1ra-772/2022 — art. 151 alin. 1; 287 alin. 3 CP

1ra-772/2022 — art. 151 alin. 1; 287 alin. 3 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 1ra-772/2022

1-20000771-01-1ra-23052022

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

13 octombrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Guzun Ion și Cobzac Elena,

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către

avocatul Cimpoeș Vladimir în numele inculpatului Capanji Alexandr, prin care se solicită

casarea deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Comrat din 19 ianuarie 2022, în cauza

penală în privința lui

Capanji Alexandr XXXXX, născut la

XXXXX, originar și domiciliat în XXXXX

Termenul examinării cauzei:

Instanța de fond: 03.01.2020 − 29.06.2021;

Instanța de apel: 19.08.2021 − 19.01.2022;

Instanța de recurs: 23.05.2022 − 13.10.2022.

Asupra admisibilității în principiu a recursului ordinar în cauză, în baza actelor din

dosar, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

C O N S T A T Ă:

Alexandr XXXXX a fost recunoscut vinovat și condamnat pentru comiterea infracțiunilor

prevăzute la:

- art. 151 alin. (1) Cod penal, fiindu-i stabilită o pedeapsă sub formă de închisoare

pe un termen de 8 (opt) ani, cu executarea acesteia în penitenciar de tip semiînchis;

- art. 287 alin. (3) Cod penal, fiindu-i stabilită o pedeapsă sub formă de închisoare

pe un termen de 5 (cinci) ani, cu executarea acesteia în penitenciar de tip semiînchis.

În temeiul art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul

parțial al pedepselor aplicate, lui Capanji Alexandr i s-a stabilit o pedeapsă definitivă sub

formă de închisoare pe termen de 11 (unsprezece) ani și 6 (șase) luni, cu executare în

penitenciar de tip semiînchis.

În conformitate cu art. 84 alin. (4) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, la

pedeapsa cu închisoare de 11 (unsprezece) ani și 6 (șase) luni, stabilită prin prezenta

1

sentință, s-a adăugat parțial pedeapsa cu închisoare pe un termen de 3 (trei) ani, cu

executare în penitenciar de tip semiînchis, fiind adăugată total pedeapsa neexecutată de

către Capanji Alexandr sub formă de amendă în mărime de 2 350 unități convenționale,

echivalentul a 117 500 lei, stabilită prin decizia Curții de Apel Comrat din 11 februarie 2020,

prin acre i s-a stabilit o pedeapsă definitivă sub formă de închisoare pe termen de 13

(treisprezece) ani și 6 (șase) luni, cu executare în penitenciar de tip semiînchis, și amendă

în mărime de 2 350 (două mii trei sute cincizeci) unități convenționale, echivalentul a 117

500 lei (una sută șaptesprezece mii cinci sute lei).

S-a încasat din contul lui Capanji Alexandr în contul bugetului de stat suma de 20

438 lei (douăzeci mii patru sute treizeci și opt lei), cu titlu de cheltuieli judiciare, suportate

în legătură cu efectuarea expertizelor judiciare.

A fost soluționată soarta corpurilor delicte.

1.1. Pentru a se pronunța, prima instanță a constatat în fapt că, Capanji Alexandr, la

data de 02.11.2019, aproximativ la ora 03:00, aflându-se în incinta barului „XXXXX”, situat

în mun. XXXXXX, în cadrul conflictului cu Varban Dmitrii, urmărind intenția de a aplica

vătămări corporale ultimului, și având asupra sa un obiect ascuțit prin înțepare-tăiere

(presupus cuțit) neidentificat în cadrul urmăririi penale, acționând cu intenție și dându-și

seama de caracterul ilegal al acțiunilor sale, a aplicat cu acesta o lovitură în regiunea cutiei

toracice lui Varban Dmitrii, cauzându-i ultimului vătămări corporale sub formă de plagă

prin înțepare-tăiere în al 4-lea spațiu intercostal a jumătății stângi a cutiei toracice pe linia

medio-axilară care pătrunde în cavitatea pleurală stângă, agravată de pneumotoraxul

stâng, care constituie vătămare gravă a sănătății.

Pe baza stării de fapt expuse mai sus, în drept, acțiunile inculpatului au fost încadrate

juridic în baza art. 151 alin. (1) Cod penal, adică vătămarea intenționată gravă a sănătății, care

este periculoasă pentru viață.

