1ra-444/22 — art.151 al.4 CP

1ra-444/22 — art.151 al.4 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 1ra-444/22

1-21065284-01-1ra-23032022

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

09 noiembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte - Timofti Vladimir

Judecători - Plămădeală Ghenadie, Țurcan Anatolie

Examinând fără citarea părților, în baza materialelor din dosar,

admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către avocatul

Corolevschi Maria în numele inculpatului Perstincic Andrei, împotriva

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 07 decembrie 2021, în

cauza penală de învinuire a lui

Perstincic Andrei XXXXX, născut la XXXXX,

originar și domiciliat în or. Briceni, str. XXXXX,

anterior condamnat prin hotărârile :

XXXXXX;

în comiterea infracțiunii prevăzute de art.151 alin. (4) Cod penal.

Termenii de examinare:

prima instanță: 04.05.2021 -09.08.2021;

instanța de apel: 03.09.2021 - 07.12.2021;

instanța de recurs: 23.03.2022 - 09.11.2022;

Asupra motivelor invocate în recurs, în baza materialelor din dosar,

Colegiul penal

A C O N S T A T A T :

2021, Perstincic Andrei a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.

151 alin. (4) Cod penal, la o pedeapsă sub formă de închisoare pe un

termen - 14 (paisprezece) ani și 6 (șase) luni, cu executarea în penitenciar

de tip închis.

Conform art. 85 alin. (1) Cod penal, prin cumul de sentințe, s-a

adăugat parțial la pedeapsa aplicată prin noua sentință partea neexecutată

a pedepsei aplicate prin sentința Judecătoriei Bălți, sediul Central din

02.11.2018, aplicându-i lui Perstincic Andrei definitiv - 18 (optsprezece) ani

închisoare, cu executarea în penitenciar de tip închis.

S-a încasat de la Perstincic Andrei în beneficiul Statului suma de

5252,00 lei, cu titlu de cheltuielile judiciare suportate pentru efectuarea

raportului de expertiză judiciară nr.202019C0438 din 22.01.2021 și

nr.202137A0029 din 22.03.2021.

A fost hotărâtă soarta corpurilor delicte.

Perstincic Andrei la 16 decembrie 2020, în intervalul orelor 16:00 – 23:00,

fiind în stare de ebrietate produsă de alcool, aflându-se în ospeție la

1

domiciliul lui Chirnițchi Bogdan, amplasat pe strada Independenței, 7, ap.

26 din orașul Briceni, unde consumau împreună băuturi alcoolice, în

rezultatul unui conflict apărut spontan, sub pretextul de a-1 împiedica pe

ultimul să consume alcool, urmărind scopul cauzării leziunilor corporale,

dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând

urmările prejudiciabile și admițând în mod conștient survenirea acestora,

intenționat a aplicat violență fizică față de ultimul, manifestată prin

aplicarea multiplelor lovituri cu un melesteu confecționat din lemn peste

diferite părți ale corpului, preponderent în regiunea capului și gâtului, iar ca

urmare al leziunilor corporale primite, victima Bogdan Chirnițchi la data de

19.12.2020, a decedat la propriul domiciliu.

Conform Raportului de expertiză judiciară medico-legală nr.

202019C0438 din 22.01.2021, la Bogdan Chirnițchi, au fost depistate

vătămări corporale grave periculoase pentru viață, sub formă de: plagă

contuză în regiunea supraorbitală pe stinga cu lezarea ramurei frontale a

arterei temporale supericiale stângi; plagă contuză la nivelul pleoapei

superioare a ochiului drept; echimoze și excoriații pe fâță; echimoze la

membrele superioare, care au fost produse intra vital, prin acțiunea

traumatică cu un obiect contondent dur, posibil în timpul și circumstanțele

indicate, care au cauzat hemoragie externă și decesul persoanei, precum și

hemoragii în țesuturile moi pericraniene, hemoragii în țesuturile moi ale

gâtului, hemoragii neînsemnate perilaringine și adiacente osului hiod, care au

fost produse intra vital, prin acțiunea unui corp contondent dur sau la

lovirea de acesta, nu sunt în legătură cauzală cu survenirea decesului și se

califică ca vătămări corporale neînsemnate.

