ostafii

Tatiana, martorilor Cernei Marin și Calugher Dorian, cât și prin concluziile Raportului de

expertiză judiciară nr. 908 din 06.03.2017 (f. d. 56-57).

Instanța de apel a constatat că proporțiile prejudiciului cauzat părții vătămate - 3606

lei, depășesc limita proporțiilor mici, și se încadrează în proporții considerabile, potrivit

prevederilor art. 126 din Codul penal, întrucât partea vătămată Ostafii Tatiana, la momentul

săvârșirii infracțiunii de către Ceban Alexandru era văduvă, are la întreținere un copil

minor, nu era angajată în câmpul muncii, fiind întreținută de către mama acesteia, care

lucrează în Italia, iar suma de 70 de euro o ținea pentru achitarea gazdei. Argumentele

inculpatului Ceban Alexandru precum că 70 de euro erau bani personali, nu și-au găsit

confirmarea, or, însuși inculpatul a declarat că, era în criză de bani, ceea ce l-a determinat

să meargă la furt, care ulterior, s-a finalizat prin tâlhărie, pentru a sustrage bani, care

chipurile îi trebuiau pentru a fi operat, cât și pentru fiica acestuia, care avea datorii la plata

studiilor, cât și la întreținere. La fel și declarațiile martorului Ceban Mihail, care susține

8

că, inculpatul avea bani, au fost apreciate critic, întrucât se combat prin declarațiile

inculpatului Ceban Alexandru menționate supra.

Latura subiectivă a tâlhăriei se caracterizează prin intenția directă, deoarece scopul

este special, și anume de cupiditate (de profit), la caz, inculpatul Ceban Alexandru la data

de 06 martie 2017, aproximativ pe la ora 11.00, având scopul sustragerii bunurilor altei

persoane, prin ușa de intrare a pătruns în odaia nr. 108, situată în blocul locativ nr. 40 al

străzii Mihail Sadoveanu municipiul Chișinău, care aparținea părții vătămate Ostafi

Tatiana de unde a sustras mai multe bunuri ce-i aparțineau ultimei.

Latura obiectivă a tâlhăriei s-a realizat printr-un atac săvârșit asupra unei persoane în

scopul sustragerii bunurilor, însoțit de violență periculoasă pentru viața sau sănătatea

persoanei agresate, prin pătrundere în locuință, astfel, la momentul când a vrut să iasă din

odaia nr. 108 situată în blocul xxxxxx, inculpatul Ceban Alexandru a fost stopat de către

proprietara apartamentului care a observat bunurile sale în buzunarul inculpatului, a

încercat să-l rețină ultimul a atacat-o pe cet. Ostafii Tatiana xxxxx, aplicându-i multiple

lovituri peste diferite regiuni ale corpului, cauzându-i dureri fizice și, continuându-și

acțiunile sale criminale, în vederea învingerii opunerii de rezistență din partea victimei și

obținerii scopului său criminal, i-a provocat acesteia vătămări corporale, manifestate prin

electrocutarea intensivă a victimei cu un electroșoc, cauzându-i potrivit raportului de

expertiză judiciară nr. 908 din 06.03.2017, părții vătămate Ostafi Tatiana, echimoze cu

excoriații la nivelul feței, echimoză la nivelul antebrațului stâng, care se califică ca

vătămare neînsemnată. Tâlhăria se consideră consumată din momentul atacului, însoțit de

aplicarea sau amenințarea de aplicare a violenței periculoase pentru viața sau sănătatea

victimei, indiferent de faptul dacă a fost sau nu însușită averea proprietarului.

Drept urmare, atacul în scopul săvârșirii unei tâlhării se manifestă prin acțiuni

agresive active cu caracter surprinzător pentru victimă, care creează un pericol real însoțit

de aplicarea imediată și nemijlocită a unei violențe periculoase pentru viața ori sănătatea

persoanei sau de amenințarea cu aplicarea unei asemenea violențe în scopul însușirii

avutului proprietarului. Respectiv argumentele apărării prin care s-a invocat că, există dubii

privitor la leziunile suportate de către partea vătămată, la fel au fost apreciate critic, or,

potrivit probelor administrate la materialele cauzei s-a demonstrat că Ceban Alexandru a

săvârșit atacul tâlhăresc îndreptat împotriva părții vătămate Ostafi Tatiana în urma căruia

ultimei i-au fost cauzate vătămări neînsemnate (f.d. 56-57, vol. I)

În acest context, instanța de apel a respins argumentele inculpatului Ceban Alexandru

precum că, nu a avut intenția de a comite tâlhăria, dar avea intenția de a fura bunuri din

apartamente, iar apartamentul părții vătămate Ostafi Tatiana a fost doar o întâmplare,

cauzată de însăși partea vătămată, pe motiv că ultima nu și-a încuiat apartamentul, întrucât,

însuși inculpatul Ceban Alexandru a declarat că, în dimineața zilei de 6 martie 2017, având

la el 4 legături de chei și un electroșoc nefuncțional, a ieșit la marginea orașului și a intrat

în casa xxxxxx prin urmare anume înarmându-se cu electroșocherul, care de fapt era

funcțional, ceea ce se confirmă prin raportul de expertiză nr. 908 din 06.03.2017, ultimul

s-a pregătit nu doar de furt, dar și de un atac eventual pentru a-și duce la bun sfârșit planul

său infracțional.

