1cs-191/23 — art. 46-49 CPP

Dosarul nr. 1cs-191/23

1-19003719-01-1cs-13042023

Curtea Supremă de Justiție

Î N C H E I E R E

16 mai 2023 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Guzun Ion,

Judecători –Eremciuc Ghenadie și Daguța Sergiu

a examinat, cererea depusă de avocații Colenco Aureliu și Calaida Denis în

numele lui Șor Ilan Miron învinuit de comiterea infracțiunii prevăzute de art.190

alin.(5); art. 243 alin.(3) lit. b) Cod penal, privind strămutarea judecării cauzei penale

în ordine de apel, de la Curtea de Apel Chișinău, la o altă instanță egală în grad,

A C O N S T A T A T :

Ilan Miron de comiterea infracțiunii prevăzute de art.190 alin.(5); art. 243 alin.(3)

lit. b) Cod penal.

acționează în numele lui Șor Ilan au depus cerere de strămutare, prin care solicită

strămutarea judecării cauzei în ordine de apel în privința lui Șor Ilan Miron învinuit

de comiterea infracțiunii prevăzute de art.190 alin.(5); art. 243 alin.(3) lit. b) Cod

penal, la o altă instanță egală în grad.

În susținerea cererii privind strămutarea invocă faptul că, cauza este

examinată de către completul de judecată format din președintele completului

Bulhac Ion, judecătorii Gîrbu Silvia și Juganari Marcel, iar la formarea completului

de judecată au fost comise un șir de încalcări a normelor procesuale și procedurale

prevăzute de lege.

Susțin că, cauza a fost repartizată completului de judecată în următoarea

componență, președintele ședinței Bulhac Ion, judecătorii Teleucă Stelian și Robu

Oxana.

Ulterior, la data de 03 septembrie 2021, judecătorul Robu Oxana a fost

înlocuită cu judecătorul Dașchevici Grigore din motivul că, la distribuirea inițială a

cauzei nu au fost incluși judecătorii Robu Oxana și Mânăscrurtă Igor ca fiind

„judecători incompatibili”, a căror declarație de abținerea a fost admisă prin

încheiere din 26 ianuarie 2018.

Menționează faptul că, prin încheierea din 20 septembrie 2021 a președintelui

interimar al Curții de Apel Chișinău, Minciună Anatolie a fost dispusă înlocuirea

judecătorilor Teleucă Stelian și Dașchevici Gheorghe, prin fișa de repartizare

repetată a cauzei, judecătorul Dașchevic Grigore a fost înlocuit cu Juganari Marcel,

iar judecătorul Teleucă Stelian cu Moscalciuc Galina.

1

Ulterior, la data de 21 septembrie 2021, de către acuzatorii de stat a fost

înaintată cerere de recuzare judecătorului Moscalciuc Galina, din motivul

participării anterioare la examinarea cauzei conexe, sentința pronunțată fiind

obiectul de examinare în prezenta cauza penală.

Totodată invocă că, după depunerea cererii de recuzare judecătorul

Moscalciuc Galina a declarat declarația de abținere.

Susțin că, cerere de recuzare și declarația de abținere au fost înregistrate

separat și repartizate la diferite complete de judecată, iar în rezultatul examinării

acestora, cauza a fost redistribuită în temeiul admiterii cererii de recuzarea,

judecătorului Cojocari Elena, iar în temeiul declarației de abținere judecătorului

Denis Băbălău. Astfel, completul de judecată în perioada de 23 martie 2023 până la

19 octombrie 2023 a fost format din patru judecători, ceia ce în opinia apărării este

contrar art. 30 alin.(5) Cod de procedură penală.

Invocă că, la data de 23 septembrie 2021 președintele interimar al Curții de

Apel Chișinău, Minciună Anatolie a solicitat suportul Agenției de administrare a

instanțelor judecătorești în soluționarea problemei privind distribuirea cauzei în

PIGD.

Prin urmare, la data de 27 mai 2021, Agenția de administrare a instanțelor

judecătorești a informat Curtea de Apel Chișinău despre faptul că soluționarea

situației urmează a fi de către instanța .

Ulterior, la data de 08 octombrie 2021, judecătorul Cojocaru Elena a depus

declarație de abținere, care a fost admisă prin încheierea din 11 octombrie.

Reieșind din faptul că, completul a fost format din patru judecători și anume

Bulhac Ion, Băbălău Denis, Juganari Marcel, Gîrbu Silvia, prin încheierea din 19

octombrie a președintelui interimar al Curții de Apel, Minciuna Anatolie,

judecătorul Băbălău Denis a fost exclus din completul, cauza urmând a fi examinată

de către completul de judecată în următoarea componență: președintele completului

Bulhac Ion, judecători Juganari Marcel și Gîrbu Silvia.

Rețin că, nu este clar de ce problema creată nu a fot soluționată în termenul

prevăzut, imediat după introducerea rezultatului examinării declarației de abținere și

desemnarea celui a patrulea judecător.

