1ra-1736/2022 — art. 335 alin. 1 CP

Prin sentința Judecătoriei Bălți, sediul Central, din 24 decembrie 2019, procesul penal în privința lui Guțu Alexandru, învinuit în baza art. 335 alin. (1) Cod penal, s-a încetat deoarece a intervenit prescripția tragerii la răspundere penală. S-a decis soarta corpurilor delicte.

Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că, Guțu Alexandru, a fost învinuit că, deținând funcția de administrator al Societății pe Acțiuni „Coloana Specializată Mobilă Mecanizată nr.67” din 14.08.1997, prin urmare, în conformitate cu prevederile art. 124 Cod penal, fiind persoană care gestionează o organizație comercială, abilitată cu drepturi administrative, de dispoziție și organizatorico- economice, folosind intenționat situația de serviciu în interes personal și material, ce nu coincidea cu interesele societății, contrar prevederilor art. 85 alin. (1) lit. a), b), alin. (2) lit. a), b), alin. (4) lit. a), alin. (5) lit. a), b) și 86 alin. (1) al Legii nr. 1134- XIII din 02.04.1997 privind societățile pe acțiuni, fără a comunica în scris consiliului societății sau adunării generale a societății, interesul său la încheierea tranzacțiilor, în lipsa deciziei consiliului societății sau a hotărârii adunării generale a acționarilor în 1 interese, contrar interdicțiilor impuse prin Încheierea Colegiului civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții de Apel Bălți din 04 iulie 2014, a săvârșit infracțiunea de abuz de serviciu în următoarele circumstanțe: Astfel, prin încheierea Colegiului civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții de Apel Bălți din 04 iulie 2014, a fost admisă spre examinare cererea introductivă depusă de SRL „Tărățean Plus” privind intentarea procesului de insolvabilitate în privința SA „Coloana Specializată Mobilă Mecanizată nr.67” cod fiscal XXXXX. Prin aceeași încheiere, în scopul prevenirii modificării stării bunurilor în perioada de până la intentarea stării de insolvabilitate, instanța a numit Întreprinderea Individuală „Popa Ion” în calitate de administrator provizoriu, a instituit perioada de observație începând cu data adoptării încheierii și a obligat administrația debitorului ca în perioada de observație deciziile privind gestionarea patrimoniului să fie luate doar cu acordul prealabil al administratorului provizoriu. Contrar restricțiilor impuse, Guțu Alexandru, urmărind scopul înstrăinării bunurilor materiale ce aparțin SA „Coloana Specializată Mobilă Mecanizată nr.67” în favoarea SRL „Vocație” administrator și fondator cu cota-parte 100% al căreia era Guțu Lucia, soția lui Guțu Alexandru, fără acordul prealabil al administratorului provizoriu ÎI „Popa Ion”, a înstrăinat în contul stingerii datoriilor formate bunuri materiale conform facturilor fiscale și anume: - factura fiscală seria BV nr.7889227 din 31.07.2014 în sumă de 74.735,4 lei; - factura fiscală seria BV nr.7889228 din 31.07.2014 în sumă de 50.947 lei; - factura fiscală seria BV nr.7889229 din 31.07.2014 în sumă de 111.000 lei; - factura fiscală seria BV nr.7889230 din 01.08.2014 în sumă de 116.036 lei; - factura fiscală seria BV nr.7889231 din 05.08.2014 în sumă de 117.472,8 lei; - factura fiscală seria BV nr.7889232 din 07.08.2014 în sumă de 113.640 lei; - factura fiscală seria BV nr.7889233 din 11.08.2014 în sumă de 119.664 lei; - factura fiscală seria BV nr.7889242 din 18.08.2014 în sumă de 28.342 lei; - factura fiscală seria BV nr.7889234 din 15.08.2014 în sumă de 105.597,6 lei; - factura fiscală seria BV nr.7889237 din 19.08.2014 în sumă de 107.096 lei; - factura fiscală seria BV nr.7889238 din 30.08.2014 în sumă de 114 126 lei, fapt prin care intereselor ocrotite de lege ale persoanei juridice- Societatea pe Acțiuni „Coloana Specializată Mobilă Mecanizată nr. 67” din XXXXX i-au fost cauzate daune în proporții deosebit de mari, în sumă totală de 1 058 656,8 lei. Tot el, având același scop și urmărind aceleași interese, acționând în aceleași circumstanțe prin folosirea situației de serviciu, contrar interdicțiilor impuse, a încheiat cu Societatea cu Răspundere Limitată „Vocație” contractul de împrumut fără număr din 22.07.2014, prin care a împrumutat de la ultima mijloace bănești în sumă de 120 000 lei, fapt prin care intereselor ocrotite de lege ale persoanei juridice - Societatea pe Acțiuni „Coloana Specializată Mobilă Mecanizată nr.67” din XXXXX i-au fost cauzate daune în sumă de 120 000 lei. Astfel, prin acțiunile sale Guțu Alexandru a cauzat Societății pe Acțiuni „Coloana Specializată Mobilă Mecanizată nr. 67” din XXXX daune în proporții 2 deosebit de mari, în sumă totală de 1.178.656,8 lei. Astfel, acțiunile lui Guțu Alexandru au fost încadrate în baza art. 335 alin. (1) Cod penal „abuzul de serviciu, caracterizat prin folosirea intenționată de către o persoană care gestionează o organizație comercială a situației de serviciu, în interes material și personal, direct, care a cauzat daune în proporții deosebit de mari drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanei juridice”.