Astfel, acțiunile inculpatului Perstincic Andrei au fost încadrate juridic

în baza art. 151 alin. (4) Cod penal, conform semnelor calificative –

”vătămarea intenționată gravă a integrității corporale și a sănătății, care este

periculoasă pentru viață, acțiuni care au provocat decesul victimei”.

3.1.Avocatul Lavric Andrei în numele inculpatului Perstincic Andre,

prin care a solicitat, casarea sentinței, rejudecarea cauzei și emiterea unei

noi hotărâri prin care Perstincic Andrei să fie achitat pe motivul lipsei

faptei.

În motivarea cererii de apel, recurentul a obiectat împotriva

îndepărtării inculpatului din ședință în prima instanță, notând că pe lângă

dreptul instanței de aplicare a sancțiunii, inculpatul dispune și de un șir de

drepturi procesuale care nu puteau fi limitate, precum ultimul cuvânt al

inculpatului.

A susținut că, acest drept exclusiv al inculpatului nu poate fi curmat

de instanță, fiind lipsit de dreptul de a își expune poziția pe caz.

Argumentând că, inculpatul a intrat în conflict cu prima instanță prin

dezacordul instanței de a satisface demersul inculpatului de a participa

nemijlocit la ședința de judecată, și de a audia martorii solicitați de

inculpat.

Conflictul a generat de la refuzul inculpatului de a da declarații prin

teleconferință, solicitând de a fi prezent nemijlocit în sala de ședință în

instanță.

Totodată, a notat că la pronunțarea sentinței, instanța necesita de a

verifica corectitudinea calificării acțiunilor inculpatului în raport cu

elementele constitutive a infracțiunii, a da o calificare corectă și a aplica

2

legea sau norma juridică în coraport cu fapta comisă și nu cum a solicitat

partea acuzării.

3.2. Inculpatul Perstincic Andrei, a solicitat rejudecarea cauzei.

În argumentarea apelului declarat, inculpatul a invocat dezacordul cu

modul în care s-a desfășurat judecarea cauzei în prima instanță, nefiind de

acord cu pedeapsa aplicată de prima instanță în privința sa.

A notat că din ședința primei instanțe a fost înlăturat, fiindu-i permis

să fie prezent doar la pronunțarea sentinței, prin ce i-a fost încălcate

drepturile sale.

decembrie 2021, au fost respinse, ca nefondate apelurile declarate, cu

menținerea sentinței atacate.

4.1. În motivarea soluției adoptate, instanța de apel efectuând o

cercetare amplă a probelor administrate în cauză în corespundere cu

prevederile art.412 Cod de procedură penală, audiind inculpatul în ședința

instanței de apel, a conchis asupra temeiniciei și legalității concluziei primei

instanțe privind constatarea vinovăției inculpatului Perstincic Andrei, în

comiterea infracțiunii încriminate, cât și asupra calificării juste a acțiunilor

acestuia în baza art.151 alin. (4) Cod penal.

Instanța de apel a constatat că, cauza în privința inculpatului

Perstincic Andrei a avut loc cu examinarea multilaterală de către prima

instanță, fiind verificat complet și obiectiv sub toate aspectele

circumstanțele cauzei în baza art.101 Cod de procedură penală, și dând

probelor administrate pe caz o apreciere legală din punct de vedere a

pertinenței, concludentei, utilității și veridicității ei, iar toate probele în

ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor și s-a constatat cu

certitudine comiterea de către inculpatul Perstincic Andrei a infracțiunii

prevăzute de art.151 alin.(4) Cod penal – ,,vătămarea intenționată gravă a

integrității corporale și a sănătății, care este periculoasă pentru viață, acțiuni

care au provocat decesul victimei".

Latura obiectivă a infracțiunii reținute prin fapta prejudiciabilă constă

în acțiunea de cauzare a vătămării grave a integrității corporale și a sănătății

și urmăririle prejudiciabile sub forma de vătămări grave a integrității

corporale și a sănătății care au determinat survenirea decesului victimei cît și

legătura de cauzalitate dintre fapta prejudiciabilă și urmărire prejudiciabile

au fost constatate și anume că, inculpatul Perstincic Andrei, care la 16

decembrie 2020, în intervalul orelor 16:00 – 23:00, fiind în stare de

ebrietate produsă de alcool, aflându-se în ospeție la domiciliul lui Chirnițchi

Bogdan, s-a manifestat prin aplicarea multiplelor lovituri cu un melesteu

confecționat din lemn peste diferite părți ale corpului victimei Chirnițchi

Bogdan, preponderent în regiunea capului și gâtului, în rezultatul cărora

aceasta la 19.12.2020 a decedat.