La caz, intenția și acțiunile începute de furt ale inculpatului nu a fost consumată, din

cauză că a fost descoperit de partea vătămată Ostafii Tatiana când ieșea din locuința ultimei

și care observând în buzunarul inculpatului bunurile ce-i aparțineau i-a solicitat să-i

restituie bunurile, însă ultimul împins-o în peretele de vizavi și a fugit pe scări, fiind urmărit

de partea vătămată, care cerând ajutor vecinilor a încercat să-l rețină, apucându-l de mâneca

paltonului cu care era îmbrăcat. Ca rezultat, inculpatul imediat s-a eliberat cu smuncitura

bruscă și cu ambele mâini a împins-o puternic pe partea vătămată, lovind-o în piept,

aplicându-i părții vătămate lovituri cu pumnul în regiunea capului și umărului stâng,

totodată ultima s-a lovit cu spatele și umărul de perete. După care Ostafii Tatiana s-a sculat

imediat și striga după ajutor și poliție, apoi a continuat să îl urmărească pe inculpat.

9

Astfel, deși inculpatul a avut intenția de a fura bunurile părții vătămate, a intrat în

locuința acesteia și a sustras bunurile, însă, ieșind din locuința acesta a fost prins de partea

vătămată, care încercând să-l rețină cu scopul de a-și recupera bunurile sustrase a fost

agresată de inculpat și intervenind vecinii Calugher Dorian și Cernei Marin în ajutor, l-au

reținut în cele din urmă pe inculpat, ulterior solicitând ajutorul poliției, astfel inculpatul

Ceban Alexandru nu a avut posibilitatea să beneficieze de bunurile sustrase după bunul său

plac.

Prin urmare, chiar dacă intenția a fost de a sustrage bunuri și nu de a o ataca pe partea

vătămată, circumstanțele au derulat astfel, că independent de voința inculpatului, ultimul a

recurs la aplicarea violenței asupra victimei, respectiv acțiunile acestuia nu mai pot fi

calificate ca furt, dar în ambianța acțiunilor sale acestea se încadrează conform semnelor

componenței infracțiunii de tâlhărie. Or, victima Ostafii Tatiana în cele din urmă a fost

atacată, căreia i s-au cauzat vătămări corporale de către inculpatul Ceban Alexandru.

Cu referire la capătul de învinuire prevăzut de art. 188 al. (3), lit. d) Cod penal și

anume, tâlhăria săvârșită cu o deosebită cruzime, instanța de apel a precizat că, pentru a

califica acțiunile inculpatului conform prevederilor art. 188 alin. (3) lit. d) Codul penal este

necesar ca atacul de tâlhărie să fie însoțit de deosebita cruzime, prin care se va înțelege

acțiunea sau inacțiunea intenționată a făptuitorului care are drept scop de a provoca

victimei sau apropiaților acesteia o suferință suplimentară, de natură fizică sau psihică, mai

gravă decât suferința ce ar deriva din violența primară prin care s-a consumat inițial

infracțiunea.

La caz, deosebita cruzime incriminată inculpatului Ceban Alexandru nu s-a constatat,

or, atât din declarațiile părții vătămate Ostafii Tatiana, cât și ale martorilor Cernei Marin și

Calugher Dorian s-a constatat că, inculpatul Ceban Alexandru a atacat-o pe partea vătămată

doar la momentul când a vrut să fugă, fiind surprins că, a ieșit din odaia victimei cu bunurile

sustrase, astfel nu s-a constatat că, inculpatul i-a provocat părții vătămate o suferință

suplimentară de natură fizică sau psihică, decât s-a eliberat brusc și cu ambele mâini a

împins-o puternic pe partea vătămată, lovind-o în piept și aplicându-i părții vătămate

lovituri cu pumnul în regiunea capului și umărului stâng. Totodată ultima s-a lovit cu

spatele și umărul de perete, or, prin deosebita cruzime demonstrează intenția făptuitorului

de a-i cauza victimei suferințe, de ordin fizic sau psihic, care sunt intense, inutile și

prelungite în timp.

Prin urmare, instanța de apel a apreciată critic poziția inculpatului prin care recunoaște

furtul comis din odaia părții vătămate Ostafi Tatiana, însă, nu recunoaște atacul tâlhăresc,

aceasta fiind îndreptată exclusiv spre eschivarea de la răspunderea penală.

La fel, instanța a respins și argumentele apărării precum că, este criticabil faptul că la

Ceban Alexandru nu au fost depistați bani ce i-ar aparține acestuia, or, chiar inculpatul a

declarat că, a recurs la infracțiune din motiv că avea nevoie de bani.

De asemenea, nu au fost reținute nici argumentele apărării precum că, învinuirea

înaintată de procuror este rezultatul efectuării vicioase a urmăririi penale, deoarece

apelanții nu au indicat în ce constă viciile invocate, or, pe parcursul procesului penal nu s-

a constatat careva plângeri aduse față de acțiunile sau inacțiunile organului de urmărire

penală, potrivit ordinii stabilite de legea procesual-penală.

În aceeași ordine de idei instanța de apel a apreciat ca fiind declarativă alegația

apărării precum că, la examinarea cauzei au fost admise erori fundamentale de drept, ce

constituie un viciu fundamental prin ce urmează a fi casată sentința atacată, fără a indica

care sunt acestea, prin urmare, partea apărării nu a indicat careva motive fondate care ar

duce la achitarea inculpatului Ceban Alexandru, iar vinovăția acestuia de comiterea

tâlhăriei incriminate s-a constatat cu certitudine și pentru care ultimul urmează a fi atras la

răspundere penală.