Sentința primei instanțe, a fost atacată cu apel de avocatul Șleahtițki Vitalie în numele inculpatului, solicitând casarea sentinței, rejudecarea cauzei, pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatul să fie achitat pe motiv că în acțiunile lui Guțu Alexandru lipsește componența de infracțiune. În motivarea apelului s-a invocat că, prima instanță nu a ținut cont și nu a reflectat în sentință faptul că în privința lui Guțu Alexandru a fost pornită cauza penală în baza art. 335 alin. (11) Cod penal, ulterior, Curtea Constituțională prin Hotărârea nr. 24 din 17.10.2019 a recunoscut neconstituțională prevederea dată din Codul penal; prima instanță a admis neîntemeiat ca lui Guțu Alexandru să-i fie înaintată o nouă învinuire de către acuzare în baza unei noi componențe, și anume în baza art. 335 alin. (1) Cod penal, ignorând faptul că toată urmărirea penală a fost construită în baza unei norme neconstituționale, iar un nou probatoriu nu a fost administrat la materialele cauzei; prima instanță a ignorat argumentele apărării, potrivit cărora în acțiunile lui Guțu Alexandru lipseau elementele constitutive ale infracțiunii imputate, astfel în cadrul examinării în fond a cauzei nu s-a demonstrat că Guțu Alexandru a acționat în interes material sau personal; nu s-a demonstrat faptul că Guțu Alexandru a provocat daune în proporții considerabile sau careva prejudicii părții vătămate; În acest sens lipseau careva pretenții din partea părții vătămate, fapt confirmat prin lipsa acțiunii civile în procesul penal dat, în cadrul expertizelor efectuate nu s-a constatat careva prejudiciu; lipsea cu desăvârșire latura obiectivă și latura subiectivă a infracțiunii imputate; în sentință se făcea trimitere la declarațiile lichidatorului Popa Ion, însă această probă nu a fost cercetată în cadrul cercetării judecătorești, deoarece Popa Ion nu a fost audiat în cadrul ședințelor de judecată, iar apărarea a fost lipsită de posibilitatea de a pune întrebări martorului dat; în sentință lipseau declarațiile celorlalți martori și a specialiștilor care au fost audiați în ședințele de judecată și din declarațiile cărora rezulta nevinovăția lui Guțu Alexandru.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 12 mai 2021, s-a respins apelul declarat de avocatul Șleahtițki Vitalie în numele inculpatului ca nefondat, cu menținerea sentinței.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că, prima instanță la examinarea cauzei respective a dat eficiență prevederilor art. 93-101, 26-27 Cod de procedură penală, instanța a cercetat cauza multiaspectual, a dat apreciere probelor prezentate prin prisma pertinenței, concludenții, coroborării lor, în baza probelor acumulate just a reținut starea de fapt și de drept pe cauză, corect a ajuns la concluzia privind vinovăția inculpatului pe art. 335 alin. (1) Cod penal. În acest sens, instanța de apel a conchis că probele examinate formau un 3 ansamblu probator al vinovăției inculpatului și combăteau argumentele părții apărării precum că, inculpatul nu a avut intenția de a comite infracțiunea, iar faptele sale constituiau acțiuni legale înfăptuite în cadrul exercitării atribuțiilor sale în calitate de administrator al SA ”Coloana Specializată Mobilă Mecanizată nr. 67”, mai mult, instanța de apel a apreciat ca neîntemeiate și argumentele apelantului privind lipsa în acțiunile inculpatului a laturii obiective și laturii subiective a infracțiunii incriminate, urmând astfel a fi respinsă solicitarea părții apărării privind achitarea inculpatului, or, inculpatul a acționat, folosind intenționat situația de serviciu în interes personal și material, ce nu coincide cu interesele societății, contrar prevederilor art. 85 alin. (1) lit. a), b), alin. (2) lit. a), b), alin. (4) lit. a), alin. (5) lit. a), b) și 86 alin. (1) al Legii nr. 1134-XIII din 02.04.1997 privind societățile pe acțiuni, fără a comunica în scris consiliului societății sau adunării generale a societății, interesul său la