Tot el, la data de 02.11.2019, aproximativ la ora 03:03, după cauzarea vătămării grave

a sănătății, periculoase pentru viața lui Varban D. D., îndreptându-se spre ieșirea din barul

„XXXXX”, situat în mun. XXXXXX, a observat stând vizavi de intrare pe Cuiujuclu Ivan, și

încălcând grosolan ordinea publică, fără motive, cu deosebită obrăznicie a aplicat cu un

obiect ascuțit prin înțepare-tăiere (presupus cuțit), neidentificat în cadrul urmăririi penale,

o lovitură lui Cuiujuclu I. G. în regiunea coapsei stângi, cauzând ultimului vătămări

corporale sub formă de plagă prin înțepare-tăiere în treimea superioară a coapsei, agravată

de hematom masiv intramuscular la acest nivel, care a adus la dereglarea sănătății de scurtă

durată, care constituie vătămarea ușoară a sănătății.

Cu toate aceastea, acțiunile ilegale sus indicate ale lui Capanji A. au provocat

sentimente de teamă și anxietate angajaților barului „XXXXX”, ceea ce a dus la încetarea

activității normale a acestui local.

Pe baza stării de fapt expuse mai sus, în drept, acțiunile inculpatului au fost încadrate

juridic în baza art. 287 alin. (3) Cod penal, huliganismul agravat, adică acțiunile intenționate

2

care încalcă ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor, precum și acțiunile

care prin conținutul lor, se deosebesc print obrăznicie deosebită, săvârșite cu aplicarea unui obiect

pentru vătămarea integrității corporale sau sănătății.

avocatul Cimpoeș Vladmir în numele inculpatului Capanji Alexandr, care a solicitat

casarea acesteia, cu pronunțarea unei noi hotărâri de achitare, pe motiv că faptele

inculpatului nu întrunesc elementele infracțiunilor incriminate.

În motivarea cerințelor sale apelantul a menționat că, confruntarea dintre inculpat

și martorii Culeva Valentina și Zlatov Nicolai, dispusă la etapa urmăririi penale nu a fost

efectuată, iar declarațiile date de către ei la etapa urmăririi penale, care ulterior au fost puse

la baza sentinței de condamnare, nu au fost depuse de către aceștia din urmă.

Mai mult, nimeni din persoanele audiate în ședința de judecată, nici părțile

vătămate, nici martorii nu au indicat că anume Capanji Alexandr este persoana implicată

în comiterea faptelor incriminate lui. De facto, sentința de condamnare în privința lui

Capanji Alexandr se întemeiază pe declarații, care au fost date de către martori la etapa

urmăririi penale, veridicitatea cărora nu a fost confirmată în ședința de judecată de către

acești martori.

În conformitate cu prevederile art. 389 alin. (1), alin. (2), alin. (3) Cod de procedură

penală, sentința de condamnare se adoptă numai în condiția în care, în urma cercetării

judecătorești, vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii a fost confirmată prin

ansamblul de probe cercetate de instanța de judecată. Sentința de condamnare nu poate fi

bazată pe presupuneri sau, în mod exclusiv ori în principal, pe declarațiile martorilor

depuse în timpul urmăririi penale și citite în instanța de judecată în absența lor. Declarațiile

martorilor depuse în timpul urmăririi penale pot fi puse la baza sentinței de condamnare

numai în ansamblu cu alte probe suficiente de învinuire și cu condiția că, la urmărirea

penală, a avut loc confruntarea cu bănuitul, învinuitul sau că martorul a fost audiat în

condițiile art. 109 și 110, în cazul în care inculpatul nu a participat la confruntare cu acest

martor în cadrul ședinței de judecată.

La fel, s-a afirmat că probele administrate în cauză, nu dovedesc vinovăția lui

Capanji Alexandr în comiterea infracțiunilor incriminate lui, în legătură cu care fapt, a

considerat necesar de a fi pronunțată o hotărâre de achitare, pe motiv că faptele

inculpatului nu întrunesc elementele infracțiunilor.

apelul declarat a fost admis, cu casarea parțială a sentinței, în partea stabilirii pedepsei în

baza art. 287 alin. (3) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni în temeiul art. 84 alin. (1)

Cod penal și pentru concurs de infracțiuni în conformitate cu art. 84 alin. (4) Cod penal, cu

pronunțarea unei noi hotărâri în această parte, prin care, în conformitate cu art. 2 alin. (4)

din Legea RM nr. 243 din 24.12.2021 privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a

de la proclamarea independenței Republicii Moldova (în vigoare de la 31.12.2021), s-a

3

încetat procesul penal pe capătul de învinuire înaintat în baza art. 287 alin. (3) Cod penal.

În conformitate cu art. 84 alin. (4) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, la

pedeapsa cu închisoare de 8 (opt) ani, stabilită prin prezenta hotărâre, s-a adaugat parțial

pedeapsa, stabilită prin decizia Curții de Apel Comrat din 11 februarie 2020, fiindu-i

stabilită o pedeapsă definitivă sub formă de închisoare pe termen de 10 (zece) ani, cu

executare în penitenciar de tip semiînchis și sub formă de amendă în mărime de 2 350

(două mii trei sute cincizeci) unități convenționale, echivalentul a 117 500 lei (o sută

șaptesprezece mii cinci sute lei).

