1ra-1587/22 — Art.264/1 alin.4 CP

Prin sentința Judecătoriei Orhei (sediul Telenești) din 13 octombrie 2021, pe baza probelor administrate la faza de urmărire penală, conform prevederilor art. 3641 Cod de procedură penală, Spinei Grigore a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 2641 alin. (4) Cod penal, la 6 (șase) luni închisoare, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis. În baza art. 90 Cod penal, pedeapsa aplicată lui Spinei Grigore, prin sentința a fost suspendată condiționat pe o perioadă de probațiune 2 ani.

În sentință prima instanță a constatat că: la data de 28 august 2020, după orele 1820, fiindu-i anulat prin sentința Judecătoriei Orhei (sediul Telenești) din 26.12.2019 dreptul de a conduce mijloace de transport, contrar cerințelor pct.14 lit.a) din Regulamentul circulației rutiere aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.357 din 13.05.2009 potrivit căruia „conducătorului de vehicul îi este interzis să conducă vehiculul în stare de ebrietate, sub influența drogurilor sau altor substanțe contraindicate, sub influența preparatelor medicamentoase care provoacă reducerea reacției, fiind bolnav, traumatizat sau într-o stare avansată de oboseală de natură să-i afecteze capacitatea de conducere”, intenționat, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, după ce a consumat băuturi alcoolice a condus automobilul de model „XX”, cu numărul de înmatriculare XXX, din localitatea xX raionul Telenești spre localitatea Crăsnășeni raionul Telenești, iar la ieșirea din localitatea Bogzești neisprăvindu-se cu conducerea mijlocului de transport, la aceiași dată în jurul orei 18:50 min, a comis un accident rutier. La fața locului s-a deplasat angajatul Inspectoratului de poliție Telenești, Macari Vadim, care a documentat cazul accidentului rutier și care l-a suspectat pe 1 Spinei Grigore de conducerea mijlocului de transport în stare de ebrietate alcoolică. Cu scopul de a se stabili cu certitudine, dacă conducătorul auto Spinei Grigore a consumat sau nu băuturi alcoolice înainte de a se urca la volanul mijlocului de transport, fiind transportat la Spitalul raional Telenești a fost supus testării alcooloscopice cu alcooltesterul „Drager 8510 RO” și i-au fost prelevate probe biologice. Conform procesului verbal nr.83 din data de 28.08.2020 al examinării medicale de constatare a faptului de consumare a alcoolului, stării de ebrietate și a naturii ei la Spinei Grigor în urma testării alcoolscopice s-a stabilit o concentrație a vaporilor de alcool în aerul expirat de 1,22 mg/l, iar în urma prelevării probelor biologice pentru examenul medical s-a stabilit o concentrație de alcool în sânge de 2,30 g/l, ceea ce potrivit prevederilor alin.(3) art.13412 Cod penal corespunde stării de ebrietate alcoolice cu grad avansat. Acțiunile inculpatului Spinei Grigore au fost calificate în baza art. 2641 alin. (4) Cod penal, adică conducerea mijlocului de transport de către o persoană care se află în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat, acțiune săvârșită e către o persoană care nu deține permis de conducere.

