1ra-1508/2022 — art. 325 alin. 1, 42 alin. 5, 325 alin. 1, 361 alin. 1, 324 alin. 4, 42 alin. 4, 361 alin. 1 CP

1ra-1508/2022 — art. 325 alin. 1, 42 alin. 5, 325 alin. 1, 361 alin. 1, 324 alin. 4, 42 alin. 4, 361 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 1ra-1508/2022

1-19169344-01-1ra-20102022

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

27 februarie 2023 mun. Chișinău

Colegiul Penal lărgit în componența:

președinte Nadejda Toma

judecători Liliana Catan

Iurie Diaconu

Ion Guzun

Victor Boico

a judecat, fără participarea părților, recursurile ordinare declarate de către

avocatul Ciobanu Vadim, în numele inculpatului Șeptelici Sergiu, inculpatul

Șeptelici Sergiu, avocatul Malai Vitalie în comun cu inculpatul Fedoruța Oleg și

avocatul Astafiev Valeri, în numele inculpatului Railean Denis, împotriva deciziei

Colegiului Penal al Curții de Apel Chișinău din 11 iulie 2022 în cauza penală

privindu-i pe

Fedoruța Oleg XXXXX, născut la XXXXX,

originar din XXXXX și domiciliat în XXXXX;

Railean Denis XXXXX, născut la XXXXX,

originar și domiciliat în XXXXX, cu înregistrare

de domiciliu în XXXXX, domiciliat în XXXXX

și

Șeptelici Sergiu XXXXX, născut la XXXXX,

originar și domiciliat în XXXXX.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 24.10.2019 – 13.07.2021;

Instanța de apel: 04.08.2021 – 11.07.2022;

Instanța de recurs ordinar : 20.10.2022 – 27.02.2023.

Asupra recursurilor ordinare declarate, Colegiul Penal lărgit

c o n s t a t ă:

Fedoruța Oleg a fost achitat de învinuirea adusă în baza art. 325 alin. (1) Cod

penal, pe motiv că fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii.

Railean Denis a fost achitat de învinuirile aduse în baza art. 42 alin. (5), 325

alin. (1) și art. 361 alin. (1) Cod penal, pe motiv că fapta inculpatului nu întrunește

elementele infracțiunilor.

Șeptelici Sergiu a fost achitat de învinuirile aduse în baza art. 324 alin. (4) și

art. 42 alin. (4), 361 alin. (1) Cod penal, pe motiv că fapta inculpatului nu întrunește

elementele infracțiunilor.

S-a dispus trecerea cheltuielilor judiciare în mărime de 14980 lei în contul

statului.

1

A fost soluționată soarta corpului delict (pașaportul cetățeanului Republicii

Moldova Railean Denis).

Fedoruță Oleg se învinuiește în aceea că el, la 05 aprilie 2018, aflându-se în

mun. Chișinău, acționând cu intenție directă, i-a dat lui Railean Denis 60 euro,

pentru a achita taxa consulară, 100 euro pentru serviciile sale, un plic în care a

sigilat pașaportul cetățeanului Republicii Arabe Egipt, Moussa Hazem Hassan Ali și

valuta străină în sumă de 100 euro, pentru a se deplasa la sediul Consulatului

Republicii Moldova în or. Odessa, Ucraina și a transmite plicul cu valuta străină ce

nu i se cuvine consulului Șeptelici Sergiu, care are calitate de persoană publică în

virtutea prevederilor art. 123 alin. (2) Cod penal, pentru ca acesta contrar

prevederilor pct. 16, 21, 33, 42 din „Regulamentul cu privire la eliberarea vizelor”,

aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 50 din 15.01.2013, care îi obligau să acorde

viză solicitantului doar dacă înaintează un formular de cerere în mod personal, în

conformitate cu secțiunea a 7-a a capitolului II; prezintă în original un document de

trecere a frontierei de stat, în conformitate cu secțiunea a 7-a a capitolului II;

prezintă o fotografie de 35 mm x 45 mm; acceptă prelevarea datelor cu caracter

biometric (amprente digitale, fotografie digitală), după caz; achită taxele în

conformitate cu prevederile Legii nr. 242 din 24 septembrie 2010 cu privire la taxele

consulare; prezintă documente justificative, în conformitate cu secțiunea a 9-a a

capitolului II; face dovada deținerii unei asigurări medicale valabile pe teritoriul

Republicii Moldova; prezintă: documente care justifică scopul călătoriei; documente

care indică modalitatea de deplasare (sosire sau plecare); documente privind cazarea

sau dovada unor mijloace suficiente pentru a acoperi cazarea; dovada existenței

mijloacelor de întreținere pe durata șederii, în cuantumul stabilit prin Hotărîrea

Guvernului nr. 332 din 5 mai 2011 „Cu privire la aprobarea cuantumului minim al

mijloacelor de întreținere pentru străini în Republica Moldova”, precum și pentru

întoarcerea în țara de origine sau reședință sau tranzitul către o țară terță în care este

sigur că urmează să fie primit sau că este în măsură să dobîndească astfel de

mijloace în mod legal - să acorde în regim de urgență, fără prezentarea solicitantului

la consulat viza de lungă ședere de tip D/AI, cu durata sejurului 60 zile, cetățeanului

Republicii Arabe a Egiptului, Moussa Hazem Hassan Ali.

Astfel, la 06 aprilie 2018, urmând instrucțiunile lui Fedoruță Oleg, mijlocitorul

Railean Denis aflându-se în sediul Consulatului Republicii Moldova în or. Odessa,

Ucraina, situat pe str. Makar Posmitnîi nr. 2/2 „E”, acționând cu intenție directă, a

dat consulului Șeptelici Sergiu, plicul în care era sigilat pașaportul cetățeanului

Republicii Arabe a Egiptului, Moussa Hazem Hassan Ali și valută străină în sumă

de 100 euro, ceea ce constituie echivalentul sumei de 2014 lei, conform cursului

oficial stabilit de Banca Națională a Moldovei pentru acea dată, pentru ca acesta să

acorde contrar prevederilor pct. 16, 21, 33, 42 din „Regulamentul cu privire la

eliberarea vizelor”, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 50 din 15.01.2013, în

regim de urgență, fără prezentarea solicitantului la consulat viza de lungă ședere de

tip D/AI, cu durata sejurului 60 zile, cetățeanului Republicii Arabe a Egiptului,

Moussa Hazem Hassan Ali.

În aceiași zi, aproximativ la ora 16:00 în schimbul valutei străine primite

consulul Consulatului Republicii Moldova în or. Odessa, Ucraina, Șeptelici Sergiu,

contrar prevederilor pct. 16, 21, 33, 42 din „Regulamentul cu privire la eliberarea

2

vizelor”, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 50 din 15.01.2013, a eliberat

cetățeanului Republicii Arabe a Egiptului, Moussa Hazem Hassan Ali, viza de lungă

ședere de tip D/AI, cu nr. XXXXX, cu durata sejurului 60 zile, fără prezentarea

acestuia la consulat, pe care a înmânat-o lui Railean Denis, care la rândul său a adus

pașaportul în care era aplicată viza în mun. Chișinău.