Menționează că, această soluție este prevăzută la nivel normativ și la nivel

tehnic și nu este clar de ce încheierea președintelui interimar al Curții de Apel a fost

emisă abia la 19 octombrie 2021, timpul în care unul din judecătorii desemnați în

locul judecătorului Moscalciuc Galina și anume Cojocari Elena, a depus declarație

de abținere, care a fost admisă, în PIGD fiind înlocuită cu judecătorul Gîrbu Silvia.

Totodată consideră că, excluderea judecătorului Băbălău Denis din rândul

celor patru judecători desemnați de către PIGD, fără a indica care sunt motivele de

a menține în complet judecătorul Gîrbu Silvia și de a-l exclude din complet pe

Juganari Marcel, nu este clară.

În opinia apărării, modul în care a fost soluționată problema de către

președintele interimar al Curții de Apel Chișinău, formarea completului din patru

judecători, este contrar legii, or, acesta nu era în drept să desemneze personal

membrii completului care urmează să examineze în continuare și care din judecători

2

urmează a fi excluși, unica modalitatea de soluționare a acestei probleme fiind

emiterea unei încheieri motivate, în temeiul căreia Moscalciuc Galina urma să fie

înlocuită în mod aleatoriu doar o singură dată, de un singur judecător, soluția care

urma a fi efectuată pînă la 26 septembrie 2021.

Consideră că, prin modul de constituire a completului a fost încălcat dreptul

fundamental al lui Șor Ilan de acces liber la justiție, garantat de art. 19 alin.(1) Cod

de procedură penală, potrivit căruia orice persoana are dreptul la examinarea și

soluționarea cauzei în mod echitabil, în termen rezonabil, de către o instanța

independentă, imparțială, legal constituită, care va acționa în conformitate cu

prezentul cod.

Concluzionează că, problema abordată prezintă interes în contextul prezentei

cereri de strămutare prin prisma prevederilor art. 427 alin.(1) pct.2) Cod de

procedură penală, potrivit cărora, faptul că instanța nu a fost compusă conform legii,

constituie temei expres de declarare a recursului.

Susțin că, unica soluția care ar putea fi dispusă de Curtea Supremă de Justiție

ar fi admiterea recursului cu remiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel, în alt

complet de judecată.

Invocă faptul că, pornind de la componența actuală a judecătorilor care fac

parte din Colegiul penal al Curții de Apel Chișinău, desemnați pentru examinarea

cauzelor penale, judecători incompatibili, în cazul admiterii recursului de către

instanța de recurs și o eventuală transmitere a cauzei la rejudecare, un asemenea

complet este imposibil de format, astfel președintele Curții de Apel Chișinău va fi

obligat să solicite strămutarea prezentei cauze la o altă instanță egală în grad din

motivul imposibilității formării completului.

Indică că, la moment, desfășurarea normală a procesului și examinarea

obiectivă, completă și rapidă a prezentei cauze pot fi asigurate numai prin

strămutarea acesteia de la Curtea de Apel Chișinău la o altă instanță în grad.

Menționează despre lipsa de independență a judecătorilor Curții de Apel

Chișinău în legătură cu examinarea cauzei, justificată prin presiunile publice asupra

magistraților, exercitate de către diferiți exponenți ai puterii legislative și executive.

Evedințează criteriile de determinare a lipsei imparțialității magistraților :

1) atunci când judecătorul a participat anterior la examinarea unor cauze ce au

legătură cu cauza aflată în examinare, în măsura în care hotărârile pronunțate

anterior conțin concluzii care anticipează efectiv problema unui acuzat trimis

ulterior în judecată; 2) participarea la examinarea a două cauze care sunt strâns legate

între ele.

Invocă, lipsa de imparțialitate a tuturor magistraților Curții de Apel Chișinău

în legătură cu examinarea prezentei cauze.

Totodată, avocații Colenco Aureliu, Calaida Denis care acționează în numele

lui Șor Ilan, solicită suspendarea examinării cauzei de către Curtea de Apel Chișinău

până la soluționarea cererii de strămutare.

penal consideră că aceasta urmează a fi respinsă, din următoarele considerente.

3

În conformitate cu art. 46 alin. (1) Cod de procedură penală, Curtea Supremă

de Justiție strămută judecarea unei cauze penale de la instanța competentă la o altă

instanță egală în grad numai în cazul în care prin aceasta se poate obține soluționarea

ei obiectivă, rapidă, completă și se asigură desfășurarea normală a procesului.

Potrivit art. 46 alin. (2) Cod de procedură penală, strămutarea cauzei poate fi

cerută de președintele instanței de judecată sau de una dintre părți.

De asemenea, conform art. 47 alin.(1) Cod de procedură penală, cererea de

strămutare, care trebuie să fie motivată, se adresează Curții Supreme de Justiție cu

cel puțin 5 zile înainte de începerea cercetării judecătorești. Documentele pe care se

bazează cererea se anexează la aceasta dacă sunt deținute de partea care cere

strămutarea.

