1ra-160/2021 — art. 217 alin. 2 CP

Dosarul nr. 1ra-160/2021

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

27 ianuarie 2021 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Boico Victor, Toma Nadejda,

examinând, fără citarea părților, în baza materialelor cauzei,

admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către avocatul

Croitor Alexei în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Chișinău din 26 mai 2020, în cauza penală în

privința lui

Bazatin Eugeniu Xxxxxxx, născut la xxxxxxxx,

domiciliat în mun. xxxxxx, str-la. xxxxxxxxx

Termenul examinării cauzei:

Prima instanță:29.10.2019 – 12.02.2020;

Instanța de apel: 12.03.2020-26.05.2020;

Instanța de recurs: 22.08.2020 –27.01.2021.

Asupra admisibilității în principiu a recursului ordinar în cauză, în

baza actelor din dosar, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție

A C O N S T A T A T :

februarie 2020, adoptată în conformitate cu art. 3641 Cod de procedură

penală, în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, Bazatin

Eugeniu xxxxxxx a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 217 alin. (2) Cod penal și condamnat în baza acestei Legi

la o pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 500 unități

convenționale, ceea ce constituie 25 000 lei.

S-a incasat de la Bazatin Eugeniu, în beneficiul statului cheltuielile

de judecată în sumă de 1680,00 lei suportate în legătură cu efectuarea

raportului de expertiză judiciară nr.xxxxxxxx din xxxxxxxxx.

Demersul procurorului privind încasarea cheltuielilor judiciare în

partea ce ține de salariul procurorului și consumabile (hârtie, copiator) în

sumă totală de 298,87 lei, a fost respins ca neîntemeiat.

A fost soluționată soarta corpurilor delicte.

Eugeniu, acționând cu scop de consum, neavând autorizație

corespunzătoare și fără scop de înstrăinare, a obținut din surse

necunoscute substanța sub formă de lichid de culoare cafenie, precum și

substanța de culoare cafenie cu aspect de praf și bulgări, care reprezintă

heroină, pe care în mod intenționat a păstrat-o la sine până la data

14.08.2019, ora 16:50, când a fost reținut de către angajații poliției.

În rezultatul percheziției efectuate în automobilul utilizat de către

Brăila Eugeniu Mircea de model „xxxxxxx” cu n/î „xxx xxx”, efectuată la

14 august 2019, a fost ridicat un pachet de țigări marca „Marlboro” în care

se conține un fragment de folie de hârtie cu praf de culoare cafenie, care

aparține lui Bazatin Eugeniu.

Ulterior, conform raportului de expertiză nr. xxxxxxxx din xxxxxxx,

a fost stabilit că substanța de culoare cafenie cu aspect de praf și bulgări,

depistată și ridicată la 14.08.2019, de la Bazatin Eugeniu, reprezintă heroină

(diacetilmorfmă), care se atribuie la categoria substanțelor stupefiante.

Cantitatea substanței stupefiante, heroină, constituia 0,064 g.

Conform pct. 13 a Listei substanțelor narcotice, psihotrope și a

plantelor care conțin astfel de substanțe depistate în trafic ilicit, precum și

cantitățile acestora, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 79 din 23

ianuarie 2006, cantitatea de 0,064g a substanței stupefiante - heroina, se

atribuie la „cantități mari.”

Astfel, prin acțiunile sale, Bazatin Eugeniu a comis infracțiunea

prevăzută de art. 217 alin. (2) din Codul penal, adică procurarea și

păstrarea drogurilor, săvârșită în proporții mari și fără scop de

înstrăinare, cu utilizarea drogurilor, a căror circulație în scopuri

medicinale este interzisă.

Alexei în numele inculpatului Bazatin Eugeniu a înaintat cerere de apel

prin care a solicitat casarea sentinței nominalizate în partea încasării de la

inculpat a cheltuielilor de judecată în sumă de 1 680 lei pentru efectuarea

expertizei judiciare.

În motivarea cererii de apel depuse, avocatul a menționat că:

- dispunerea unei expertize judiciare constituie o obligație

procesuală a procurorului (organului de urmărire penală), în faza de

urmărire penală, dacă circumstanțele cauzei o justifică. Expertiza

urmează a fi dispusă și în favoarea învinuitului pentru a respecta

drepturile procesuale ale acestuia, inclusiv principiul egalității armelor.

In cazul unei omisiuni a procurorului (organului de urmărire penală) de

a respecta o asemenea obligație, persoanele interesate pot utiliza

instrumentele procesuale prevăzute în instituția controlului judiciar al

procedurii prejudiciare. Părțile interesate pot solicita efectuarea unei

expertize judiciare la judecarea cauzei în prima instanță sau în instanța

de apel. In mod firesc, în toate cazurile, cheltuielile suportate pentru

efectuarea expertizelor sunt suportate de la bugetul de stat.