încheierea tranzacțiilor, în lipsa deciziei consiliului societății sau a hotărârii adunării generale a acționarilor în ce privește încheierea tranzacțiilor cu conflict de interese, contrar interdicțiilor impuse prin încheierea Colegiului civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții de Apel Bălți din 04 iulie 2014, astfel, instanța de apel a statuat că în acțiunile inculpatului cu certitudine se regăsesc elementele constitutive ale infracțiunii de abuz de serviciu. În continuare, prima instanță întemeiat a reținut că reieșind din conținutul încheierii din 04 iulie 2014 emisă de judecătorul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții de Apel Bălți, instanța a dispus: … deciziile privind gestionarea patrimoniului să fie luate doar cu acordul prealabil al administratorului provizoriu. Așadar, orice decizie privind gestionarea patrimoniului urma să fie luată de către administratorul Guțu Alexandru în mod obligatoriu doar cu acordul prealabil al administratorului provizoriu, obligație instituită prin încheierea judecătorească din 04.07.2014, ceea ce însă de către administratorul Guțu Alexandru nu a fost respectat. În acest sens, a considerat neîntemeiate argumentele părții apărării, precum că inculpatul nu a cunoscut despre interdicțiile impuse prin încheierea nominalizată. Or, contrar tuturor argumentelor invocate de către Guțu Alexandru precum că acesta nu a cunoscut despre existenta încheierii din 04.07.2014 și conținutul ei, și că a aflat despre ea cu mult mai târziu, peste câteva luni, prima instanță just a menționat faptul că, la data de 18.07.2014, în Curtea de Apel Bălți a fost înregistrată cererea de recurs la încheierea Curții de Apel Bălți din 04 iulie 2014 cu privire la intentarea procedurii de insolvabilitate, cerere care a fost semnată personal de către directorul SA „Coloana Specializată Mobilă Mecanizată nr. 67” din XXXXX Guțu Alexandru. În conținutul cererii de recurs, recurentul Guțu Alexandru indica faptul că, despre existența încheierii nominalizate, recurentul a aflat la data de 14.07.2014 de la BC „Banca Socială”, astfel, inculpatul deja la data de 14.07.2014 cunoștea despre această încheiere și conținutul ei, însă într-un mod evaziv nu s-a supus măsurilor de asigurare aplicate. Or, în această situație era evidentă intenția directă a inculpatului de a acționa în continuare după bunul său plac, adică de a înstrăina bunurile către întreprinderea 4 ce aparținea soției sale. Instanța de apel a stabilit că, în baza facturilor fiscale seria BV nr.7889227 din 31.07.2014; BV nr.7889228 din 31.07.2014; BV nr.7889229 din 31.07.2014; BV nr.7889230 din 01.08.2014; BV nr.7889231 din 05.08.2014; BV nr.7889232 din 07.08.2014; BV nr.7889233 din 11.08.2014; BV nr.7889242 din 18.08.2014; BV nr.7889234 din 15.08.2014; BV nr.7889237 din 19.08.2014; BV nr.7889238 din 30.08.2014, inculpatul a înstrăinat în favoarea SRL „Vocație”, administrator și fondator cu cota-parte 100% al căreia era Guțu Lucia, soția lui Guțu Alexandru, fără acordul prealabil al administratorului provizoriu ÎI „Popa Ion”, în contul stingerii datoriilor formate bunuri materiale, precum și a încheiat cu SRL „Vocație” contractul de împrumut fără număr din 22.07.2014, prin care a împrumutat de la ultima mijloace bănești în sumă de 120.000 lei, astfel, inculpatul a acționat cu intenția de a înstrăina bunurile date în favoarea SRL „Vocație”, administrator și fondator al căreia era soția lui Guțu Alexandru fără acordul prealabil al administratorului provizoriu ÎI „Popa Ion”, or, după cum se observă din facturile fiscale, inculpatul a înstrăinat bunurile materiale după ce a luat cunoștință cu încheierea din 04 iulie 2014 emisă de judecătorul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții de Apel Bălți, cunoscând în mod cert că nu era în drept să înstrăineze aceste bunuri fără acordul prealabil al administratorului provizoriu ÎI „Popa Ion”, interdicție impusă prin încheierea judecătorească sus-numită, ceea ce denotă