Referitor la pedeapsa aplicată inculpatului, instanța de apel, verificând legalitatea

acesteia, a constatat că, prima instanță respectând dispozițiile a art. art. 7, 61, 75 Cod penal,

10

ținând cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de personalitatea celui

vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de condițiile

de viață ale familiei acestuia precum și scopul pedepsei aplicate asupra corectării și

reeducării vinovatului stabilindu-i o pedeapsă echitabilă, legală și proporțională pentru

infracțiunea săvârșită, ajungând la concluzia corectă de ai aplica o pedeapsă reală cu

închisoare în limitele sancțiunii prevăzute de art. 188 alin. (2), lit. d), e), f) Cod penal.

Referitor la solicitarea procurorului în latura cheltuielilor de judecată instanța de apel

reiterând prevederile art. 227-229 Cod de procedură penală, a ajuns la concluzia că, aceasta

este neîntemeiată, întrucât cheltuielilor în sumă totală de 371 lei, pentru efectuarea

raportului de expertiză judiciară nr. 908 din 06.03.2017, expertizei medico-legale nr. 979

din 10.03.2017, raportului de expertiză judiciară nr. 909 din 10.03.2017, la caz este

suportată exclusiv de către stat. Or astfel de cheltuieli se încasează din contului inculpatului

numai în urma modificărilor operate la art. 143 Cod procedură penală, potrivit cărora

aliniatul (2) al articolului 143 Cod procedură penală a fost abrogat în urma Legii nr. 316

din 22.12.2017 pentru modificarea și completarea unor acte legislative, în vigoare din

09.02.2018.

De asemenea, instanța de apel a menționat că prima instanță corect a respins

solicitarea acuzatorului de stat privind admiterea integrală a acțiunii civile înaintată de

partea vătămată Ostafi Tatiana prin care solicită încasarea prejudiciului material în sumă

de 10 000 lei și cel moral în sumă de 100 000 lei. Partea vătămată nu a prezentat nici un

înscris, care ar confirma cheltuielile pentru tratamentul efectuat ca urmare al atacării și

agresării sale de către inculpatul Ceban Alexandru.

Mai mult ca atât, Colegiul penal reține că, prin ordonanța privind restituirea corpurilor

delicte din 16.03.2017 (f. d. 38-39, vol. I) toate bunurile sustrase de la Ostafii Tatiana de

către Ceban Alexandru și ridicate în cadrul percheziției corporale, i-au fost restituite părții

vătămate Ostafii Tatiana, fapt confirmat și prin recipisa din 16.03.2017 (f. d. 40, vol. I),

astfel, careva prejudicii de ordin material părții vătămate nu i-au fost cauzate.

La fel, instanța de apel a statuat că prima instanță corect a apreciat prejudiciul moral

în suma de 100 000 lei ca fiind unul exagerat, or la aprecierea cuantumului prejudiciului

moral prima instanță a ținut cont de, caracterul și gravitatea suferințelor fizice cauzate

persoanei vătămate, gradul vinovăției autorului prejudiciului și personalitatea inculpatului.

8.1. Procurorul în Procuratura de Circumscripție Chișinău, Devder Djulieta, care

invocând temeiul prevăzut la art. 427 alin. (1), pct. 6) Cod de procedură penală, solicită

casarea deciziei instanța de apel cu remiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel în alt

complet de judecată.

În argumentarea recursului declarat procurorul critică soluția instanței de apel în

partea achitării inculpatului în baza art. 188 alin.(3) lit. d) Cod penal, invocând că instanța

de apel eronat a constatat că la caz nu a fost confirmat calificativul „cu deosebită cruzime”

și a omis faptul că inculpatul a acționat cu o deosebită cruzime față de partea vătămată,

anume urmare a metodei și obiectelor cu care a săvârșit infracțiunea, or aplicarea

electoșocherului presupune o intensitate mult mai mare a durerilor care au fost suportate

de victimă.

Mai mult metoda aleasă de făptuitor denotă despre dorința inculpatului de a cauza

victimei suferințe deosebit de chinuitoare, or incapacitatea lui de a evalua adecvat situație,

în năzuința de a săvârși mai repede infracțiunea începută, luând în considerație eficacitatea

scăzută a metodei de comitere a infracțiunii, opunerea activă de rezistență de către victimă,

indică la faptul că inculpatul a recurs la folosirea electroșokerului nu numai pentru a

demonstra deosebita cruzime față de victimă, însă și pentru a-și realiza cu rapiditate scopul

său infracțional.

Recurentul menționează că la calificarea acțiunilor făptuitorului, în baza art.188

alin.(3) lit. d) Cod penal, urmează a se ține seama că prin “deosebită cruzime” se va înțelege

11

acțiunea sau inacțiunea intenționată a făptuitorului care are drept scop de a provoca

victimei o suferință suplimentară, de natură fizică sau psihică, mai gravă decât suferința ce

ar deriva din violența primară prin care s-a consumat inițial infracțiunea.

Din cele enunțate supra se conturează suferința fizică și psihică provocată victimei

Ostafi Tatiana, de către inculpatul Ceban Alexandru, aceste stări aflându-se într-o strânsă

conexiune și care la rândul său indică la prezența laturii obiective a infracțiunii de tâlhărie

săvârșită cu o deosebită cruzime.

