1ra-1358/2022 — art. 190 al. 5 CP

1ra-1358/2022 — art. 190 al. 5 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 1ra-1358/2022

1-16182293-01-1ra-02092022

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

D E C I Z I E

20 iunie 2023 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit în următoarea componență:

Președinte – Guzun Ion,

Judecători – Talpă Boris, Daguța Sergiu, Eremciuc Ghenadie și Donos Aliona,

a judecat în ședință, fără citarea părților, recursul ordinar declarat de către avocatul

Macovei Mircea în numele inculpatului și inculpatul Șahrai Alexandr, prin care se solicită

casarea sentinței Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 31 ianuarie 2020 și deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 29 iunie 2022, în cauza penală în privința

lui

Șahrai Alexandr XXXXX, născut la

XXXXX, originar din XXXXX și domiciliat

în XXXXX

Termenul examinării cauzei:

Prima instanță: 02.08.2016−31.01.2020;

Instanța de apel: 21.05.2020−29.06.2022;

Instanța de recurs: 02.09.2022−20.06.2023.

Asupra recursului ordinar în cauză, Colegiul penal lărgit

C O N S T AT Ă:

Alexandr XXXXX, a fost recunoscut vinovat și condamnat în comiterea infracțiunii

prevăzute la art. 191 alin. (5) Cod penal, fiindu-i stabilită o pedeapsă sub formă de

închisoare pe un termen de 8 (opt), cu executare în penitenciar de tip închis.

S-a dispus punerea în executare a pedepsei stabilite din momentul rămânerii

definitive a prezentei sentințe.

S-a admis parțial acțiunea civilă înaintată de partea vătămată Pastuhova Natalia și

s-a dispus încasarea de la Șahrai Alexandr în beneficiul lui Pastuhova Natalia,

prejudiciul material în sumă de 40.000 (patruzeci mii) Euro.

S-a încasat de la Șahrai Alexandr în beneficiul lui Pastuhova Natalia prejudiciul

moral în sumă de 40.000 (patruzeci mii) lei.

1.1. Pentru a pronunța sentința în cauză, prima instanță, a constatat în fapt că, în

1

anul 2014, Pastuhova Natalia împreună cu soțul său Sajin Boris, în ziua în care au

vândut apartamentul din str. Cojocarilor nr. 16, i-au transmis prietenului de familie

Șahrai Alexandr suma de 36.000 Euro, ce reprezentau o parte din banii primiți pentru

vânzarea apartamentului. Banii în sumă de 36.000 Euro, i-au fost transmiși pentru

păstrare lui Șahrai Alexandr, deoarece soțul părții vătămate avea temeri că aceasta va

pierde banii.

Ulterior, Șahrai Alexadr s-a angajat să-i ajute pe Pastuhova Natalia și soțul

acesteia cu procurarea unei case de locuit, care aparținea familiei Bogoslaveț, or actele

imobilului nu erau în regulă și la acel moment nu era posibil de încheiat contractul de

vânzare cumpărare, respectiv Pastuhova Natalia împreună cu soțul s-au mutat în acel

imobil, după care Pastuhova Natalia i-a transmis lui Șahrai Alexadr suma de 4.000

Euro, ca ultimul să dispună de suma integrală (40.000 Euro) pentru plata imobilului

situat în mun. Chișinău, str. Vlad Țepeș 47.

În anul 2015, aproximativ în luna aprilie, Șahrai Alexadr nu a preîntâmpinat-o pe

Pastuhova Natalia, dar a decis de unul singur că banii primiți de la aceasta să-i

folosească împreună cu companionul său Avdonin Igor ca să cumpere o casă pe

numele său, pentru a fi vândută în scurt timp și a obține un profit.

Ulterior, Șahrai Alexadr, deși a întreprins mai multe acțiuni chipurile pentru a-i

restitui lui Pastuhova Natalia banii în sumă de 40.000 Euro, până la urmă nu i-a

restituit. Respectiv nu a fost posibil ca aceasta să-și procure pe numele ei bunul imobil

în care locuia, fiind determinată până la urmă să părăsească imobilul situat în mun.

Chișinău, str. Vlad Țepeș, nr. 47, de către noul proprietar Moreșanu Ruslan.

Acțiunile inculpatului Șahrai Alexandr, în drept, au fost încadrate juridic în baza

art. 191 alin. (5) Cod penal, după următorii indici calificativi: folosirea ilegală a

bunurilor altei persoane de către cel căruia i-au fost încredințate cu un anumit scop,

acțiune care a produs daune în proporții deosebit de mari.