În continuare, Colegiul penal subliniază că, în conformitate cu prevederile

art. 49 Cod penal, la soluționarea cererii de strămutare Curtea Supremă de Justiție

dispune, cu indicarea motivelor, admiterea sau respingerea cererii de strămutare.

Astfel, doar în cazul în care cererea este întemeiată, Curtea Supremă de Justiție poate

dispune strămutarea judecării cauzei cu indicarea instanței concrete.

Ținând cont de cele expuse mai sus, Colegiul penal ajunge la concluzia că,

alegațiile avocaților Colenco Aureliu și Calaida Denis, enunțate în pct. 2 al prezentei

hotărâri, nu cad sub incidența instituției strămutării cauzei de la instanța competentă

la o alta egală în grad, or, motivele indicate în cerere sunt nefondate.

Așadar, potrivit prevederilor legale nominalizate mai sus, Curtea Supremă de

Justiție strămută judecarea unei cauze de la instanța competentă la o altă instanță

egală în grad în cazul în care prin aceasta se poate obține soluționarea ei rapidă și se

asigură desfășurarea normală a procesului.

Colegiul reamintește că, în desfășurarea procesului penal, strămutarea cauzei

constituie un mecanism care poate fi invocat în mod excepțional, pentru situații și

circumstanțe neprevăzute la momentul demarării procesului penal, fiind un remediu

procesual eficient atunci când regulile generale de competență ridică îndoieli privind

imparțialitatea.

De asemenea, strămutarea cauzei reprezintă un incident procedural referitor

la instanța sesizată cu judecarea pricinii, care are drept scop înlăturarea suspiciunilor

ce ar putea să apară cu privire la independența sau imparțialitatea acesteia, iar prin

instituirea termenului pentru depunerea cererii de strămutare a cauzei se asigură

condițiile unui proces echitabil, deoarece părțile într-un termen rezonabil au

posibilitatea să-i comunice Curții Supreme de Justiție informații și dovezi cu privire

la împrejurările procesului și să-și prezinte poziția față de admisibilitatea și

caracterul fondat al cererii de strămutare a cauzei.

La caz, Colegiul penal atestă că, în susținerea cererii de strămutare, autorii

invocă dubii în ceea ce privește legalitatea constituirii completului de judecată, lipsa

de independentă și imparțialitatea judecătorilor din cadrul Curții de Apel Chișinău,

însă aceste circumstanțe nu cad sub incidența instituției strămutării unei cauze.

pentru a evita o eventuală imposibilitatea formării completului în cadrul instanței de

apel, în cazul în care decizia pronunțată de către instanța de apel va fi casată în ordine

4

de recurs și transmisă la rejudecare, fără a aduce careva motive întemeiate și clar

definite, situație ce nu poate fi examinată în cadrul procedurii strămutării cauzei de

către Curtea Supremă de Justiție.

Totodată, Colegiul penal menționează prevederile art. 47 alin.(1) Cod de

procedură penală potrivit căror cerere de strămutare se depune înainte de începerea

cercetării judecătorești, prevederile care nu au fost respectate, or la caz cerere privind

strămutare a fost depusă după finalizarea cercetării judecătorești.

Colegiul penal ține să consemneze că, la înfăptuirea justiției în cauzele penale,

judecătorii sunt independenți și se supun numai legii, fără careva imixtiune, fiind

obligați să se opună oricărei încercări de a exercita presiune asupra sa (a se vedea

art. 26 Cod de procedură penală).

Prin urmare, Colegiul penal conchide că cererea avocaților Colenco Aureliu

și Calaida Denis în numele lui Șor Ilan, de strămutare a judecării cauzei penale de

învinuirea lui Șor Ilan în baza art. 190 alin.(5); art. 243 alin.(3) lit. b) Cod penal de

la Curtea de Apel Chișinău, la o altă instanță egală în grad, nu conține motive și

documente care potrivit legii ar servi drept temei de strămutare a cauzei menționate,

circumstanțele indicate în cerere având un caracter declarativ și lipsit de susținere

probantă, fapt ce impune soluția respingerii cererii respective, ca fiind neîntemeiată.

Cu referire la cerința privind suspendarea examinării cauzei până la

soluționarea examinării cererii privind strămutarea cauzei, Colegiul penal

menționează că, la moment aceasta nu și-a păstrat actualitatea, reieșind din faptul că

la data de 13 aprilie 2023 Curtea de Apel Chișinău a fost pronunțat dispozitivul

deciziei.

procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

D I S P U N E :

Respinge cererea depusă de avocații Colenco Aureliu și Calaida Denis în

numele lui Șor Ilan Miron, învinuit de comiterea infracțiunii prevăzute de art.190

alin.(5); art. 243 alin.(3) lit. b) Cod penal privind strămutarea judecării cauzei penale,

de la Curtea de Apel Chișinău, la o altă instanță egală în grad.

Încheierea este irevocabilă, pronunțată integral la 16 mai 2023.

Președinte Guzun Ion

Judecători Eremciuc Ghenadie

Daguța Sergiu

5

6