1cs-191/23 — Art. 46-49 CPP

Pe rolul Curții de Apel Chișinău, s-a aflat cauza penală de învinuirea lui Șor Ilan Miron de comiterea infracțiunii prevăzute de art.190 alin.(5); art. 243 alin.(3) lit. b) Cod penal.

La 11 aprilie 2023, avocații Colenco Aureliu și Calaida Denis care acționează în numele lui Șor Ilan au depus cerere de strămutare, prin care solicită strămutarea judecării cauzei în ordine de apel în privința lui Șor Ilan Miron învinuit de comiterea infracțiunii prevăzute de art.190 alin.(5); art. 243 alin.(3) lit. b) Cod penal, la o altă instanță egală în grad. În susținerea cererii privind strămutarea invocă faptul că, cauza este examinată de către completul de judecată format din președintele completului Bulhac Ion, judecătorii Gîrbu Silvia și Juganari Marcel, iar la formarea completului de judecată au fost comise un șir de încalcări a normelor procesuale și procedurale prevăzute de lege. Susțin că, cauza a fost repartizată completului de judecată în următoarea componență, președintele ședinței Bulhac Ion, judecătorii Teleucă Stelian și Robu Oxana. Ulterior, la data de 03 septembrie 2021, judecătorul Robu Oxana a fost înlocuită cu judecătorul Dașchevici Grigore din motivul că, la distribuirea inițială a cauzei nu au fost incluși judecătorii Robu Oxana și Mânăscrurtă Igor ca fiind „judecători incompatibili”, a căror declarație de abținerea a fost admisă prin încheiere din 26 ianuarie 2018. Menționează faptul că, prin încheierea din 20 septembrie 2021 a președintelui interimar al Curții de Apel Chișinău, Minciună Anatolie a fost dispusă înlocuirea judecătorilor Teleucă Stelian și Dașchevici Gheorghe, prin fișa de repartizare repetată a cauzei, judecătorul Dașchevic Grigore a fost înlocuit cu Juganari Marcel, iar judecătorul Teleucă Stelian cu Moscalciuc Galina. 1 Ulterior, la data de 21 septembrie 2021, de către acuzatorii de stat a fost înaintată cerere de recuzare judecătorului Moscalciuc Galina, din motivul participării anterioare la examinarea cauzei conexe, sentința pronunțată fiind obiectul de examinare în prezenta cauza penală. Totodată invocă că, după depunerea cererii de recuzare judecătorul Moscalciuc Galina a declarat declarația de abținere. Susțin că, cerere de recuzare și declarația de abținere au fost înregistrate separat și repartizate la diferite complete de judecată, iar în rezultatul examinării acestora, cauza a fost redistribuită în temeiul admiterii cererii de recuzarea, judecătorului Cojocari Elena, iar în temeiul declarației de abținere judecătorului Denis Băbălău. Astfel, completul de judecată în perioada de 23 martie 2023 până la 19 octombrie 2023 a fost format din patru judecători, ceia ce în opinia apărării este contrar art. 30 alin.(5) Cod de procedură penală. Invocă că, la data de 23 septembrie 2021 președintele interimar al Curții de Apel Chișinău, Minciună Anatolie a solicitat suportul Agenției de administrare a instanțelor judecătorești în soluționarea problemei privind distribuirea cauzei în PIGD. Prin urmare, la data de 27 mai 2021, Agenția de administrare a instanțelor judecătorești a informat Curtea de Apel Chișinău despre faptul că soluționarea situației urmează a fi de către instanța . Ulterior, la data de 08 octombrie 2021, judecătorul Cojocaru Elena a depus declarație de abținere, care a fost admisă prin încheierea din 11 octombrie. Reieșind din faptul că, completul a fost format din patru judecători și anume Bulhac Ion, Băbălău Denis, Juganari Marcel, Gîrbu Silvia, prin încheierea din 19 octombrie a președintelui interimar al Curții de Apel, Minciuna Anatolie, judecătorul Băbălău Denis a fost exclus din completul, cauza urmând a fi examinată de către completul de judecată în următoarea componență: președintele completului Bulhac Ion, judecători Juganari Marcel și Gîrbu Silvia. Rețin că, nu este clar de ce problema creată nu a fot soluționată în termenul prevăzut, imediat după introducerea rezultatului examinării declarației de abținere și desemnarea celui a patrulea judecător. Menționează că, această soluție este prevăzută la nivel normativ și la nivel tehnic și nu este clar de ce încheierea președintelui interimar al Curții de Apel a fost emisă abia la 19 octombrie 2021, timpul în care unul din judecătorii desemnați în locul judecătorului Moscalciuc Galina și anume Cojocari Elena, a depus declarație de abținere, care a fost admisă, în PIGD fiind înlocuită cu judecătorul Gîrbu Silvia. Totodată consideră că, excluderea judecătorului Băbălău Denis din rândul celor patru judecători desemnați de către PIGD, fără a indica care sunt motivele de a menține în complet judecătorul Gîrbu Silvia și de a-l exclude din complet pe Juganari Marcel, nu este clară. În opinia apărării, modul în care a fost soluționată problema de către președintele interimar al Curții de Apel Chișinău, formarea completului din patru judecători, este contrar legii, or, acesta nu era în drept să desemneze personal membrii completului care urmează să examineze în continuare și care din judecători 2 urmează a fi excluși, unica modalitatea de soluționare a acestei probleme fiind emiterea unei încheieri motivate, în temeiul căreia Moscalciuc Galina urma să fie înlocuită în mod aleatoriu doar o singură dată, de un singur judecător, soluția care urma a fi efectuată pînă la 26 septembrie 2021. Consideră că, prin modul de constituire a completului a fost încălcat dreptul fundamental al lui Șor Ilan de acces liber la justiție, garantat de art. 19 alin.(1) Cod de procedură penală, potrivit căruia orice persoana are dreptul la examinarea și soluționarea cauzei în mod echitabil, în termen rezonabil, de către o instanța independentă, imparțială, legal constituită, care va acționa în conformitate cu prezentul cod. Concluzionează că, problema abordată prezintă interes în contextul prezentei cereri de strămutare prin prisma prevederilor art. 427 alin.(1) pct.2) Cod de procedură penală, potrivit cărora, faptul că instanța nu a fost compusă conform legii, constituie temei expres de declarare a recursului. Susțin că, unica soluția care ar putea fi dispusă de Curtea Supremă de Justiție ar fi admiterea recursului cu remiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel, în alt complet de judecată. Invocă faptul că, pornind de la componența actuală a judecătorilor care fac parte din Colegiul penal al Curții de Apel Chișinău, desemnați pentru examinarea cauzelor penale, judecători incompatibili, în cazul admiterii recursului de către instanța de recurs și o eventuală transmitere a cauzei la rejudecare, un asemenea complet este imposibil de format, astfel președintele Curții de Apel Chișinău va fi obligat să solicite strămutarea prezentei cauze la o altă instanță egală în grad din motivul imposibilității formării completului. Indică că, la moment, desfășurarea normală a procesului și examinarea obiectivă, completă și rapidă a prezentei cauze pot fi asigurate numai prin strămutarea acesteia de la Curtea de Apel Chișinău la o altă instanță în grad. Menționează despre lipsa de independență a judecătorilor Curții de Apel Chișinău în legătură cu examinarea cauzei, justificată prin presiunile publice asupra magistraților, exercitate de către diferiți exponenți ai puterii legislative și executive. Evedințează criteriile de determinare a lipsei imparțialității magistraților : 1) atunci când judecătorul a participat anterior la examinarea unor cauze ce au legătură cu cauza aflată în examinare, în măsura în care hotărârile pronunțate anterior conțin concluzii care anticipează efectiv problema unui acuzat trimis ulterior în judecată; 2) participarea la examinarea a două cauze care sunt strâns legate între ele. Invocă, lipsa de imparțialitate a tuturor magistraților Curții de Apel Chișinău în legătură cu examinarea prezentei cauze. Totodată, avocații Colenco Aureliu, Calaida Denis care acționează în numele lui Șor Ilan, solicită suspendarea examinării cauzei de către Curtea de Apel Chișinău până la soluționarea cererii de strămutare.