Subsidiar, acuzarea remarcă că, procedura de examinare a apelului după o hotărâre de

achitare pronunțată de prima instanță, prezintă în sine niște particularități aparte.

Administrarea mijloacelor de probă se desfășoară după regulile generale prevăzute

pentru prima instanță, fiind aplicat principiul nemijlocirii, ce permite instanței de apel la o

nouă rejudecare să perceapă direct faptele și împrejurările relatate de părți sau martori,

precum și reacțiile acestora la întrebările adresate.

Instanța de apel preluând constatările pripite ale primei instanțe, s-a axat asupra

relevanței unor probe, în partea ce ține de cele relatate aferent evenimentelor infracționale,

astfel incît a admis o eroare gravă de fapt, devreme ce există o contradicție evidentă între

cele reținute hotărârilor instanțelor de judecată și probele administrate.

Faptul că declarațiile părții vătămate Ostafi Tatiana și ponderea acestora au o

importanță majoră, reiese nemijlocit și din faptele descrise de către aceasta la urmărirea

penală și respectiv susținute integral în prima instanță în cadrul căreia partea vătămată a

reiterat că: “în ziua incidentului, făptașul care s-a dovedit a fi Ceban Alexandru a scos un

electroșoker, a electrocutat-o în fată, a lovit-o pe fată, în cap, pe mâni, partea stângă,

dreaptă, a apucat-o de păr si a lovit-o în partea umărului drept si a apucat-o de mână

strâns. Partea vătămată si-a pierdut cunoștința, însă s- a trezit și și-a dat seama ce se

întâmplă s-a luat după acesta mai departe”.

Astfel, contrar celor reținute de instanța de apel, acuzarea atestă că în cazul din speță,

inculpatul Ceban Alexandru își dădea seama de faptul că săvârșește infracțiunea cu o

deosebită cruzime, evident a prevăzut urmarea prejudiciabilă și periculozitatea faptei sale

și își dorea în mod conștient survenirea acestei urmări manifestate prin cauzarea unor

suferințe fizice intense victimei Ostafi Tatiana.

Cele enunțate supra denotă că, instanța de apel nu a pătruns în esența problemei de

fapt și de drept, nu a analizat în deplină măsură componența elementelor constitutive a

faptelor prejudiciabile menționate mai sus, fiind prezentă discrepanța intre cele reținute de

instanțe și conținutul real al probelor și faptelor.

8.2. Avocatul Căpățână Ion în numele inculpatului, invocând prevederile art. 427

alin.(1), pct. 6) Cod de procedură penală, solicită casarea deciziei, cu pronunțarea unei noi

hotărâri prin care inculpatul să fie achitat în baza art. 188 alin. (2), lit. d), e), f) Cod penal.

În argumentarea recursului declarat, partea apărării a criticat modul în care au fost

apreciate probele de către instanțele de fond invocând argumente similare celor indicate

anterior în apel, descrise în pct. 3.3 al prezentei decizie.

8.3. Prin recursul ordinar depus la 30 martie 2022, inculpatul Ceban Alexandru, fără

a invoca careva temei de drept prevăzut de art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală,

solicită casarea sentinței și deciziei, cu dispunerea cauzei la rejudecare în alt complet de

judecată, argumentând că soluțiile acestora sunt nefondate și ilegale, invocând totodată și

dezacordul cu modul de examinare a cauzei în instanța de apel. La fel invocă că nu a comis

infracțiunile încriminate, dar furtul, iar dosarul penal în privința sa a fost fabricat ilegal.

8.4. La 14 iunie 2022, inculpatul Ceban Alexandru a declarat recurs suplimentar,

prin care a indicat că termenul de declarare a recursului nu a fost încălcat, iar recursul a

fost depus în termen.

8.5. La 21 iunie 2022, inculpatul Ceban Alexandru a declarat recurs suplimentar,

invocând indignarea față de secretariatul Curții Supreme de Justiției, care a refuzat

înregistrarea recursului în numele său la 10.06.2022, de către F. Covaci.

12

8.6. La 01 august 2022, inculpatul Ceban Alexandru a declarat recurs suplimentar,

solicitând anexarea la materialele cauzei schema procesului penal.

8.7. La 15 august 2022, inculpatul Ceban Alexandru a declarat recurs suplimentar,

prin care a indicat argumente similare ca și în recursurile anterioare, totodată menționând

că recursul ordinar declarat de către procuror este neîntemeiat și urmează a fi respins.

8.8. La 30 august 2022, inculpatul Ceban Alexandru a declarat recurs suplimentar,

solicitând admiterea recursului declarat și respingerea recursului procurorului ca fiind

neîntemeiat.

8.9. La 24 mai 2023, inculpatul Ceban Alexandru a declarat recurs suplimentar,

solicitând anexarea la materialele cauzei sesizarea înaintată Consiliului Superior al

Magistraturii la încălcările admise de către judecătorii Gîrbu, S., Băbălău D., Malîi A., I.

Chironeț.

inculpatul Ceban Alexandru a depus referință privind opinia sa asupra recursului ordinar

declarat de către procuror, solicitând inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat

și lipsit de temeiuri legale.

cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide asupra inadmisibilității recursurilor

ordinare declarate din următoarele considerente.