- efectuarea unei expertize judiciare pentru constatarea

circumstanțelor cauzei constituie o obligație pozitivă a autorităților, ce

derivă din articolul 124 alin. (1) din Constituție, iar dreptul părților de a

solicita efectuarea unei expertize din inițiativă proprie și pe cont propriu

este o garanție suplimentară prevăzută de normele procesuale

2020, a fost respins apelul declarat de către avocatul Croitor Alexei, în

interesele inculpatului Bazatin Eugeniu, și menținută sentința primei

instanțe.

4.1. Pentru a decide astfel, instanța de apel a remarcat că, potrivit

articolului 229 alin. (1), (2) și (3) Cod procedură penală, cheltuielile

judiciare sînt suportate de condamnat sau sînt trecute în contul statului.

Instanța de judecată poate obliga condamnatul să recupereze cheltuielile

judiciare, cu excepția sumelor plătite interpreților, traducătorilor,

precum și apărătorilor în cazul asigurării inculpatului cu avocat care

acordă asistență juridică garantată de stat, atunci când aceasta o cer

interesele justiției și condamnatul nu dispune de mijloacele necesare.

Achitarea cheltuielilor judiciare poate fi suportată și de

condamnatul care a fost eliberat de pedeapsă sau căruia i-a fost aplicată

pedeapsă, precum și de persoana în privința căreia urmărirea penală a

fost încetată pe temeiuri de nereabilitare. Instanța poate elibera de plata

cheltuielilor judiciare, total sau parțial, condamnatul sau persoana care

trebuie să suporte cheltuielile judiciare în caz de insolvabilitate a acestora

sau dacă plata cheltuielilor judiciare poate influența substanțial asupra

situației materiale a persoanelor care se află la întreținerea lor. Potrivit

prevederilor articolului 227 alin. (1) Cod procedură penală, cheltuieli

judiciare sunt cheltuielile suportate potrivit legii pentru asigurarea bunei

desfășurări a procesului penal.

Potrivit alin. (3) a aceleiași norme, cheltuielile judiciare se plătesc

din sumele alocate de stat dacă legea nu prevede altă modalitate.

Aliniatul (3) a normei pre-citate, reprezintă o normă generală și nu obligă

statul să suporte cheltuielile, ci să le achite la momentul necesar pentru a

facilita operativitatea acțiunilor organului de urmărire penală și pentru a

nu condiționa termenul rezonabil prin încasarea cheltuielilor judiciare de

la părțile în proces.

Totodată, instanța de apel a remarcat, că articolul 143 alin. (2) Cod

de procedură penală, potrivit căruia plata expertizelor judiciare efectuate

în cazurile prevăzute la alin. (1) se face din contul mijloacelor bugetului

de stat, a fost abrogat prin Legea pentru modificarea si completarea unor

acte legislative nr. 316 din 22.12.2017, în vigoare din 09.02.2018. Din

probatoriul cauzei, cu certitudine, se constată că la efectuarea raportului

de expertiză judiciară nr. XXXXXXX din xxxxxxxx, statul a cheltuit suma

de 1680.00 lei, iar potrivit practicii judiciare stabilite de Curtea Supremă

de Justiție, aceste cheltuieli judiciare urmează a fi puse în sarcina

inculpatului.

Prin urmare, instanța de apel a menționat că, prima instanță a

acordat deplină eficiență practicii judiciare stabilite de Curtea Supremă

de Justiție cu privire la interpretarea normelor menționate din care

rezultă că cheltuielile judiciare legate de efectuarea expertizei sunt

suportate de inculpat.

Eugeniu, a declarat recurs ordinar, invocând prevederile art. 427 alin. (1)

pct. 6), 8) Cod de procedură penală, a solicitat casarea deciziei Curții de

Apel Chișinău din 26 mai 2020 și rejudecarea cauzei de către aceeași

instanță de apel, în alt complet de judecată.

5.1. În motivarea recursului ordinar, recurentul a menționat că:

- conform art. 75 al Legii nr. 68 din 14.04.2016 in cauzele penale,

cheltuielile pentru efectuarea expertizei sunt suportate de către

ordonatorul expertizei judiciare din bugetul alocat, cu excepția cazurilor

prevăzute lа art. 42 alin. (2) din Codul de procedură реnаlă аl Republicii

Moldova. Plata cheltuielilor de judecată pentru еfесtuаrеа expertizelor

judiciare suportate din bugetul de stat se face соnfоrm procedurii

prevăzute de legislația de procesual penală;

- conform deciziei Curții Constituționale nr.116g/2018 privind

excepția de neconstituționalitate а unor dispoziții din articolul 142 alin.