Aceste acțiuni ale lui Fedoruță Oleg au fost încadrate de către acuzare în baza

art. 325 alin. (1) Cod penal – coruperea activă, adică darea prin mijlocitor unei

persoane publice de bunuri ce nu i se cuvin, pentru a îndeplini o acțiune contrar

funcției sale.

Railean Denis se învinuiește în aceea că el, la 05 aprilie 2018, aflându-se în

mun. Chișinău, acționând cu intenție directă, a primit de la Fedoruță Oleg, valută

străină în sumă de 60 euro, care constituie taxa consulară, valută străină în sumă de

100 euro pentru serviciile sale, un plic în care era sigilat pașaportul cetățeanului

Republicii Arabe a Egiptului, Moussa Hazem Hassan Ali și valută străină în sumă

de 100 euro, pentru a se deplasa la sediul Consulatului Republicii Moldova în or.

Odessa, Ucraina și a transmite plicul cu bani ce nu i se cuvin consulului Șeptelici

Sergiu, care are calitatea de persoană publică în virtutea prevederilor art. 123 alin.

(2) din Codul penal, pentru ca acesta contrar prevederilor pct. 16, 21, 33, 42 din

„Regulamentul cu privire la eliberarea vizelor”, aprobat prin Hotărârea Guvernului

nr. 50 din 15.01.2013, care îi obligau să acorde viză solicitantului doar dacă

înaintează un formular de cerere în mod personal, în conformitate cu secțiunea a 7-a

a capitolului II; prezintă în original un document de trecere a frontierei de stat, în

conformitate cu secțiunea a 7-a a capitolului II; prezintă o fotografie de 35 mm pe

45 mm; acceptă prelevarea datelor cu caracter biometric (amprente digitale,

fotografie digitală), după caz; achită taxele în conformitate cu prevederile Legii nr.

242 din 24 septembrie 2010 cu privire la taxele consulare; prezintă documente

justificative, în conformitate cu secțiunea a 9-a a capitolului II; face dovada deținerii

unei asigurări medicale valabile pe teritoriul Republicii Moldova; prezintă:

documente care justifică scopul călătoriei; documente care indică modalitatea de

deplasare (sosire sau plecare); documente privind cazarea sau dovada unor mijloace

suficiente pentru a acoperi cazarea; dovada existenței mijloacelor de întreținere pe

durata șederii, în cuantumul stabilit prin Hotărîrea Guvernului nr. 332 din 5 mai

2011 „Cu privire la aprobarea cuantumului minim al mijloacelor de întreținere

pentru străini în Republica Moldova”, precum și pentru întoarcerea în țara de origine

sau reședință sau tranzitul către o țară terță în care este sigur că urmează să fie

primit sau că este în măsură să dobândească astfel de mijloace în mod legal – să

acorde în regim de urgență, fără prezentarea solicitantului la consulat viza de lungă

ședere de tip D/AI, cu durata sejurului 60 zile, cetățeanului Republicii Arabe a

Egiptului, Moussa Hazem Hassan Ali.

Astfel, la 06 aprilie 2018, aproximativ la ora 09:00, Railean Denis, aflându-se

în sediul Consulatului Republicii Moldova în or. Odessa, Ucraina, situat pe str.

Makar Posmitnîi nr. 2/2 „E”, acționând cu intenție directă, a dat consulului Șeptelici

Sergiu, plicul în care era sigilat pașaportul cetățeanului Republicii Arabe a

Egiptului, Moussa Hazem Hassan Ali și valută străină în sumă de 100 euro, ceea ce

constituie echivalentul sumei de 2 014 lei, conform cursului oficial stabilit de Banca

Națională a Moldovei pentru acea dată, pentru ca acesta să acorde contrar

prevederilor pct. 16, 21, 33, 42 din „Regulamentul cu privire la eliberarea vizelor”,

3

aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 50 din 15.01.2013, în regim de urgență, fără

prezentarea solictantului la consulat viza de lungă ședere de tip D/AI, cu durata

sejurului 60 zile, cetățeanului Republicii Arabe a Egiptului, Moussa Hazem Hassan

Ali.

În aceiași zi, aproximativ la ora 16:00, în schimbul valutei străine primite

consulul Consulatului Republicii Moldova în or. Odessa, Ucraina, Șeptelici Sergiu,

contrar prevederilor pct. 16, 21, 33, 42 din „Regulamentul cu privire la eliberarea

vizelor”, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 50 din 15.01.2013, a eliberat

cetățeanului Republicii Arabe a Egiptului, Moussa Hazem Hassan Ali, viza de lungă

ședere de tip D/AI, cu nr. XXXXX, cu durata sejurului 60 zile, fără prezentarea

acestuia la consulat, pe care a înmânat-o lui Railean Denis, care la rândul său a adus

pașaportul în care era aplicată viza în mun. Chișinău.

Tot Railean Denis se învinuiește în aceea că la 06 aprilie 2018, aproximativ la

ora 09:00, aflându-se în sediul Consulatului Republicii Moldova în or. Odessa,

Ucraina, situat pe str. Makar Posmitnîi nr. 2/2 „E”, acționând cu intenție directă,

fiind instigat de consulul din cadrul Consulatului Republicii Moldova în or. Odessa,

Ucraina, Șeptelici Sergiu, și urmărind scopul confecționării unor documente oficiale

false, fapte care i-ar fi creat condițiile necesare consulului Șeptelici Sergiu pentru

acordarea contrar prevederilor pct. 16, 21, 33, 42 din „Regulamentul cu privire la

eliberarea vizelor”, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 50 din 15.01.2013, în

regim de urgență, fără prezentarea solictantului la consulat viza de ungă ședere de

tip D/AI, cu durata sejurului 60 zile, cetățeanului Republicii Arabe a Egiptului,

Moussa Hazem Hassan Ali și respectiv ar fi asigurat ducerea la bun sfârșit a

acțiunilor criminale urmărite de Railean Denis de a se întoarce în mun. Chișinău,

Republica Moldova cu viza aplicată în pașaportul cetățeanului Republicii Arabe a

Egiptului, Moussa Hazem Hassan Ali, obținută prin coruperea persoanei publice, a

executat în formularul de cerere pentru eliberarea vizei la rubricile „1”, „2”, „3”,

„4”, „5”, „6”, „7”, „13”, „14”, „15” „16”, „Domiciliul solicitantului” „numărul de

telefon", „18”, „19”, „22”, „25”, „26”, „27”, „adresa poștei electronice a gazdei”,

„telefon, fax”, „data și locul” și rubrica „28”, inscripții manuscrise din numele lui

Moussa Hazem Hassan Ali, totodată executând din numele acestuia și semnătura.

Aceste acțiuni ale lui Railean Denis au fost încadrate de către acuzare în baza

art. 42 alin. (5), 325 alin. (1) Cod penal – acordarea de mijloace și înlăturarea de

obstacole, precum si prin promisiunea că îl va favoriza pe infractor si va tăinui

obiectele dobîndite pe cale criminală a comis coruperea activă, adică darea în

calitate de mijlocitor unei persoane publice de bunuri ce nu i se cuvin, pentru a

îndeplini o acțiune contrar funcției sale și în baza art. 361 alin. (1) Cod penal –

confecționarea, deținerea si folosirea documentelor oficiale false care acordă

drepturi.