1.2. De către organul de urmărire penală, inculpatului Șahrai Alexandr i s-a

înaintat învinuirea în comiterea infracțiunii prevăzute la art. 190 alin. (5) Cod penal,

escrocheria, adică dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin înșelăciune și abuz de

încredere, săvârșită în proporții deosebit de mari.

avocatul Baghici Liliana în numele inculpatului Șahrai Alexandr, care a solicitat casarea

acesteia, cu pronunțarea unei noi hotărâri de achitare, pe motivul lipsei faptei

infracționale în acțiunile lui Șahrai Alexandr.

În motivarea apelului a menționat că deși nu existau careva probe scrise ce ar

demonstra transmiterea sumei de 40 000 Euro de către Pastuhova Natalia lui Șahrai

Alexandr, acesta nici o dată nu a negat datoria și nu s-a eschivat de la obligarea de a o

restitui.

2

Totodată, inculpatul a confirmat faptul că Pastuhova Natalia a fost înștiințată despre

folosirea banilor ei și la acel moment ea nu a avut careva pretenții, fiind de acord cu

această împrejurare. L-a întrebat doar dacă până la data stabilită pentru încheierea

contractului indicată de Bogoslaveț Anatolii va reuși să-i întoarcă banii înapoi, respectiv

au sperat că va reuși.

Mai mult ca atât, partea vătămată Pastuhova Natalia fiind audiată în ședință de

judecată a declarat că au întocmit cu inculpatul Șahrai Alexandr în luna iulie 2016 o

recipisă, prin care inculpatul s-a obligat să restituie suma de 40 000 Euro.

Însă, doar după ce inculpatul s-a pomenit într-o situație financiară dificilă, din

motive independente de voința sa, nefiind capabil să întoarcă la acel moment banii,

Pastuhova Natalia a ales calea de a se adresa cu plângere organului de urmărire penală.

În cerea de apel suplimentară, partea apărării a afirmat că sub aspectul celor relatate

de partea vătămată, se observă o încercare de a denatura circumstanțele cauzei, și anume

pretinsa recipisă din iulie 2016. La acest compartiment, s-a concretizat că în speță merge

vorba despre Contractul de împrumut: nr. 13996 din 21.04.2016 încheiat între Pastuhova

Natalia și Șahrai Alexandr, autentificat notarial de către notarul public Colun Angela.

În conformitate cu Contractul sus menționat, Pastuhova Natalia, în calitate de

„împrumutător", a acordat cet. Șahrai Alexandr în calitate de ”împrumutat”, suma de 40

000,00 Euro în calitate de împrumut, iar ultimul s-a obligat ca această sumă să fie

restituită la data de 31.07.2016.

În această ordine de idei, se observă incidența prevederilor art. 867 alin. (1) Cod

Civil al RM, potrivit cărora „Transmiterea de către o parte (împrumutător) în proprietate

celeilalte părți (împrumutatul) bani sau alte bunuri fungibile, iar aceasta se obligă să restituie

banii în aceeași sumă sau bunuri de aceiași gen, calitate și cantitate ia expirarea termenului pentru

care i-au fost date".

De asemenea, s-a atras atenția asupra faptului că, până la încheierea Contractului de

împrumut sus numit, între Pastuhova Natalia și Șahrai Alexandr exista un raport de

natură civilă, care la fel era exprimat în acordarea aceleiași sume de 40 000,00 Euro în

calitate de împrumut.

Astfel, reieșind din înțelegerile dintre Șahrai Alexandr și Pastuhova Natalia, ultima

și-a exprimat acordul la dreptul primului de a dispune și de a se folosi de banii transmiși

în sumă de 40 000,00 Euro cu condiția restituirii acestora în luna octombrie 2015. Altfel

spus, însăși din declarațiile cet. Pastuhova Natalia, se constată existența unui raport civil

dintre aceasta și Șahrai Alexandr, exteriorizat într-un Contract de împrumut în formă

verbală și ulterior consemnat în unul scris și autentificat notarial.

Făcând o concluzie asupra circumstanțelor de fapt relatate, partea apărării a ținut să

sublinieze că în acțiunile lui Șahrai Alexandr nu există nici latura obiectivă și nici latura

subiectivă a componenței infracțiunii prevăzute la art. 191 alin. (5) Cod penal.

3

Prin urmare, consideră că fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii și

în acțiunile acestuia nu se constată existența infracțiunii, fapt care determină achitarea

persoanei de către instanța de apel.

