1ra-81/2023 — art. 332 alin. 2 lit. b CP

1ra-81/2023 — art. 332 alin. 2 lit. b CP (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 1ra-81/2023

1-20056943-01-1ra-18012023

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

05 iulie 2023 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte – Guzun Ion,

Judecători – Țurcan Anatolie și Talpă Boris,

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către avocatul

Covaliov Vitali în numele inculpatului Gaidarji Constantin, prin care se solicită casarea

sentinței Judecătoriei Comrat, sediul Central din 12 ianuarie 2022 și deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Comrat din 04 octombrie 2022, în cauza penală în privința lui

Gaidarji Constantin XXXXX, născut la

XXXXX, domiciliat în XXXXX

Termenul examinării cauzei:

Instanța de fond: 28.05.2020 − 12.01.2022;

Instanța de apel: 09.02.2022 − 04.10.2022;

Instanța de recurs: 18.01.2023 − 05.07.2023.

Asupra admisibilității în principiu a recursului ordinar în cauză, în baza actelor din

dosar, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

C O N S T A T Ă:

Constantin XXXXX a fost recunoscut vinovat și condamnat pentru comiterea infracțiunii

prevăzute la art. 332 alin. (2) lit. b) Cod penal, fiindu-i stabilită o pedeapsă sub formă de

amendă în mărime de 1 600 (una mie șase sute) unități convenționale, adică 80 000 (optzeci

de mii) de lei, cu privarea de dreptul de a ocupa funcția publică pe un termen de cinci 5

(cinci) ani.

A fost soluționată soarta corpurilor delicte.

1.1. Pentru a pronunța sentința dată, prima instanță, în fapt, a constatat că

inculpatul Gaidarji Constantin, în baza Hotărârii Judecătoriei de contencios administrativ

Vulcănești din 18 iunie 2015, în urma confirmării rezultatelor alegerilor locale, fiind

declarată valabilă alegerea sa în calitate de primar al satului Carbalia, raionul Vulcănești,

1

în această calitate, exercitând funcția de demnitate publică, în conformitate cu art. 123 Cod

penal al RM și Legea nr. 199 din 16.07.2010, datorită împuternicirilor sale stabilite în art. 29

din Legea nr. 436 din 28.12.2006 cu privire la administrația publică locală, a fost pe deplin

conștient de faptul că Tabelul de evidență a timpului de muncă este un document care

indică numărul de ore lucrate de fiecare angajat și numărul de absențe pe lună pentru

fiecare angajat al întreprinderii, și că pe baza acesteia, decontarea și calcularea salariilor în

conformitate cu art. 106 din Codul Muncii prevede că angajatorul este obligat să țină, în

modul stabilit, evidența timpului de muncă prestat efectiv de fiecare salariat, inclusiv a

muncii suplimentare, a muncii prestate în zilele de repaus și în zilele de sărbătoare

nelucrătoare.

Tot el, în continuare, fiind învestit cu anumite drepturi și obligații, fiind obligat să

constată încălcările legislației în vigoare comise de persoane fizice și juridice în teritoriul

administrat, ia măsuri pentru înlăturarea sau curmarea acestora și, după caz, sesizează

organele de drept, acestea fiind obligate să reacționeze cu promptitudine, în condițiile legii,

la solicitările primarului, în condițiile legii, pentru a-și ascunde acțiunile ilegale, folosindu-

se de poziția sa oficială, urmărind scopul falsului oficial, și anume, înscrierea de către o

persoană publică în documentele oficiale a unor date vădit false, precum și falsificarea unor

astfel de documente, știind că, Formularul nr. 28 este Tabelul de evidență a timpului de

muncă, conform Ordinului Ministerului Finanțelor nr. 216 din 28.12.2015 cu privire la

aprobarea Planului de conturi contabile în sistemul bugetar și a Normelor metodologice

privind evidența contabilă și raportarea financiară în sistemul bugetar, este un document

oficial conform căruia se ține o evidență strictă a orelor de muncă și a salariilor, fiind

responsabil de verificarea întocmirii și păstrării foilor de pontaj, din alte interese personale,