incontestabil intenția inculpatului la săvârșirea infracțiunii. S-au respins alegațiile apelantului, precum că inculpatul nu a avut un interes material sau personal, nu a cauzat nici un prejudiciu SA „Coloana Specializată Mobilă Mecanizată nr. 67” și a acționat cu intenția de a stinge datoriile către creditori, or, interesul inculpatului s-a manifestat anume prin faptul că ultimul, contrar restricțiilor impuse prin încheierea judecătorească din 04.07.2014, a înstrăinat bunurile nominalizate anume în favoarea SRL „Vocație”, administrator și fondator cu cota- parte 100% al căreia era Guțu Lucia, soția lui Guțu Alexandru, care era de un rang mai inferior decât alte întreprinderi din lista creditorilor. Totodată, instanța de apel a considerat neîntemeiate argumentele apărării, precum că declarațiile martorilor Guțu Lucia, Guranda Viorel, Guțu Iurie, Negru Marian și Nijnic Maria date în prima instanță demonstrau nevinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii, s-a apreciat critic aceste declarații, care au fost date în favoarea inculpatului, întru evitarea răspunderii penale de către ultimul, or, aceste declarații contravineau probelor scrise (încheierea judiciară și facturile fiscale) administrate în prezenta cauză, care coroborate între ele, dovedeau în mod incontestabil intenția lui Guțu Alexandru la comiterea infracțiunii incriminate. Instanța de apel a indicat că erau lipsite de suport juridic și afirmațiile apelantului, precum că prima instanță a admis neîntemeiat ca lui Guțu Alexandru să- i fie înaintată o nouă învinuire de către acuzare în baza unei noi componențe, și anume în baza art. 335 alin. (1) Cod penal, ignorând faptul că toată urmărirea penală a fost construită în baza unei norme legale neconstituționale, iar un nou probatoriu nu a fost 5 administrat la materialele cauzei, în acest context, instanța de apel a reținut, că prin Hotărârea Curții Constituționale din 17.10.2019 privind controlul constituționalității prevederilor art. 335 alin. (11) Cod penal, a fost declarat neconstituțional textul „acțiunile prevăzute la alin. (1), soldate cu urmări grave” din art. 335 alin. (11) Cod penal, ca rezultat, procurorul Diaconu I, prin ordonanța din 16.12.2019, întemeiat și legal a dispus modificarea învinuirii înaintate lui Guțu Alexandru, incriminându-i acestuia săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 335 alin. (1) Cod penal. Soluția de modificare a învinuirii în privința inculpatului procurorul a întemeiat- o pe prevederile art. 325 alin. (2) Cod de procedură penală, potrivit cărora, modificarea învinuirii în instanța de judecată se admite dacă prin aceasta nu se agravează situația inculpatului si nu se lezează dreptul lui la apărare. Or, în speță, prin înaintarea învinuirii în baza art. 335 alin. (1) Cod penal, situația inculpatului din contra s-a ușurat, totodată dreptul ultimului la apărare nu a fost lezat, având în vedere că acțiunile sale pe deplin se încadrau în prevederile art. 335 alin. (1) Cod penal. Așadar, având în vedere Hotărârea Curții Constituționale din 17.10.2019 privind controlul constituționalității prevederilor art. 335 alin. (1) Cod penal, acuzatorul de stat în mod obligatoriu urma să modifice învinuirea incriminată inculpatului. Instanța de apel a respins și alegația apelantului, precum că în sentință se făcea trimitere la declarațiile lichidatorului Popa Ion, însă această probă nu a fost cercetată în cadrul cercetării judecătorești deoarece Popa Ion nu a fost audiat în cadrul ședințelor de judecată, iar apărarea a fost lipsită de posibilitatea de a pune întrebări martorului dat, instanța de apel indicând că, afirmațiile date contraveneau materialelor cauzei, or, potrivit procesului-verbal de interogare (vol. VII, f.d. 102-107), martorul Popa Ion a fost audiat în ședința de judecată din 15.11.2018, astfel prima instanță just a reținut în sentință declarațiile martorului dat, care constituiau una din probele care dovedește vinovăția inculpatului.