Acest fapt s-a confirmat prin declarațiile martorului Dvorschii

Liudmila, care a declarat că în ziua de 16.12.2020, inculpatul Perstincic

Andrei a fost observat în apartamentul victimei Bogdan Chirnițchi.

Ieșind de la serviciu la ora aproximativă -18:00 a văzut cum un om a

dorit să sară de la balconul casei de locuit de pe adresa: or. Briceni, str.

Independenței, nr. 7. Acel om se afla la etajul 3, la balconul apartamentului

cu nr. 26. ... S-a adeverit că acel om era Perstincic Andrei. ... În

apartamentul lui Chirnițchi Bogdan des veneau oameni anume cu scopul de

a consuma băuturi alcoolice, inclusiv și Perstincic Andrei care de obicei îl

3

aducea pe Bogdan Chirnițchi acasă, deoarece ultimul era beat și nu se ține

pe picioare (f.d.132-133, Vol. II).

La etapa urmăririi penale, ... martorul Caraman Andrei a declarat că

însăși Perstincic Andrei i-a comunicat despre faptul că l-a bătut pe Bogdan

Chirnițchi cu un melesteu, motivându-și acțiunile violente prin faptul că

Bogdan Chirnițchi consumă des băuturi alcoolice (f.d.23, Vol. I).

Complementar acestora, Colegiul a relevat despre procesul-verbal de

examinare a obiectului din 13.01.2021, în cadrul cercetării la fața locului la

19.12.2020, unde s-a depistat un melesteu cu lungimea de 50 cm, și anume

în o parte se observă mai multe pete de culoare brună roșietică

asemănătoare cu sânge (f.d.142-144, Vol.1).

Astfel, instanța de apel a constatat coroborarea deplină a probelor

cercetate, și care au confirmat faptul că, la 16.12.2020, Perstincic Andrei a

fost în apartamentul lui Bogdan Chirnițchi, cât și a aplicat lovituri asupra

victimei Bogdan Chirnițchi cu un melesteu. Iar conform Raportului de

expertiză judiciară nr.202019C0438 din 22.01.2021 (f.d.172-177, Vol.1), s-

a dovedit că decesul victimei Chirnițchi Bogdan a survenit ca rezultat al

hemoragiei externe din plăgile contuze de pe față – ce se confirmă prin

datele necropsiei și adeverite de rezultatele investigațiilor histologice de

laborator.

Instanța de apel coroborând declarațiile enunțate mai sus cu raportul

de expertiză s-a dovedit că urmările prejudiciabile au fost cauzate prin

loviturile aplicate de Perstincic Andrei, se exprimă prin plagă contuză în

regiunea supraorbitală pe stânga cu lezarea ramurei frontale a arterei

temporale superficiale stingi; plagă contuză la nivelul pleoapei superioare a

ochiului drept; echimoze și excoriații pe față, echimoze la membrele

superioare, care au fost produse intravital, în rezultatul acțiunii traumatice

a un obiect contondent dur, posibil în timpul și circumstanțele indicate, au

cauzat hemoragie externă și decesul persoanei și în comun, se califică ca

vătămare corporală gravă (dezvoltând fenomene periculoase pentru viață)

cât și faptul că acestea au determinat survenirea decesului victimei.

Totodată, apreciind conținutul acestei probe în cumul cu declarațiile

martorilor Dvorschii Liudmila și Caraman Andrei, a constatat ca fiind

dovedite urmările prejudiciabile din cauza acțiunilor violente a inculpatului

Perstincic Andrei exprimate prin lovituri asupra corpului, în regiunea

capului victimei Chirnițchi Bogdan.

Cu referire la obiecțiile privind înlăturarea inculpatului Perstincic

Andrei din ședința primei instanțe, la caz instanța de apel a admis demersul

de reluare a cercetării judecătorești, acordând părților posibilitatea

prezentării probelor noi și dispunând audierea inculpatului. Astfel, pretinsa

încălcare a drepturilor declarate de partea apărării, rămâne una

nemotivată, or, la judecarea cauzei în ordine de apel inculpatului i-a fost

acordată posibilitatea de a se expune pe marginea cauzei și dreptul de a fi

auzit.

