1ra-1732/2022 — Art. 186 alin. 2 lit. b, c, d CP

Prin sentința din 14 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, pronunțată în cauza penală examinată pe baza probelor administrate la faza de urmărire penală, conform art. 3641 Cod de procedură penală, Bazatin Andrei a fost condamnat în baza art. 186 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal la 1 an închisoare. Conform art. 84 alin. (4) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, cu includerea parțială a pedepsei executate, aplicate prin sentința din 18.12.2020 a Judecătoriei Chișinău, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă de 5 ani închisoare, cu executare în 1 penitenciar de tip semiînchis. Termenul pedepsei s-a calculat de la 14.12.2021, cu includerea în termenul pedepsei perioadei executate a pedepsei din 18.12.2020 până la 14.12.2021 stabilite prin sentința din 18.12.2020. S-a aplicat față de Bazatin Andrei arestare preventivă din data de 14 decembrie 2021, pentru asigurarea executării pedepsei cu închisoare, menținând deținerea acestuia în penitenciar, până la devenirea sentinței definitive. Corpurile delicte: un cheis de culoare gri, confecționat din plastic în care se află mai multe instrumente pentru automobil, care a fost restituit părții vătămate Tăbîrță Mihail prin recipisa din 27.05.2020, s-a lăsat în posesia părții vătămate numite.

Instanța de fond a constatat că inculpatul Bazatin Andrei, împreună și prin înțelegere prealabilă cu altă persoană în privința căreia cauza penală a fost disjunsă în procedură separată, având scopul sustragerii bunurilor altei persoane, manifestând intenție directă, conștientizând caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările și dorind în mod conștient survenirea lor, la 14 aprilie 2020, orele 22:00, aflându-se în preajma blocului de locuit din mun. XXXX, str. XXXX, prin deteriorarea geamului lateral dreapta, au pătruns în automobilul de model ”Mercedes Sprinter” cu n/î XXX, parcat în curtea blocului, care aparține lui Tăbîrță Mihail, de unde pe ascuns au sustras automagnitola de model „Xomax”, de culoare negru la preț de 4000 lei, frigider portativ de culoare albastru combinat cu gri la preț de 1200 lei, telefon mobil de model ”Redmi Note 5”, în care erau înserate cartelele SIM de la operatorii din alte țări la preț de 2000 lei, geanta sport de culoare roșu combinat cu negru cu inscripția „Nike” la preț de 1500 lei, o geantă din plastic cu instrumente pentru automobil la preț de 1000 lei, după care cu bunurile sustrase au părăsit locul comiterii infracțiunii, astfel pricinuindu- i părții vătămate un prejudiciu material considerabil în suma totală de 9700 lei. Instanța a reținut că inculpatul a recunoscut în totalitate faptele incriminate și a solicitat examinarea cauzei în procedura simplificată, prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală, cererea inculpatului, fiind admisă de către instanța de fond. Prima instanța a încadrat acțiunile inculpatului în baza art. 186 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal, ca infracțiune de furt, adică sustragere pe ascuns a bunurilor altei persoane, săvârșit de două persoane, cu pătrundere în automobil, cu cauzarea de daune în proporții considerabile. La stabilirea pedepsei, instanța a ținut cont de prevederile art. 61, 75 Cod penal și de faptul că inculpatul a săvârșit o infracțiune mai puțin gravă, anterior a mai fost condamnat pentru comiterea infracțiunilor intenționate, că a recunoscut vinovăția și s-a căit sincer, ca circumstanțe atenuante a fost stabilită căința sinceră, iar agravante - săvârșirea infracțiunii de către o persoană care anterior a mai fost condamnată pentru infracțiuni similare, la locul de trai se caracterizează negativ, la evidența medicului narcolog și psihiatru nu se află, a recuperat părții vătămate prejudiciul cauzat prin infracțiune, nu este căsătorit și nu are careva persoane la întreținere, că beneficiază de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege, în cazul pedepsei cu închisoare, conform art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, concluzionând că corectarea și reeducarea lui este posibilă doar prin aplicarea pedepsei închisorii. 2