10.1. Cu referire la recursul ordinar declarat de către procurorul în Procuratura

de Circumscripție Chișinău, Devder Djulieta.

Drept temei pentru declararea recursului, se invocă prevederile art.427 alin.(1)

pct.6) Cod de procedură penală, care stipulează că, hotărârile instanței de apel pot fi supuse

recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul

când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel și hotărârea

atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, iar motivarea soluției contrazice

dispozitvul hotărârii.

Colegiul penal constată că motivul principal invocat de recurent vizează critica

aprecierii probelor de către instanța de apel în partea achitării inculpatului Ceban

Alexandru de sub învinuirea prevăzută de art. 188 alin.(3) lit. d) Cod penal.

În contextul dat, Colegiul penal reține că art.427 alin.(1) Cod de procedură penală

prevede o listă exhaustivă de temeiuri pentru recurs, a cărei analiză denotă faptul că

chestiunile privind aprecierea probelor nu sunt reflectate în conținutul acestui articol, astfel

neconstituind un temei pentru recurs separat.

Totodată, Colegiul penal statuează că critica aprecierii probelor, care la caz

comportă o solicitare de reapreciere a acestora, care nu poate fi supusă analizei la etapa

examinării cauzei în ordine de recurs ordinar, deoarece instanța de recurs este abilitată de

a se pronunța asupra chestiunilor de drept, care constituie erori cu caracter procedural sau

material, iar aprecierea probelor constituie o chestiune de fapt, ce ține de judecarea fondului

cauzei, judecare care nu se înfăptuiește de către instanța de recurs. În contextul dat,

Colegiul penal reiterează că instanța de recurs verifică legalitatea și temeinicia hotărârilor

judecătorești atacate, exclusiv prin prisma prezenței sau absenței temeiurilor pentru recurs,

prevăzute la art.427 alin.(1) Cod de procedură penală.

Din considerentele expuse, Colegiul penal va respinge argumentele recurentului în

partea dată, ca fiind de jure inadmisibile.

În același context, Colegiul penal constată că temeiurile pentru recurs invocate de

recurent, prevăzute de art.427 alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală, și anume că instanța

de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel și hotărârea atacată nu

cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția nu și-au găsit confirmare în prezenta

cauză, fiind invocate nemijlocit întru susținerea criticii privind aprecierea probelor, cu

13

mențiunea asupra faptului că instanța de apel nu a apreciat în mod corespunzător probele

acuzării.

Sub acest aspect, Colegiul penal constată că judecând cauza în ordine de apel,

instanța de apel a examinat cauza sub toate aspectele, complet și obiectiv, corect adoptând

soluția de achitare a inculpatului Ceban Alexandru de învinuirea în săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 188 alin.(3) lit. d) Cod penal, din motiv că la caz nu s-a constatat existența

calificativului tâlhăriei “săvârșită cu o deosebită cruzime”, soluție bine argumentată și

corespunzătoare cumulului de probe administrate și nemijlocit verificate în ședințele de

judecată în condițiile art.100 alin.(4) Cod de procedură penală în baza cărora s-a stabilit

cert că, inculpatul Ceban Alexandru a atacat-o pe partea vătămată doar la momentul când

a vrut să fugă, fiind surprins că, a ieșit din odaia victimei cu bunurile sustrase.

Colegiul penal reține că lipsa calificativului cu deosebită cruzime s-a confirmat cert

inclusiv prin declarațiile părții vătămate Ostafi Tatiana și ale martorilor Cernei Marin și

Calugher Dorian care au indicat că, inculpatul Ceban Alexandru a atacat-o pe partea

vătămată doar la momentul când a vrut să fugă, fiind surprins că, a ieșit din odaia victimei

cu bunurile sustrase.

Prin urmare, Colegiul penal respinge ca fiind neîntemeiate argumentele

procurorului, întrucât la caz nu s-a constatat că, inculpatul i-a provocat părții vătămate o

suferință suplimentară de natură fizică sau psihică or, prin deosebita cruzime se

demonstrează intenția făptuitorului de a-i cauza victimei suferințe, de ordin fizic sau psihic,

care sunt intense, inutile și prelungite în timp.

Asupra celor menționate, Colegiul penal conchide că instanța de apel just a statuat

că în acțiunile inculpatului Ceban Alexandru nu s-a dovedit prin probele administrate în

cadrul cercetării judecătorești comiterea tâlhăriei cu o deosebită cruzime, fapt ce a impus

achitarea inculpatului pe capătul de învinuire prevăzut de art. 188 alin. (3) lit. d) din Codul

penal din lipsa elementelor infracțiunii, argumentele expuse de către instanța de apel sub

acest aspect în partea descriptivă a deciziei, echivalează cu o motivare conformă rigorilor

și exigențelor din art.6 CEDO.

Prin urmare, instanța de recurs constată că, în prezenta cauză, nu se relevă admiterea

erorilor de drept prevăzute de art.427 alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală, la etapa

judecării apelului, după cum pledează procurorul.

10.2. Cu referire la recursurile ordine declarate de către avocatul Căpățână Ion în

numele inculpatului și de către inculpatul Ceban Alexandru, depus la 30 martie 2022.

La caz, Colegiul penal reține că recurenții indică ca temei pentru declararea

recursului ordinar, prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, în sensul

că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea

atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice

dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de

fapt, care a afectat soluția instanței.