Tot aici, s-a arătat că încredințarea spre administrare a sumei de 40 000,00 Euro, a

preluat forma unui împrumut, în conformitate cu care Șahrai Alexandr, urma să restituie

suma primită la data de 31.07.2020, însă neajungând la data scadentă de executare a

obligației de restituire a împrumutului, Pastuhova Natalia la data de 28.04.2020 a sesizat

organul de urmărire penală despre comiterea infracțiunii de însușire prin înșelăciune și

abuz de încredere a sumei de 40 000,00 Euro ce a fost transmisă în calitate de împrumut

către Șahrai Alexandr, trecând sub tăcere în fața organului de urmărire penală și a

instanței de judecată contractul de împrumut, care avea o dată scadentă pentru onorarea

obligației de către Șahrai Alexandr.

apelul și apelul suplimentar declarate de avocatul Baghici Liliana în numele inculpatului

Șahrai Alexandr au fost respinse ca nefondate, cu menținerea sentinței fără modificări.

3.1. Pentru a se pronunța în sensul dat, instanța de apel a statuat că prima instanță

corect a ajuns la concluzia că, la caz, a fost dovedită vinovăția inculpatului Șahrai

Alexandr în săvârșirea infracțiunii de escrocherie și a reîncadrat acțiunile inculpatului în

baza art. 191 alin. (5) Cod penal, or această concluzie este fundamentată pe un cumul de

probe pertinente, concludente, utile și veridice, care ar corobora între ele, așa cum prevăd

regulile de apreciere a probelor prescrise la art. 101 alin. (1) Cod de procedură penală.

Față de lucrul judecat de primă instanță, Colegiul penal constată o motivare amplă

și temeinică a sentinței pronunțate cu privire la procesul de evaluare și apreciere a

probelor prezentate de părți în raport cu fapta incriminată prin rechizitoriu inculpatului,

astfel fiind în corespundere cu exigențele articolului 6 din Convenția pentru Apărarea

Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

Argumentele expuse de instanța de fond și motivele din sentință referitor la

recunoașterea vinovăției inculpatului și încadrarea juridică a acțiunilor acestuia pentru a

evita repetări inutile, instanța de apel le-a însușit, fapt ce vine în corespundere cu

jurisprudența CEDO, care în pct. 37 a hotărârii sale în Cauza Albert vs. România din

16.02.2010, statuează că art. 6 par. 1 din Convenție, deși obligația instanței să își motiveze

deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare

argument (Van de Hurk vs. Olanda, 19 aprilie 1994, pct. 61), cu toate acestea proces echitabil

necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță

inferioară, fie prin alt mod, să fie examinat chestiunile esențiale supusă atenției sale.

Subsidiar, instanța de apel a reiterat că prin apelul declarat, partea apărării solicită

achitarea inculpatului Șahrai Alexandr pe motiv că nu s-a constatat existența faptei

infracțiunii și că fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii.

4

La acest capitol, instanța a considerat ca fiind relevante prescripțiile art. 281 alin. (2)

Cod de procedură penală, prin care se reglementează cerințele cărora trebuie să

corespundă ordonanța de punere sub învinuire, și anume: descrierea mijloacelor, a

modului de săvârșire a infracțiunii și consecințele ei, caracterul vinei și motivele acesteia.

În acest sens, instanța de fond corect a constatat că ordonanța de modificare a

învinuirii din 02.10.2018, adoptată de procurorul în procuratura mun. Chișinău, Chiranda

Vera nu cuprinde descrierea mijloacelor și/sau metodei folosite de inculpatul Șahrai

Alexandr pentru inducerea în eroare a persoanei (Pastuhova Natalia), prin prezentarea

ca adevărată a unei fapte mincinoase.

Analizând probele care au fost cercetate în ședință de judecată, instanța de fond

corect a constatat că nu se atestă prezența în acțiunile inculpatului a laturii subiective și

obiective a infracțiunii prevăzute la art. 190 alin. (5) Cod penal.

În aceeași ordine de idei, instanța de apel a relevat că dispoziția art. 51 Cod penal,

stabilește temeiul real al răspunderii penale, care îl constituie fapta prejudiciabilă

săvârșită, iar componența infracțiunii, stipulată în legea penală, reprezintă temeiul juridic

al răspunderii penale. Răspunderii penale este supusă numai persoana vinovată de

săvârșirea infracțiunii prevăzute de legea penală.

Potrivit art. 52 Cod penal, se consideră componență a infracțiunii, totalitatea

semnelor obiective și subiective, stabilite de legea penală ce califică o faptă prejudiciabilă

drept infracțiune concretă. Componența infracțiunii reprezintă baza juridică pentru

calificarea infracțiunii potrivit unui articol concret din prezentul cod.