Decizia instanței de apel, a fost atacată cu recurs ordinar de către inculpat, indicând temeiurile pentru recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 12) Cod de procedură penală, prin care solicita casarea deciziei și a sentinței, pronunțarea unei noi hotărâri prin care inculpatul să fie achitat, invocând argumente similare cu cele indicate în apel.

Prin decizia Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție din 30 noiembrie 2021, s-a admis recursul ordinar declarat de către inculpat, s-a casat total decizia cu dispunerea rejudecării cauzei de către Curtea de Apel Bălți, în alt complet de judecată.

În partea descriptivă a deciziei, instanța de recurs a menționat că, prima instanță a încadrat acțiunile inculpatului în baza art. 335 alin. (1) Cod penal, și anume: „abuzul de serviciu, caracterizat prin folosirea intenționată de către o persoană care gestionează o organizație comercială a situației de serviciu, în interes material și personal, direct, care a cauzat daune în proporții deosebit de mari drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanei juridice” (f.d. 201 verso, vol. VII), încadrare menținută de instanța de apel (f.d. 17 vol. VIII), necătând la faptul că procurorul în prima instanță a modificat învinuirea în una mai ușoară (f.d. 186 – 187 vol. VII). 6 Astfel, Colegiul penal a conchis că, atât prima instanță cât și instanța de apel au încadrat acțiunile inculpatului indicând greșit proporțiile în mărime deosebit de mari, or această sintagmă nu se regăsește în art. 335 alin. (1) Cod penal, situație ce constată o examinare superficială a apelului părții apărării. În continuare, Colegiul penal a constatat că în dispozitiv instanța de apel a menținut sentința (prin care procesul penal s-a încetat din motiv că a intervenit prescripția tragerii la răspundere penală) fără modificări, iar în partea descriptivă a deciziei instanța de apel a indicat: „Colegiul penal va menține soluția instanței de fond de încetare a procesului penal în privința lui Guțu Alexandru vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 335 alin. (1) Cod penal, care se eliberează de pedeapsă penală în legătură cu prescrierea atragerii la răspunderea penală, prevăzută la art. 60 alin. (1) lit. b) Cod penal.” (f.d. 17 verso. vol. VIII), ce este divergent și nu poate fi menținut. În atare circumstanțe, partea descriptivă a deciziei contravine dispozitivului acesteia, or, în dispozitiv se menține soluția de încetare a procesului penal, iar în partea descriptivă instanța de apel s-a motivat soluția de încetare a procesului penal cu recunoașterea ca vinovat a inculpatului și cu eliberarea de pedeapsă penală, prin ce se confirmă prezența temeiului pentru recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 05 octombrie 2022, s-a admis apelul avocatului Șleahtițki Vitalie în interesul inculpatului, s-a casat parțial, inclusiv din oficiu în temeiul art. 409 alin. (2) Cod procedură penală, cu rejudecarea cauzei și s-a pronunțat o nouă hotărâre, potrivit modului stabilit, pentru prima instanță, prin care Guțu Alexandru s-a recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 335 alin. (1) Cod penal, cu liberarea de executarea pedepsei în legătură cu intervenirea termenului de prescripție prevăzut de art. 60 alin. (1) lit. b) Cod penal. În rest s-au menținut dispozițiile sentinței instanței de fond.