în perioada lunii august anului 2019, aflându-se în satul Carbalia, raionul Vulcănești, UTA

Găgăuzia, fără a renunța la intențiile sale infracționale, știind că el personal și Dermenji

Anna în calitate de asistent social al primăriei și aflându-se peste hotarele R. Moldova în

perioada 16.08.2019 - 17.08.2019, cunoscând că în foile de pontaj ale angajaților primăriei

satului Carbalia, raionul Vulcănești, pentru luna august 2019, au fost înscrise date false

privind orele pe care le-ar fi lucrat în calitate de primar al primăriei și cet. Dermenji Ana,

în calitate de asistent social al primăriei și aflându-se la locul de muncă în perioada

16.08.2019 - 17.08.2019, a ascuns acest fapt de la subalternii săi.

Tot, el fiind responsabil pentru verificarea completării foilor de pontaj, știind cu

certitudine că, în perioada 16.08.2019-17.08.2019, el și Dermenji Ana se aflau peste hotarele

țării, nu și-a exprimat obiecția cu privire la semnarea foilor de pontaj menționate

completate, dându-și astfel acordul pentru aprobarea foilor de pontaj completate de

secretară.

De asemenea, în mod intenționat, el a comis acțiuni de tăinuire a faptului întocmirii

foilor de pontaj care conțineau date false, mai mult ca atât, în mod intenționat, creând

aparența îndeplinirii responsabile a atribuțiilor sale, în scopuri meschine și în alte scopuri

2

materiale, nu a luat nicio măsură pentru a exclude zilele nelucrate din acest document, fapt

care era obligatoriu pentru el datorită atribuțiilor sale, dând astfel prin acțiunile sale

statutul de document oficial, când în realitate el împreună cu Dermenji Ana în perioada

menționată mai sus, nu și-au îndeplinit atribuțiile funcționale, deoarece, potrivit

informației furnizate de Poliția de Frontieră, aceștia se aflau în afara Republicii Moldova,

ceea ce a permis calcularea salariului.

În urma acțiunilor sale ilegale, în baza foii de pontaj menționate mai sus, pentru

perioada de timp menționată mai sus, când au lipsit de la muncă cet. Anei Dermenji i-a

fost calculat și i-a fost achitat salariu în mărime de 316,44 lei, cet. Gaidarji Constantin, i-a

fost calculat și i-a fost achitat salariu în mărime de 812,00 lei, adică la suma totală de 1128,44

lei BNM.

Pe baza stării de fapt expuse mai sus, în drept, acțiunile inculpatului au fost încadrate

juridic în baza art. 332 alin. (2) lit. b) Cod penal, adică înscrierea de către o persoană publică în

documentele oficiale a unor date vădit false, precum și falsificarea unor astfel de documente, dacă

aceste acțiuni au fost săvârșite din interes material sau din alte interese personale, acțiuni săvârșite

de o persoană cu funcție de demnitate publică.

avocatul Covaliov Vitali în numele inculpatului Gaidarji Constantin, care a solicitat

casarea acesteia, cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima

instanță, prin care inculpatul să fie achitat de sub învinuirea înaintată pe motivul lipsei

elementelor infracțiunii.

În susținerea cerințelor invocate în apel a menționat că, potrivit declarațiilor

martorilor Dermenji A. B., Curdova M. I., Chiosea T. M. și Dermenji R. E., persoana

responsabilă de ținerea evidenței orelor de lucru și de întocmirea Tabelului de evidență a

timpului de muncă a angajaților primăriei este secretara primăriei, care îl întocmește, îl

semnează și îl prezintă primarului pentru aprobare.

După cum rezultă din declarațiile inculpatului Gaidarji Constantin, ultimul nu și-a

recunoscut vinovăția în infracțiunea ce i se incriminează, prevăzută la art. 332 alin. (2) lit.

b) Cod penal și a explicat instanței că secretarul primăriei, care întocmește, semnează și

prezintă tabelul de evidență spre aprobare primarului, este responsabil de evidența orelor

de muncă și de întocmirea tabelului de evidență a timpului de muncă pentru angajații

primăriei.