Șeptelici Sergiu se învinuiește în aceea că el, deținând în baza ordinului nr.

995-p-260 din 08 septembrie 2016 al Ministrului Afacerilor Externe și Integrării

Europene funcția de consul în cadrul Consulatului Republicii Moldova în or.

Odessa, Ucraina, în rang diplomatic „secretar IU”, având calitatea de persoană

publică în virtutea prevederilor art. 123 alin. (2) Cod penal, la 06 aprilie 2018,

aproximativ la ora 09:00, acționând cu intenție directă, aflându-se în sediul

Consulatului, situat în Ucraina, or. Odessa, str. Makar Posmitnîi nr. 2/2 „E”,

personal a acceptat și a primit de la cetățeanul Republicii Moldova, Railean Denis,

4

un plic în care era sigilat pașaportul cetățeanului Republicii Arabe a Egiptului,

Moussa Hazem Hassan Ali și valută străină în sumă 100 euro, ce nu i se cuvenea, pe

care a primit-o pentru sine, ceea ce constituie echivalentul sumei de 2014 lei,

conform cursului oficial stabilit de Banca Națională a Moldovei pentru acea dată, în

schimbul cărora contrar prevederilor pct. 16, 21, 33, 42 din „Regulamentul cu

privire la eliberarea vizelor”, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 50 din

15.01.2013, care îl obligau să acorde viză solicitantului doar dacă înaintează un

formular de cerere în mod personal, în conformitate cu secțiunea a 7-a a capitolului

II; prezintă în original un document de trecere a frontierei de stat, în conformitate cu

secțiunea a 7-a a capitolului II; după caz; achită taxele în conformitate cu

prevederile Legii nr. 242 din 24 septembrie 2010 cu privire la taxele consulare;

prezintă documente justificative, în conformitate cu secțiunea a 9-a a capitolului II;

face dovada deținerii unei asigurări medicale valabile pe teritoriul Republicii

Moldova pe întreaga perioadă de valabilitate a vizei; prezintă: documente care

indică modalitatea de deplasare (sosire sau plecare), s-a obligat să acorde în regim

de urgență, fără prezentarea solictantului la consulat viza de lungă ședere de tip

D/AI, cu durata sejurului 60 zile, cetățeanului Republicii Arabe a Egiptului, Moussa

Hazem Hassan Ali.

În aceiași zi, aproximativ la ora 16:00, în schimbul valutei străine primite

consulul Consulatului Republicii Moldova în or. Odessa, Ucraina, Șeptelici Sergiu,

contrar prevederilor pct. 16, 21, 33, 42 din „Regulamentul cu privire la eliberarea

vizelor”, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 50 din 15.01.2013, a eliberat

cetățeanului Republicii Arabe a Egiptului, Moussa Hazem Hassan Ali, viza de lungă

ședere de tip D/AI, cu numărul și seria XXXXX, cu durata sejurului 60 zile, fără

prezentarea acestuia la consulat, pe care a înmânat-o lui Railean Denis, care la

rândul său a adus pașaportul în care era aplicată viza în mun. Chișinău, unde se afla

Moussa Hazem Hassan Ali.

Tot Șeptelici Sergiu se învinuiește în aceea că, la 06 aprilie 2018, aproximativ

la ora 09:00, aflându-se în sediul Consulatului Republicii Moldova în or. Odessa,

Ucraina, situat pe str. Makar Posmitnîi nr.2/2 „E”, acționând cu intenție directă,

prevalându-se de autoritatea funcției de consulul din cadrul Consulatului Republicii

Moldova pe care o deținea, și urmărind scopul confecționării unor documente

oficiale false, fapte care i-ar fi creat condițiile necesare pentru acordarea contrar

prevederilor pct. 16, 21, 33, 42 din „Regulamentul cu privire la eliberarea vizelor”,

aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 50 din 15.01.2013, în regim de urgență, fără

prezentarea solictantului la consulat viza de lungă ședere de tip D/AI, cu durata

sejurului 60 zile, cetățeanului Republicii Arabe a Egiptului, Moussa Hazem Hassan

Ali și respectiv ar fi asigurat îndeplinirea obligațiilor infracționale asumate în

schimbul valutei străine în sumă de 100 euro primite prin intermediul lui Railean

Denis, l-a determinat pe acesta să execute și acesta a executat în formularul de

cerere pentru eliberarea vizei la rubricile rubricile „1”, „2”, „3”, „4”, „5”, „6”, „7”,

„13”, „14”, „15” „16”, „Domiciliul solicitantului” „numărul de telefon”, „18”, „19”,

„22”, „25”, „26”, „27”, „adresa poștei electronice a gazdei”, „telefon, fax”, „data și

locul” și rubrica „28”, inscripții manuscrise din numele lui Moussa Hazem Hassan

Ali, și semnătura din numele solicitantului de viză.

Aceste acțiuni ale lui Șeptelici Sergiu au fost încadrate de către acuzare în baza

art. 324 alin. (4) Cod penal – coruperea pasivă, adică, avînd calitatea de persoană

5

publică, personal a acceptat si a primit pentru sine bunuri ce nu i se cuvin pentru a

îndeplini o acțiune contrar funcției sale, acțiuni săvîrșite în proporții care nu

depășesc 100 unități convenționale și în baza art. 42 alin. (4), 361 alin. (1) Cod

penal – instigarea la confecționarea și folosirea documentelor oficiale false care

acordă drepturi.

Vitalie și avocatul Ciobanu Vadim, în numele inculpatului Șeptelici Sergiu.

3.1. Procurorul Codreanu Vitalie prin apelul declarat a solicitat casarea

sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit ordinii stabilite

pentru prima instanță, prin care:

Fedoruță Oleg să fie recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 325 alin. (1)

Cod penal la închisoare pe termen de 5 (cinci) ani, a cărei executare să fie

suspendată condiționat pe un termen de probațiune de 3 (trei ani), cu amendă în

mărime de 3000 unități convenționale.

Railean Denis fie recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 42 alin. (5),

325 alin. (1) Cod penal, la închisoare pe termen de 4 (patru) ani, a cărei executare să

fie suspendată condiționat pe un termen de probațiune de 3 (trei ani), cu amendă în

mărime de 3000 unități convenționale.

Railean Denis fie recunoscut vinovat în baza art. 361 alin. (1) Cod penal și

liberat de răspunderea penală în legătură cu intervenirea termenului de prescripție.

Șeptelici Sergiu fie recunoscut vinovat în baza art. 324 alin. (4) și art. 42 alin.

(4), 361 alin. (1) Cod penal și liberat de răspunderea penală în legătură cu

intervenirea termenului de prescripție.

A soluționa soarta corpurilor delicte (telefonul mobil, informația înregistrată pe

purtătorul de informații CD-R și pașaportul cetățeanului Republicii Moldova

Railean Denis) și a dispune încasarea, în mod solidar, din contul lui Fedoruță Oleg,

Railean Denis și Șeptelici Sergiu în contul statului a cheltuielilor judiciare în sumă

de 14981 lei.

În motivarea apelului acuzarea a indicat că prima instanță a dat o apreciere

greșită și eronată circumstanțelor de fapt stabilite în cadrul urmăririi penale și a

cercetării judiciare, în raport cu probele administrate.