Avocatul Aurelia Mîrzîncu a declarat apel, solicitând casarea parțială a sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care în privința inculpatului să fie aplicată o pedeapsă mai blândă. Apelantul a invocat că inculpatul consideră sentința pasibilă de a fi casată în partea aplicării pedepsei, or fiind recunoscut în calitate de învinuit, Bazatin Andrei recunoaște integral vina, se căiește în cele comise și a explicat că a comis sustragerea bunurilor din automobilul de model ”Mercedes Sprinter”. Cu referire la prevederile art. 61 alin. (2), 75 Cod penal, și la personalitatea inculpatului, care are domiciliul în s. Mihailovca, r-nul Cimișlia, este angajat în câmpul muncii, apelantul a considerat că pedeapsa definitivă pe un termen de 5 ani închisoare, este una prea aspră. A considerat apelantul că, că în contextul argumentelor invocate în apel, la judecarea acestei cauzei, instanța de fond nu a respectat întocmai principiile de bază care reglementează desfășurarea unui proces penal echitabil, aplicându-i inculpatului o pedeapsă prea aspră.

Prin decizia din 27 septembrie 2022 a Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău, apelul avocatului a fost respins ca fiind nefondat, cu menținerea sentinței. Termenul executării pedepsei cu închisoarea de către Bazatin Andrei a fost calculat din 27.09.2022, cu includerea perioadei executate de la 18.12.2020 până la 27.09.2022. Instanța de apel a indicat că instanța de fond a analizat obiectiv cumulul de probe prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării lor, care în ansamblu au dovedit fără echivoc vinovăția inculpatului Bazatin Andrei în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.186 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal, furtul, adică sustragere pe ascuns a bunurilor altei persoane, săvârșit de două persoane, cu pătrundere în automobil, cu cauzarea de daune în proporții considerabile. Referitor la cererea inculpatului din 24.06.2022 cu privire la aplicarea amnistiei și încetarea procesului penal în privința sa în legătură cu intervenirea actului de amnistie, conform Legii nr. 243 din 24.12.2021, privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova, depusă în cadrul judecării cauzei penale în ordine de apel (f.d. 212, vol. 1), instanța de apel a statuat că această nu este întemeiată și a respins-o, întrucât cererea nu își găsește confirmarea la judecarea apelului declarat, neexistând motive temeinice de implicare a instanței de apel în sensul casării hotărârii contestate anume sub acest aspect. Or, conform art. 107 alin.(1) Cod penal, amnistia este actul ce are ca efect înlăturarea răspunderii penale sau a pedepsei fie reducerea pedepsei aplicate sau comutarea ei. În această ordine de idei, instanța de apel a menționat că, potrivit art. 6 alin.(1) lit. h) al Legii privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței RM, nr. 243 din 24 decembrie 2021, prevederile art. 1–5 nu se aplică persoanei în privința căreia a fost înlăturată anterior răspunderea penală, de trei sau mai multe ori, în temeiul împăcării părților conform prevederilor art. 109 Cod penal nr. 985/2002. 3 Mai mult decât atât, din materialele cauzei penale (revendicare f.d. 53, vol. 1) instanța de apel a stabilit că, Bazatin Andrei a săvârșit în repetate rânduri diferite infracțiuni, fiind condamnat prin: sentința din 19.04.2018 a Judecătoriei Chișinău, (sediul Centru), pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 369 alin. (1) Cod penal, la pedeapsa 60 ore muncă neremunerată în folosul comunității, cu executare în unitatea militară; sentința din 11.09.2020 a Judecătoriei Cimișlia (sediul Central), pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. e) Cod penal, la pedeapsa 3 ani 6 luni închisoare. În temeiul art. 90 alin. (1) Cod penal, executarea pedepsei cu închisoare a fost suspendată condiționat pe un termen de probațiune de 4 ani; sentința din 18.12.2020 a Judecătoriei Chișinău (sediul Buiucani), pentru comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 27, 186 alin. (2) lit. c), d), art. 217 alin. (2) Cod penal, în temeiul art. 84 alin. (1) Cod penal, la pedeapsă definitivă de 1 an închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis. Conform art. 85 alin. (1) Cod penal, la pedeapsa numită, s-a adăugat parțial partea neexecutată a pedepsei aplicate prin sentința din 11.09.2020 a Judecătoriei Cimișlia (sediul Central), fiind-i stabilit lui Bazatin Andrei pedeapsa definitivă de 4 ani 8 luni închisoare, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. Totodată, instanța de apel a stabilit, că în privința inculpatului anterior a fost înlăturată răspunderea penală de trei ori și procesele penale au fost încetate în legătură cu împăcarea părților, din care considerente inculpatul Bazatin Andrei în prezenta cauza penală nu cade sub incidența prevederilor Legii privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova, nr. 243 din 24 decembrie 2021.