Tabelul de evidență a timpului de muncă pentru angajații primăriei a fost întocmit,

semnat și prezentat spre aprobare de către secretarul primăriei Chiosia Tatiana, care are

experiență în această funcție și nu existau dubii cu privire la competența acesteia, în

legătură cu ce, având încrederea că secretarul primăriei Chiosia Tatiana a verificat toate

datele înscrise în acest tabel de evidență, a aprobat prin semnătură tabelul fără a verifica

datele înscrise de secretară.

Totodată, s-a arătat că prevederile art. 332 alin. (1) Cod penal stabilesc răspunderea

3

pentru înscrierea de către o persoană publică în documentele oficiale a unor date vădit

false, precum și falsificarea unor astfel de documente, dacă aceste acțiuni au fost săvârșite

din interes material sau din alte interese personale.

În același timp, latura subiectivă a falsului presupune prezența unei intenții directe.

Elementul obligatoriu al infracțiunii prevăzute la art. 332 alin. (1) Cod penal este interesul

material sau alt interes personal. În lipsa acestor elemente ale laturii subiective a

infracțiunii, fapta este considerată doar o contravenție care atrage răspunderea

disciplinară.

Acesta constată că partea acuzării nu a administrat nicio dovadă convingătoare și

suficientă, precum că în acțiunile inculpatului Gaidarji Constantin există intenție directă la

înscrierea intenționată în documente oficiale a unor date vădit false, precum și de un

interes material sau din alte interese personale, datorită absenței intenției directe și a

interesului material sau din alte interese personale în acțiunile inculpatului Gaidarji

Constantin.

apelul declarat a fost respins ca nefondat, cu menținerea sentinței fără modificări.

3.1. Pentru a se pronunța în sensul dat, instanța de apel, analizând probele cercetate,

a concluzionat că prima instanță a dat o apreciere corectă a probelor administrate și

prezentate de părți, și a conchis în mod întemeiat că inculpatul este vinovat în comiterea

infracțiunii prevăzute la art. 332 alin. (2) lit. b) Cod penal al Republicii Moldova.

În corespundere cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală, fiecare probă

urmează să fie apreciată din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și

veridicității ei, iar toate probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor.

Instanța de judecată apreciază probele conform propriei convingeri, formate în urma

examinării lor în ansamblu, sub toate aspectele și în mod obiectiv, călăuzindu-se de lege.

La caz, instanța de apel a constatat că declarațiile fiecăruia dintre martori sunt

confirmate și completate de alte probe, ceea ce conduce la concluzia că probele prezentate

instanței sunt veridice și pertinente pentru cauza penală. Totodată, nu au fost constatate

încălcări substanțiale ale normelor procesual penale, care ar duce la recunoașterea unui șir

de probe ca inadmisibile.

Martorii audiați pe această cauză au depus declarații, după ce le-au fost explicate

drepturile procedurale și au fost avertizați asupra răspunderii penale în conformitate cu

art. 312-313 Codul penal, de unde rezultă că instanța nu are temeiuri de neîncredere în

declarațiile martorilor audiați.

În continuare, instanța de apel a ținut să remarce faptul că inculpatul Gaidarji

Constantin avea un statut special, adică era o persoană care exercita o funcție de demnitate

publică începând cu luna august 2019, ceea ce nu a fost pus la îndoială, deoarece în baza

hotărârii Judecătoriei Vulcănești pe dosarul nr. 3-24/15 din 18 iunie 2015, a cărei copie se

află la materialele dosarului penal, mandatul primarului satului Carbalia, raionul

4

Vulcănești, Gaidarji Constantin a fost considerat valabil și aprobat, ales în urma alegerilor

din 14 iunie 2015 (f.d. 80), iar în perioada în care a fost săvârșită fapta descrisă în actul de

învinuire, inculpatul Gaidarji Constantin a exercitat mandatul de primar al s. Carbalia.