Sentința a fost atacată cu apel de către procurorul în Procuratura raionului Telenești, Calugher Lilia, prin care a solicitat casarea acesteia în partea stabilirii pedepsei cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care să fie aplicată pedeapsa cu închisoare pe un termen de 5 (cinci) luni, în penitenciar de tip semiînchis. 3.1. În motivarea apelului partea acuzării a menționat că, instanța de fond urma să-i aplice lui Spinei Grigore o pedeapsa echitabilă, în limitele sancțiunii legii, pedeapsa care să-l descurajeze atât pe inculpat, dar și pe ceilalți membrii ai societății de a săvârși asemenea fapte. Totodată, a fost reținut faptul că, antecedentele penale lui Spinei Grigore sunt stinse, vina a recunoscut-o și sincer se căiește, se caracterizează pozitiv, însă cele menționate supra, nu pot servi ca circumstanțe pentru aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal, deoarece nu au legătură cu fapta comisă și nu caracterizează pe inculpatul ca o persoană responsabilă. De asemenea, a fost invocat faptul că, Spinei Grigore deși nu are antecedente penale, anterior a fost condamnat pentru conducerea mijlocului de transport în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat precum și a fost supus răspunderii contravenționale pentru comiterea contravențiilor în domeniul circulației rutiere de 8 ori. Prin urmare, aplicarea unei pedepse privative de libertate ar atinge scopului de corectare și reeducare a inculpatului. Astfel, a considerat că, prima instanța a pronunțat o sentința care este contrară legii în partea individualizării pedepsei.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 12 iulie 2022 a fost admis apelul acuzatorului de stat, casată sentința parțial în partea individualizării pedepsei penale, pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care pedeapsa stabilită sub formă de închisoare pe un termen de 6 (șase) luni, inculpatului Spinei Grigore a fost suspendată condiționat pe o perioada de probațiune de 4 (patru) ani. 2 4.1. În motivarea soluției instanța de apel a menționat că, aplicarea pedepsei sub forma de închisoare cu suspendarea condiționată a executării pedepsei și aplicarea perioadei de probațiune, prevăzută de art. 90 Cod penal, este echitabilă, va contribui în cel mai eficient mod la atingerea scopului de restabilire a echității sociale și prevenire săvârșirii de noi infracțiuni. Totodată instanța de apel a reținut că, pedeapsa este echitabilă și atunci când este capabilă de a contribui la realizarea altor scopuri ale pedepsei penale, cum ar fi corectarea condamnatului și prevenirea comiterii unei noi infracțiuni atât de către condamnat, cât și de alte persoane În același context instanța de apel a menționat că, aplicarea unei pedepse prin prisma art.90 Cod penal, cu stabilirea unui termen de probațiune de 4 ani, va asigura executarea scopului pedepsei prevăzut de legiuitor.

Decizia instanței de apel a fost atacată cu recurs ordinar de către avocatul Iorga Emil în numele inculpatului, prin care, fără a invoca careva dintre temeiurile pentru recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, recurentul solicită casarea deciziei cu menținerea sentinței primei instanțe. 5.1 În motivarea recursului partea apărării a menționat că, instanța de apel a ajuns greșit la concluzia, că corectarea și reeducarea inculpatului este posibilă cu aplicarea unei perioade de probațiune de patru ani care în opinia inculpatului este excesiv de lungă, or activitatea inculpatului este în legătură indisolubilă cu utilizarea mijlocului de transport necesar pentru deplasarea la ceremoniile de ordin spiritual. Menționează faptul că, prima instanța a dat o apreciere corectă a situației de fapt cu aplicarea principiilor de individualizarea a pedepsei care urmează a fi menținută.