Totodată, instanța de apel menționează că înlăturare a inculpatului

Perstincic Andrei din sala de judecată, este o măsură reglementată de

legislația procesual penală art.334 alin.(2) Cod de procedură penală, ,,dacă

inculpatul încalcă ordinea ședinței și nu se supune dispozițiilor președintelui

ședinței, ultimul îi atrage atenția asupra necesității respectării disciplinei, iar

în caz de repetare a încălcării ori de abatere gravă de la ordine, judecătorul

sau, după caz, completul de judecată dispune îndepărtarea lui din sala de

4

judecată, continuând procesul în lipsa acestuia. Sentința, însă, se pronunță în

prezența inculpatului sau se aduce la cunoștința acestuia imediat după

pronunțare".

Astfel, instanța s-a conformat normei sus citate și la pronunțarea

sentinței a asigurat prezența inculpatului în sala de judecată, aducându-i la

cunoștință soluția adoptată.

Urmare celor menționate, instanța de apel a conchis că prima instanță

constatând infracțiunea comisă de către inculpat, ținând cont de prevederile

legale a art. art. 7, 61, 75 Cod penal, a stabilit o pedeapsă echitabilă în

privința lui Perstincic Andrei, recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art.151 alin. (4) Cod penal.

Instanța a constatat că, a fost luat în considerare caracterul și gradul

prejudiciabil al faptei care este clasificată drept infracțiune deosebit de

gravă.

Referitor la personalitatea inculpatului, a stabilit că Perstincic Andrei

anterior a fost judecat, ultima condamnare fiind în baza sentinței

Judecătoriei Bălți, sediul Central din 02.11.2018, antecedentul penal fiind

nestins, la data comiterii infracțiunii s-a aflat în stare de recidivă

periculoasă. În privința inculpatului nu au fost stabilită existența

circumstanțelor atenuante.

În opinia instanței de apel, pedeapsa sub formă de închisoare aplicată

inculpatului Perstincic Andrei în baza art.151 alin.(4) Cod penal, de 14 ani

6 luni, este una legală, încadrându-se în limitele prevăzute de sancțiunea

normei încriminate.

Pedeapsa definitivă dedusă cu aplicarea art.85 alin.(1) Cod penal pe

un termen de 18 ani închisoare, cu executarea în penitenciar de tip închis,

este în corespundere cu împrejurările cauzei, normelor legale, și se

apreciază ca fiind capabilă să asigure realizarea scopului pedepsei penale de

corectare și reeducare a inculpatului. La caz, instanța de apel nu a

constatat careva temeiuri ce ar determina casarea sentinței primei instanțe.

atacată cu recurs ordinar de către avocatul Corolevschi Maria în numele

inculpatului Perstincic Andrei, în temeiul art. 427 alin. (1), pct. 6), 8), Cod

procedură penală, prin care invocă că ,,instanța de apel nu s-a pronunțat

asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde

motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice

dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o

eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței... . Nu au fost întrunite

elementele infracțiunii sau instanța a pronunțat o hotărâre de condamnare

pentru o altă faptă decât cea pentru care condamnatul a fost pus sub

învinuire, cu excepția cazurilor reîncadrării juridice a acțiunilor lui în baza

unei legi mai blânde...", astfel, a solicitat casarea hotărârea atât a primei

instanței cât și a instanței de apel, cu trimiterea cauzei penale la rejudecare

în instanța de apel.

În susținerea recursului a invocat că, probele cercetate nu confirmă

vinovăția lui Perstincic Andrei. Or, partea vătămată decedată s-a aflat în

apartamentul său cu ușa deschisă mult timp, iar la el în ospeție fusese mai

multe persoane.

Consideră că, circumstanțele faptelor care a provocat decesul pârții

vătămate precum că a fost bătut sau a căzut, nu au fost descoperite cu

5

certitudine. Susține că, instanța de apel în decizia adoptată, nu a luat în

considerare aceste motive esențiale, și a omis să se expună asupra lor.