Potrivit anexei la Legea RM nr. 199 din 16 iulie 2010 cu privire la statutul persoanelor

cu funcții de demnitate publică, funcția de primar se referă la funcția de demnitate publică.

Totodată, potrivit materialelor cauzei penale, în special, tabelului de evidență a

timpului de muncă folosit de către angajații primăriei s. Carbalia din raionul Vulcănești

pentru luna august 2019, inculpatul Gaidarji Constantin, precum și asistentul social al

Primăriei s. Carbalia, Dermenji Ana, (numită în funcție la 02 ianuarie 2013, în baza

dispoziției Primăriei satului Carbalia, raionul Vulcănești nr. XXXXX cu privire la angajare),

pentru perioada de timp cuprinsă între 16 august 2019 și 17 august 2019, au fost tabulați în

calitate de angajați ai instituției publice menționate, care au fost la serviciu în acele zile,

deoarece în tabelurile de evidență au fost indicate 8 ore din orele presupus lucrate în acele

zile (f.d. 45).

În pofida datelor înscrise în tabelul de evidență a timpului de muncă ale angajaților

primăriei din s. Carbalia, raionul Vulcănești, în privința inculpatului Gaidarji Constantin

și a asistentei sociale a primăriei din satul Carbalia, Dermenji Ana, prin materialele cauzei

penale se infirmă în mod obiectiv posibilitatea reală ca acești angajați să se afle fizic la locul

de muncă în aceste perioade de timp.

Astfel, conform informației despre trecerea frontierei de stat:

- Ana Dermenji, cetățeanca a Republicii Moldova, născută la 10.04.1971, angajată în

calitate de asistent social în cadrul primăriei din s. Carbalia pentru perioada 01 ianuarie

2015 - 14 ianuarie 2020, persoana menționată nu s-a aflat pe teritoriul Republicii Moldova

în zilele lucrătoare: 16-17 august 2019; (f.d. 51)

- Gaidarji Constantin, cetățean al Republicii Moldova, născut la 22 august 1967, care

îndeplinește funcția de primar al s. Carbalia pentru perioada 01 ianuarie 2019 - 10 martie

2020, inculpatul în zilele lucrătoare: 16-17 august 2019, nu s-a aflat pe teritoriul Republicii

Moldova. (f.d. 52).

Probele sus-menționate prezentate de către acuzarea de stat infirmă indubitabil

veridicitatea datelor incluse în documentul oficial – tabelul de evidență a timpului de

muncă a angajaților primăriei s. Carbalia, raionul Vulcănești, pentru luna august 2019,

privind timpul de muncă lucrat în perioada 16-17 august 2019 de către primarul s. Carbalia

Gaidarji Constantin și angajatul primăriei s. Carbalia, Dermenji Ana, pentru aprobarea

căruia este responsabil primarul, ale cărui atribuții în perioada respectivă au fost exercitate

de către inculpat.

Subsidiar, instanța de apel a ținut să menționeze că nici inculpatul Gaidarji

Constantin, nici martorul - asistentul social al Primăriei s. Carbalia, Dermenji Ana, audiați

în prima instanță, nu au contestat faptul că în perioada 16 august 2019 - 19 august 2019, s-

au deplasat în Ucraina cu scopul odihnei la mare.

5

Cu toate acestea, expunându-se asupra argumentelor avocatului care au fost

invocate drept temei pentru casarea sentinței atacate cu emiterea în privința lui Gaidarji

Constantin a sentinței de achitare, precum că falsul ar fi fost doar rezultatul unei greșeli a

acestuia, având în vedere faptul că acesta era ocupat, iar vina aparține persoanei

responsabile de completarea tabelului, instanța de apel a apreciat acest argument ca fiind

o modalitate de a se sustrage de la răspunderea penală pentru fapta săvârșită, deoarece,

primarul, chiar și după ce a primit calculul pentru luna respectivă, care reprezenta salariul

pentru o lună întreagă, nu a întreprins nici o acțiune pentru a elimina încălcările și a restitui

în bugetul local al satului Carbalia mijloacele bănești obținute ilegal de el și de Dermenji

Ana drept salarii pentru zilele menționate.