Împotriva deciziei instanței de apel a declarat recurs ordinar avocatul Aurelia Mîrzîncu în interesele inculpatului Bazatin Andrei, solicitând casarea hotărârilor instanței de fond și a instanței de apel cu dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de apel (vol.I, f.d. 244-245). Recurentul indică că nu sunt de acord cu soluția instanțelor de fond și de apel în partea ce ține de individualizarea pedepsei, din motiv că instanța de apel nu s-a expus motivat asupra argumentelor inculpatului și nu a respectat principiile generale ce reglementează desfășurarea procesului penal. Or, inculpatul a recunoscut vina și a solicitat examinarea cauzei penale prin prisma art. 3641 Cod de procedură penală, se căiește sincer de cele comise, are domiciliu permanent în s. Mihailovca, r-nul Cimișlia, este angajat în câmpul muncii. Prin urmare, consideră că inculpatului i-a fost aplicată o pedeapsă prea aspră. De asemenea, consideră recurentul că instanța de apel ilegal a respins cererea inculpatului privind conexarea cauzelor nr. 1a-880/22 și nr. 1a-113/22, care se aflau pe rol la același judecător și cererea privind aplicarea amnistiei în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova. Menționează recurentul că, potrivit art. 9 din Legea nr.243 din 24.12.2021, persoanele condamnate pentru concurs de infracțiuni se amnistiază pentru fiecare infracțiune în parte, dacă vreuna dintre acestea întrunește condițiile prezentei legi. 4 Astfel, în privința inculpatului poate fi aplicat actul de amnistie pentru infracțiunea comisă în baza art. 186 alin. (2) lit. c), d) Cod penal, care întrunește condițiile legii. În drept, recursul este întemeiat în temeiul prevederilor art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală.

În conformitate cu art. 431 alin. (1), pct. 11) Cod de procedură penală, procurorul, a prezentat referință pe marginea recursului declarat, pledând pentru netemeinicia acestuia, considerând că urmează a fi declarat inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat.