Astfel, prima instanță și-a motivat soluția adoptată doar prin prisma

declarațiilor martorul Hefel Muhamed Awad, și a inculpaților Fedoruță Oleg și

Railean Denis depuse în instanța de judecată, ignorând în totalitate declarațiile

făcute de aceștia în cadrul urmăririi penale, ele purtând un caracter denunțător și

aflându-se în coroborare cu alte probe ce rezultă din efectuarea acțiunilor de

urmărire penală și a măsurilor de investigație.

Acest fapt a dus la omiterea expunerii asupra admisibilității probelor și

aprecierii lor din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și

veridicității.

Totodată, prima instanță nu a ținut cont de faptul că versiunea susținută în

apărare – obținerea declarațiilor incriminatoare sub influență fizică și psihică – nu

și-a găsit confirmare, fiind adoptate ordonanțe de refuz în pornirea urmăririi penale.

Concomitent, instanța nu a luat în considerație circumstanțele stabilite prin

sentința Judecătorie Chișinău, sediul Buiucani, din 23.01.2020, prin care Mousa

Hassan Hasan Ali a fost recunoscut vinovat în săvârșirea infracțiunii prevăzute de

art. 326 alin. (11) Cod penal și a fost condamnat la o pedeapsă sub formă de amendă

6

în mărime de 2000 unități convenționale, pentru darea mijloacelor bănești în sumă

de 600 euro lui Hefel Mohamed Awad, care le-a transmis lui Fedoruță Oleg, care la

rândul său i-ar fi transmis lui Railean Denis mijloace bănești, iar ultimul i-ar fi

transmis suma de 100 euro din suma de 600 euro consulului Șeptelici Sergiu, pentru

ca acesta să acorde în regim de urgență viza de lungă ședere de tip D/AI, cu durata

sejurului 60 zile, cetățeanului Republicii Arabe a Egiptului, Moussa Hazem Hassan

Ali.

La fel, acuzarea nu a fost de acord cu argumentarea instanței în partea lipsei

elementelor infracțiunii prevăzute de art. 361 din Cod penal, sub aspectul lipsei

obiectului material al infracțiunii, care consideră că cererea de eliberare a vizei de

intrare în Republica Moldova nu constituie document oficial, or, cererea în cauză

conține elementele uni document oficial care în esența sa a fost elaborat, prelucrat

și/sau adoptat de un organ oficială care este pus la dispoziția lui sau a persoanei

oficiale la dispoziția lor în condițiile legii de către alți subiecți de drept, atestă fapte

având relevanță juridică, circulă în cadrul unii sistem de înregistrare evidență strictă

si control al circulației.

În acest sens la documente oficiale se referă nu doar la documentele eliberate

de autoritățile publice dar și la documentele prezentate autorităților publice.

Un alt criteriu de identificare a obiectului material a infracțiunii prevăzute de

art. 361 Cod penal este faptul că acesta fiind un document oficial acordă drepturi sau

eliberează de obligații.

Reieșind din circumstanțele stabilite în cadrul urmăririi penale se constată, că

cererea de eliberare a vizei de intrare în Republica Moldova, reprezintă în sine un

document tipizat, care este elaborat, prelucrat și/sau adoptat de Consulat și care în

cazul depunerii lui de către solicitantul de viză atestă intenția de obține viza ceea ce

are relevanță juridică și impune Consulatului examinarea ei, cu înregistrarea într-un

sistem de evidentă strictă si control al circulației unu astfel de document.

În calitate de drepturi în cazul din speță cererea de eliberare a vizei de intrare în

Republica Moldova, acordă dreptul de a obține de la organele consulare a vizei de

ședere, or, acordarea acesteia în lipsa cererii solicitantului și actelor anexă nu este

posibilă.

3.2. Avocatul Ciobanu Vadim prin apelul declarat în numele inculpatului

Șeptelici Sergiu a solicitat casarea parțială a sentinței și pronunțarea unei noi

hotărâri, potrivit modului stabilit, pentru prima instanță, prin care Șeptelici Sergiu să

fie achitat de învinuirile aduse în baza art. 324 alin. (4) și art. 42 alin. (4), 361 alin.

(1) Cod penal deoarece nu s-a constatat existența faptelor infracțiunilor și adoptarea

unei decizii interlocutorii prin care faptele ilegale comise de către angajații statului

în exercitarea atribuțiilor de serviciu (procurorul, ofițerul de urmărire penală și

ofițerii Serviciului de Informații și Securitate) să fie aduse la cunoștința Procurorului

General.

În susținerea apelului, apărarea a indicat că prima instanță nu s-a expus asupra

solicitării de a achita pe Șeptelici Sergiu de învinuirile aduse în baza art. 324 alin.

(4) și art. 42 alin. (4), 361 alin. (1) Cod penal pe motiv că nu s-a constatat existența

faptelor infracțiunilor și adoptarea unei decizii interlocutorii prin care faptele ilegale

comise de către angajații statului în exercitarea atribuțiilor de serviciu (procurorul,

ofițerul de urmărire penală și ofițerii Serviciului de Informații și Securitate) să fie

7

aduse la cunoștința Procurorului General, sentința neconținând o motivare în acest

sens.

Totodată, dispunând achitarea lui Șeptelici Sergiu, pe motiv că fapta

inculpatului nu întrunește elementele infracțiunilor, prima instanță nu a indicat care

elemente ale infracțiunii ar lipsi (obiectul, latura obiectivă, subiectul și latura

subiectivă).

Șeptelici Sergiu urmează a fi achitat deoarece nu s-a constatat existenta

faptelor infracțiunilor prevăzute de art. 324 alin. (4) și art. 42 alin. (4), 361 alin. (1)

Cod penal, or, martorii Moussa Hussam Hasan Ali și Hefel Mohamed Awad cât și

inculpatul Railean Denis au declarat că banii transmiși erau predestinați cheltuielilor

de transport, cazare, taxa pentru viză, polița medicală, etc., iar celelalte probe nu

indică în nici un fel la comiterea infracțiunilor imputate.

Mai mult, învinuirea înaintată lui Șeptelici Sergiu nu este clară, este dubioasă și

încalcă dreptul la apărare, în sensul că această învinuire, nu este motivată, lipsește o

formulare veritabilă a învinuirii cu indicarea datei, locului, mijloacelor și modului

de săvârșire a infracțiunilor și consecințelor acestora, caracterului vinei, motivelor și

semnelor calificative pentru încadrarea juridică a faptei, fapt ce contravine art. art.

94 alin. (1) pct. 2), 255 alin. (2), 281 alin. (2) și (3) și 296 Cod de procedură penală.

Acțiunile infracționale imputate lui Șeptelici Sergiu în baza art. 324 alin. (4)

Cod penal, se rezumă la acceptarea și primirea de către acesta a sumei de 100 euro,

respectiv instanța urmează să stabilească dacă asemenea acțiuni au avut loc în

realitate și prin ce se confirmă.

De menționat că, în sensul art. 324 Cod penal, acceptarea de bunuri, servicii,

privilegii sau avantaje, sub orice formă, ce nu i se cuvin coruptului, presupune

consimțirea de către corupt a dării de către corupător de bunuri, servicii, privilegii

sau avantaje sub orice formă, ce nu i se cuvin coruptului.