Mai mult ca atât, inculpatul știa cu certitudine nu numai de faptul că a plecat din

țară pentru o vacanță în luna august 2019, ci și de faptul că a plecat Dermenji Ana, care,

fiind audiată în prima instanță în starea procesuală menționată, a declarat că: „.... l-a

anunțat personal pe primar că pleacă în Ucraina. Gaidarji C. pleca și el în aceste zile împreună cu

Dermenji A.B. Șeful lui Dermenji A.B. era Gaidarji C.D. Martorul și-a cerut voie în mod verbal de

la Gaidarji C. să părăsească Republica Moldova. Martora nu a luat cunoștință de tabelul de evidență

pentru luna august.....Cele două zile în care martora a lipsit de la serviciu i-au fost plătite.....” (f.d.

141).

Justificarea absenței salariaților de la locul de muncă trebuie să fie sub forma unui

act administrativ emis pe baza cererii de acordare a concediului sau de timp liber al

salariatului.

Făcând referire la declarațiile martorului Chiosia Tatiana, care a deținut funcția de

secretar al consiliului începând cu 23 august 2019 și a fost responsabilă de ținerea

tabelurilor de evidență a timpului de muncă ale angajaților primăriei Carbalia, instanța a

conchis că au lipsit cererile de concediu din partea primarului din s. Carbalia și a

asistentului social Dermenji Ana și, respectiv, au lipsit ordine emise în baza unor astfel de

cereri, pentru luna august 2019.

În cazul de față, în opinia instanței de apel, vinovăția inculpatului în comiterea

infracțiunii prevăzute la art. 332 alin. (2) lit. b) Cod penal a fost confirmată pe deplin,

deoarece este evident nu numai că o persoană publică a introdus cu bună știință date false

într-un document oficial, adică a falsificat astfel de documente din partea inculpatului

(aprobând cu semnătura sa tabelul de evidență a angajaților primăriei satului Carbalia din

raionul Vulcănești pentru luna august 2019 și astfel, dând acestui act statutul de document

oficial ce urmează a fi executat), dar și că aceste acțiuni ale inculpatului au fost săvârșite în

interes material sau în alte interese personale.

Interesul material al inculpatului Gaidarji Constantin este confirmat de faptul că,

după ce a falsificat un document oficial, pentru a ascunde absența sa și a asistentului social

din cadrul primăriei în perioada respectivă, care au fost prezentate contabilului din cadrul

primăriei din s. Carbalia al raionului Vulcănești, ulterior a fost plătit salariu inculpatului și

6

lui Dermenji Ana, adică inculpatul și asistentului social din cadrul primăriei din satul

Carbalia, raionul Vulcănești, Dermenji Ana au primit prestațiile care nu li se cuveneau,

constând în salariul pentru zilele menționate, timp în care atât inculpatul, cât și Dermenji

Ana, au fost efectiv în afara țării, precum și pentru zilele nefolosite din concediul anual

plătit.

Cu toate acestea, instanța a relevat că apărarea și inculpatul nu au prezentat, în

cadrul examinării prezentei cauze penale, nici în instanța de fond, nici în instanța de apel,

probe convingătoare care să pună la îndoială sau să infirme probele prezentate de partea

acuzării de stat.

Între timp, datele reflectate în tabelul de evidență a timpului de muncă ale

angajaților primăriei ar fi putut și ar fi trebuit să fie verificate de către primar, și în primul

rând în ceea ce îl privește pe el însuși, înainte de aprobarea acestora, deoarece însăși

procedura de verificare și aprobare a tabelurilor de evidență a timpului de muncă ale

angajaților primăriei nu este o simplă formalitate.

Însuși faptul că persoana responsabilă din cadrul primăriei s. Carbalia (primarul)

aprobă tabelurile de evidență a timpului de muncă ale angajaților duce la consecințe

obligatorii sub forma adoptării unor decizii de calculare și, ulterior, de achitare a salariului

acestora.