Din sumarul recursurilor declarate, Colegiul penal constată că argumentele

avocatului Căpățână Ion în numele inculpatului și ale inculpatul Ceban Alexandru se

concentrează asupra faptului că instanța de apel a dat o apreciere eronată materialului

probator prezentat la dosar prin ce a concluzionat greșit asupra vinovăției inculpatului în

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 188 alin. (2) lit. d), e), f) Cod penal.

Raportând temeiurile invocate de către recurenți la motivarea deciziei instanței de

apel, Colegiul penal consideră că în speța examinată, decizia instanței de apel corespunde

tuturor prevederilor legii de procedură penală, ea fiind legală și întemeiată, decizia atacată

cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, instanța de apel nu a admis nici o eroare

gravă de fapt, care să afecteze soluția, au fost întrunite elementele infracțiunii, fără a fi

identificate neclaritățile specificate de recurenți, mai mult se constată că instanța de apel la

examinarea cauzei a respectat prevederile art. 414 alin. (1), (5), 417 alin. (8) Cod de

procedură penală.

14

Totodată, Colegiul penal atestă că la soluționarea cauzei, instanța de apel a ținut

cont de prevederile art. art. 99-101 și 414 Cod de procedură penală, a cercetat probele sub

toate aspectele, verificându-le și apreciindu-le prin prisma pertinenței, concludenții,

utilității și veridicității lor, iar în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor, iar

concluziile făcute de instanța de apel rezultă din probele acumulate și apreciate

corespunzător, așa cum este indicat la pct. 7.1 din prezenta decizie.

Colegiul penal consideră că, instanța de apel a reverificat sub toate aspectele,

complet și obiectiv probele la care a avut acces și care au fost prezentate la materialele

cauzei penale, apreciindu-le cu respectarea prevederilor art. 101 Cod de procedură penală,

fapt ce corect a determinat instanța de a concluziona că din probele administrate la

materialele cauzei, s-a confirmat cu certitudine vinovăția inculpatului Ceban Alexandru în

comiterea infracțiunii prevăzută de art. 188 alin. (2) lit. d), e), f) Cod penal, iar careva

încălcări de procedură, sau încălcări a drepturilor și intereselor inculpatului, nu au fost

depistate.

Colegiul penal apreciază că decizia recurată cuprinde motivele pe care se întemeiază

soluția, în sensul că argumentele pe care instanța de apel le-a expus în partea descriptivă a

deciziei, echivalează cu o motivare conformă rigorilor și exigențelor impuse de legea

procesual-penală și de art. 6 CEDO și dă răspuns la toate argumentele expuse în cererile

de apel.

Mai mult, verificând conținutul deciziei instanței de apel în coraport cu cererile de

apel, Colegiul penal conchide că instanța de apel a examinat minuțios toate chestiunile

esențiale supuse atenției sale, fără a comite în acest sens vreo eroare de drept ce ar afecta

legalitatea deciziei atacate.

Cu referire la argumentele recurenților precum că inculpatul urmează a fi achitat de

sub învinuirea prevăzută de art. 188 alin. (2) lit. d), e), f) Cod penal, Colegiul penal,

punctează că reprezintă o interpretare subiectivă greșită a recurenților ce nu poate fi

acceptată, or în decizia instanței de apel au fost combătute aceste argumente, motivare ce

este în coroborare cu circumstanțele constatate în prezenta cauza penală în baza cumulului

de probe cercetate de prima instanță și instanța de apel, ce se acceptă de instanța de recurs

ordinar, ce nu contravine practicii CtEDO.

Mai mult, instanța de recurs, apreciază critic argumentul recurenților precum că

concluziile instanței de apel nu sunt bazate pe probe, în acest sens, Colegiul penal indică

că este un argument declarativ, or, instanța de apel reținând circumstanțele de fapt ale

cauzei și-a motivat concluzia prin cumulul de probe administrate în cauză, cărora le-a dat

o apreciere justă și obiectivă, prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, din punct de

vedere al pertinenței, concludenții, utilității, veridicității și coroborării reciproce, stabilind

cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept.

De asemenea, Colegiul penal atestă că recurenții primordial își manifestă

dezacordul cu aprecierea probelor, care în opinia lor nu confirmă vinovăția inculpatului în

comiterea infracțiunii incriminate, Colegiul penal reține că nu poate fi acceptat acest

dezacord, din considerentul că aceste probe au fost apreciate de către prima instanță și de

către instanța de apel prin coroborare între ele, astfel fiind demonstrată pe deplin vinovăția

inculpatului, iar obiecțiile recurenților reprezintă doar opinia subiectivă greșită a acestora,

or, Colegiul penal nu identifică vreun temei de a interveni prin prisma argumentelor

invocate de recurenți în decizia instanței de apel, care este legală și întemeiată.

Colegiul penal notează că din analiza materialelor cauzei, rezultă cert că instanța de

apel a apreciat obiectiv prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere

al pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării lor, cumulul de probe administrat la

urmărirea penală, expunându-se în decizie cu privire la motivele respingerii argumentelor

părții apărării și acceptării probelor prezentate de partea acuzării, respectând rigorile dictate

de principiul contradictorialității stipulat în art. 24 Cod de procedură penală, astfel instanța

de apel corect a adoptat soluție de recunoaștere a vinovăției lui Ceban Alexandru în

15

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 188 alin. (2) lit. d), e), f) Cod penal.