Menționează că, instanța de apel conform propriei convingeri eronat a

ajuns la concluzia că prin probele analizate se constată deplina vinovăție a

inculpatului în comiterea infracțiunii imputate, incorect a apreciat acțiunile,

făcând încadrarea juridică eronată a acestor acțiuni.

Instanța de apel a adoptat o decizie de menținere a sentinței de

condamnare printr-o motivare superficială, fără a clarifica aspectele

esențiale descrise supra, lăsându-le fără o argumentare cuvenită, motivele

invocate în apelul declarat, prin ce a fost afectată soluția adoptată și aceasta

nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția.

Recurentul pledează pentru achitarea inculpatului Perstincic Andrei,

întrucât infracțiunea nu a fost comisă de inculpat, iar pentru o examinare

obiectivă și amplă a faptelor urmează ca cauza să fie trimisă la rejudecare.

alin. (1), pct. 11) Cod de procedură penală, a depus referință procurorul, care

pledează pentru inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat,

deoarece la judecarea cauzei nu au fost admise erori de drept în raport cu

motivele invocate.

În acest sens, a argumentat că instanța de apel, judecând cauza și-a

motivat corect soluția, bazându-se pe cumulul de probe administrate la

cauza penală, ceea ce denotă faptul că instanța de apel just a constatat

circumstanțele de fapt și de drept ale cauzei penale.

baza materialelor din dosar, Colegiul penal conchide asupra inadmisibilității

acestuia, din următoarele considerente.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală,

instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului

declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în

drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că este

vădit neîntemeiat.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală,

instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute

de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie

invocate de recurent.

Reieșind din conținutul recursului declarat, Colegiul penal atestă, că

titularul acestuia invocă în calitate de temeiuri pentru casarea hotărârilor

instanțelor de fond art. 427 alin. (1), pct. 6), 8) Cod de procedură penală,

care stabilesc, că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului

pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în

cazurile, când: 6) instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor

invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau

acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a

afectat soluția instanței; 8) nu au fost întrunite elementele infracțiunii.

Analizând decizia instanței de apel prin prisma erorilor de drept

prevăzute de art.427 alin. (1), pct. 6) Cod de procedură penală, Colegiul

penal constată, că astfel de erori de drept nu și-au găsit confirmarea la

examinarea recursului declarat, dat fiind faptul, că instanța de apel la

examinarea cauzei a respectat cu strictețe prevederile art. art. 414 alin.(1),

(5), 417 alin. (8) Cod de procedură penală, și în hotărârea adoptată s-a

6

pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelul părții apărării,

aceasta cuprinzând motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată, iar

motivarea soluției fiind în corespundere cu dispozitivul hotărârii, acesta

fiind clar.

Astfel, potrivit prevederilor art. 414 alin. (1) Cod de procedură penală,

instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii

atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor

din cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel.

Prevederile art.414 alin. (5) Cod de procedură penală stabilesc, că

instanța de apel se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Potrivit prevederilor art. 417 alin. (8) Cod de procedură penală, decizia

instanței de apel trebuie să conțină temeiurile de fapt și de drept care au dus,

după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării

soluției date.

Prin urmare, Colegiul penal respinge ca fiind declarative afirmațiile

recurentului prin care susține că instanța de apel nu a motivat detaliat

fiecare argument susținut de apărare în cererea de apel.

Verificând decizia recurată în raport cu argumentele invocate în

cererea de apel, Colegiul penal ajunge la concluzia că apelantul a primit

răspuns la argumentele înaintate, iar simplul dezacord al titularului cererii

de recurs cu soluția pronunțată în speță nu constituie temei de admitere a

recursului în sensul formulat.

Colegiul penal menționează că motivarea hotărârii este un proces de

analiză și sinteză a actelor și lucrărilor dosarului care nu presupune în mod

necesar expunerea tuturor elementelor amănunțit, atât timp cât sunt

valorificate toate aspectele relevante din punct de vedere probatoriu și sunt

menționate componentele obligatorii ale unei motivări a hotărârii penale,

așa cum s-a procedat în speță.