Judecând recursul ordinar pe baza materialului din dosarul cauzei și argumentelor invocate, Colegiul Penal lărgit concluzionează că acesta urmează a fi admis din următoarele considerente. Potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de această instanță, inclusiv în temeiul când hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor din apel și s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale. Instanța de recurs doar verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Astfel, în esența recursul declarat în prezenta cauza penală abordează netemeinicia soluției instanței de fond și de apel referitor la individualizarea pedepsei penale aplicate, precum și referitor la refuzul aplicării actului de amnistie adoptat prin Legea nr. 243 din 24.12.2021, privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova. În ceea ce privește individualizarea pedepsei contrar prevederilor legii, Colegiul penal lărgit reține că în această parte argumentele din recursul declarat nu sunt întemeiate, ori materialele cauzei penale atestă cert faptul că inculpatul nu este la prima abatere de la legea penală, anterior a mai comis infracțiuni similare și a fost judecat atât la pedepse non-privative de libertate, cât și prin sentința din 18.12.2020 a Judecătoriei Chișinău (sediul Buiucani), pentru comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 27, 186 alin. (2) lit. c), d), art. 217 alin. (2) Cod penal, în temeiul art. 84 alin.(1), art.85 Cod penal, la pedeapsa privativă de libertate pe un termen de 4 ani 8 luni. În astfel de împrejurări de fapt, Colegiul penal lărgit reține că instanțele judecătorești inferioare, au dat deplină eficiență prevederilor art. 61, 75 Cod penal, cât și prevederilor art. 3641 alin.(8) Cod de procedură penală, și au aplicat făptuitorului o pedeapsa legală, echitabilă și proporțională, care corespunde pericolului social al infracțiunii comise coroborat cu personalitatea inculpatului, ori prin sentința instanței de fond în prezenta cauza penală, ținând cont de sentința din 18.12.2020 a Judecătoriei Chișinău (sediul Buiucani), inculpatului în temeiul art. 84 alin.(4) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni i s-a stabilit pedeapsa definitivă 5 ani închisoare cu executare în penitenciar de tip semiînchis. Pe această cale de concluzie, temeiuri pentru desființarea hotărârii instanței de apel și a instanței de fond, Colegiul penal lărgit nu le constată. 5 Cu toate acestea, Colegiul penal lărgit atestă că instanța de apel a comis următoarele erori de drept, care țin de neaplicarea la cererea inculpatului actului cu privire la amnistie, despre ce s-a indicat în recursul declarat, și care impun soluția instanței de recurs privind admiterea recursului și desființarea totală a deciziei instanței de apel, din următoarele considerente. Conform art. 424 alin.(1) Cod de procedură penală, instanța de recurs judecă recursul numai cu privire la persoana la care se referă declarația de recurs și numai în raport cu calitatea pe care aceasta o are în proces. În conformitate cu art. 424 alin.(2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute în art. 427, fiind în drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate, fără a agrava situația condamnaților. Potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de această instanță, inclusiv în temeiul când hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția. Sub acest aspect, Colegiul penal lărgit menționează că, potrivit art. 413 alin. (1) Cod de procedură penală, la judecarea apelului se aplică regulile generale pentru judecarea cauzelor în primă instanță, cu excepțiile prevăzute în Partea specială titlul II capitolul IV secțiunea 1. În corespundere cu art. 414 alin.