Colegiul penal menționează că nu pot fi reținute argumentele recurenților precum

că, fapta inculpatului urmează a fi calificată ca furt și nu ca tâlhărie, deoarece inculpatul a

avut intenția doar de fura bunurile părții vătămate, or din materialul probator cercetat și

administrat în cadrul cercetării judecătorești s-a dovedit cert fapta prejudiciabilă de tâlhărie

săvârșită de Ceban Alexandru cu scopul sustragerii bunurilor, însoțit de violență

periculoasă pentru viața și sănătatea persoanei agresate, prin pătrundere în locuință, cu

aplicarea altor obiecte folosite în calitate de armă, cu cauzarea de daune în proporții

considerabile.

Sub acest aspect, Colegiul penal reiterează constatările instanței de apel, care corect

a statuat că, la calificarea faptei prejudiciabile de tâlhărie nu are importanță momentul

atacului asupra victimei, înainte, în timpul sau după săvârșirea sustragerii bunurilor

victimei.

Chiar dacă intenția a fost de a sustrage bunuri și nu de a o ataca pe partea vătămată,

circumstanțele au derulat astfel, că independent de voința inculpatului, ultimul a recurs la

aplicarea violenței asupra victimei, respectiv acțiunile acestuia nu mai pot fi calificate ca

furt, dar conform semnelor componenței infracțiunii de tâlhărie. Or, partea vătămată Ostafii

Tatiana în cele din urmă a fost atacată, fiindu-i cauzate vătămări corporale de către

inculpatul Ceban Alexandru.

La caz, infracțiunea de furt nu s-a consumat, or, inculpatul nu a avut posibilitatea de

a beneficia de bunurile sustrase de la partea vătămată Ostafii Tatiana. În acest sens,

Colegiul penal precizează că în speță s-a stabilit cu certitudine faptul că, deși inculpatul a

avut intenția de a fura bunurile părții vătămate, a intrat în locuința acesteia și a sustras

bunurile, însă, ieșind din locuința acesta a fost prins de partea vătămată, care încercând să-

l rețină cu scopul de a-și recupera bunurile sustrase a fost agrestă de inculpat, ulterior în

urma intervenirii vecinilor Calugher Dorian și Cernei Marin inculpatul a fost reținut, fiind

solicitat ajutorul poliției.

În această ordine de idei și în raport cu circumstanțele invocate în recursuri, se atestă

că împrejurările menționate în partea descriptivă a sentinței, reproduse în pct.2 precum și

a deciziei instanței de apel și reproduse în pct.7.1 din prezenta decizie, relevă în mod

concludent că instanța de apel legal și întemeiat a constatat și apreciat circumstanțele de

fapt și de drept privind învinuirea înaintată inculpatului, și încadrarea juridică corectă a

acțiunilor infracționale, în strictă conformitate cu prevederile normelor de procedură penală

și prescripțiilor de drept material, prin prisma cumulului de probe anexate la dosar, inclusiv

declarațiile inculpatului, a părții vătămate Ostafii Tatiana, a martorilor Cernei Marin,

Calugher Dorian, Ciobanu Mihail, precum și prin materialele probatoare acumulate în

prezenta cauză penală, fiecare probă fiind apreciată în conformitate cu prevederile art.101

alin.(1) Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității

și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor.

Instanța de apel a argumentat detailat motivele pentru care au fost respinse

versiunile apărării, probele administrate confirmând în mod concludent că faptei comise s-

a dat o încadrare juridică corectă în baza art. 188 alin. (2), lit. d), e) și f) Cod penal, conform

indicilor calificativi – „tâlhăria, adică atacul săvârșit asupra unei persoane în scopul

sustragerii bunurilor, însoțit de violență periculoasă pentru viața și sănătatea persoanei

agresate, prin pătrundere în locuință, cu aplicarea altor obiecte folosite în calitate de

armă, cu cauzarea de daune în proporții considerabile.”

Cele consemnate supra, evidențiază că instanța de apel a acordat o atenție sporită

materialelor cauzei, înlăturând justificat și prin argumente temeinice versiunea părții

apărării despre nevinovăția inculpatului.

Mai mult ca atât, Colegiul penal conchide că temeiuri de a pune la îndoială

veridicitatea argumentelor instanței de apel în motivarea soluției sale nu se identifică, pe

care în virtutea corectitudinii lor și pentru a evita repetări inutile, le acceptă și le însușește,

16

fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența CtEDO, care în pct.37 a hotărârii sale în cauza

Albert vs. România din 16.02.2010, statuează că art.6 §1 din CEDO, deși obligă instanțele

să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat

pentru fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994, pct. 61), cu toate acestea

noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor

furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale

supuse atenției sale.

În acest context, instanța de recurs conchide că, la judecarea cauzei în ordine de

apel, instanța a respectat cu strictețe prevederile enunțate la art. art.414-419 Cod de

procedură penală, pronunțând o hotărâre legală și întemeiată sub toate aspectele, iar temei

pentru admiterea recursurilor declarate nu se regăsește, motiv din care se impune

inadmisibilitatea acestora, ca fiind vădit neîntemeiate.

7.1. Cu referire la recursurile ordinare suplimentare depuse de către inculpatul

Ceban Alexandru la: 14 iunie 2022, 21 iunie 2022, 01 august 2022, 15 august 2022, 30

august 2022 și 24 mai 2023.