În rest, celelalte dispoziții ale sentinței au fost menținute fără modificări.

3.1. Pentru a pronunța decizia în cauză, instanța de apel, reluând cercetarea

judecătorească asupra cauzei, a verificat legalitatea și temeinicia sentinței atacate prin

citirea în cadrul ședinței de judecată și consemnarea în procesul-verbal al ședinței de

judecată a următoarelor probe, examinate de prima instanță: procesul-verbal de cercetare

la fața locului din 02.11.2019, obiectul căruia este barul „XXXXX” (Plazma), situat pe adresa

mun. Ceadîr-Lunga, str. Zarecinaia nr. 67, cu tabelul foto anexat la acesta (Vol. I, f.d. 15-

22); procesul-verbal de recunoaștere a persoanei din 02.11.2019, potrivit căruia în cadrul

cauzei penale nr. 2019390377, martorului Culeva Valentina Ivan i-au fost prezentate spre

recunoaștere persoane, printre care martorul l-a recunoscut pe Capanji A. (Vol. I, f.d. 51-

52); procesul-verbal de recunoaștere a persoanei din 02.11.2019, potrivit căruia în cadrul

cauzei penale nr. 2019390377, martorului Zlatov N. i-au fost prezentate spre recunoaștere

persoane, printre care martorul l-a recunoscut pe Capanji A. (Vol. I, f.d. 53- 54); procesul-

verbal de percheziție din 03.11.2019, efectuat la domiciliul lui Capanji Alexandr, pe adresa

mun. Ceadîr-Lunga, str. S. Lazo nr. 116 cu tabelul foto anexat la acesta (Vol. I, f.d. 59-65);

Raport de expertiză medico-legală nr. 201915P0186 din 04.11.2019, potrivit căruia

cetățeanul Capanji A. N. are vătămări corporale sub formă de excoriații în regiunea frontală

în stânga; pe suprafața dorsală a degetului 5 a mânii stângi, pe suprafața dorsală a mânii

drepte la nivelul degetelor 5 și 1, în regiunea articulației genunchiului stâng; echimoză în

jurul ochiului stâng, apreciate ca vătămarea ușoară a sănătății (Vol. I, f.d. 72-73); Raport de

expertiză medico-legală nr. 201915D0145 din 21.11.2019, potrivit căruia la cetățeanul

Cuiujuclu I. G. au fost depistate vătămări corporale sub formă de plagă prin înțepare-tăiere

în treimea superioară a coapsei stângi, agravată prin hematom masiv intramuscular la

acest nivel, care a fost cauzată în rezultatul acțiunii traumatice cu un obiect prin înțepare-

tăiere, care a adus la dereglarea sănătății de scurtă durată și în conformitate cu indiciul

calificativ se apreciază ca vătămare ușoară a sănătății (Vol. I, f.d. 78-79); Raport de expertiză

medico-legală nr. 201915D0146 din 21.11.2019, potrivit căruia la cetățeanul Varban D. D.,

au fost depistate vătămări corporale sub formă de plagă prin înțepare-tăiere în al 4-lea

spațiu intercostal a jumătății stângi a cutiei toracice pe linia medio-axilară care pătrunde în

cavitatea pleurală stângă, agravată de pneumotoraxul stâng, care a fost cauzată în

rezultatul acțiunii traumatice cu un obiect prin înțepare-tăiere, și în conformitate cu

4

indiciul calificativ se apreciază ca vătămarea gravă a sănătății după indicele pericolului

pentru viață (Vol. I, f.d. 84-85); Raport de expertiză biologică nr. 201950387 din 24.12.2019,

potrivit concluziilor căruia s-a stabilit: pct. 3)... în fragmentele pe vîrful muștucului de la

chiștocul de țigară la locul infracțiunii (pachet 9) a fost găsită saliva, amestecată cu sânge...

acesta poate fi a lui Cuiujuclu I.; ... în fragmentele de pe jeans (din pachetul nr. 1) sângele

uman poate proveni de la Cuiujuclu I.; pct. 4, pct. 5)... în fragmentele de pe vestă (pachetul

nr. 2) cu urme de spălare pe mânerul cuțitului "SURMENE... TRABZON” (pachetul nr. 5)

nu exclude proveniența de la Capanji A., iar apartenența lui Varban D. și Cuiujuclu I. se

exclude (Vol. I, f.d. 99-108); procesul-verbal de audiere a părții vătămate Varban Dmitrii în

ședința de judecată din 24 ianuarie 2020 (f.d. 25, Vol. II).