Subsecvent, reieșind din esența criticilor invocate de către apărare,

Colegiul penal reține că acestea se referă în mare parte doar la chestiunea

de apreciere a probelor. Or, acesta face o proprie evaluare a materialului

probator, prezentând versiunea potrivit căreia probele administrate de către

instanțele de fond nu confirmă vinovăția inculpatului Perstincic Andrei în

săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 151 alin. (4) Cod penal.

Sub acest aspect instanța de recurs reiterează că la etapa judecării

recursului nu analizează conținutul mijloacelor de probă, nu dă o nouă

apreciere materialului probator și nu stabilește o altă situație de fapt, decât

cea constatată de instanțele de fond, aceasta fiind sarcina primordială a

instanțelor de fond.

Din atare considerente, Colegiul penal nu examinează criticele

referitoare la presupusa greșită reținere, pe baza probelor administrate în

cauză, a anumitor elemente faptice, ci verifică, prin raportare la situația de

fapt stabilită de instanțele de fond, corectitudinea dispunerii condamnării

inculpatului conform infracțiunii încriminate.

Colegiul penal menționează că aprecierea probelor de către instanțele

de fond poate să fie recunoscută ca o eroare gravă de fapt și reținută de

instanța de recurs, doar în cazul unor expuneri denaturate - ce nu

corespund conținutului faptic a probelor, sau neluarea în considerare a

acestora.

Astfel, Colegiul penal apreciază critic argumentele recurentului,

deoarece acestea nu confirmă că soluția emisă de instanța de apel ar

7

contravine aprecierilor expuse în motivarea acesteia.

În acest sens Colegiul penal atestă, că la soluționarea cauzei instanța

de apel a ținut cont de prevederile art. art. 99-101, 414 Cod de procedură

penală, a cercetat probele sub toate aspectele, verificându-le și apreciindu-le

prin prisma pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, iar în

ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, mai mult ca a admis

demersul apărării și a audiat în instanța de apel inculpatul, astfel, întemeiat

ajungând la concluzia privind menținerea sentinței primei instanțe.

Contrar argumentelor apărării prin care se invocă faptul, că instanța

de apel a menținut sentința primei instanțe printr-o motivare superficială,

fără a clarifica aspectele esențiale invocate în cererea de apel, Colegiul penal

conchide, că instanța de apel a examinat toate probele și sub toate

aspectele, nu a dat prioritate celor în favoarea condamnării inculpatului

Perstincic Andrei, așa cum susține apărarea, însă le-a analizat în ansamblul

lor prin coroborare, just ajungând la concluzia că ele sunt suficiente pentru

a fundamenta o acuzație penală în privința inculpatului.

Subsidiar, apărarea consideră că instanța de apel a adoptat o soluție

insuficient motivată, însă Colegiul penal relevă că nu s-a stabilit presupusa

eroare de drept invocată de către recurent, or din conținutul deciziei

recurate rezultă în mod clar raționamentele care au fundamentat soluția

instanței de apel prin care a fost menținută sentința primei instanțe privind

condamnarea inculpatului Perstincic Andrei, în baza art. 151 alin. (4) Cod

penal la pedeapsă cu închisoare.

Totodată, Colegiul penal reține că, în speță, nu a fost admisă o eroare

gravă de fapt, deoarece pentru a constitui caz de casare, eroarea de fapt

trebuie să fie gravă, adică, pe de o parte, să fie influențat asupra soluției

cauzei, iar pe de altă parte să fie cert stabilită. Eroarea gravă de fapt nu

privește dreptul de apreciere a probelor, ci discrepanța între cele reținute de

instanță și conținutul real al probelor, prin ignorarea unor aspecte evidente

ce au avut drept consecință pronunțarea altei soluții decât cea pe care

materialul probator o susține.

Colegiul penal constată, că recurentul nu a motivat recursul sub acest

aspect de drept invocat, limitându-se la critici privind aprecierea probelor,

însă în cadrul examinării prezentei cauze, o atare eroare nu a fost comisă.

Astfel, instanța de recurs nu a stabilit în speță existența erorilor de

drept prevăzute de art.427 alin.(1), pct. 6) Cod de procedură penală.