Conform art. 113 alin. (1), (2) din Codul penal, se consideră calificare a infracțiunii

determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele faptei

prejudiciabile săvârșite și semnele componenței infracțiunii, prevăzute de norma penală.

Calificarea oficială a infracțiunii se efectuează la toate etapele procedurii penale de către

persoanele care efectuează urmărirea penală și de către judecători.

Totodată, instanța de judecată atestă că încadrarea juridică a infracțiunilor urmează

trei etape: stabilirea circumstanțelor reale ale cauzei; identificarea normei juridico-

penale, care prevede fapta prejudiciabilă săvârșită; constatarea corespunderii semnelor

faptei prejudiciabile săvârșite cu semnele unei componențe de infracțiune prevăzute de

norma juridico-penală eludată.

În procesul de încadrare juridică a infracțiunilor are loc trecerea de la o formă a

cunoașterii (inițială) la alta (de decizie). Cunoașterea inițială este acea obținută în urma

analizei semnelor faptei săvârșite și cunoașterea determinată de conținutul normei

juridico-penale aplicate. Cunoașterea decisivă constituie însuși rezultatul încadrării

juridice a infracțiunii, în care sunt evaluate faptele infracționale.

Încadrarea juridică a infracțiunilor nu trebuie evaluată ca un act momentan, însă ca

o realizare consecutivă a unui șir întreg de acțiuni logice, orientate spre relevarea

5

semnelor faptei care au importanță juridică, a conținutului normei aplicabile și

constatarea unei identificări între acestea.

În final, instanța de apel a subliniat că aplicarea eronată a normei generale în locul

celei speciale, ori invers, ar însemna că norma care, de fapt, corespunde faptei comise este

substituită cu o normă mult mai severă ori mai blândă (în mare parte), însă întotdeauna

mai largă sau mai redusă ca volum.

Totodată, prin prisma prevederilor art. 325 alin. (2) Cod de procedură penală,

modificarea învinuirii în instanța de judecată se admite dacă prin aceasta nu se agravează

situația inculpatului și nu se lezează dreptul lui la apărare. Modificarea învinuirii în

sensul agravării situației inculpatului se admite numai în cazurile și în condițiile

prevăzute de prezentul cod.

Astfel, pentru a putea dispune reîncadrarea acțiunilor inculpatului, este necesară

întrunirea cumulativă a următoarelor condiții: învinuirea pentru acestea nu se deosebește

în mare măsură după circumstanțele reale ale cauzei de învinuirea înaintată definitiv; nu

se agravează situația inculpatului; nu se lezează dreptul lui la apărare.

Statuând asupra elementelor constitutive ale componenței infracțiunii de delapidare

a averii străine, instanța de apel a remarcat că urmează a fi reținute declarațiile părții

vătămate Pastuhova Natalia, care coroborează cu declarațiile inculpatului Șahrai

Alexandr în partea ce ține de transmiterea pentru păstrare a sumei de 36.000 Euro și

ulterior a sumei de 4.000 Euro, în total suma de 40.000 Euro, ce urma a fi folosită pentru

achitarea bunului imobil din str. Vlad Țepeș nr. 47, dar au fost utilizați/folosiți de către

inculpat în alte scopuri, iar ulterior nu au fost restituiți părții vătămate.

Totodată, declarațiile martorilor acuzării Bogoslaveț Galina, Bogoslaveț Anatoli și

Moreșanu Ruslan sunt congruente și coroborează cu declarațiile părții vătămate

Pastuhova Natalia și a inculpatului Șahrai Alexandr, în partea ce ține de lipsa banilor în

sumă de 40.000 Euro, la momentul perfectării actelor pentru vânzarea bunului imobil din

str. Vlad Țepeș nr. 47.

Respectiv, reieșind din cele menționate supra, a fost demonstrat că Șahrai Alexandr

a luat bunurile (40.000 Euro) ce-i erau străine, în momentul în care se aflau în posesia lui

legitimă, profitând de faptul că i-au fost încredințate pentru păstrare de către Pastuhova

Natalia și soțul acesteia, i-a folosit ilegal, săvârșind astfel sustragerea acestora. Or,

sustragerea se consideră consumată din momentul în care făptuitorul a obținut

posibilitatea reală de a se folosi sau a dispune de bunurile altuia la propria sa dorință.