(2) din Codul de рrосеdură penală din 6 septembrie 2018, s-a constatat

că în conformitate cu articolului 19 alin. (3) din Codul de рrосеdură

penală, procurorul (organul de urmărire penală) аrе obligația de а lua

toate măsurile prevăzute de lege pentru cercetarea sub toate aspectele,

соmрlеtă și obiectivă, а circumstanțelor cauzei, de а evidenția atât

circumstanțele саrе dovedesc vinovăția bănuitului, învinuitului sau

inculpatului, cât și сеlе саrе îl dezvinovățesc, рrесum și circumstanțele

саrе îi atenuează sau agravează răspundеrеа;

- efectuarea unei expertize judiciare pentru constatarea

circumstanțelor cauzei constituie о obligație pozitivă а autorităților, ce

derivă din articolul 124 alin. (1) din Constituție, iar dreptul părților de a

solicita efectuarea unei expertize din inițiativă proprie și pe cont propriu

este o garanție suplimentară prevăzută de normele procesuale.

declarat, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează

inadmisibilitatea acestuia din următoarele considerente:

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală,

instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului

declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în

camera de consiliu, este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în

cazul în care constată că recursul este vădit neîntemeiat. Potrivit practicii

judiciare constante erorile de drept pot fi erori de drept formal sau

procesual și erori de drept material sau substanțial. Instanța de recurs

verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea

atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor

de drept formal și material.

Din conținutul recursului declarat se constată că recurentul nu

invocă nici un temei de drept, din cele prevăzute de art. 427 alin. (1) Cod

de procedură penală, exprimând convingerea că, instanța de apel greșit a

ajuns la concluzia privind încasarea cheltuielilor judiciare din contul

inculpatului.

Verificând legalitatea hotărârii atacate sub acest aspect, Colegiul

penal atestă că motivul de recurs invocat de către recurent, nu și-a găsit

confirmarea, în speță nefiind constatate erorile de drept invocate.

Contrar celor invocate în recursul ordinar, Colegiul penal

consideră ca nefondată critica recurentului referitor la pretinsa încălcare

admisă de instanța de apel, precum că, nemotivat s-a dispus încasarea de

la Bazatin Eugeniu în beneficiul statului a sumei de 1 680 lei, cu titlu de

cheltuieli judiciare suportate în procesul penal. Or, instanța de apel

corect a specificat că norma prevăzută de art. 143 Cod de procedură

penală, urmează a fi interpretată ținând cont de modificările operate prin

Legea nr. 316 din 22 decembrie 2017, în vigoare la 09 februarie 2018,

potrivit căreia a fost abrogat alin. (2) al art. 143 Cod de procedură penală,

care prevedea că, plata expertizelor judiciare efectuate în cazurile

prevăzute la alin. (1) se face din contul mijloacelor bugetului de stat. Prin

urmare, voința legiuitorului a fost îndreptată spre obligarea

condamnaților de a achita cheltuielile de efectuare a expertizelor. Astfel,

scutirea condamnaților de la plata acestor sume urmează să prezinte

excepție, dar nu regula.

În continuitatea celor expuse, instanța de recurs notează că

inculpatul nu a prezentat careva probe, care ar demonstra faptul că acesta

nu dispune de surse financiare, iar situația sa financiară este dificilă.

Având în vedere că raportul de expertiză nr. xxxxxxxx din xxxxxx,

a fost efectuat după intrarea în vigoare a prevederilor Legii nr. 316 din 22

decembrie 2017 și ținând cont că nu au fost constatate careva

impedimente privind încasarea din contul inculpatului a cheltuielilor

judiciare, se ajunge la concluzia că soluția instanței de apel raportată la

prevederile art. art. 227, 229 alin. (1)-(3), 143 Cod de procedură penală,

este corectă.

Reieșind din cele expuse supra, Colegiul penal a ajuns la concluzia

că, temeiul invocat de recurent, nu și-a găsit confirmare la examinarea

recursului. Astfel, eroare de drept în speța examinată nu s-a comis, prin

urmare, hotărârea atacată este legală și întemeiată, deoarece la judecarea

cauzei în ordine de apel, instanța a respectat prevederile legale relevante,

prescrise de art. art. 414-419 Cod de procedură penală, fapt ce impune și

inadmisibilitatea recursului ordinar declarat, ca fiind vădit neîntemeiat.

penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul

Croitor Alexei în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Chișinău din 26 mai 2020, în cauza penală în

privința lui Bazatin Eugeniu xxxxxxx, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată va fi pronunțată la 26 februarie 2021.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Boico Victor

Toma Nadejda