Iar, primirea înseamnă luarea în posesie, obținerea, încasare de bunuri, servicii,

privilegii sau avantaje sub orice formă, ce nu i se cuvin coruptului de la corupător

(sau de la un terț ce acționează în numele acestuia) și nu se limitează neapărat la

preluarea manuală de către corupt a obiectului remunerației ilicite. Primirea poate fi

realizată și prin lăsarea bunurilor ce constituie remunerația ilicită într-un loc indicat

de către corupător, de unde se vor putea prelua oricând de către corupt.

La caz, potrivit probelor cercetate în ședințele de judecată Șeptelici Sergiu nu a

acceptat și/sau primit de la Railean Denis sau alte persoane suma de 100 euro,

pentru a îndeplini acțiuni contrar funcției sale la eliberarea vizei pe numele lui

Mussa Hazem Hassan Ali.

Iar acțiunile infracționale imputate lui Șeptelici Sergiu în baza art. art. 42 alin.

(4), 361 alin. (1) Cod penal, se rezumă la faptul că acesta l-ar fi determinat pe

Railean Denis să execute formularul de cerere pentru eliberarea vizei lui Moussa

Hazem Hassan Ali.

Potrivit art. 42 alin. (4) Cod penal, se consideră instigator persoana care, prin

orice metode, determină o altă persoană să săvîrsească o infracțiune.

Respectiv, instigarea la săvârșirea unei infracțiuni, obligator se face prin careva

metodă, însă lecturând învinuirea înaintată lui Șeptelici Sergiu, cât și a lui Railean

Denis, se constată că acuzarea nu a indicat care ar fi metoda prin care Șeptelici

Sergiu l-a determinat pe Railean Penis să săvârșească o infracțiune.

8

Această afirmație a procurorului este bazată exclusiv pe presupuneri, însăși din

formularea efectuată, deoarece procurorul nu a indicat concret și exact care ar fi

metoda prin care Șeptelici Sergiu l-a detenninat pe Railean Denis să săvârșească o

infracțiune.

Cu atât mai mult, potrivit probelor cercetate în ședințele de judecată Șeptelici

Sergiu nu l-a determinat pe Railean Denis să execute formularul de cerere pentru

eliberarea vizei lui Moussa Hazem Hassan Aii, cu atât mai mult în acea zi, aceste

persoane nici nu s-au văzut și nici nu se cunoșteau. S-au cunoscut abia cu ocazia

instrumentării cauzei penale de către Procuratura Anticorpuție. Deci este ilogic cum

Șeptelici Sergiu l-ar fi detereminat pe Railean Denis să execute formularul de cerere

pentru eliberarea vizei lui Moussa Hazem Hassan Ali, odată ce aceștia nici nu se

cunoșteau.

De asemenea, în cadrul ședinței de judecată apărarea a înaintat cerere de

explicare a învinuirii înaintate lui Șeptelici Sergiu, însă contrar prevederilor art. 366

alin. (3) Cod de procedură penală, procurorul a refuzat să explice învinuirea lui

Șeptelici Sergiu, fapt din ce putem concluziona că odată ce învinuirea înaintată lui

Șeptelici Sergiu este abstractă, procurorul nici nu poate explica aspectele din

învinuire care nu sunt clare.

De asemenea, apărarea a menționat că în procesul de judecată și anume în

cadrul ședințelor de judecată unde a fost audiat martorului Hefel Mohamed Awad,

precum și ceilalți participanți la proces, s-a constatat indubitabil faptul că angajații

statului (procurorul, ofițerul de urmărire penală și ofițerii Serviciului de Informații și

Securitate) în exercitarea atribuțiilor de serviciu au comis mai multe ilegalități și

anume: constrângerea martorilor de a face declarații neveridice, falsificarea

proceselor verbale a acțiunilor procesuale cu participarea martorilor prin includerea

în acestea a datelor false, înaintarea unor învinuiri abstracte și în general

desconsiderarea prevederilor Codului de procedură penală la instrumentarea acestei

cauze penale, astfel lui Șeptelici Sergiu și celorlalți inculpați fiindu-le încălcat

dreptul la un proces echitabil.

Potrivit, art. 218 alin. (1) Cod de procedură penală instanța de judecată,

constatând în procesul de judecată fapte de încălcare a legalității și a drepturilor

omului, o dată cu adoptarea hotărârii, emite și o încheiere interlocutorie prin care

aceste fapte se aduc 1a. cunoștința organelor respective, persoanelor cu funcție de

răspundere și procurorului.

Iar conform art. 417 alin. (3) Cod de procedură penală, dacă există temeiuri

prevăzute în art. 218, instanța de apel pronunță o decizie interlocutorie.

La caz, se impune necesitatea ca instanța de apel odată cu adoptarea deciziei,

să emită și o decizie interlocutorie prin care faptele ilegale depistate să fie aduse la

cunoștința Procurorului General.

2022 a fost respins ca nefondat apelul avocatului declarat în numele inculpatului și

admis apelul procurorului, casată total sentința, rejudecarea acuzei și pronunțarea

unei noi hotărâri, potrivit ordinii stabilite pentru prima instanță, prin care:

Fedoruta Oleg a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 325 alin. (1)

Cod penal la închisoare pe termen de 5 (cinci) ani, a cărei executare a fost

suspendată condiționat pe un termen de probă de 3 (trei ani), cu amendă în mărime

9

de 3000 (trei mii) unități convenționale, echivalentul a 150000 (una sută cincizeci

mii) lei.

Railean Denis a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 325 alin. (1)

Cod penal la închisoare pe termen de 4 (patru) ani, a cărei executare a fost

suspendată condiționat pe un termen de probă de 3 (trei ani), cu amendă în mărime

de 3000 (trei mii) unități convenționale, echivalentul a 150000 (una sută cincizeci

mii) lei.

Railean Denis a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 361 alin. (1)

Cod penal la închisoare pe termen de 1 (unu) an, cu amendă în mărime de 3000 (trei

mii) unități convenționale, echivalentul a 150000 (una sută cincizeci mii) lei.

În baza art. 60 alin. (1) lit. a) Cod penal, Railean Denis a fost liberat de

executarea pedepsei în legătură cu intervenirea termenului de prescripție de

atragerea la răspundere penală.

Șeptelici Sergiu a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza:

- art. 324 alin. (4) Cod penal la amendă în mărime de la 1500 (una mie cinci

sute) unități convenționale, echivalentul a 75000 (șaptezeci și cinci mii) lei, cu

privarea de dreptul de a ocupa funcții publice sau de a exercita activitate legată de

îndeplinirea funcțiilor de răspundere în întreprinderi, instituții, organizații

indiferent de forma organizatorico-juridică și tipul de proprietare pe un termen de 4

(patru) ani;

- art. 42 alin. (4), 361 alin. (1) Cod penal la închisoare pe termen de 1 (unu) an

și 6 (șase) luni, cu amendă în mărime de 3000 (trei mii) unități convenționale.

În baza art. 84 Cod penal, pedepsele stabilite lui Șeptelici Sergiu, pentru

concurs de infracțiuni: și anume – sub formă de amendă și închisoare, urmează a fi

executate separat.