Concomitent, instanța de apel a menționat că nerecunoașterea vinovăției de către

inculpatul Șahrai Alexandr urmează a fi apreciată o apreciază ca o metodă de apărare și

un drept al acestuia de a nu se auto incrimina or, persoana care pe parcursul procesului

penal are calitatea procesuală de inculpat nu poate fi urmărit penal pentru depunerea

6

declarațiilor intenționat false, decât în cazurile expres prevăzute de legea procesual

penală.

De asemenea, au fost respinse argumentele părții apărării precum că conform

înțelegerilor între Șahrai Alexandr și Pastuhova Natalia, ultima și-a exprimat acordul la

dreptul primului de a dispune și de a se folosi de banii transmiși în sumă de 40 000,00

Euro cu condiția restituirii acestora în luna octombrie 2015, fiind cert din declarațiile cet.

Patuhova Natalia existența unui raport civil dintre aceasta și inculpat, exteriorizat într-un

Contract de împrumut în formă verbală și ulterior, consemnat în unul scris și autentificat

notarial, or, însuși inculpatul în ședința instanței de fond a declarat că „Natalia l-a rugat

ca să ia banii la păstrare, deoarece acasă nu aveau unde să-i păstreze, dar la serviciul său

era această posibilitate, deoarece aveau alarmă".

Astfel că, cumulul de probe administrate în cadrul cercetării judecătorești, a permis

instanței de judecată de a considera drept demonstrată întrunirea tuturor elementelor

infracțiunii în acțiunile inculpatului lui Șahrai Alexandr, nefiind stabilite circumstanțe

care să înlăture caracterul penal al faptei.

Cu referire la individualizarea pedepsei penale, în speța dată s-a reținut că,

inculpatul a fost comis o infracțiune deosebit de gravă. Suportul normativ al acestei

concluzii derivă din interpretarea sistemică a prevederilor art. 16 alin. (5) și art. 191 alin.

(5) Cod penal.

De asemenea, pedeapsa aplicată inculpatului Șahrai Alexandr urmează a fi

echitabilă, legală și individualizată, capabilă să restabilească echitatea socială și să

realizeze scopurile legii penale și pedepsei penale, în strictă conformitate cu dispozițiile

părții generale a Codului penal și stabilirea pedepsei în limitele fixate în partea specială.

Estimând pericolul social al infracțiunii incriminate, prima instanță întemeiat a ajuns

la concluzia că pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 191 alin. (5) Cod penal,

inculpatului urmează a-i fi stabilită o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de

8 ani, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip închis.

În ceea ce privește soluționarea acțiunii civile instanța de apel a apreciat că prima

instanță a acordat deplină eficiență prevederilor art. 219 alin. (4) Cod de procedură

penală și art. 2037 alin. (1), (2), (3) Cod civil, justificat ajungând la concluzia că mărimea

prejudiciului moral solicitat de partea vătămată în mărime de 100.000 lei este unul

exagerat, pe când 40.000 lei va fi constitui acea compensație bănească echitabilă menită să

repare prejudiciul moral cauzat.

ordinar de către avocatul Macovei Mircea în numele inculpatului și inculpatul Șahrai

Alexandr, care invocând temei pentru recurs prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 9) Cod

de procedură penală, solicită casarea hotărârilor pronunțate pe caz, cu dispunerea

7

achitării inculpatului pe motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii și că fapta

inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii.

În susținerea celor invocate în recurs au fost formulate următoarele argumente:

- sub aspectul celor declarate de partea vătămată se observă o încercare de a

denatura circumstanțele cauzei, și anume, pretinsa recipisă din iulie 2016. La acest

compartiment, se concretizează că în speță merge vorba despre Contractul de împrumut

nr. 13996 din 21.04.2016 încheiat între Pastuhova Natalia și Șahrai Alexandr, care a fost

autentificat notarial de către notarul public Colun Angela.

În conformitate cu Contractul sus menționat, cet. Pastuhova Natalia, în calitate de

„Împrumutător", a acordat lui cet. Șahrai Alexandr în calitate de „împrumutat", suma de

40 000,00 Euro în calitate de împrumut, iar ultimul s-a obligat ca aceasta sumă să fie

restituită la data de 31.07.2016.

