1ra-1516/19 — Art. 187 alin. 2 CP

Prin sentința judecătoriei Bălți, sediul Central din 02 noiembrie 2018, Perstincic Andrei a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa, cu aplicarea art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, sub formă de 4 ani închisoare, cu suspendarea condiționată, în temeiul art. 90 Cod penal, a executării pedepsei închisorii pentru o perioadă de probațiune de 2 ani.

Pentru a pronunța sentința, instanța de fond a reținut că Perstincic Andrei, în seara de 12.01.2014 în jurul orelor 23.10, împreună cu Dragomir Vitalii, aflându-se în apropierea casei de locuit din str. Xxxxx, mun. Xxxxx, acționând cu intenție unică îndreptată spre sustragerea deschisă a bunurilor altei persoanei, din interes material, a aplicat violență nepericuloasă pentru viața și sănătatea lui Duducal Vasile, manifestată prin multiple lovituri cu pumnii și picioarele în diverse regiuni ale corpului, cauzându- i conform raportului de expertiză medico-legală nr. 33 din 15.01.2014, leziuni corporale sub formă de excoriație a regiunii faciale ce se califică ca neînsemnate, după care în mod deschis i-au sustras din scurta în care era îmbrăcat, mijloace bănești în sumă de 350 lei și cardul bancar BC ”Banca de Economii” SA pe numele Tîltu Marta cu costul de 30 lei, în total sustrăgându-i în mod deschis bunuri materiale în sumă totală 1 de 380 lei, cauzându-i părții vătămate prejudiciu considerabil, acțiuni ce i-au fost încadrate la art. 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal, în prezența calificativelor jaful, adică sustragerea deschisă a bunurilor altei persoane, săvârșit de două persoane, cu cauzarea de daune în proporții considerabile, cu aplicarea violenței nepericuloase pentru viața și sănătatea persoanei ori cu amenințarea aplicării unei asemenea violențe.

Nefiind de acord cu sentința, procurorul a declarat apel, prin care a solicitat casarea acesteia, pe motivul încălcării procedurii de examinare a cauzei pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, dat fiind faptului depunerii cererii respective după începerea cercetării judecătorești, cu rejudecarea cauzei în ordine de apel în procedură general și condamnarea lui Perstincic Andrei în baza art. 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal la 5 ani închisoare cu suspendare pentru perioadă de probațiune de 2 ani.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 20 martie 2019, apelul declarat a fost respins ca nefondat. 4.1. Verificând temeinicia argumentelor formulate de apelant în raport cu soluția adoptată pe caz prin prisma materialului probator acumulat, ascultând pledoariile participanților procesului penal, Colegiul a considerat necesar a respinge solicitarea procurorului în vederea reluării cercetării judecătorești și judecând apelul ca o continuare a fondului cauzei examinat în procedura simplificată, prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală, l-a respins ca nefondat, păstrând în temeiul art. 415 alin. (1) pct. 1) lit. c) Cod de procedură penală, fără modificări sentința atacată. Colegiul a reținut aplicarea corectă de către instanța de fond a prevederilor art. 3641 alin. (3) Cod de procedură penală, cu judecarea cauzei într-o procedură simplificată, dat fiind faptul, că până la începerea cercetării judecătorești, inculpatul prin cererea depusă a solicitat examinarea ei pe baza probelor administrate în faza urmăririi penale, pe care le cunoaște și asupra cărora nu are obiecții, ea fiind susținută de apărător și acceptată de către procurorul apelant. Astfel, fiind primită în procedură și pusă pe rol prin încheierea din 28.04.2016, ședința preliminară pe caz a fost fixată pentru ziua de 22.06.2016, ora 11.00, cu citarea părților, la care s-a prezentat doar inculpatul, motiv pentru care s-a dispus amânarea ei pentru 12.10.2016, ora 12.00, la care deja inculpatul a absentat, fiind dispusă aducerea lui silită pentru următoarea ședință de judecată din 24.11.2016, amânată repetat pentru 14.12.2016 la care el la fel nu s-a prezentat, prin încheierea judecătoriei mun. Bălți, sediul Central din aceiași dată, fiind admis demersul acuzatorului de stat și aplicată în privința lui arestul preventiv pe termen de 30 zile, cu anunțarea în căutare și reținerea de facto la 05.01.2017, cu prelungirea duratei arestului preventiv prin deciziile instanței din 31.01.2017, 28.02.2017 și 28.03.2017, fără începerea examinării în fond a cauzei penale, arestul fiindu-i prelungit până la 04.05.2017, după care prin încheierea din 04.05.2017 instanța i-a înlocuit măsura preventivă din arest în obligare de nepărăsire a 2 țării