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că, instanța de fond a respectat normele procesuale, a verificat complet, sub toate aspectele și în mod obiectiv circumstanțele cauzei și a dat probelor administrate o apreciere legală, respectându-se prevederile art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității, iar toate probele în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, corect fiind încadrate acțiunile inculpatului în baza art. 335 alin. (1) Cod penal, vinovăția acestuia fiind demonstrată prin totalitatea de probe ale cauzei penale, cercetate în instanța de fond și suplimentar în cea de apel. Astfel, la confirmarea vinovăției și calificarea acțiunilor inculpatului în baza art. 335 alin. (1) Cod penal, instanța de fond just a respins afirmațiile inculpatului privind nevinovăția sa în fapta imputată, poziția acestuia fiind combătută prin probele cauzei penale cercetate în ședința de judecată și suplimentar în instanța de apel, care coroborează între ele, și just au fost puse la baza sentinței, poziția inculpatului având doar caracter declarativ fiind apreciată ca metodă aleasă pentru evitarea răspunderii 7 penale de cele comise. Nu s-au reținut argumentele apărării că prin declarațiile martorilor Guțu Lucia, Guranda Viorel, Guțu Iurie, Negru Marian și Nijnic Maria se confirma nevinovăția inculpatului, aceste declarații fiind apreciate critic de instanța de apel, martorii indicați fiind rude cu inculpatul și având interes în cauza dată, totodată sunt contradictorii celorlalte probe ale cauzei penale. De asemenea, nu s-a reținut nici argumentul că în privința lui Guțu Alexandru deja a fost pronunțată o hotărâre pentru acțiunile date și anume a fost emisă ordonanța din 01.10.2014, de refuz în începerea urmăririi penale și clasarea procesului penal, or, ordonanța dată, se referea la alte fapte, care nu țineau de acțiunile de înstrăinare a bunurilor de către Guțu Alexandru. Totodată, instanța de apel, contrar solicitării avocatului de achitare a inculpatului, a admis apelul acestuia cu casarea parțială, inclusiv din oficiu a sentinței, or, la caz, conform art. 394 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, urmează că partea descriptivă a sentinței de condamnare trebuie să conțină descrierea faptei criminale, considerată ca fiind dovedită, indicându-se locul, timpul, modul săvârșirii ei, forma și gradul de vinovăție, motivele și consecințele infracțiunii. În acest sens, ținând cont de hotărârea Curții Constituționale nr. 224 din 17 octombrie 2019, în acțiunile inculpatului persista componența infracțiunii prevăzută de art. 335 alin. (1) Cod penal, însă, instanța de fond greșit a indicat proporțiile prejudiciului în mărime deosebit de mari, or acest semn estimativ (cantitativ) nu se regăsește în art. 335 alin.(1) Cod penal, situație ce a impus casarea sentinței cu pronunțarea unei hotărâri noi în sensul descris supra. Totodată, prima instanță a încetat procesul penal din motiv că a intervenit prescripția tragerii la răspundere penală, fără însă al recunoaște vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 335 alin. (1) Cod penal, eroare ce a fost corectată de instanța de apel. Astfel, în urma cercetării suplimentare s-a constatat că Guțu Alexandru a comis infracțiunea prevăzută de art. 335 alin. (1) Cod penal cu indicii de calificare abuzul de serviciu, caracterizat prin folosirea intenționată de către o persoană care gestionează o organizație comercială a situației de serviciu, în interes material și personal, direct, care a cauzat daune în proporții considerabile drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanei juridice. Constatând ca fiind demonstrată și comisă cu vinovăție de către Guțu Alexandru fapta infracțională prevăzută de art. 335 alin. (1) Cod penal, instanța de apel a constatat temei pentru liberarea acestuia de pedeapsa penală, în acest sens menționând următoarele. Potrivit prevederilor art. 389 alin. (4) pct. 3), alin. (6) Cod de procedură penală și art. 60 alin. (1) lit. a) Cod penal, ținând cont că la caz s-a constatat vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii prevăzută art. 335 alin. (1) Cod penal, catalogată ca fiind mai puțin gravă, aceasta fiind săvârșită în anul 2014 și de la săvârșirea ei au trecut mai mult de 5 ani, instanța de apel a considerat oportun de a-l libera pe Guțu 8 Alexandru de pedeapsă penală în legătură cu prescrierea tragerii la răspunderea penală.

Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, avocatul Șleahtițki Vitalie în numele inculpatului a atacat-o cu recurs ordinar, invocând prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 12) Cod de procedură penală, solicitând casarea deciziei și pronunțarea în această parte a unei noi hotărâri prin care inculpatul să fie achitat, pe motivul că în acțiunile lui lipsește componența de infracțiune care i se incriminează. În motivare recurentul a indicat că, instanța de apel nu a ținut cont că în privința inculpatului deja s-a făcut o încercare de a intenta un dosar penal în aceleași temeiuri și anume în temeiul art. 335 alin. (11) Cod penal. La materialele cauzei este anexată ordonanța Procuraturii Bălți privind refuzul în pornire a dosarului penal pe motivul lipsei faptei. Ulterior, Curtea Constituțională prin Hotărârea nr. 24 din 17.10.2019 a recunoscut neconstituțională prevederea dată din cadrul Codului penal. Atât instanța de fond cât și de apel au admis neîntemeiat ca să fie înaintată o nouă învinuire de către acuzare în baza unei noi componențe și anume în baza art. 335 alin. (l) Cod penal, ignorând faptul că toată urmărirea penală a fost construită în baza unei norme legale neconstituționale, iar un nou probatoriu nu a fost administrat la materialele cauzei, fapt inadmisibil din punctul de vedere al recurentului. De asemenea au fost ignorate argumentele apărării, potrivit cărora în acțiunile inculpatului lipsesc elementele constitutive ale infracțiunii imputate. Totodată, nu s- a demonstrat faptul că inculpatul a provocat daune în proporții considerabile pretinsei părți vătămate. În acest sens lipsesc careva pretenții din partea părții vătămate, fapt confirmat prin lipsa acțiunii civile în procesul dat penal. La caz, în cadrul expertizelor efectuate nu s-au constatat careva prejudiciu, deci lipsesc cu desăvârșire latura obiectivă și latura subiectivă a infracțiunii imputate. În sentință lipsesc declarațiile martorilor și a specialiștilor care au fost audiați în ședințele de judecată și din declarațiile cărora rezultă nevinovăția lui Guțu Alexandru. La fel, au fost încălcate cele mai importante principii ale dreptului penal și anume principiul umanismului, echității, individualizării răspunderii și pedepsei penale.

În conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, procurorul a depus referință privitor la opinia sa asupra recursului avocatului, menționând că acesta urmează a fi declarat inadmisibil, ca fiind vădit neîntemeiat și lipsit de temeiuri legale.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar pe baza materialului din dosar și motivelor invocate, Colegiul penal concluzionează că acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente. Potrivit art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală instanța de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care se constată că este vădit neîntemeiat. 9 Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent. Din textul recursului declarat de avocatul Șleahtițki Vitalie, se constată că acesta a invocat temeiuri de drept prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 12) Cod de procedură penală și critică soluția instanței de apel, din motiv că, în opinia sa, instanța eronat l-a condamnat pe inculpat. Potrivit textului, recurentul nu a concretizat care din temeiurile pct. 6) le pune la baza cererii de recurs și prin ce se confirmă aceste temeiuri, iar alegerea din oficiu de către instanța de recurs a temeiului din cele 5 menționate de legislator este inadmisibilă și prin urmare, prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, nu-și găsesc confirmare la examinarea cauzei în ordine de recurs ordinar. Referitor la argumentele în susținerea temeiului prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, Colegiul penal le constată ca declarative și nu pot fi acceptate, or, aceste argumente au fost obiect de dispută atât în cadrul primei instanțe cât și în cadrul instanței de apel, asupra cărora s-au formulat și s-au punctat minuțios și veridic răspunsuri în sentința adoptată și în decizia instanței de apel. În ce privește argumentul ce reprezintă temeiul prevăzut la pct. 12) alin. (1) al art. 427 Cod de procedură penală, care stipulează că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului dacă faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită, Colegiul penal constată că analizând acest temei în raport cu motivele invocate, nici acesta nu și-a găsit confirmare, or, prin cercetarea probatoriului de către instanța de apel au fost dovedite elementele infracțiunii prezente a art. 335 alin. (1) Cod penal. În esență, recurentul invocă că instanța de apel nu a apreciat la justa valoare totalitatea circumstanțelor de fapt și de drept a cauzei penale dedusă judecății, ajungând neîntemeiat la concluzia condamnării inculpatului în baza art. 335 alin. (1) Cod penal, fiind oportună, în opinia sa achitarea inculpatului, din motiv că în acțiunile lui lipsește componența de infracțiune