În baza art. 60 alin. (1) lit. a) Cod penal, Șeptelici Sergiu a fost liberat de

executarea pedepsei stabilite, în legătură cu intervenirea termenului de prescripție de

atragere la răspundere penală.

Conform art. 106 Cod penal, s-a dispus confiscarea din contul lui Șeptelici

Sergiu a 100 (una sută) euro și trecerea acesteia în proprietatea statului.

A fost soluționată soarta corpurilor delicte și a mijloacelor materiale de probă.

S-a dispus încasarea, în mod solidar, din contul lui Fedoruta Oleg, Railean

Denis și Șeptelici Sergiu, în contul statului a cheltuielilor judiciare în suma de

14981 lei.

4.1. În partea descriptivă a deciziei, instanța de apel a constatat că:

Fedoruță Oleg la 05 aprilie 2018, aflându-se în mun. Chișinău, acționând cu

intenție directă, i-a dat lui Railean Denis 60 euro, pentru a achita taxa consulară, 100

euro pentru serviciile sale, un plic în care a sigilat pașaportul cetățeanului Republicii

Arabe Egipt, Moussa Hazem Hassan Ali și valuta străină în sumă de 100 euro,

pentru a se deplasa la sediul Consulatului Republicii Moldova în or. Odessa,

Ucraina și a transmite plicul cu valuta străină ce nu i se cuvine consulului Șeptelici

Sergiu, care are calitate de persoană publică în virtutea prevederilor art. 123 alin. (2)

Cod penal, pentru ca acesta contrar prevederilor pct. 16, 21, 33, 42 din

„Regulamentul cu privire la eliberarea vizelor”, aprobat prin Hotărârea Guvernului

nr. 50 din 15.01.2013, care îi obligau să acorde viză solicitantului doar dacă

înaintează un formular de cerere în mod personal, în conformitate cu secțiunea a 7-a

a capitolului II; prezintă în original un document de trecere a frontierei de stat, în

10

conformitate cu secțiunea a 7-a a capitolului II; prezintă o fotografie de 35 mm x 45

mm; acceptă prelevarea datelor cu caracter biometric (amprente digitale, fotografie

digitală), după caz; achită taxele în conformitate cu prevederile Legii nr. 242 din 24

septembrie 2010 cu privire la taxele consulare; prezintă documente justificative, în

conformitate cu secțiunea a 9-a a capitolului II; face dovada deținerii unei asigurări

medicale valabile pe teritoriul Republicii Moldova; prezintă: documente care

justifică scopul călătoriei; documente care indică modalitatea de deplasare (sosire

sau plecare); documente privind cazarea sau dovada unor mijloace suficiente pentru

a acoperi cazarea; dovada existenței mijloacelor de întreținere pe durata șederii, în

cuantumul stabilit prin Hotărîrea Guvernului nr. 332 din 5 mai 2011 „Cu privire la

aprobarea cuantumului minim al mijloacelor de întreținere pentru străini în

Republica Moldova”, precum și pentru întoarcerea în țara de origine sau reședință

sau tranzitul către o țară terță în care este sigur că urmează să fie primit sau că este

în măsură să dobîndească astfel de mijloace în mod legal - să acorde în regim de

urgență, fără prezentarea solicitantului la consulat viza de lungă ședere de tip D/AI,

cu durata sejurului 60 zile, cetățeanului Republicii Arabe a Egiptului, Moussa

Hazem Hassan Ali.

Astfel, la 06 aprilie 2018, urmând instrucțiunile lui Fedoruță Oleg, mijlocitorul

Railean Denis aflându-se în sediul Consulatului Republicii Moldova în or. Odessa,

Ucraina, situat pe str. Makar Posmitnîi nr. 2/2 „E”, acționând cu intenție directă, a

dat consulului Șeptelici Sergiu, plicul în care era sigilat pașaportul cetățeanului

Republicii Arabe a Egiptului, Moussa Hazem Hassan Ali și valută străină în sumă

de 100 euro, ceea ce constituie echivalentul sumei de 2014 lei, conform cursului

oficial stabilit de Banca Națională a Moldovei pentru acea dată, pentru ca acesta să

acorde contrar prevederilor pct. 16, 21, 33, 42 din „Regulamentul cu privire la

eliberarea vizelor”, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 50 din 15.01.2013, în

regim de urgență, fără prezentarea solicitantului la consulat viza de lungă ședere de

tip D/AI, cu durata sejurului 60 zile, cetățeanului Republicii Arabe a Egiptului,

Moussa Hazem Hassan Ali.

În aceiași zi, aproximativ la ora 16:00 în schimbul valutei străine primite

consulul Consulatului Republicii Moldova în or. Odessa, Ucraina, Șeptelici Sergiu,

contrar prevederilor pct. 16, 21, 33, 42 din „Regulamentul cu privire la eliberarea

vizelor”, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 50 din 15.01.2013, a eliberat

cetățeanului Republicii Arabe a Egiptului, Moussa Hazem Hassan Ali, viza de lungă

ședere de tip D/AI, cu nr. XXXXX, cu durata sejurului 60 zile, fără prezentarea

acestuia la consulat, pe care a înmânat-o lui Railean Denis, care la rândul său a adus

pașaportul în care era aplicată viza în mun. Chișinău.

Aceste acțiuni ale lui Fedoruță Oleg au fost încadrate de către instanța de apel

în baza art. 325 alin. (1) Cod penal – coruperea activă, adică darea prin mijlocitor

unei persoane publice de bunuri ce nu i se cuvin, pentru a îndeplini o acțiune

contrar funcției sale.

Railean Denis la 05 aprilie 2018, aflându-se în mun. Chișinău, acționând cu

intenție directă, a primit de la Fedoruță Oleg, valută străină în sumă de 60 euro, care

constituie taxa consulară, valută străină în sumă de 100 euro pentru serviciile sale,

un plic în care era sigilat pașaportul cetățeanului Republicii Arabe a Egiptului,

Moussa Hazem Hassan Ali și valută străină în sumă de 100 euro, pentru a se deplasa

la sediul Consulatului Republicii Moldova în or. Odessa, Ucraina și a transmite

11

plicul cu bani ce nu i se cuvin consulului Șeptelici Sergiu, care are calitatea de

persoană publică în virtutea prevederilor art. 123 alin. (2) din Codul penal, pentru ca

acesta contrar prevederilor pct. 16, 21, 33, 42 din „Regulamentul cu privire la

eliberarea vizelor”, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 50 din 15.01.2013, care îi

obligau să acorde viză solicitantului doar dacă înaintează un formular de cerere în

mod personal, în conformitate cu secțiunea a 7-a a capitolului II; prezintă în original

un document de trecere a frontierei de stat, în conformitate cu secțiunea a 7-a a

capitolului II; prezintă o fotografie de 35 mm pe 45 mm; acceptă prelevarea datelor

cu caracter biometric (amprente digitale, fotografie digitală), după caz; achită taxele

în conformitate cu prevederile Legii nr. 242 din 24 septembrie 2010 cu privire la

taxele consulare; prezintă documente justificative, în conformitate cu secțiunea a 9-a

a capitolului II; face dovada deținerii unei asigurări medicale valabile pe teritoriul

Republicii Moldova; prezintă: documente care justifică scopul călătoriei; documente

care indică modalitatea de deplasare (sosire sau plecare); documente privind cazarea

sau dovada unor mijloace suficiente pentru a acoperi cazarea; dovada existenței

mijloacelor de întreținere pe durata șederii, în cuantumul stabilit prin Hotărîrea

Guvernului nr. 332 din 5 mai 2011 „Cu privire la aprobarea cuantumului minim al

mijloacelor de întreținere pentru străini în Republica Moldova”, precum și pentru

întoarcerea în țara de origine sau reședință sau tranzitul către o țară terță în care este

sigur că urmează să fie primit sau că este în măsură să dobândească astfel de

mijloace în mod legal – să acorde în regim de urgență, fără prezentarea solicitantului

la consulat viza de lungă ședere de tip D/AI, cu durata sejurului 60 zile, cetățeanului

Republicii Arabe a Egiptului, Moussa Hazem Hassan Ali.