Examinând cererea de strămutare, în raport cu prevederile legii, Colegiul penal consideră că aceasta urmează a fi respinsă, din următoarele considerente. 3 În conformitate cu art. 46 alin. (1) Cod de procedură penală, Curtea Supremă de Justiție strămută judecarea unei cauze penale de la instanța competentă la o altă instanță egală în grad numai în cazul în care prin aceasta se poate obține soluționarea ei obiectivă, rapidă, completă și se asigură desfășurarea normală a procesului. Potrivit art. 46 alin. (2) Cod de procedură penală, strămutarea cauzei poate fi cerută de președintele instanței de judecată sau de una dintre părți. De asemenea, conform art. 47 alin.(1) Cod de procedură penală, cererea de strămutare, care trebuie să fie motivată, se adresează Curții Supreme de Justiție cu cel puțin 5 zile înainte de începerea cercetării judecătorești. Documentele pe care se bazează cererea se anexează la aceasta dacă sunt deținute de partea care cere strămutarea. În continuare, Colegiul penal subliniază că, în conformitate cu prevederile art. 49 Cod penal, la soluționarea cererii de strămutare Curtea Supremă de Justiție dispune, cu indicarea motivelor, admiterea sau respingerea cererii de strămutare. Astfel, doar în cazul în care cererea este întemeiată, Curtea Supremă de Justiție poate dispune strămutarea judecării cauzei cu indicarea instanței concrete. Ținând cont de cele expuse mai sus, Colegiul penal ajunge la concluzia că, alegațiile avocaților Colenco Aureliu și Calaida Denis, enunțate în pct. 2 al prezentei hotărâri, nu cad sub incidența instituției strămutării cauzei de la instanța competentă la o alta egală în grad, or, motivele indicate în cerere sunt nefondate. Așadar, potrivit prevederilor legale nominalizate mai sus, Curtea Supremă de Justiție strămută judecarea unei cauze de la instanța competentă la o altă instanță egală în grad în cazul în care prin aceasta se poate obține soluționarea ei rapidă și se asigură desfășurarea normală a procesului. Colegiul reamintește că, în desfășurarea procesului penal, strămutarea cauzei constituie un mecanism care poate fi invocat în mod excepțional, pentru situații și circumstanțe neprevăzute la momentul demarării procesului penal, fiind un remediu procesual eficient atunci când regulile generale de competență ridică îndoieli privind imparțialitatea. De asemenea, strămutarea cauzei reprezintă un incident procedural referitor la instanța sesizată cu judecarea pricinii, care are drept scop înlăturarea suspiciunilor ce ar putea să apară cu privire la independența sau imparțialitatea acesteia, iar prin instituirea termenului pentru depunerea cererii de strămutare a cauzei se asigură condițiile unui proces echitabil, deoarece părțile într-un termen rezonabil au posibilitatea să-i comunice Curții Supreme de Justiție informații și dovezi cu privire la împrejurările procesului și să-și prezinte poziția față de admisibilitatea și caracterul fondat al cererii de strămutare a cauzei. La caz, Colegiul penal atestă că, în susținerea cererii de strămutare, autorii invocă dubii în ceea ce privește legalitatea constituirii completului de judecată, lipsa de independentă și imparțialitatea judecătorilor din cadrul Curții de Apel Chișinău, însă aceste circumstanțe nu cad sub incidența instituției strămutării unei cauze.