Astfel, ansamblul probelor administrate pe caz, la cercetarea cărora toate părțile au

avut acces în mod egal, nu a putut fi apreciat de către instanța de apel ca o posibilitate de

achitare a inculpatului în fața legii penale, ceea ce confirmă, de asemenea, netemeinicia

poziției apărării că există temeiuri de achitare a inculpatului, deoarece nici una dintre

probele utile, potrivit art. 101 Cod de procedură penală, conform propriei convingeri,

formate în urma examinării lor în ansamblu, sub toate aspectele și în mod obiectiv,

călăuzindu-se de lege, nu a determinat instanța să pună la îndoială veridicitatea acțiunilor

procesuale și a probelor care au stat la baza acuzației.

Astfel, s-a constatat că prima instanță, în conformitate cu cerințele legii procesual-

penale, a conchis în mod întemeiat faptul că Gaidarji Constantin este vinovat de comiterea

infracțiunii imputate prin actul de învinuire.

În continuare instanța, de apel s-a expus asupra pedepsei stabilite inculpatului,

statuând că prima instanță a luat în considerare și a ținut cont de toate circumstanțele

cauzei și de prevederile legislației procesual penale, inclusiv de caracteristica acestuia, iar

pedeapsa aplicată inculpatului corespunde sancțiunii din art. 332 alin. (2) Cod penal.

Având în vedere cele consemnate, instanța de apel a considerat că restabilirea

egalității sociale încălcate de inculpat prin săvârșirea infracțiunii de comiterea căreia a fost

recunoscut vinovat, va putea fi atinsă prin aplicarea față de inculpat a pedepsei sub formă

de amendă, cu privarea de dreptul de a ocupa funcția în organele administrației publice.

ordinar de către avocatul Covaliov Vitali în numele inculpatului Gaidarji Constantin,

7

care invocând temei pentru recurs ordinar prevederile art. 427 alin. (1) pct. 5), 6) Cod de

procedură penală, solicită casarea hotărârilor pronunțate pe caz, rejudecarea cauzei cu

pronunțarea unei noi hotărâri prin care inculpatul Gaidarji Constantin să fie achitat, pe

motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii.

În susținerea recursului declarat se invocă faptul că învinuirea înaintată lui Gaidarji

Constantin a fost întemeiată numai pe presupuneri, iar dubiile în probarea învinuirii

inculpatului nu au fost înlăturate.

Din conținutul ordonanței de punere sub învinuire lui Gaidarji Constantin, sub

aspectul învinuirii formulate, se constată că învinuirea înaintă conține unele expresii

generale. Deci, învinuirea nu cuprinde normele concrete din legea care ar fi fost încălcată

de inculpat și care a dus la comiterea faptei incriminate astfel, nefiind indicat modul de

săvârșire a infracțiunii imputate.

În acest sens, consideră că învinuirea formulată în ordonanța de punere sub

învinuire în privința lui Gaidarji Constantin de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 332

alin. (2) lit. b) Cod penal poartă un caracter general, fără a fi concretizat și analizat modul

de săvârșire a faptei prejudiciabile.

Or, învinuirea formulată în actele procedurale întocmite de procuror la faza de

urmărire penală, nu este destul de motivată și nu conține informații suficiente cu privire la

învinuirea înaintată lui Gaidarji Constantin, fapt ce afectează esența dreptului la apărare,

care devine astfel un drept teoretic și iluzitoriu, dar nu unul concret și efectiv așa cum o

impune și jurisprudența CEDO în această materie.

La fel, se mai arată că la examinarea cauzei, în urma cercetării probelor administrate

s-a stabilit că probele în cauză nu au fost de natură de a stabili vinovăția inculpatului. Nici

din declarațiile martorilor audiați în prezenta cauza penală nu s-au desprins informații

suficiente în sprijinul acuzării, precum că la caz, s-a constatat existența faptei infracțiunii

prevăzute la art. 332 alin. (2) lit. b) Cod penal și că aceasta a fost comisă de Gaidarji

Constantin, ceea ce denotă că în cadrul urmăririi penale nu s-a confirmat faptul că Gaidarji

Constantin ar fi săvârșit careva acțiuni îndreptate spre săvârșirea infracțiunii prevăzute la

art. 332 alin. (2) lit. b) Cod penal.