Cu referire la temeiul de casare prevăzut la art.427 alin.(1) pct.8) Cod

de procedură penală, potrivit căruia hotărârile instanței de apel pot fi

supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de

fond și de apel în cazul când nu au fost întrunite elementele infracțiunii,

Colegiul penal amintește, că potrivit art.113 alin.(1) Cod penal, se consideră

calificare a infracțiunii determinarea și constatarea juridică a corespunderii

exacte între semnele faptei prejudiciabile săvârșite și semnele componenței

infracțiunii prevăzute de norma penală.

Astfel, temeiul pentru recursul precum că, „nu au fost întrunite

elementele infracțiunii”, include cazurile când nu a fost stabilită fapta care

corespunde elementelor constitutive ale infracțiunii, nici mijloacele de probă

prin intermediul cărora s-au constatat elementele constitutive, ori când nu

au fost stabilite faptele care invocă circumstanțele atenuante și agravante

ale infracțiunii.

Reieșind din materialele cauzei se atestă că, prima instanță la

8

recunoscut vinovat pe Perstincic Andrei de săvârșirea infracțiunii prevăzute

de art. 151 alin. (4) Cod penal, după semnele calificative – ”vătămarea

intenționată gravă a integrității corporale și a sănătății, care este periculoasă

pentru viață, acțiuni care au provocat decesul victimei”, soluție care a fost

menținută și de către instanța de apel.

La examinarea cauzei, instanța de apel a conchis, că prima instanță

analizând obiectiv cumulul de probe prin prisma art.101 Cod de procedură

penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, veridicității și

coroborării lor, corect a stabilit situația de fapt și just a încadrat acțiunile

inculpatului în baza art. 151 alin. (4) Cod penal.

Colegiul penal, analizând materialele cauzei în raport cu argumentele

invocate de către recurent, conchide că instanța de apel, menținând soluția

primei instanțe, la judecarea apelului a respectat prevederile art. 414 Cod

de procedură penală, în mod întemeiat a ajuns la concluzia corectitudinii

încadrării juridice a acțiunilor inculpatului Perstincic Andrei.

Astfel, corect concluzionând că în acțiunile inculpatului sunt prezente

toate elementele constitutive ale infracțiunii încriminate, motivându-și

temeinic soluția în acest sens, așa cum este indicat în decizia instanței de

apel (f.d.216-222, Vol. II), soluție pe care instanța de recurs o însușește și

reiterarea căreia nu o consideră necesară, deoarece soluția instanței de apel

este pe deplin conformă circumstanțelor de fapt și de drept stabilite, precum

și practicii judiciare constante.

Potrivit jurisprudenței CtEDO, în cazul în care instanțele de fond și-au

motivat decizia luată, arătând în mod concret la împrejurările, care

confirmă sau infirmă o acuzație penală, pentru a permite părților să

utilizeze eficient orice drept de recurs eventual, o curte de recurs poate, în

principiu, să se mulțumească de a relua motivele jurisdicției acestor

instanțe (a se vedea, în special, cauzele Garcia Ruiz v. Spania, hotărârea din

21 ianuarie 1999; Helle v. Finlanda, hotărârea din 19 decembrie 1997).

Totodată, în concepția Curții Europene, art. 6 § 1 nu impune

motivarea detaliată a deciziei unei instanțe de recurs care, întemeindu-se pe

dispoziții legale specifice, respinge un recurs ca fiind „lipsit de șanse de

succes” (cauza Van de Hurk v. Olanda, nr. 16034/90 din 19 aprilie 1994,

Immeubles Groupe Kosser v. Franța, nr. 38748/97 din 9 martie 1999).

Din considerentele enunțate, Colegiul penal conchide că, în speță nu a

fost constatată existența erorii de drept prevăzută la art.427 alin.(1), pct.8)

Cod de procedură penală.

În acest context, Colegiul penal atestă că instanța de apel la judecarea

cauzei în ordine de apel, nu a comis erori de drept, care ar genera casarea

deciziei adoptate, urmând a fi dispusă inadmisibilitatea recursului declarat,

ca fiind vădit neîntemeiat.

8.În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (2), pct. 4) Cod de

procedură penală, Colegiul penal

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul

Corolevschi Maria în numele inculpatului Perstincic Andrei, împotriva

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 07 decembrie 2021, în

cauza penală în privința lui Perstincic Andrei XXXXX, ca fiind vădit

neîntemeiat.

9

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 27 decembrie 2022.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Plămădeală Ghenadie

Țurcan Anatolie

10