pe un termen de 30 zile, liberându-l de sub arest și numind cauza spre examinare pentru 25.07.2017 la care inculpatul nu s-a prezentat, fiind dispusă aducerea lui silită pentru următoarea ședință de judecată din 06.10.2017, amânată pe motivul neprezentării părții vătămate pentru 03.11.2017, 15.12.2017, 23.03.2018, inclusiv pe motivul neprezentării inculpatului pentru 27.03.2018, 07.05.2018 și 02.07.2018. Concomitent prin încheierea judecătoriei Bălți, sediul Central din 02.07.2018, a fost admis demersul acuzatorului de stat, fiind aplicată în privința lui Perstincic Andrei măsura preventivă sub formă de obligare de nepărăsire a țării pe termen de 30 zile, cu anunțarea lui în căutare, ședința de judecată fiind amânată repetat pe motivul neparvenirii informației privind pornirea dosarului de căutare pentru 10.07.2018 și 09.10.2018. La ședința de judecată din 09.10.2018 inculpatul s-a prezentat, prin cererea depusă până la începerea cercetării judecătorești, contrasemnată de partea apărării, a recunoscut în totalitate faptele indicate în rechizitoriu, solicitând examinarea cauzei în temeiul art. 3641 Cod de procedură penală. Respectiv, chestionându-l în ce privește faptele imputate prin rechizitoriu și cercetând baza probantă administrată pe caz, instanța în corespundere cu art. 3641 alin. (4) Cod de procedură penală, prin încheierea protocolară din 09.10.2018 i-a admis cererea reieșind din faptul, că din probele administrate rezultă că faptele îi sunt dovedite, iar în cauză sunt suficiente date cu privire la personalitatea lui, ce ar permite stabilirea corectă a pedepsei penale, după care a recurs la interogarea inculpatului potrivit regulilor de audiere a martorului. În respingerea cerințelor apelantului și procurorului participant în instanța de apel privind rejudecarea cauzei pe pretinsul temei de nerespectare a procedurii simplificate de examinare a ei, Colegiul a reținut dispozițiile alin. (3) art. 3641 Cod de procedură penală. Înscrisurile din conținutul procesului-verbal al ședințelor de judecată, atestă depunerea de către inculpat a cererii formulate în ordinea art. 3641 Cod de procedură penală, până la începerea efectivă a cercetării judecătorești, urmată prin acceptarea acestei de către procuror și instanță, ce a dispus soluționarea cazului în procedură simplificată, cu pronunțarea sentinței de condamnare și stabilirea pedepsei penale în limitele sancțiunii încadrate prin aplicarea prevederilor alin. (8) art. 3641 Cod de procedură penală, ce nu a fost contestată de inculpat. Constatând cu certitudine vinovăția inculpatului în faptele comise, instanța, la stabilirea pedepsei penale a dat deplină eficiență dispozițiilor art. 61, 75 Cod penal și în special 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, care determină scopul pedepsei penale, criteriile generale de individualizare a ei, precum și dreptul garantat a vinovatului de a beneficia de reducerea pedepsei penale în cazul acceptării examinării cauzei în baza probelor administrate la faza urmăririi penale, care îi asigură reducerea cu o 1/3 a termenului pedepsei cu închisoare, stabilită prin sentința judiciară. 3 În acest context, Colegiul a reținut, că dispozițiile art. 61, 75, 76 Cod penal, determină scopul pedepsei penale de restabilire a echității sociale, reeducarea făptuitorului și prevenția specială ce constă în prevenirea săvârșirii de el pe viitor a altor fapte penale, ținând cont de criteriile generale de individualizare a pedepsei penale reieșind din caracterul prejudiciabil a infracțiunii săvârșite, personalitatea lui care deși nu este la prima abatere de lege, anterior și-a executat integral pedepsele stabilite, caracterizându-se satisfăcător la locul de trai, în adresa lui neparvenind careva plângeri și declarații din partea vecinilor, neaflându-se la evidența medicului narcolog și psihiatru. La fel, instanța a ținut cont și de comportamentul manifestat de către inculpat referitor la faptele comise și urmările survenite în raport cu atitudinea victimei manifestată față de el, care în situația din speță este una loială, nefiind solicitate careva despăgubiri de ordin material și moral, precum și recunoașterea vinovăției și căința sinceră cu acceptarea probatoriului administrat la urmărirea penală, ce a determinat simplificarea procedurii de examinare a cauzei cu limită de cheltuieli. Drept rezultat, Colegiul a considerat că instanța de fond corect a apreciat posibilitatea aplicării în privința inculpatului a dispozițiilor art. 90 Cod penal, dispunând executarea condiționată a pedepsei penale, cu stabilirea perioadei de probațiune pentru corectare.