În această ordine de idei, se menționează existența între Pastuhova Natalia și Șahrai

Alexandr a unor raporturi contractuale de ordin civil, de natura relațiilor de împrumut;

- suma ce a fost transmisă de către Pastuhova Natalia către Șahrai Alexandr a avut

calitate de împrumut, ceea ce semnifică transmiterea dreptului de posesie, folosință și

dispoziție asupra acestei sume către Șahrai Alexandr, în consecință fiind exclusă

supoziția însușirii ilegale a acesteia;

- având în vedere considerentele expuse, și anume faptul existenței unui raport civil

de împrumut între Pastuhova Natalia și Șahrai Alexandr, și faptul neonorării în termenul

convenit a obligației de restituire a sumei împrumutate de către ultimul, face ca legătura

cauzală în sensul art. 191 alin. (5) Cod penal, dintre fapta prejudiciabilă și prejudiciul

suportat - să nu existe de drept;

- deși fabula incriminării componenței de infracțiune prevăzută de art. 191 alin. (5)

Cod penal, inițial rezidă din transmiterea spre păstrare către Șahrai Alexandr a sumei de

40.000,00 Euro de către Pastuhova Natalia, ulterior s-a constatat că ultima și-a exprimat

acordul ca primul să cumpere bunul imobil dorit, de altfel să se folosească banii ce au fost

transmiși spre păstrare, cu condiția restituirii la un anumit termen.

În astfel de circumstanțe, se conturează apariția unui raport juridic civil de

împrumut, conform căruia împrumutătorul transmite împrumutatului în proprietate o

sumă de bani, iar ultimul se obligă la restituirea acestei sume la data convenită.

4.1. Procurorul de nivelul Curții Supreme de Justiție a depus referință privind

opinia sa asupra recursului ordinar declarat, solicitând inadmisibilitatea acestuia, ca fiind

vădit neîntemeiat și lipsit de temeiuri legale.

baza materialelor din dosar, Colegiul penal lărgit conchide că acesta urmează a fi admis

în conformitate cu prevederile art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală,

potrivit cărora judecând recursul, instanța de recurs este în drept să îl admită, să dispună

8

rejudecarea de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de

către instanța de recurs.

În sensul art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot

fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de

apel doar în cazurile stipulate în acest articol.

Potrivit prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs

examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute în art. 427, fiind în drept să

judece și în baza temeiurilor neinvocate, fără a agrava situația condamnatului.

Astfel, Colegiul subliniază că instanța de apel, la judecarea cauzei soluționează

următoarele chestiuni de drept: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă

infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a fost individualizată și aplicată just,

dacă normele de drept procesual sau penal, au fost corect aplicate.

Statuând asupra principiului respectării normelor de drept menționate, Colegiul

penal lărgit, verificând și analizând per ansamblu decizia instanței de apel, constată că

instanța de apel la adoptarea soluției nu a respectat întocmai prevederile legale,

ignorând exigențele legii procesual-penale în partea motivării hotărârii, or în cazul în

care se constată încălcări ale prevederilor legale referitoare la chestiunile menționate,

hotărârea instanței de apel urmează a fi desființată, cu trimiterea cauzei la rejudecare,

dacă eroarea constatată nu poate fi corectată de instanța de recurs.

Revenind la speța în cauză, Colegiul penal reține următoarea descriere a faptei

prejudiciabile, constată de către prima instanță: „În anul 2014, Pastuhova Natalia

împreună cu soțul său Sajin Boris, în ziua în care au vândut apartamentul din str. Cojocarilor

nr. 16, i-au transmis prietenului de familie Șahrai Alexandr suma de 36.000 Euro, ce

reprezentau o parte din banii primiți pentru vânzarea apartamentului. Banii în sumă de 36.000

Euro, i-au fost transmiși pentru păstrare lui Șahrai Alexandr, deoarece soțul părții vătămate

avea temeri că aceasta va pierde banii.

Ulterior, Șahrai Alexadr s-a angajat să-i ajute pe Pastuhova Natalia și soțul acesteia cu

procurarea unei case de locuit, care aparținea familiei Bogoslaveț, or actele imobilului nu erau în

regulă și la acel moment nu era posibil de încheiat contractul de vânzare cumpărare, respectiv

Pastuhova Natalia împreună cu soțul s-au mutat în acel imobil, după care Pastuhova Natalia i-a

transmis lui Șahrai Alexadr suma de 4.000 Euro, ca ultimul să dispună de suma integrală

(40.000 Euro) pentru plata imobilului situat în mun. Chișinău, str. Vlad Țepeș 47.

În anul 2015, aproximativ în luna aprilie, Șahrai Alexadr nu a preîntâmpinat-o pe

Pastuhova Natalia, dar a decis de unul singur că banii primiți de la aceasta să-i folosească

împreună cu companionul său Avdonin Igor ca să cumpere o casă pe numele său, pentru a fi

vândută în scurt timp și a obține un profit.