(1), (2), (5) și (6) Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală, verifică declarațiile și probele materiale examinate de prima instanță prin citirea lor în ședința de judecată, cu consemnarea în procesul-verbal și se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel. Instanța de apel nu este în drept să-și întemeieze concluziile pe probele cercetate de prima instanță dacă ele nu au fost verificate în ședința de judecată a instanței de apel și nu au fost consemnate în procesul- verbal. Conform art. 415 alin. (1) pct. 2) Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând cauza în ordine de apel, este în drept să admită apelul, să caseze sentința parțial sau total, inclusiv din oficiu, în baza art. 409 alin. (2), și să pronunțe o nouă hotărâre, potrivit modului stabilit, pentru prima instanță. În corespundere cu art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, decizia instanței de apel trebuie să cuprindă temeiurile de fapt și de drept care au dus la admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date. Totodată, conform art. 1 alin. (1), art. 7 alin. (1) – (8) Cod de procedură penală, procesul penal reprezintă activitatea organelor de urmărire penală și a instanțelor judecătorești desfășurată în conformitate cu prevederile prezentului cod, exceptând doar situațiile când prioritate au reglementările internaționale sau când unele prevederi legale sunt declarate neconstituționale. Potrivit jurisprudenței naționale, apelul este o cale de atac ordinară, pentru ca cauza să fie supusă unei noi judecării, în vederea reformării hotărârii nedefinitive. Apelul este o cale de atac sub aspect de fapt și de drept, întrucât odată exercitat, provoacă un control integral atât în fapt, cât și în drept. Apelul este și o cale de reformare a hotărârii. În cazul admiterii lui, hotărârea atacată este desființată integral sau în parte, iar cauza va primi o nouă rezolvare în instanța de apel. În baza apelului se face o nouă 6 judecată în fond a cauzei, apreciindu-se probele din dosar, utilizându-se și posibilitatea administrării de noi probe (Hotărârea Plenului CSJ a RM din 12.12.2005, nr.22, Cu privire la practica judecării cauzelor penale în ordine de apel, pct. 1.). Colegiul penal lărgit constată că, la judecarea cauzei penale în ordine de apel, inculpatul prin cerere a solicitat aplicarea actului de amnistie ce rezultă din prevederile art.1 și 2 din Legea nr.243 din 24.12.2021, iar instanța de apel a respins această cerere invocând existența prohibiției stabilite de art.6 alin.(1) lit.h) din Legea nr.243 din 24.12.2021, însă în acest sens hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază această soluție, cât și materialele cauzei penale nu confirmă existența temeiului de drept în baza căruia cererea inculpatului cu privire la aplicarea amnistiei a fost respinsă. Conform art. 107 alin. (1) Cod penal, amnistia este actul ce are ca efect înlăturarea răspunderii penale sau a pedepsei, fie reducerea pedepsei aplicate sau comutarea ei. În conformitate cu art. 389 alin. (4) pct. 2) Cod de procedură penală, sentința de condamnare se adoptă cu stabilirea pedepsei și cu liberarea de executarea ei în cazul amnistiei conform art. 107 din Codul penal. Potrivit prevederilor art. 1 alin. (4) din Legea nr. 243 din 24.12.2021, privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova, aplicarea amnistiei față de persoanele inculpate se decide de instanța de judecată, la faza de judecare a cauzei. Conform art.2 alin.(1) din Legea nr. 243 din 24.12.2021, privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova, procesele penale în privința infracțiunilor săvârșite până la adoptarea prezentei legi, pentru care Codul penal nr.985/2002 prevede drept pedeapsă principală maximă o pedeapsă nu mai aspră decât pedeapsa cu închisoare pe un termen de 7 ani, încetează la faza de urmărire penală sau la cea de judecare a cauzei, cu excepțiile prevăzute de prezenta lege. În temeiul art.2 alin.(2) din Legea menționată supra, procesul penal în privința infracțiunilor ușoare, mai puțin grave și grave, săvârșite până la adoptarea prezentei legi de persoane care, la data comiterii infracțiunii, nu atinseseră vârsta de 18 ani, încetează la faza de urmărire penală sau la faza de judecare a cauzei. În conformitate cu art. 2 alin.(3) din Legea nr. 243 din 24.12.2021, încetarea procesului penal conform alin.(1) și (2) are loc cu acordul scris al persoanei bănuite, învinuite sau inculpate. Conform art.2 alin.