Analizând probele cercetate, instanța de apel a ajuns la concluzia că prima instanță

a dat o apreciere corectă probelor administrate și prezentate de părți și întemeiat a stabilit

vinovăția inculpatului Capanji Alexandr în comiterea infracțiunilor prevăzute la art. 151

alin. (1) și art. 287 alin. (3) Cod penal. Această concluzie a fost formată de către instanța de

apel în temeiul probelor cercetate în ședințele de judecată, care corelează între ele după

timp, loc și circumstanțele derulate în ziua comiterii faptelor.

Din punct de vedere al prezenței elementelor infracțiunii, s-a explicat că latura

subiectivă a infracțiunii prevăzute la art. 155 Cod penal se caracterizează prin intenție

directă, iar latura obiectivă a infracțiunii discutate constă în cauzarea ilegală a vătămării

grave a sănătății unei alte persoane. La rândul său, latura obiectivă este formată din: fapta

infracțională sub formă de cauzare a vătămării grave a sănătății persoanei și legătura de

cauzalitate între faptă și consecința infracțiunii indicate.

Referitor la componența de huliganism agravat, s-a explicat că în calitate de obiect

nemijlocit se prezintă ordinea publică ca o parte a securității publice. Un obiect suplimentar

reprezintă inviolabilitatea fizică, sănătatea persoanei, dreptul la proprietate a persoanelor

fizice și juridice.

În corespundere cu explicațiile oferite la pct. 3 în Hotărârea Plenului Curții Supreme

de Justiție a Republicii Moldova nr. 4 din 19.06.2006 cu privire la practica judiciară în

cauzele penale despre huliganism, ordine publică înseamnă o totalitate de relații sociale ce

asigură o ambianță liniștită de conviețuire în societate, de inviolabilitate a persoanei și a

integrității patrimoniului, precum și activitatea normală a instituțiilor de stat și publice.

Latura obiectivă a huliganismului este exprimată prin comiterea acțiunilor, care se

deosebesc prin anumite semne: aceasta trebuie să fie o încălcare a ordinii publice, adică un

astfel de comportament al vinovatului, care cauzează ordinii publice un prejudiciu

considerabil, creează un pericol pentru activitatea normală a întreprinderilor, instituțiilor,

organizațiilor, sănătatea persoanelor, eticii, trezesc neliniștea cetățenilor pentru interesele

sale și publice; în aceste acțiuni se evidențiază o vădită lipsă de respect a celui vinovat față

de societate, adică neglijarea demonstrativă a regulilor de conduită unanim acceptate ale

conviețuirii, normelor morale și etice.

5

În această ordine de idei, față de lucrul judecat de primă instanță, instanța de apel a

constatat o motivare amplă și temeinică a sentinței pronunțate cu privire la procesul de

evaluare și apreciere a probelor prezentate de părți în raport cu faptele incriminate prin

rechizitoriu inculpatului, astfel fiind în corespundere cu exigențele articolului 6 din

Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale. Potrivit

jurisprudenței CtEDO, în asemenea situație, nu se mai impune o reevaluare a conținutului

mijloacelor de probă, acestea demonstrând cu prisosință soluția dată de prima instanță.

Deși în ședința de judecată a primei instanțe martorii Culeva V.I. și Zlatov N.I. și-au

modificat declarațiile, instanța de apel a considerat că prima instanță întemeiat a reținut

declarațiile date la etapa urmăririi penale, deoarece ele au fost depuse de martori oculari

ai incidentului care a avut loc, imediat după cele întâmplate fără a se exercita presiune

asupra lor, acestea se aseamănă după conținut, nu conțin divergențe și în întregime

corelează cu materialele dosarului, inclusiv și cu rezultatele recunoașterii persoanei,

efectuate în cursul urmăririi penale, cu participarea martorilor Culeva V. și Zlatov N.

La fel, instanța de apel nu a putut lua în considerare argumentele apelantului

precum că inculpatul nu a avut careva conflicte în noaptea spre 2 noiembrie 2019, în barul

„XXXXX” și că echimoza în regiunea feței el o avea din Federația Rusă, de unde s-a întors

în acea zi, iar tăieturile de pe mâni le-a primit încercând să deschidă poarta de la casa în

care locuia și care era înfașurată cu sârmă, aceasta deoarece declarațiile în cauză, reprezintă

o metodă de apărare aleasă de inculpat, care se combat cu probele cauzei, inclusiv cu

declarațiile martorilor Culeva V. I. și Zlatov N.

De asemenea, a fost apreciată drept nefondată și referirea apelantului la inexistența

procesului-verbal de confruntare între Capanji A. și martorii Culeva V. și Zlatov N., la

etapa urmăririi penale, deoarece în conformitate cu art. 113 alin. (1) Cod de procedură

penală, în cazul în care există divergențe între declarațiile persoanelor audiate în aceeași

cauză, se procedează la confruntarea acestor persoane, inclusiv cu cele ale căror declarații

sânt defavorabile bănuitului, învinuitului, dacă este necesar, pentru aflarea adevărului și

înlăturarea divergențelor.