Ulterior, Șahrai Alexadr, deși a întreprins mai multe acțiuni chipurile pentru a-i restitui

lui Pastuhova Natalia banii în sumă de 40.000 Euro, până la urmă nu i-a restituit. Respectiv nu

a fost posibil ca aceasta să-și procure pe numele ei bunul imobil în care locuia, fiind determinată

9

până la urmă să părăsească imobilul situat în mun. Chișinău, str. Vlad Țepeș, nr. 47, de către

noul proprietar Moreșanu Ruslan.” (f.d. 124, vol. II).

Făcând o analiză a circumstanțelor de fapt descrise mai sus, raportate la elementele

constitutive ale infracțiunii de delapidare a averii străine, în redacția reținută de către

prima instanță, se atestă că acestea nu se regăsesc în fapta prejudiciabilă precitată supra.

Instanța de recurs consideră că, o asemenea abordare a faptei prejudiciabile, lasă loc de

interpretare asupra învinuirii formulate inculpatului, de comiterea căreia este tras la

răspundere penală, or acțiunile acestuia nu sunt determinate cu suficientă precizie,

printr-o modalitate clară și concretă de săvârșire a faptei infracționale și o fixare

riguroasă a elementelor constitutive ale infracțiunii, așa precum au fost stabilite de către

legiuitor în norma de incriminare.

Decurgând din critica semnalată și anаlizând mоdul în саrе prima instanță а

sсhimbаt înсаdrаrеа juridiсă din infrасțiunеа рrеvăzută la аrt. 190 аlin. (5) Соd реnаl,

саrе еrа insеrаtă în învinuirеа din асtul dе sеsizаrе, în prevederile art. 191 alin. (5) Cod

penal, instanța de recurs constată că, prima instanță еrа оbligаtă să рună în disсuțiа

рărțilоr nоuа înсаdrаrе și să аtrаgă аtеnțiа inсulраtului сă i sе роаtе асоrdа tеrmеn

nесеsаr реntru рrеgătirеа арărării dе nоuа învinuirе și să sоliсite аmânаrеа judесății,

duрă сare judесаrеа сuzеi соntinuă.

Аvând în vеdеrе соnsесințеlе ре саrе lе роаtе аvеа sсhimbаrеа înсаdrării juridiсе,

lеgеа dе рrосеdură реnаlă рrеvеdе сă, în fаțа рrimеi instаnțе, асеаstă sсhimbаrе nu роаtе

аvеа lос dесât în аnumitе соndiții а сărоr îndерlinirе соnstituiе о gаrаnțiе аtât а

drерtului lа арărаrе аl рărțilоr și, în рrimul rând, аl inсulраtului, сât și а sоluțiоnării

соrесtе а саuzеi. Асеstе соndiții sunt рrеvăzutе în аrt. 325 аlin. (2) Соd dе рrосеdură

реnаlă, din саrе rеzultă сă mоdifiсаrеа învinuirii în instаnțа dе judесаtă sе аdmitе dасă

рrin асеаstа nu sе аgrаvеаză situаțiа inсulраtului și nu sе lеzеаză drерtul lui lа арărаrе.

Dе аiсi rеiеsе сă оbligаțiа instаnțеi еstе dе а рunе în disсuțiа рărțilоr nоuа înсаdrаrе,

рrосurоrul și рărțilе urmând să-și еxрună соnсluziilе сu рrivirе lа nесеsitаtеа și lа

tеmеiurilе sсhimbării înсаdrării juridiсе, însăși instаnțа fiind îndreptățită să аtrаgă аtеnțiа

аsuрrа соnsесințеlоr асеstеi sсhimbări și să еxрliсе drерturilе inсulраtului, și аnumе

drерtul dе а сеrе аmânаrеа judесății, реntru а-și рrеgăti арărаrеа în rароrt сu nоuа

înсаdrаrе.

Însă, din materialele cauzei rezultă că dоаr în саdrul dеlibеrării instаnțа dе judесаtă

а соnсhis аsuрrа infrасțiunii dе delapidare a averii străine, iar inсulраtul nu а disрus

аsuрrа роsibilitățilоr dе а sе арărа îmроtrivа nоii învinuiri, ceea ce este inadmisibil în

respectarea garanțiilor unui proces echitabil.