Procurorul declară recurs ordinar și invocând prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, solicită casarea deciziei instanței de apel cu dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de apel, în alt complet de judecată. În motivarea recursului procurorul indică că la examinarea cauzei în ordine de apel instanța nu s-a expus asupra faptului precum că instanța de fond la examinarea cauzei penale ilegal a admis cererea inculpatului cu privire la judecarea cauzei pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, or acesta a înaintat solicitarea după începerea cercetării judecătorești, fapt interzis de dispozițiile art. 3641 alin. (1) Cod de procedură penală. Astfel, recurentul consideră că temeinicia sentinței nu a fost verificată reieșind din cadrul legal existent, deci nu a clarificat obiectiv circumstanțele cazului, astfel instanța de apel eronat și pripit a ajuns la concluzia de respingere a apelului declarat ca fiind nefondat.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar în baza materialelor din dosar, Colegiul penal în unanimitate decide inadmisibilitatea acestuia, din următoarele considerente. Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care se constată că este vădit neîntemeiat. Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de 4 recurs, examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres în art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent, fiind în drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate, fără a agrava situația condamnatului. Potrivit textului recursului declarat procurorul invocă ca temei de casare a deciziei instanței de apel art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, care stipulează că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel și hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, astfel instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția, însă verificând actele cauzei, raportat la alegațiile procurorului, instanța de recurs consemnează că cele invocate de recurent nu și-au găsit confirmarea, iar soluția adoptată pe marginea acestei spețe de către instanța de apel, de altfel și de prima instanță, este legală, întemeiată și urmează a fi menținută integral. Așa cum rezultă din textul deciziei atacate, Colegiul penal constată că instanța de apel și-a motivat decizia în conformitate cu prevederile art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, astfel, decizia cuprinde temeiurile de fapt și de drept care au dus, la caz, la respingerea apelului declarat de procuror ca nefondat, cu menținerea sentinței atacate. La fel, instanța de recurs reține că, în conformitate cu prevederile art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel judecând apelul, a verificat legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor examinate de prima instanță și conform materialelor din dosar, ajungând la concluzia corectă că sentința atacată este legală și întemeiată, iar la adoptarea sentinței instanța de fond a dat o apreciere justă probelor administrate și corect a ajuns la concluzia expusă în pct. 4 al prezentei decizii, iar decizia instanței de apel corespunde tuturor prevederilor legii de procedură penală, fiind legală și întemeiată. Colegiul constată că instanța de apel just a reținut aplicarea corectă de către instanța de fond a prevederilor art. 3641 alin. (3) Cod de procedură penală, cu judecarea cauzei în procedură simplificată, dat fiind faptul că până la începerea cercetării judecătorești, inculpatul prin cererea depusă a solicitat examinarea cauzei pe baza probelor administrate în faza urmăririi penale, pe care le cunoaște și asupra cărora nu are obiecții, cerere care a fost susținută și de apărător. Potrivit procesului verbal al ședinței de judecată din 09 octombrie 2018, asupra căruia nu au fost formulate careva obiecții conform art. 336 alin. (6) Cod de procedură penală, procurorul Marcauțan Sergiu a fost de acord ca cauza să se examineze în baza art. 3641 Cod de procedură penală, solicitând instanței aplicarea în privința inculpatului a unei pedepse sub formă de închisoare pe termen de 4 ani, iar în baza art. 90 Cod penal, executarea acesteia a fi suspendată pe termen de 2 ani. 5 Ulterior, același procuror, considerând deja că instanța de judecată ilegal a admis cererea inculpatului și a adoptat o sentință de condamnare prin prisma art. 3641 Cod de procedură penală, declară apel împotriva sentinței și solicită casarea acesteia, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care Perstincic Andrei să fie recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal, cu stabilirea pedepsei sub formă de 5 ani închisoare, iar cu aplicarea art. 90 Cod penal, executarea acesteia a fi suspendată pe termen de 2 ani, fără a-și motiva poziția din cadrul ședinței de judecată în instanța de fond. Cercetând materialele cauzei, Colegiul constată că inculpatul și-a recunoscut integral vinovăția atât în cadrul dezbaterilor judiciare în instanța de fond cât și cea de apel, depunând declarațiile benevole în ce privește circumstanțele comiterii infracțiunii, împrejurările faptei expuse de el coroborând întru-tot cu ansamblul probelor administrate în prezenta cauză, cărora instanțele de fond li-a dat o apreciere obiectivă conform prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al concludenții, utilității, pertinenței, veridicității și coroborării reciproce. Având în vedere considerentele expuse și raportând situația reținută în cauză la prevederile art. 432 alin. (2) Cod de procedură penală, Colegiul penal concluzionează că la judecarea cauzei în ordine de apel instanța de apel a respectat prevederile legale relevante, prescrise de art. 414-419 Cod de procedură penală. Din aceste considerente se conchide că, de fapt, în cauză nu s-a comis eroarea de drept prevăzute în pct. 6) alin. (1) al art. 427 Cod de procedură penală la care se face referință, deci nu persistă temeiuri de casare a soluției adoptate, iar recursul declarat de procuror este inadmisibil vădit neîntemeiat.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) și alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal, DECIDE : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de circumscripție Bălți, Lisnic Elena, prin care se solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 20 martie 2019, în cauza penală în privința lui Perstincic Andrei, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă, publicată integral la 04 septembrie 2019. Președinte: Iurie Diaconu Judecători: Liliana Catan Ion Guzun 6