În același timp, instanța de apel a reținut că în cursul urmăririi penale, fiind interogat

în calitate de bănuit și inculpat, Capanji A. a refuzat să dea declarații (f.d. 116, 195, Vol. I).

Astfel, în acest caz, nu există temeiuri de a presupune existența unor divergențe între

declarațiile martorilor, interogați în cursul urmăririi penale și a persoanei bănuite și

învinuite în comiterea infracțiunii.

Prin urmare, instanța a ajuns la concluzia că vinovăția lui Capanji A. s-a confirmat

pe deplin prin probele administrate în cauză și prin datele factologice, administrate la

etapa urmăririi penale. Aceste probe au fost apreciate ca fiind consecutive, care

coroborează între ele și se completează reciproc.

6

În continuare, instanța s-a referit la faptul că, la data de 31 decembrie 2021 a intrat

în vigoare Legea privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea

independenței Republicii Moldova nr. 243 din 24.12.2021.

Concomitent, art. 1 alin. (1) din Legea privind amnistia în legătură cu aniversarea a

XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova nr. 243 din 24.12.2021 (în

vigoare de la 31.12.2021) prevede că, prezenta lege se aplică condiționat și exclusiv

persoanelor bănuite, învinuite și inculpate, precum și persoanelor condamnate, care sunt

caracterizate pozitiv pe parcursul executării pedepsei, al perioadei de probațiune sau al

termenului de probă și sunt evaluate psihologic ca prezentând risc de recidivă mediu sau

redus, dacă persoanele respective cad sub incidența prevederilor art. 2-5, 7, 8.

În conformitate cu art. 2 alin. (1) al aceluiași act normativ, procesele penale în

privința infracțiunilor săvârșite până la adoptarea prezentei legi, pentru care Codul penal

nr. 985/2002 prevede drept pedeapsă principală maximă o pedeapsă nu mai aspră decât

pedeapsa cu închisoare pe un termen de 7 ani, încetează la faza de urmărire penală sau la

cea de judecare a cauzei, cu excepțiile prevăzute de prezenta lege.

Art. 2 alin. (4) prevede că, în privința persoanei care refuză încetarea procesului

penal, conform alin. (l)-(3) din prezentul articol, instanța de judecată, la pronunțarea

sentinței, poate hotărî încetarea procesului penal dacă, în urma cercetării judecătorești,

vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii a fost confirmată, inculpatul întrunește

criteriile stabilite la art. 1 și nu cade sub incidența art. 6.

Reieșind din normele precitate, instanța de apel a stabilit că există temeiuri pentru

aplicarea față de inculpatul Capanji A. a amnistiei cu încetarea procesului penal în privința

acestuia pe capătul de învinuire înaintat în baza art. 287 alin. (3) Cod penal în legătură cu

adoptarea Legii RM nr. 243 din 24.12.2021.

După cum reiese din materialele dosarului, inculpatul Capanji A. este învinuit de

comiterea infracțiunii prevăzute la art. 287 alin. (3) Cod penal, care potrivit art. 16 Cod

penal se referă la categoria de infracțiuni grave.

Astfel, sancțiunea art. 287 alin. (3) Cod penal (în redacția legii la momentul comiterii

infracțiunii) prevedea pedeapsa cu închisoare de la 3 la 7 ani.

Totodată, instanța a conchis că limitări, pentru aplicarea actului de amnistie, indicate

în art. 6 din Legea RM nr. 243 din 24.12.2021 privind amnistia în legătură cu aniversarea a

XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova, în privința lui Capanji A., nu

există.

În continuare, instanța a ținut să menționeze că inculpatul Capanji A. la momentul

comiterii infracțiunilor prevăzute la art. 151 alin. (1) și art. 287 alin. (3) Cod penal, fiecare

dintre care se referă la categoria infracțiunilor grave, a avut un antecedent penal nestins

pentru o altă infracțiune gravă intenționată, prevăzută la art. 325 alin. (1) Cod penal, pentru

comiterea căreia, inculpatului Capanji A., la data de 11 februarie 2020 prin decizia Curții

de Apel Comrat, în conformitate cu art. 84 alin. (4) Cod penal, i s-a stabilit pedeapsa

7

definitivă sub formă de 3 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis și

amendă în mărime de 2 350 unități convenționale, echivalentul a 117 500 lei.

În privința executării pedepsei cu închisoare, Curtea de Apel Comrat a aplicat

prevederile art. 90 Cod penal, adică condamnarea cu executarea condiționată a executării

pedepsei, cu stabilirea unei perioade de probațiune pe un termen de 3 ani, care urma a fi

calculat de la 13.12.2018.