În continuare, instanța de recurs reține că, prin Legea nr. 179 din 26 iulie 2018, în

vigoare la 17 august 2018, norma de incriminare din această cauză - art. 191 Cod penal,

a suportat modificări, după cum urmează:

„ 5. La articolul 191, în dispoziția alineatului (1), textul „însușirea ilegală a bunurilor

10

altei persoane, încredințate în administrarea vinovatului” se substituie cu textul

„însușirea, dispunerea sau folosirea ilegală a bunurilor altei sau ale altor persoane de

către cel căruia i-au fost încredințate în baza unui titlu și cu un anumit scop ori refuzul de

a le restitui, care a produs daune considerabile”.

Așadar, după 17 august 2018, alin. (1) din art. 191 Cod penal, avea următorul

cuprins: „(1) Delapidarea averii străine, adică însușirea, dispunerea sau folosirea ilegală a

bunurilor altei sau ale altor persoane de către cel căruia i-au fost încredințate în baza unui

titlu și cu un anumit scop ori refuzul de a le restitui, care a produs daune considerabile,

se pedepsește cu amendă în mărime pînă la 850 unități convenționale sau cu închisoare

de pînă la 3 ani, în ambele cazuri cu (sau fără) privarea de dreptul de a ocupa anumite

funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de pînă la 3 ani."

Concomitent, din conținutul sentinței pronunțate pe caz, rezultă că, prima

instanță, la judecarea cauzei, a dispus condamnarea inculpatului Șahrai Alexandr în

baza art. 191 alin. (5) Cod penal, reținând fapta potrivit calificativelor din redacția nouă

a dispoziției art. 191 alin. (5) Cod penal, și anume: „…folosirea ilegală a bunurilor altei

persoane de către cel căruia i-au fost încredințate cu un anumit scop, acțiune care a

produs daune în proporții deosebit de mari." (f.d. 139, vol. II).

În acest context, este evident că instanța de apel, la judecarea cauzei, nu a ținut

cont că fapta incriminată inculpatului a fost comisă în anul 2014, adică până la intrarea

în vigoare a modificărilor operate la art. 191 Cod penal prin Legea nr. 179 din 26 iulie

2018.

În continuare, instanța de apel, la judecarea cauzei în ordine de apel, urma să țină

cont de faptul că prin Legea nr. 179 din 26 iulie 2018, infracțiunea de delapidare a averii

străine nu a fost decriminalizată, dar a fost concretizată latura obiectivă a acesteia prin

modalități alternative de comitere a faptei prejudiciabile. Mai mult de atât, în acțiunile

inculpatului au fost reținute semnele calificative ale infracțiunii de delapidare a averii

străine potrivit redacției noi, care la acel moment (anul 2014) nu erau prevăzute de

legea penală.

Așadar, se atestă că la judecarea apelurilor declarate, instanța de apel, verificând

legalitatea și temeinicia hotărârii atacate, nu a sesizat erorile de drept admise de către

instanța ierarhic inferioară, ci le-a preluat întocmai.

Rezumând cele menționate mai sus, instanța de recurs remarcă faptul că instanța

ierarhic inferioară nu a judecat cauza penală în strictă conformitate cu cerințele prescrise

la art. 414 Cod de procedură penală, din care considerent se atestă prezența temeiului

prevăzut la art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penal, fiind incidentă soluția de

admitere a recursului ordinar declarat de către avocatul Macovei Mircea în numele

inculpatului și inculpatul Șahrai Alexandr, cu casarea totală a deciziei și dispunerea

rejudecării cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

La rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să se conducă de prevederile art.

11

436 Cod de procedură penală, care reglementează procedura de rejudecare și limitele

acesteia, să se pronunțe corespunzător și în strictă conformitate cu prevederile legii

penale și procesual-penale asupra tuturor circumstanțelor de fapt și de drept ale cauzei

și să țină seama de cele invocate în prezenta decizie și nemijlocit de motivele casării

acesteia, să înlăture omisiunile admise și să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată, în

conformitate cu prevederile art. 417 Cod de procedură penală

penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Admite recursul ordinar declarat de către avocatul Macovei Mircea în numele

inculpatului și inculpatul Șahrai Alexandr, casează total decizia Colegiului penal al Curții

de Apel Chișinău din 29 iunie 2022, în cauza penală în privința lui Șahrai Alexandr

XXXXX, și dispune rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de

judecată.

Șahrai Alexandr XXXXX, urmează a fi eliberat din penitenciar, dacă în privința

acestuia nu este aplicată măsura preventivă sub formă de arest sau nu execută pedeapsa

penală în baza altor hotărâri judecătorești.

Decizia nu este susceptibilă căilor de atac.

Pronunțată integral la 27 iulie 2023.

Președinte Guzun Ion

Judecători Talpă Boris

Daguța Sergiu

Eremciuc Ghenadie

Donos Aliona

12