Chiar dacă partea acuzării a indicat că în cadrul urmării penale au fost dobândite

probe directe, ce dovedesc vinovăția lui Gaidarji Constantin în săvârșirea infracțiunii

imputate, este de menționat că martorii audiați în cadrul cauzei penale, nu au furnizat

informații suficiente pentru a considera că declarațiile acestora pot fi apreciate ca

pertinente, concludente și utile, care ar confirma vinovăția lui Gaidarji Constantin în

comiterea faptei incriminate.

Pe lângă aceasta, se menționează faptul că sentința judecătorească de condamnare

urmează să fie una clară și accesibilă în primul rând pentru persoana inculpată, deoarece

prin condamnare anume inculpatul este acela, drepturile și interesele căruia sunt limitate

8

prin sentința de condamnare. Respectiv, inculpatul are dreptul de a cunoaște exact

încadrarea juridică a faptelor sale, pentru săvârșirea cărora a fost condamnat.

În lipsa încadrării juridice a acțiunilor inculpatului, nu este clar dacă în urma

examinării cauzei penale, a fost confirmată vinovăția inculpatului Gaidarji Constantin în

săvârșirea faptelor penale, pentru care a fost condamnat și anume în așa mod cum este

formulat în actul de învinuire.

materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit

neîntemeiat, din următoarele considerente.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii

instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în

cazul în care constată că argumentele invocate în recurs sânt vădit neîntemeiate.

Prevederile art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, stipulează că instanța de

recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute în art. 427 aceluiași Cod.

În recursul declarat, autorul invocă temeiurile pentru recurs prevăzute la pct. 5) și

6) din alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, conform cărora hotărârile instanței de

apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond

și de apel în cazul în care, cauza a fost judecată în primă instanță sau în apel fără citarea legală a

unei părți sau care, legal citată, a fost în imposibilitate de a se prezenta și de a înștiința instanța

despre această imposibilitate; instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate

în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea

soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare

gravă de fapt, care a afectat soluția instanței.

Instanța de recurs, studiind textul deciziei atacate constată că, temeiul invocat de

către recurent și prevăzut la pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, nu și-a găsit

confirmarea la examinarea recursului declarat, dat fiind faptul, că instanța de apel, la

adoptarea soluției de respingere a apelului declarat de către apărătorul inculpatului și de

menținere a sentinței de condamnare în cazul inculpatului Gaidarji Constantin a cercetat

fiecare probă separat, iar ulterior prin coroborare reciprocă, stabilit utilitatea și pertinența

acestora la soluționarea cauzei penale deduse judecății, ajungând la concluzia întemeiată

și motivată privind vinovăția inculpatului în comiterea faptei reținute prin actul de sesizare

a instanței de judecată.

În acest aspect, este de menționat că alegațiile privind înaintarea unei învinuiri

iluzorii și neconcretizate de către partea acuzării, Colegiul penal le apreciază ca fiind

nefondate, întrucât din fapta descrisă în rechizitoriu și constatată de către instanțele de

fond este cert stabilit că Gaidarji Constantin a încălcat următoarele legi organice, în virtutea

statutului pe care îl avea în calitatea sa de primar al satului Carbalia: art. 123 Cod penal,

9

Legea nr. 199 din 16.07.2010, împuternicirile sale stabilite în art. 29 din Legea nr. 436 din

28.12.2006 cu privire la administrația publică locală, art. 106 din Codul Muncii.