Atât la data comiterii infracțiunilor incriminate în prezenta cauză penală, adică la

02.11.2019, cât și la data emiterii prezentei decizii, Capanji A. nu a mai executat în modul

stabilit pedeapsa definitivă indicată mai sus sub formă de amendă în mărime de 2 350

unități convenționale, care include și amenda în mărime de 1 500 (una mie cinci sute)

unități convenționale, echivalentul a 75 000 lei, stabilită lui Capanji A. în baza sentinței

Judecătoriei Comrat, sediul Ceadîr-Lunga din 01.10.2018 pentru comiterea infracțiunii,

prevăzute la art. 325 alin. (1) Cod penal (infracțiune gravă).

Cele indicate se confirmă prin răspunsul executorului judecătoresc Coleva S. din

13.01.2021 la interpelarea procurorului (Vol. II, f.d. 121).

Cât privește sancțiunea art. 151 alin. (1) Cod penal (în redacția legii la momentul

comiterii infracțiunii) aceasta prevedea pedeapsa cu închisoare de la 5 la 10 ani.

Pe lângă cele expuse, instanța a atenționat că infracțiunea prevăzută la art. 151 alin.

(1) Cod penal a fost comisă de Capanji A. în perioada executării de către acesta a

condamnării cu suspendarea condiționată a executării pedepsei stabilite prin decizia Curții

de Apel Comrat din 11.02.2020.

Ținând cont de cele expuse, în conformitate cu art. 84 alin. (4) Cod penal, pentru

concurs de infracțiuni, la pedeapsa cu închisoare de 8 (opt) ani, stabilită prin prezenta

hotărâre, s-a adăugat parțial pedeapsa cu închisoare de 3 (trei) ani, precum și s-a adăugat

total pedeapsa neexecutată de către Capanji A., sub formă de amendă în mărime de 2 350

unități convenționale, echivalentul a 11 7 500 lei, stabilită anterior prin decizia Curții de

Apel Comrat la data de 11 februarie 2020.

de către avocatul Cimpoeș Vladimir în numele inculpatului Capanji Alexandr, care

invocând temei pentru recurs prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură

penală, solicită casarea acesteia, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care inculpatul să

fie achitat de sub învinuirea înaintată, pe motiv că faptele sale nu întrunesc elementele

infracțiunilor.

În motivarea recursului, apărătorul afirmă că, fiind audiat în calitate de parte

vătamată pe cauza dată, Varban Dmitri a declarat că în noaptea spre data de 2 noiembrie

2019, ora exactă nu o ține în minte, el a plecat în or. Ceadîr-Lunga la o prietenă, al cărei

nume nu-l poate spune. Cum el a ajuns în spital, cine l-a rănit și a aplicat vătămări corporale

el nu știe și nimic nu ține minte. Cu inculpatul nu este cunoscut. Afirmă că a căzut pe un

obiect ascuțit. Din câte ține minte, el s-a împiedicat de marginile barului, ce s-a întâmplat

8

după ce a căzut el nu ține minte. Careva pretenții față de inculpat el nu are, or l-a văzut pe

acesta din urmă, pentru prima dată în ședința de judecată.

Fiind audiat în calitate de martor pe cauza dată, Ciorbadji Mihail a declarat că pe

inculpat nu îl cunoaște, din care motiv Varban Dmitri și Cuijuclu Ivan au fost aduși în

spital, la fel nu cunoaște. La data de 1 noiembrie 2019, aproximativ la orele 23:00 el a venit

în mun. Ceadîr-Lunga, în barul „Karaoke”. Acolo el s-a aflat aproximativ până la orele

03:30, când a fost telefonat de către vecinul Stamat Mihail, care a comunicat că îl aduce pe

Varban Dmitri la spital. Ulterior el a plecat la spitalul or. Ceadîr-Lunga, unde a aflat că în

Secția internare au fost internați Cuijuclu Ivan si Varban Dmitri, fiind înjunghiați cu un

cuțit. Din care este motivul pentru care au fost înjughiați și unde aceasta a avut loc el nu

cunoaște.

Fiind audiat în calitate de martor Stamat Mihail Dmitri, a declarat că la data de 2

noiembrie 2019, aproximativ la orele 03:00, el a primit un apel de la prietenul său Varban

Dmitri care i-a cerut sa vină în mun. Ceadîr-Lunga la intrare în parcul situat lângă

autogară. Aproximativ peste 20-30 de minute el a venit la locul indicat și i-a luat pe Dmitri

Varban și Cuijuclu Ivan. La întrebarea cine i-a rănit, ei au răspuns că nu cunosc, întrucât

era întuneric și ei ambii se aflau în stare de ebrietate. În ce circumstanțe acestora le-au fost

aplicate vătămări și cine a făcut aceasta, el nu cunoaște.