(4) din Legea privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova (nr. 243 din 24.12.2021), în privința persoanei care refuză încetarea procesului penal, conform alin.(1)–(3) din prezentul articol, instanța de judecată, la pronunțarea sentinței, poate hotărî încetarea procesului penal dacă, în urma cercetării judecătorești, vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii a fost confirmată, inculpatul întrunește criteriile stabilite la art.1 și nu cade sub incidența art.6. Totodată, în conformitate cu art.6 alin.(1) din Legea nr. 243 din 24.12.2021), prevederile art.1–5 nu se aplică persoanei: 7 a) condamnate la detențiune pe viață sau a cărei pedeapsă capitală a fost comutată în pedeapsă cu închisoare ori în pedeapsa detențiunii pe viață și care a executat mai puțin de 25 de ani de închisoare; a1) bănuite, învinuite, inculpate sau condamnate care a fost condamnată anterior pentru săvârșirea cu intenție a unei infracțiuni grave, deosebit de grave sau excepțional de grave, executând în tot sau în parte pedeapsa cu închisoare; b) bănuite, învinuite, inculpate sau condamnate pentru una dintre infracțiunile calificate ca fiind deosebit de grave sau excepțional de grave, conform Codului penal nr.985/2002, ori calificate ca fiind infracțiuni grave conform art.71 din Codul penal aprobat prin Legea R.S.S. Moldovenești din 24 martie 1961; c) bănuite, învinuite, inculpate sau condamnate pentru săvârșirea cu intenție a unei infracțiuni în locurile de detenție; d) bănuite, învinuite, inculpate sau condamnate pentru una dintre infracțiunile prevăzute la următoarele articole din Codul penal nr.985/2002: art.135–139, art.140 alin.(2), art.1401–145, art.151, art.158 alin.(2)–(4), art.160 alin.(3), art.164 alin.(2) și (3), art.165, art.166 alin.(2) și (3), art.1661 și 167, art.168 alin.(2) și (3), art.169 alin.(2), art.171 și 172, art.174–1751, art.179 alin.(3), art.1812, art.183 alin.(2), art.186 alin.(5), art.187 alin.(2)–(5), art.188, art.189 alin.(2)–(6), art.190 alin.(5), art.191 alin.(5), art.196 alin.(4), art.2011, art.205 și 206, art.208–209, art.211 alin.(2), art.212 alin.(2)–(4), art.213, art.216 alin.(3), art.217 alin.(4), art.2171 alin. (3) și (4), art.2173, art.2174 alin. (2) și (3), art.2176, art.219 alin.(2), art.220 alin.(2) și (3), art.236 și 237, art.238 alin.(2), art.239 alin.(2), art.2391 și 2392, art.240 alin.(3) și (4), art.243 și 244, art.245–2461, art.247 alin.(2), art.248 alin.(3)–(7), art.2481 și 2482, art.252 alin.(2)–(4), art.257 și 258, art.2601–2611, art.264 alin.(2)–(6), art.2641, art.275, art.278–280, art.282–286, art.289– 2893, art.292, art.295 alin.(1)–(6), art.2951 alin.(1) și (2), art.2952 alin.(1)–(3), art.303– 315, art.322 alin.(2)–(6), art.324–329, art.3302, art.332–3351, art.337–343, art.344 alin.(2), art.345, art.347, art.349, art.352 alin.(3), art.360, art.3621 alin.(3), art.365 alin.(2) și (3), art.368 alin.(2), art.369 alin.(3), art.370 alin.(2) și (3), art.385–388; e) care a săvârșit infracțiunea prevăzută la art.1661 alin.(2)–(4), precum și a săvârșit asupra minorilor infracțiuni prevăzute la art.171–1751, art.201, art.206, art.208– 2082 din Codul penal nr.985/2002; f) bănuite, învinuite, inculpate sau condamnate pentru una dintre infracțiunile prevăzute la următoarele articole din Codul penal aprobat prin Legea R.S.S. Moldovenești din 24 martie 1961: art.63, art.72 alin.(2), art.1011, art.103, art.1031 alin.(2), art.104, art.1052, art.107 alin.(3) și (4), art.1121, art.1123, art.1131, art.1132, art.1151, art.116 alin.(2), art.1241 alin.(2), art.136, art.1554, art.1556 alin.(2), art.156 alin.(2), art.157 alin.(3) și (4), art.1649 alin.(3), art.177 alin.(4)–(6), art.184 alin.(3), art.1871 alin.(1), art.189, art.1981, art.200–2032, art.206, art.224, art.2242, art.2243, art.2246 alin. (2), art.2253, art.262, art.263, art.266, art.269; g) bănuite, învinuite, inculpate sau condamnate pentru o infracțiune săvârșită cu intenție și absolvită anterior în tot sau în parte, în temeiul actului de amnistie sau de grațiere, de pedeapsa stabilită pentru săvârșirea unei alte infracțiuni; 8 h) în privința căreia a fost înlăturată anterior răspunderea penală, de trei sau mai multe ori, în temeiul împăcării părților conform prevederilor art.109 din Codul penal nr.985/2002. Verificând aplicarea corectă a legii la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material, instanța de recurs constată că, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, iar instanța de apel, nu a respectat prevederile de drept nominalizate, deoarece, judecând cauza conform regulilor generale, potrivit descriptivului și dispozitivului deciziei contestate (pct. 4. din decizie): - nu a verificat împrejurările speței în raport cu prevederile art. 6 alin.