Mai mult, din cele invocate rezultă că avocații solicită strămutarea cauzei pentru a evita o eventuală imposibilitatea formării completului în cadrul instanței de apel, în cazul în care decizia pronunțată de către instanța de apel va fi casată în ordine 4 de recurs și transmisă la rejudecare, fără a aduce careva motive întemeiate și clar definite, situație ce nu poate fi examinată în cadrul procedurii strămutării cauzei de către Curtea Supremă de Justiție. Totodată, Colegiul penal menționează prevederile art. 47 alin.(1) Cod de procedură penală potrivit căror cerere de strămutare se depune înainte de începerea cercetării judecătorești, prevederile care nu au fost respectate, or la caz cerere privind strămutare a fost depusă după finalizarea cercetării judecătorești. Colegiul penal ține să consemneze că, la înfăptuirea justiției în cauzele penale, judecătorii sunt independenți și se supun numai legii, fără careva imixtiune, fiind obligați să se opună oricărei încercări de a exercita presiune asupra sa (a se vedea art. 26 Cod de procedură penală). Prin urmare, Colegiul penal conchide că cererea avocaților Colenco Aureliu și Calaida Denis în numele lui Șor Ilan, de strămutare a judecării cauzei penale de învinuirea lui Șor Ilan în baza art. 190 alin.(5); art. 243 alin.(3) lit. b) Cod penal de la Curtea de Apel Chișinău, la o altă instanță egală în grad, nu conține motive și documente care potrivit legii ar servi drept temei de strămutare a cauzei menționate, circumstanțele indicate în cerere având un caracter declarativ și lipsit de susținere probantă, fapt ce impune soluția respingerii cererii respective, ca fiind neîntemeiată. Cu referire la cerința privind suspendarea examinării cauzei până la soluționarea examinării cererii privind strămutarea cauzei, Colegiul penal menționează că, la moment aceasta nu și-a păstrat actualitatea, reieșind din faptul că la data de 13 aprilie 2023 Curtea de Apel Chișinău a fost pronunțat dispozitivul deciziei.

Pentru aceste motive, în conformitate cu prevederile art. 46-50 Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, DISPUNE : Respinge cererea depusă de avocații Colenco Aureliu și Calaida Denis în numele lui Șor Ilan Miron, învinuit de comiterea infracțiunii prevăzute de art.190 alin.(5); art. 243 alin.(3) lit. b) Cod penal privind strămutarea judecării cauzei penale, de la Curtea de Apel Chișinău, la o altă instanță egală în grad. Încheierea este irevocabilă, pronunțată integral la 16 mai 2023. Președinte Guzun Ion Judecători Eremciuc Ghenadie Daguța Sergiu 5 6