Astfel, la 06 aprilie 2018, aproximativ la ora 09:00, Railean Denis, aflându-se

în sediul Consulatului Republicii Moldova în or. Odessa, Ucraina, situat pe str.

Makar Posmitnîi nr. 2/2 „E”, acționând cu intenție directă, a dat consulului Șeptelici

Sergiu, plicul în care era sigilat pașaportul cetățeanului Republicii Arabe a

Egiptului, Moussa Hazem Hassan Ali și valută străină în sumă de 100 euro, ceea ce

constituie echivalentul sumei de 2 014 lei, conform cursului oficial stabilit de Banca

Națională a Moldovei pentru acea dată, pentru ca acesta să acorde contrar

prevederilor pct. 16, 21, 33, 42 din „Regulamentul cu privire la eliberarea vizelor”,

aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 50 din 15.01.2013, în regim de urgență, fără

prezentarea solictantului la consulat viza de lungă ședere de tip D/AI, cu durata

sejurului 60 zile, cetățeanului Republicii Arabe a Egiptului, Moussa Hazem Hassan

Ali.

În aceiași zi, aproximativ la ora 16:00, în schimbul valutei străine primite

consulul Consulatului Republicii Moldova în or. Odessa, Ucraina, Șeptelici Sergiu,

contrar prevederilor pct. 16, 21, 33, 42 din „Regulamentul cu privire la eliberarea

vizelor”, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 50 din 15.01.2013, a eliberat

cetățeanului Republicii Arabe a Egiptului, Moussa Hazem Hassan Ali, viza de lungă

ședere de tip D/AI, cu nr. XXXXX, cu durata sejurului 60 zile, fără prezentarea

acestuia la consulat, pe care a înmânat-o lui Railean Denis, care la rândul său a adus

pașaportul în care era aplicată viza în mun. Chișinău.

Tot Railean Denis la 06 aprilie 2018, aproximativ la ora 09:00, aflându-se în

sediul Consulatului Republicii Moldova în or. Odessa, Ucraina, situat pe str. Makar

Posmitnîi nr. 2/2 „E”, acționând cu intenție directă, fiind instigat de consulul din

cadrul Consulatului Republicii Moldova în or. Odessa, Ucraina, Șeptelici Sergiu, și

12

urmărind scopul confecționării unor documente oficiale false, fapte care i-ar fi creat

condițiile necesare consulului Șeptelici Sergiu pentru acordarea contrar prevederilor

pct. 16, 21, 33, 42 din „Regulamentul cu privire la eliberarea vizelor”, aprobat prin

Hotărârea Guvernului nr. 50 din 15.01.2013, în regim de urgență, fără prezentarea

solictantului la consulat viza de ungă ședere de tip D/AI, cu durata sejurului 60 zile,

cetățeanului Republicii Arabe a Egiptului, Moussa Hazem Hassan Ali și respectiv ar

fi asigurat ducerea la bun sfârșit a acțiunilor criminale urmărite de Railean Denis de

a se întoarce în mun. Chișinău, Republica Moldova cu viza aplicată în pașaportul

cetățeanului Republicii Arabe a Egiptului, Moussa Hazem Hassan Ali, obținută prin

coruperea persoanei publice, a executat în formularul de cerere pentru eliberarea

vizei la rubricile „1”, „2”, „3”, „4”, „5”, „6”, „7”, „13”, „14”, „15” „16”,

„Domiciliul solicitantului” „numărul de telefon", „18”, „19”, „22”, „25”, „26”,

„27”, „adresa poștei electronice a gazdei”, „telefon, fax”, „data și locul” și rubrica

„28”, inscripții manuscrise din numele lui Moussa Hazem Hassan Ali, totodată

executând din numele acestuia și semnătura.

Aceste acțiuni ale lui Railean Denis au fost încadrate de către instanța de apel

în baza art. 42 alin. (5), 325 alin. (1) Cod penal – acordarea de mijloace și

înlăturarea de obstacole, precum si prin promisiunea că îl va favoriza pe infractor

si va tăinui obiectele dobîndite pe cale criminală a comis coruperea activă, adică

darea în calitate de mijlocitor unei persoane publice de bunuri ce nu i se cuvin,

pentru a îndeplini o acțiune contrar funcției sale și în baza art. 361 alin. (1) Cod

penal – confecționarea, deținerea si folosirea documentelor oficiale false care

acordă drepturi.

Șeptelici Sergiu, deținând în baza ordinului nr. 995-p-260 din 08 septembrie

2016 al Ministrului Afacerilor Externe și Integrării Europene funcția de consul în

cadrul Consulatului Republicii Moldova în or. Odessa, Ucraina, în rang diplomatic

„secretar IU”, având calitatea de persoană publică în virtutea prevederilor art. 123

alin. (2) Cod penal, la 06 aprilie 2018, aproximativ la ora 09:00, acționând cu

intenție directă, aflându-se în sediul Consulatului, situat în Ucraina, or. Odessa, str.

Makar Posmitnîi nr. 2/2 „E”, personal a acceptat și a primit de la cetățeanul

Republicii Moldova, Railean Denis, un plic în care era sigilat pașaportul

cetățeanului Republicii Arabe a Egiptului, Moussa Hazem Hassan Ali și valută

străină în sumă 100 euro, ce nu i se cuvenea, pe care a primit-o pentru sine, ceea ce

constituie echivalentul sumei de 2014 lei, conform cursului oficial stabilit de Banca

Națională a Moldovei pentru acea dată, în schimbul cărora contrar prevederilor pct.

16, 21, 33, 42 din „Regulamentul cu privire la eliberarea vizelor”, aprobat prin

Hotărârea Guvernului nr. 50 din 15.01.2013, care îl obligau să acorde viză

solicitantului doar dacă înaintează un formular de cerere în mod personal, în

conformitate cu secțiunea a 7-a a capitolului II; prezintă în original un document de

trecere a frontierei de stat, în conformitate cu secțiunea a 7-a a capitolului II; după

caz; achită taxele în conformitate cu prevederile Legii nr. 242 din 24 septembrie

2010 cu privire la taxele consulare; prezintă documente justificative, în conformitate

cu secțiunea a 9-a a capitolului II; face dovada deținerii unei asigurări medicale

valabile pe teritoriul Republicii Moldova pe întreaga perioadă de valabilitate a vizei;

prezintă: documente care indică modalitatea de deplasare (sosire sau plecare), s-a

obligat să acorde în regim de urgență, fără prezentarea solicitantului la consulat viza

13

de lungă ședere de tip D/AI, cu durata sejurului 60 zile, cetățeanului Republicii

Arabe a Egiptului, Moussa Hazem Hassan Ali.