Fiind audiată în calitate de martor, Cuijuclu Ivan a declarat că în seara de 1

noiembrie 2019 el s-a îndreptat spre barul „Plazma”, situat pe str. Cicalov în parcul mun.

Ceadîr-Lunga. El s-a aflat în stare de ebrietate și nu ține minte totul. Într-un moment el a

ieșit afară să fumeze, a căzut și a pierdut cunoștință. Și-a revenit în spital. Cine și cu ce l-a

rănit, el nu a văzut. Cu inculpatul el nu este cunoscut și seara aceea în bar el nu l-a văzut

pe Capanji Alexandr.

Declarațiile persoanelor sus-menționate instanța de judecată de al doilea nivel de

jurisdicție nu le-a apreciat și nu le-a reflectat în decizia emisă.

Astfel, nimeni din persoanele audiate, nici părțile vătămate, nici martorii nu au

indicat că anume Capanji Alexandr ar fi persoana care a aplicat careva lovituri cu cuțitul.

De fapt, sentința de condamnare în privința lui Capanji Alexandr este bazată pe declarațiile

care au fost date de către martorii Culeva Valentina și Zlatov N. la etapa urmăririi penale,

declarații care nu au fost susținute de acești martori în cadrul ședințelor de judecată.

Mai mult de atât, confruntare între inculpat și martorii Culeva Valentina și Zlatov

N., la etapa urmăririi penale nu a fost efectuată, iar declarațiile acestora la etapa urmăririi

penale, puse la baza sentinței emise, nu se regăsesc în cadrul confruntărilor.

Apreciind probele administrate pe cauză, prin prisma nevinovăției și art. 6 paraf. 2

din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, rezultă

că în cauza dedusă judecății urmează a fi pronunțată o decizie de achitare în privința lui

Capanji Alexandr.

9

Totodată, se indică faptul că prin decizia pronunțată la 19 ianuarie 2022, instanța de

apel nu a indicat pentru care anume fapta lui Capanji A. N., i-a fost stabilită pedeapsa sub

formă de 8 ani închisoare și prin care sentința a fost adăugată pedeapsa sub formă de 3 ani

de închisoare.

4.1. Pe marginea recursului declarat, procurorul de nivelul Curții Supreme de

Justiție a prezentat referință, prin care solicită inadmisibilitatea recursului, pe motiv că

decizia instanței de apel este una legală și motivată.

cu materialele cauzei și ținând cont de opinia procurorului expusă în referință, Colegiul

penal conchide că acesta este inadmisibil, ca fiind vădit neîntemeiat, or, în vederea acestei

soluții se expun următoarele considerente.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală instanța de

recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat, împotriva hotărârii

instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în

cazul în care constată că argumentele invocate în recurs sunt vădit neîntemeiate.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs

examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427 Cod de

procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent. Or, art. 427

alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile instanței de apel pot fi atacate cu

recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel la

judecarea cauzei.

Din conținutul recursului ordinar declarat rezultă că recurentul invocă ca temei de

drept pct. 6), 8) din alin. (1) al art. 427 Cod de procedură penală, potrivit cărora hotărârea

instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel atunci când dispozitivul hotărârii este expus neclar și când nu

au fost întrunite elementele infracțiunii.

Verificând legalitatea hotărârii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal reține că

temeiurile invocate de recurent nu s-au confirmat în urma cercetării materialelor cauzei,

expunând următoarele motive.

Critica de bază care se conturează din conținutul recursului declarat se referă la o

apreciere greșită, efectuată de către instanțele de fond, a probelor administrate în prezenta

cauză, recurentul insistând asupra faptului că cauza a fost judecată superficial de către

instanțele de fond.

Colegiul penal nu poate fi de acord cu o asemenea poziție, or, lecturând textul

deciziei și verificând lucrările instanței de apel, constată că vinovăția inculpatului nu a fost

stabilită în mod arbitrar, ci a fost demonstrată de către organul de urmărire penală, care a

administrat probe concludente și veridice, ce combat versiunile apărării, referitor la

nevinovăția lui Capanji Alexandr.

10

În cauza supusă judecării Colegiul notează că, prima instanță în hotărârea adoptată

a făcut o analiză amplă a probelor administrate la caz, în raport cu învinuirea înaintată

inculpatului, oferind răspunsuri argumentate la criticile esențiale invocate de către partea

apărării, care de altfel au fost similare și în procedurile de apel și recurs ordinar. Prin

urmare, dat fiind faptul că prima instanță corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept,

analizând obiectiv cumulul de probe prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, astfel

corect ajungând la concluzia privind vinovăția inculpatului Capanji Alexandr, în

săvârșirea infracțiunilor imputate. Atât instanța de apel, cât și cea de recurs ordinar nu au

identificat temeiuri de a devia de la concluziile menționate în sentința de condamnare.

