1cs-264/2023 — art. 264-1 CP

Dosarul nr. 1cs-264/2023

1-22160516-01-1cs-19052023

Curtea Supremă de Justiție

Î N C H E I E R E

22 mai 2023 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președinte Ion Guzun,

Judecători Sergiu Daguța, Ghenadie Eremciuc,

examinând cererea privind strămutarea judecării cauzei penale de la Curtea de Apel

Chișinău la o altă instanță egală în grad, declarată de inculpatul

Chirilov Alexei

acuzat în baza art. 2641 alin.(1) Cod penal

c o n s t a t ă:

solicită strămutarea judecării cauzei penale în care este acuzat în baza art. 2641 alin.(1) Cod

penal, de la Curtea de Apel Chișinău la o altă instanță egală în grad.

În motivarea cererii s-a invocat că anterior a avut un conflict cu unul din judecătorii

Curții de Apel Chișinău și respectiv are suspiciuni că colegilor le va fi dificil să fie obiectivi.

Consideră că, la o altă instanță egală în grad, cauza va fi examinată mai obiectiv și

complet, asigurându-se o bună desfășurare a procesului și respectându-se astfel dreptul la un

proces echitabil.

ajunge la concluzie că aceasta urmează a fi respinsă, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 46 alin. (1) Cod de procedură penală, Curtea Supremă de Justiție

strămută judecarea unei cauze penale de la instanța competentă la o altă instanță egală în grad

numai în cazul în care prin aceasta se poate obține soluționarea ei obiectivă, rapidă, completă

și se asigură desfășurarea normală a procesului.

Potrivit art. 46 alin. (2) Cod de procedură penală, strămutarea cauzei poate fi cerută de

președintele instanței de judecată sau de una dintre părți.

Conform art. 47 alin.(1) Cod de procedură penală, cererea de strămutare, care trebuie să

fie motivată, se adresează Curții Supreme de Justiție cu cel puțin 5 zile înainte de începerea

cercetării judecătorești. Documentele pe care se bazează cererea se anexează la aceasta dacă

sînt deținute de partea care cere strămutarea.

Ținând cont de cele expuse supra, Colegiul penal ajunge la concluzia că alegațiile

inculpatului nu cad sub incidența instituției strămutării cauzei de la instanța competentă la o

alta egală în grad, or, motivele indicate în cerere nu conțin substrat factologic și prin urmare,

sunt nefondate.

În aceeași ordine de idei, ține a se sublinia că potrivit prevederilor legale nominalizate

mai sus, Curtea Supremă de Justiție strămută judecarea unei cauze de la instanța competentă

1

la o altă instanță egală în grad în cazul în care prin aceasta se poate obține soluționarea ei

rapidă și se asigură desfășurarea normală a procesului.

În jurisprudența sa, Curtea de la Strasbourg a statuat că accesul liber la justiție implică

prin natura sa o reglementare din partea statului și poate fi supus unor limitări, atâta timp cât

nu este atinsă substanța dreptului (a se vedea hotărârea Lungoci versus România).

În desfășurarea procesului penal, strămutarea cauzei constituie un mecanism care poate

fi invocat în mod excepțional, pentru situații și circumstanțe neprevăzute la momentul

demarării procesului penal, fiind un remediu procesual eficient atunci când regulile generale

de competență ridică îndoieli privind imparțialitatea.

Subsecvent, strămutarea cauzei reprezintă un incident procedural referitor la instanța

sesizată cu judecarea cauzei, care are drept scop înlăturarea suspiciunilor ce ar putea să apară

cu privire la independența sau imparțialitatea acesteia, iar prin instituirea termenului pentru

depunerea cererii de strămutare a cauzei se asigură condițiile unui proces echitabil, deoarece

părțile într-un termen rezonabil au posibilitatea să-i comunice Curții Supreme de Justiție

informații și dovezi cu privire la împrejurările procesului și să-și prezinte poziția față de

admisibilitatea și caracterul fondat al cererii de strămutare a cauzei.

Mai mult, din cele invocate rezultă că inculpatul exprimă neîncredere față de toți

magistrații instanței respective, fără a aduce careva motive întemeiate și clar definite, precum

și în lipsa unor probe concludente în susținerea solicitării de strămutare a judecării cauzei,

situație ce nu poate fi examinată în cadrul procedurii strămutării cauzei de către Curtea

Supremă de Justiție.

Totodată, Colegiul penal reamintește că la înfăptuirea justiției în cauzele penale,

judecătorii sunt independenți și se supun numai legii, fără careva imixtiune, fiind obligați să

se opună oricărei încercări de a exercita presiune asupra sa (a se vedea art. 26 Cod de

procedură penală).

În consecință, Colegiul penal conchide că cererea inculpatului, privind strămutarea

judecării cauzei penale în care este acuzat în baza art. 2641 alin.(1) Cod penal, de la Curtea de

Apel Chișinău, la o altă instanță egală în grad, nu conține motive și documente, care, potrivit

legii, ar servi drept temei de strămutare a cauzei menționate, circumstanțele indicate în cerere

având un caracter declarativ și lipsit de susținere probantă, fapt ce impune soluția respingerii

cererii respective, ca fiind neîntemeiată.

al Curții Supreme de Justiție,

D I S P U N E :

Respingerea cererii inculpatului Chirilov Alexei privind strămutarea judecării cauzei

penale în care este acuzat în baza art. 2641 alin.(1) Cod penal, de la Curtea de Apel Chișinău

la o altă instanță egală în grad, ca fiind neîntemeiată.

Încheierea este irevocabilă, pronunțată integral.

Președinte Guzun Ion

Judecători Daguța Sergiu

Eremciuc Ghenadie

2