Conform art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, instanță de recurs,

judecând recursul, îl respinge ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 422 Cod de procedură penală, termenul de atac cu recurs a

deciziei instanței de apel este de 30 de zile de la data pronunțării deciziei.

Colegiul penal menționează că legislația procesual penală nu prevede noțiunea de

recurs suplimentar, astfel că toate cererile ce se referă la dezacordul față de hotărârea

instanței de apel la fel se declară în mod obligatoriu în interiorul termenului de 30 de zile

prevăzut de legiuitor la art.422 Cod de procedură penală, fără a fi posibilă extinderea

acestuia.

În speță, se reține că dispozitivul deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți

din 14 martie 2022 în cauza penală privindu-l pe Ceban Alexandru, a fost pronunțat la 14

martie 2022, în prezența inculpatului Ceban Alexandru și al avocatului acestuia, Căpățînă

Ion, (f. d. 132-141, vol. X), fiind notificați că pronunțarea integrală a deciziei va avea loc

pe 10 mai 2022.

La 10 mai 2022, în lipsa inculpatului Ceban Alexandru, a fost pronunțată decizia

motivată a instanței de apel (f. d. 141, vol. X), copia deciziei integrale fiindu-i expediată

inculpatului Ceban Alexandru (f. d. 183, vol. X).

Astfel, Colegiul penal menționează că potrivit prevederilor art. 422 Cod de

procedură penală, termenul de declarare a recursului împotriva deciziei instanței de apel,

curge de la data pronunțării integrale a acesteia, la caz - 10 mai 2022.

În acest context, Colegiul penal reține că recursurile ordinare din 14 iunie 2022, 21

iunie 2022, 01 august 2022, 15 august 2022, 30 august 2022 și 24 mai 2023 au fost depuse

de către Ceban Alexandru peste termenul legal de declarare a recursului ordinar prevăzut

de lege, fără a invoca careva argumente privind depunerea tardivă a acestora.

În acest sens, Colegiul penal statuează că termenul de recurs este absolut și are

caracter imperativ, în sensul că depășirea lui atrage decăderea din dreptul de a exercita

calea de atac, iar recursul declarat după expirarea termenului se va respinge ca tardiv,

deoarece legea procesual-penală ce reglementează procedura examinării recursului

ordinar, nu prevede posibilitatea de repunere în termen a recursului.

Prin urmare, Colegiul penal conchide, că recursurile ordinare declarate la 14 iunie

2022, 21 iunie 2022, 01 august 2022, 15 august 2022, 30 august 2022 și 24 mai 2023 de

către inculpatul Ceban Alexandru, împotriva deciziei instanței de apel din 14 martie 2022,

pronunțată integral la 10 mai 2022, sunt declarate peste termen și urmează a fi respinse.

Mai mult, Colegiul penal notează că o astfel de soluție este compatibilă cu

respectarea garanțiilor unui proces echitabil, în sensul articolului 6 din Convenția

Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, având în

vedere că prelungirea nejustificată a termenului pentru exercitarea apelului/recursului ar

17

împiedica rămânerea irevocabilă a deciziei și ar leza, în acest mod, principiul securității

raporturilor juridice.

În hotărârea CtEDO pronunțată în cauza Ponomariov vs Ucraina (03 aprilie 2008)

Curtea Europeană a notat că, deși în speță nu era vorba despre desființarea unei hotărâri

judecătorești definitive și irevocabile în urma admiterii unei căi extraordinare de atac în

lumina unor circumstanțe noi descoperite, ci de redeschiderea unui proces prin repunerea

în termenul de introducere a unei căi ordinare de atac, totuși, reînnoirea acestui termen

pentru motive neconvingătoare, reprezintă o decizie care ar putea înfrânge principiul

securității raporturilor juridice într-un mod similar cu o cale extraordinară de atac.

De asemenea, Colegiul penal reține și jurisprudența CtEDO în hotărârea pronunțată

în cauza Bodiu vs. Republica Moldova din 18 iunie 2019 (cererea nr. 7516/10), în care

Curtea a statuat că admiterea cererii de recurs după o perioadă de timp considerabilă și în

absența oricărei explicații plauzibile cu privire la motivul pentru care partea s-a aflat în

imposibilitate de a se adresa mai devreme, s-a soldat cu ignorarea unui întreg proces

judiciar, și în consecință s-a constatat încălcarea principiului securității raporturilor juridice

și a dreptului la un proces echitabil garantat de art. 6§1 CEDO.

În acest context, Colegiul penal, constatând încălcarea de către recurent a

prevederilor art.422 Cod de procedură penală, a ajuns la concluzia inadmisibilității

recursurilor declarate, ca fiind declarate peste termen.

penal al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de către procurorul în Procuratura

de Circumscripție Chișinău, Devder Djulieta, de către avocatul Căpățână Ion în numele

inculpatului și de către inculpatul Ceban Alexandru, depus la 30 martie 2022, împotriva

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 14 martie 2022, ca fiind vădit

neîntemeiate, iar recursurile ordinare suplimentare declarat de către inculpatul Ceban

Alexandru din 14 iunie 2022, 21 iunie 2022, 01 august 2022, 15 august 2022, 30 august

2022 și 24 mai 2023, ca fiind declarate peste termen.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată integral la 27 iulie 2023.

Președinte Guzun Ion

Judecători Eremciuc Ghenadie

Daguța Sergiu

18