Mai mult de atât, versiunea înaintată de recurent asupra declarațiilor date de unii

martori pe cauza dată și modalitatea de apreciere a acestora constituie o viziune proprie,

care nu este capabilă să răstoarne întreg probatoriu administrat pe dosar, iar în acest

context, Colegiul penal mai reamintește că aprecierea probelor reprezintă o prerogativă

exclusivă a instanțelor ce judecă fondul cauzei, iar instanța de recurs verifică doar dacă s-

a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost

constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Critica aprecierii

probelor, care la caz comportă o solicitare de reapreciere a acestora, nu poate fi supusă

analizei la etapa examinării cauzei în ordine de recurs ordinar, deoarece instanța de recurs

este abilitată de a se pronunța asupra chestiunilor de drept, care constituie erori cu caracter

procedural sau material, pe când aprecierea probelor constituie o chestiune de fapt, ce ține

de judecarea fondului cauzei, judecare care nu se înfăptuiește de către instanța de recurs.

Pe lângă aceasta, instanța de apel, făcând uz de prevederile art. 417 alin. (1) pct. 8)

Cod de procedură penală, a indicat și a desfășurat în decizia adoptată temeiurile de fapt și

de drept care au dus, la caz, la respingerea argumentelor formulate în apelul declarat (a se

vedea pct. 3.1. din prezenta decizie).

Referitor la critica prin care se invocă confruntarea efectuată între martorii Culeva

Valentina și Zlatov Nicolai, instanța de recurs constată că aceasta a constituit obiect de

discuție în cadrul judecării cauzei în ordine de apel, asupra căreia instanța s-a expus

argumentat și detaliat.

Cât privește alegația potrivit căreia dispozitivul instanței de apel este expus neclar,

Colegiul penal atestă, din materialele cauzei că, prin decizia Colegiului judiciar al Curții

de Apel Comrat din 11 februarie 2020 a fost admis apelul procurorului și casată parțial

sentința Judecătoriei Comrat, sediul Ceadîr-Lunga din 19.07.2019 (inculpatul fiind

recunoscut vinovat în baza art. 2641 alin. (4) Cod penal), în partea stabilirii pedepsei

definitive pentru concurs de infracțiuni, cu pronunțarea unei noi hotărâri în această parte,

cu aplicarea prevederilor art. 84 alin. (4) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin

cumul total, fiindu-i adăugat la pedeapsa cu amendă în mărime de 42 250 lei, stabilită prin

prezenta sentință, partea neexecutată a pedepselor stabilite prin sentința Judecătoriei

Comrat, sediul Ceadîr-Lunga din 01.10.2018, sub formă de închisoare pe un termen de 3

11

ani și amendă în mărime de 1 500 unități convenționale. Pedeapsa definitivă a constituit 3

ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis și amendă în mărime de 117

500 lei. Prin prisma art. 90 Cod penal, executarea pedepsei închisorii a fost suspendată

condiționat pe o perioadă de probațiune de 3 ani (f.d. 123-128, Vol. III).

Astfel că, prin decizia instanței de apel a fost cumulată pedeapsa definitivă

pronunțată în privința lui Capanji Alexandr prin decizia din 11 februarie 2020, discutată

mai sus. Din aceste considerente, instanța de recurs ajunge la concluzia că temeiul pentru

recurs la care face referire recurentul (art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală) nu

și-a găsit confirmare.

Așadar, Colegiul penal consideră că toate probele prezentate au primit o apreciere

corectă, nefiind atestată o discrepanță vădită între conținutul probelor administrate și

cercetate în prezenta speță și reținerile instanței, pentru a constitui o eroare în sensul casării

deciziei atacate, iar concluziile făcute de instanța de apel rezultă din probele acumulate și

apreciate corespunzător, așa cum este indicat la pct. 3.1 din prezenta decizie.

În concluzie, Colegiul penal conchide că la judecarea cauzei în ordine de apel,

instanța a respectat prevederile legale relevante prescrise la art. 414-419 Cod de procedură

penală și a pronunțat o hotărâre legală și întemeiată, iar temei legal pentru admiterea

recursului ordinar declarat nu există și, potrivit legii, se impune inadmisibilitatea acestuia,

ca fiind vădit neîntemeiat.

penal al Curții Supreme de Justiție,

DECIDE:

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Cimpoeș Vladimir

în numele inculpatului Capanji Alexandr împotriva deciziei Colegiului judiciar al Curții

de Apel Comrat din 19 ianuarie 2022, în cauza penală în privința lui Capanji Alexandr

XXXXX, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Pronunțată integral la 11 noiembrie 2022.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Guzun Ion

Cobzac Elena

12