(1) lit.a) – b), lit.h) din Legea nr. 243 din 24.12.2021, privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova, aspect invocat și de recurent (pct. 4., 5. din decizie) și de inculpat, prin cererea depusă la 21.06.2022 (vol. 1, f.d. 212). În acest sens Colegiul penal lărgit menționează că, în conformitate cu prevederile art. 97 pct.6) Cod de procedură penală, prezența antecedentelor penale ale bănuitului, învinuitului, inculpatului în procesul penal se constată prin anumite mijloace de probă, și anume prin certificat de cazier judiciar sau după caz, prin copii de pe hotărârile judecătorești de condamnare devenite definitive. Deși materialele cauzei penale conțin certificatul de cazier judiciar în privința inculpatului, cât și unele copii de pe hotărârile judecătorești anterioare cu privire la condamnarea inculpatului (f.d. 53, vol.I) din care nu rezultă existența prohibiției stabilite de art.6 din Legea nr.243 din 24.12.2021, instanța de apel în mod generic a indicat că actul de amnistie nu este aplicabil inculpatului la caz, deoarece anterior în repetate rânduri a săvârșit diferite infracțiuni și a fost de mai multe ori condamnat pentru infracțiuni similare, precum și anterior în privința inculpatului de trei ori a fost înlăturată răspundere penală în temeiul împăcării părților conform prevederilor art. 109 din Cod penal. Astfel, instanța de apel prin hotărârea adoptată nu a dat un răspuns cert și cu referire la probatoriul, din care motiv a respins cererea inculpatului referitor la aplicarea actului de amnistie, ori cele invocate în mod generic de către instanța de apel nu se regăsește în fapt prin materialele cauzei penale ca motiv legal de neaplicarea amnistiei. Împrejurările expuse atestă în mod lucid că instanța de apel nu a judecat cauza penală în condițiile legii, deoarece a adoptat o hotărâre care nu cuprinde motive legale pe care se întemeiază soluția, iar această constituie temeiul de drept pentru declararea recursului ordinar prevăzut de art. 427 alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală, și confirmă că recursul ordinar declarat este întemeiat. Conform art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, instanța de recurs casează total hotărârea atacată și dispune rejudecarea cauzei de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs. Dat fiind că încălcările normelor procedurale specificate, comise de către instanța de apel, constituie erori de drept prevăzute de art. 427 alin. (1) pct.6) Cod de procedură penală și care nu pot fi corectate de către instanța de recurs, ori urmează a fi cercetat suplimentar probatoriul din cauza penală referitor la personalitatea inculpatului, se impune soluția admiterii recursului ordinar declarat, casării totale a deciziei contestate 9 și dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să țină cont de împrejurările expuse, să înlăture erorile menționate, să judece cauza în strictă conformitate cu legea, și să adopte o hotărâre legală și întemeiată.

În conformitate cu art. 434, 435 alin. (1) pct. 2) lit. c), alin. (3) Cod de procedură penală, Colegiul Penal lărgit, DECIDE : Admite recursul ordinar declarat de avocatul Aurelia Mîrzîncu, casează total decizia din 27 septembrie 2022 a Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău, în privința inculpatului Bazatin Andrei XXXX și dispune rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată. Decizia motivată pronunțată integral la 10 iulie 2023. Președinte Ion Guzun Judecători Sergiu Daguța Ghenadie Eremciuc Boris Talpă Ion Malanciuc 10 Dosarul nr. 1ra-1732/2022 1-20060884-01-1ra-26122022 Curtea Supremă de Justiție DECIZIE