Decurgând din cele consemnate mai sus, au fost descrise desfășurat și acțiunile

întreprinse de inculpatul, care au înglobat latura obiectivă a infracțiunii de fals în acte

publice, prin prisma probelor administrate de către organul de urmărire penală și cercetate

detaliat de către instanțele de fond. Îndeosebi instanța de recurs se va referi la informația

prezentată de către poliția de frontieră despre trecerea lui Gaidarji Constantin și Dermenji

Ana potrivit căreia persoanele menționate nu s-au aflat pe teritoriul Republicii Moldova în

zilele lucrătoare: 16-17 august 2019, iar prin declarațiile martorului Chiosia Tatiana, care a

deținut funcția de secretar al consiliului începând cu 23 august 2019 și a fost responsabilă

de ținerea tabelurilor de evidență a timpului de muncă ale angajaților primăriei Carbalia,

s-a confirmat faptul că au lipsit cererile de concediu din partea primarului din s. Carbalia

și a asistentului social Dermenji Ana și, respectiv, au lipsit ordine emise în baza unor astfel

de cereri, pentru luna august 2019.

În viziunea Colegiului penal, probele enunțate sunt pertinente și coroborează

reciproc, iar instanțele de fond, cercetând aceste probe de rând alte probe administrate de

către partea acuzării, întemeiat au stabilit în acțiunile inculpatului elementele constitutive

ale infracțiunii incriminate.

Concomitent, Colegiul penal stabilește că deși a fost invocat temeiul prevăzut la art.

427 alin. (1) pct. 5) Cod de procedură penală, acesta nu a fost argumentat în nici un mod,

iar instanța de recurs nu este în drept de a suplini recursul ordinar cu argumente, întrucât

nu reprezintă interesele nici unei părți, decât interesele legii. Însă, la caz, deși nu a fost

invocat direct în recurs temeiul prescris la pct. 8) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală,

totuși recurentul contestă decizia instanței de apel inclusiv și sub acest aspect.

În acest context, este de remarcat că acest temei pentru recurs este aplicabil atunci

când nu a fost stabilită fapta care corespunde elementelor constitutive ale infracțiunii, nici

mijloacele de probă prin intermediul cărora s-au constatat elementele infracțiunii, ori când

nu au fost stabilite faptele care invocă circumstanțele atenuante și agravante ale

infracțiunii.

Conform art. 113 alin. (1) Cod penal, se consideră calificare a infracțiunii

determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele faptei

prejudiciabile săvârșite și semnele componenței infracțiunii, prevăzute de norma penală.

În cauza supusă judecării Colegiul consideră că, instanța de apel, reținând

circumstanțele de fapt ale cauzei și-a motivat concluzia prin cumulul de probe

administrate în cauză, cărora le-a dat o evaluare justă și obiectivă, prin prisma art. 101 Cod

de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității,

veridicității și coroborării reciproce, stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și de

drept, care în ansamblu formează latura obiectivă a infracțiunii incriminate, dar și latura

subiectivă, care la caz s-a manifestat prin lipsa unei cereri din partea inculpatului, dar și a

10

martorului Dermenji Ana, privind acordarea unui concediu pentru perioada 16-17 august

2019, inacțiune care a demarat includerea acestor zile în Tabelul de evidență a timpului de

muncă pentru luna august 2019, ca fiind considerate zile de prestare a muncii.

În această ordine de idei, instanța de recurs ordinar susține poziția instanței de apel,

care corect a respins ca fiind neîntemeiat apelul declarat de către apărătorul inculpatului,

motivându-și poziția în acest sens sub aspectul garanțiilor unui proces echitabil în sensul

art. 6 al Convenției Europene a Drepturilor omului.

Drept urmare, Colegiul penal conchide că, temeiurile indicate de către recurent nu

sunt aplicabile din punct de vedere al prezenței erorilor de drept, care ar constitui temei

de implicare a instanței de recurs în sensul casării hotărârilor adoptate pe caz și potrivit

legii, se impune inadmisibilitatea recursului, ca fiind vădit neîntemeiat.

penal,

D E C I D E:

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Covaliov Vitali în

numele inculpatului Gaidarji Constantin, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de

Apel Comrat din 04 octombrie 2022, în cauza penală în privința lui Gaidarji Constantin

XXXXX, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Pronunțată integral la 27 iulie 2023.

Președinte Guzun Ion

Judecători Țurcan Anatolie

Talpă Boris

11