Procurorul a depus referință la recursul declarat de partea apărării, pledând pentru inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat. În opinia procurorului, instanța de apel și-a argumentat suficient soluția în sensul pedepsei penale stabilite, a ținut cont în deplină măsură de principiile generale de aplicare a pedepsei, precum și de criteriile generale de individualizarea pedepsei, de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul și scopul acesteia, de persoana celui vinovat.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar din speță în raport cu materialele cauzei și argumentele prezentate, Colegiul penal concluzionează asupra inadmisibilității acestuia, din considerentele ce urmează. Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că recursul este vădit neîntemeiat. Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute în art. 427, fiind în drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate, fără a agrava situația condamnaților, iar la rândul său art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală prevede că, hotărârile instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei. 3 Potrivit practicii judiciare constante, erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept material sau substanțial. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Din analiza recursului ordinar declarat de către partea apărării, Colegiul penal nu a stabilit că recurentul ar fi indicat în mod expres în text vreun temei din cele prevăzute la art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, solicitările recurentului fiind motivate sub aspectul că pedeapsa aplicată este prea aspră, astfel că acestea se încadrează, de fapt, în temeiul de drept prevăzut la art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală și anume: au fost aplicate pedepse individualizate contrar prevederilor legale. Analizând decizia instanței de apel, în raport cu argumentele recursului, Colegiul penal constată, că astfel de eroare de drept nu și-a găsit confirmarea la examinarea recursului declarat. În acest sens Colegiul penal reiterează, că potrivit prevederilor art. 7 Cod penal, la aplicarea legii penale se ține cont de caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, de persoana celui vinovat și de circumstanțele atenuante și agravante. Potrivit prevederilor art. 61 Cod penal, pedeapsa penală este o măsură de constrângere statală și un mijloc de corectare și reeducare a condamnatului și, respectiv, are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea condamnatului, cât și a altor persoane. În conformitate cu art. 75 Cod penal, persoanei recunoscute vinovată de săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele fixate în Partea specială a prezentului cod în strictă conformitate cu dispozițiile Părții generale a prezentului cod. La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de judecată ține cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele atenuante și agravante, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia. O pedeapsă mai aspră din numărul celor alternative prevăzute pentru săvârșirea infracțiunii se stabilește numai în cazul în care o pedeapsă mai blândă, din numărul celor menționate, nu va asigura atingerea scopului pedepsei. Conform sentinței primei instanțe, inculpatul a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 2641 alin. (4) Cod penal, adică conducerea mijlocului de transport de către o persoană care se află în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat, care nu deține permis de conducere, a cărui sancțiune prevede pedeapsă cu cu muncă neremunerată în folosul comunității de la 200 la 240 de ore sau cu închisoare de pînă la 1 an. Colegiul penal constată că, instanța de apel a conchis în mod corect că, deși prima instanța a reiterat prevederile art.6,7,61, 75-78 din Codul penal, nu le-a aplicat corespunzător, or termenul de probațiune 2 ani, nu este suficient în vederea corectării și reeducării inculpatului. 4 Totodată, Colegiul atestă că instanța de apel corect a statuat, că pedeapsa a fost stabilită de către prima instanță, ținând cont de faptul că examinarea cauzei a avut loc pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală conform procedurii prevăzute de art. 3641 Codul de procedura penală, prin urmare, inculpatul a beneficiat de reducerea pedepsei cu 1/3 a limitelor de pedeapsă. Colegiul penal consideră corecte concluziile instanței de apel, cu referire la pedeapsa penală echitabilă atunci când este capabilă de a contribui la realizarea altor scopuri pedepsei penale, cum ar fi corectarea condamnatului și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât de către condamnat, precum și de alte persoane. Or, practica judiciară demonstrează că, o pedeapsă prea aspră generează apariția unor sentimente de nedreptate, jignire, înrăire și de neîncredere în lege, fapt ce poate duce la consecințe contrare scopului urmărit. Prin urmare, Colegiul penal consideră că instanțele de fond în mod întemeiat a considerat că în speță este posibilă dispunerea suspendării executării pedepsei cu închisoare, deoarece va duce la corectarea și reeducarea inculpatului Spinei Grigore. Astfel, Colegiul penal consideră, că instanța de apel, individualizând pedeapsa inculpatului a ținut cont de prevederile legale expuse supra și a motivat aplicarea față de inculpat a pedepsei închisorii cu suspendarea condiționată în baza tuturor circumstanțelor constatate în speță determinante pentru stabilirea pedepsei. În contextul celor expuse mai sus, Colegiul penal reține că, la stabilirea pedepsei inculpatului Spinei Grigore pentru infracțiunea comisă instanță de apel nu au comis erori de drept, pedeapsa aplicată inculpatului este una corectă, deoarece la stabilirea acesteia au fost respectate exigențele legii, iar argumentele recursului în acest sens sunt neîntemeiate. Din considerentele expuse, Colegiul penal conchide că, temeiul invocat de recurent prevăzut la art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, nu și-a găsit confirmare la examinarea recursului. Astfel de eroare de drept în speța examinată nu s-a comis, prin urmare, hotărârea atacată este legală și întemeiată, iar recursul urmează a fi declarat inadmisibil ca fiind vădit neîntemeiat.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, DECIDE : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocat avocatul Iorga Emil în numele inculpatului Spinei Grigore, împotriva deciziei Colegiului penal a Curții de Apel Chișinău din 12 iulie 2022, în cauza penală în privința lui Spinei Grigore, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată va fi pronunțată la 20 iulie 2023. Președinte Guzun Ion Judecătorii Eremciuc Ghenadie Țurcan Anatolie 5