care i se incriminează. Referitor la criticele expuse de către recurent, Colegiul penal amintește că la etapa judecării recursului, instanța nu analizează conținutul mijloacelor de probă, nu dă o nouă apreciere materialului probator și nu stabilește o altă situație de fapt, acestea fiind atributul exclusiv al primei instanțe și al instanței de apel. Deci, Colegiul penal nu va examina criticile referitoare la greșita reținere, pe baza probelor administrate în cauză, a anumitor elemente faptice, ci v-a verifica prin raportare la situația de fapt stabilită de instanța de apel, corectitudinea încadrării juridice a faptelor săvârșite de inculpat. Analizând materialele cauzei, Colegiul penal constată că, alegațiile recurentului privitor la faptul că instanța de apel nu a ținut cont că în privința inculpatului deja s- a făcut o încercare de a intenta un dosar penal în aceleași temeiuri și anume în temeiul art. 335 alin. (1) Cod penal sunt vădit nefondate, deoarece instanța de apel în motivarea deciziei a reținut că a făcut cunoștință cu ordonanța din 01.10.2014, însă 10 ordonanța dată se referea la alte fapte care nu țineau de acțiunile de înstrăinare a bunurilor de către Guțu Alexandru. Verificând argumentele recurentului, în sensul că inculpatul nu este vinovat de comiterea infracțiunii incriminate, Colegiul penal le consideră neîntemeiate, or instanțele de judecată, judecând cauza și verificând probele cu respectarea prevederilor art. 100 alin. (4) Cod de procedură penală, le-a dat o apreciere justă, potrivit art. 101 Cod de procedură penală din punct de vedere al pertinenței, utilității, concludenții, veridicității și coroborării lor, stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept, ajungând la concluzia corectă cu privire la vinovăția lui Guțu Alexandru in în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 335 alin. (1) Cod penal, concluzie pe care instanța de recurs o însușește. În descriptivul deciziei instanței de apel, se constată că instanța de apel a dezbătut prin mai multe argumente invocările ce vizau nevinovăția inculpatului și corect a aplicat prevederile art. 60 alin. (1) lit. b) Cod penal cu privire la liberarea de executare a pedepsei în legătură cu intervenirea termenului de prescripție. Sub acest aspect, Colegiul penal atestă că instanța de apel la judecarea cauzei în ordine de apel a luat în considerațiile obiecțiile indicate de instanța de recurs, nu a comis erori de drept, care ar impune casarea deciziei adoptate. Prin urmare, criticile recurentului nu și-au găsit confirmarea la examinare a recursului declarat, dat fiind faptul că, instanța de apel la examinarea cauzei a respectat prevederile art. 414 alin.(1), (5), 417 alin.(1) pct. 8) Cod de procedură penală. Nerecunoașterea vinovăției de către inculpat în comiterea infracțiunii incriminate nu poate servi temei pentru achitarea acestuia, dat fiind faptul că, în cursul judecării cauzei au fost administrate probe care au confirmat cu certitudine vina lui, iar cele invocate de recurent prin prisma criticii materialelor cauzei sunt apreciate de către instanța de recurs drept o modalitate de exercitare a dreptului la apărare, urmărindu-se scopul evitării răspunderii penale. Mai mult, activitatea instanței de apel privind doar aprecierea sau reaprecierea probelor și circumstanțelor cauzei, în alt sens decât cel pe care îl propune inculpatul, este o competență și prerogativă legală a acestei instanțe, care nu constituie un temei de drept separat din numărul celor incluse în art. 427 Cod de procedură penală și, astfel, invocarea acestei chestiuni în recursul ordinar, la fel, este lipsită de orice temei legal. Motivele invocate în recursul ordinar au constituit deja obiect de examinare în instanța de apel, fiind oferite răspunsuri argumentate în acest sens, iar o altă opinie asupra probelor și circumstanțelor cauzei care au fost puse la baza deciziei, conform jurisprudenței CEDO, nu pot servi temei pentru reexaminarea cauzei (hotărârea din 16 ianuarie 2007, pct. 20, cazul Bujnița versus Moldova). Având în vedere considerentele menționate supra și raportând situația reținută în cauză la prevederile art. 432 alin. (2) Cod de procedură penală, Colegiul penal concluzionează că, la judecarea cauzei în ordine de apel, instanța a respectat prevederile legale relevante, prescrise de art. 414-419 Cod de procedură penală, iar 11 criticele din recursul înaintat de avocatul Șleahtițki Vitalie în numele inculpatului nu și-au găsit confirmare.

În temeiul art. 432 alin. (1) – (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul Penal d e c i d e : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Șleahtițki Vitalie în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 05 octombrie 2022, în cauza penală privindu-l pe GUȚU Alexandru XXXXX, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Decizia integrală semnată la 06 martie 2023, publicată la 31 martie 2023. Președinte Liliana CATAN Judecător Ion GUZUN Judecător Elena COBZAC 12