În aceiași zi, aproximativ la ora 16:00, în schimbul valutei străine primite

consulul Consulatului Republicii Moldova în or. Odessa, Ucraina, Șeptelici Sergiu,

contrar prevederilor pct. 16, 21, 33, 42 din „Regulamentul cu privire la eliberarea

vizelor”, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 50 din 15.01.2013, a eliberat

cetățeanului Republicii Arabe a Egiptului, Moussa Hazem Hassan Ali, viza de lungă

ședere de tip D/AI, cu numărul și seria XXXXX, cu durata sejurului 60 zile, fără

prezentarea acestuia la consulat, pe care a înmânat-o lui Railean Denis, care la

rândul său a adus pașaportul în care era aplicată viza în mun. Chișinău, unde se afla

Moussa Hazem Hassan Ali.

Tot Șeptelici Sergiu la 06 aprilie 2018, aproximativ la ora 09:00, aflându-se în

sediul Consulatului Republicii Moldova în or. Odessa, Ucraina, situat pe str. Makar

Posmitnîi nr. 2/2 „E”, acționând cu intenție directă, prevalându-se de autoritatea

funcției de consulul din cadrul Consulatului Republicii Moldova pe care o deținea,

și urmărind scopul confecționării unor documente oficiale false, fapte care i-ar fi

creat condițiile necesare pentru acordarea contrar prevederilor pct. 16, 21, 33, 42 din

„Regulamentul cu privire la eliberarea vizelor”, aprobat prin Hotărârea Guvernului

nr. 50 din 15.01.2013, în regim de urgență, fără prezentarea solicitantului la consulat

viza de lungă ședere de tip D/AI, cu durata sejurului 60 zile, cetățeanului Republicii

Arabe a Egiptului, Moussa Hazem Hassan Ali și respectiv ar fi asigurat îndeplinirea

obligațiilor infracționale asumate în schimbul valutei străine în sumă de 100 euro

primite prin intermediul lui Railean Denis, l-a determinat pe acesta să execute și

acesta a executat în formularul de cerere pentru eliberarea vizei la rubricile rubricile

„1”, „2”, „3”, „4”, „5”, „6”, „7”, „13”, „14”, „15” „16”, „Domiciliul solicitantului”

„numărul de telefon”, „18”, „19”, „22”, „25”, „26”, „27”, „adresa poștei electronice

a gazdei”, „telefon, fax”, „data și locul” și rubrica „28”, inscripții manuscrise din

numele lui Moussa Hazem Hassan Ali, și semnătura din numele solicitantului de

viză.

Aceste acțiuni ale lui Șeptelici Sergiu au fost încadrate de către instanța de apel

în baza art. 324 alin. (4) Cod penal – coruperea pasivă, adică, avînd calitatea de

persoană publică, personal a acceptat si a primit pentru sine bunuri ce nu i se cuvin

pentru a îndeplini o acțiune contrar funcției sale, acțiuni săvîrșite în proporții care

nu depășesc 100 unități convenționale și în baza art. 42 alin. (4), 361 alin. (1) Cod

penal – instigarea la confecționarea și folosirea documentelor oficiale false care

acordă drepturi.

Pentru a hotărî astfel, instanța de apel a reținut că argumentele susținute în

apărare nu și-au găsit confirmare și poartă un caracter declarativ, punând la baza la

baza hotărârii următoarele probe:

- declarațiile depuse de către Fedoruța Oleg și Railean Denis în cadrul urmăririi

penale potrivit cărora aceștia recunosc vina în cele incriminate lor, descriind în

amănunte cum s-au petrecut evenimentele și cum a obținut Moussa Hazem Ali viza

de lungă ședere de tip D;

- declarațiile martorului Hefel Mohamed Awad depuse în cadrul urmăririi

penale potrivit cărora el s-a adresat la Fedoruță Oleg în vederea soluționării pozitive

a situației juridice (eliberarea deciziei, invitației și vizei de ședere tip D pe numele

lui Moussa Hassam). Inițial acestuia bani nu i-a transmis, iar ulterior a transmis 400

14

euro. La câteva zile după, s-a întâlnit cu Railean Denis și acesta i-a transmis actele

perfectate;

- declarațiile martorului Moussa Hussam depuse în fața primei instanțe potrivit

cărora s-a adresat la Hefel Mohamed Awad în vederea obținerii vizei de ședere pe

teritoriul R. Moldova a fratelui său. În acest scop, i-a transmis lui Hefel Mohamed

Awad 500 euro și apoi 600 sau 700 euro, bani necesari pentru cheltuieli legale, și

actele pe numele lui Moussa Hazem;

- documentele și procesele-verbale ale acțiunilor procesuale, care au relevat

următoarele:

1) la 06 noiembrie 2018 organul de urmărire penală a Centrului Național

Anticorupție a pornit urmărirea penală conform elementelor infracțiunii prevăzute

de art. 326 alin. (11) Cod penal. Temei pentru începerea urmăririi penale a servit

autotenunțul cetățeanului Siriei Hefel Mohamed referitor la anumite acțiuni comise

în complicitate cu persoane neidentificate (f.d. 1, 3, vol. I). La 14 noiembrie 2018

organul de urmărire penală a Centrului Național Anticorupție, în baza raportului de

autosesizare a organului de urmărire penală, a pornit urmărirea penală conform

elementelor infracțiunii prevăzute de art. 326 alin. (1) Cod penal, care prin

ordonanța procurorului din 14.11.2018 a fost conexată la primul dosar (f.d. 5-7, vol.

I). La 22 februarie 2019 organul de urmărire penală a Centrului Național

Anticorupție a pornit urmărirea penale conform elementelor infracțiunii prevăzute la

art. 324 alin. (4) Cod penal, iar la 24 aprilie 2019 conform elementelor infracțiunii

prevăzute la art. 361 alin. (1) Cod penal, în ambele cazuri în baza rapoartelor de

autosesizare a organului de urmărire penală, care la fel, au fost conexate la prima

cauză penală;

2) în temeiul ordonanței organului de urmărire penală din 26.11.2018 (f.d.

66, vol. I), prin procesul-verbal de ridicare din 26.11.2018, de la Hefel Mohamed a

fost ridicat telefonul mobil de model „Samsung SM-G7102” cu IMEI XXXXX,

IMEI XXXXX cu cartela SIM a companiei de telecomunicație SA „Moldcell” cu

numărul de apel: XXXXX (f.d. 67, vol. I);

Fiind examinat telefonul mobil ridicat de la Hefel Mohamed prin procesul-

verbal de cercetare din 26.11.2018 (f.d. 70-76, vol. I), au fost stabilite mesaje text

purtate prin intermediul aplicației „Viber” cu Mousa Hussam vis-a-vis de viza de

lungă ședere de tip „D” eliberată pe numele lui Moussa Hazem și anume mesajele

expediate de către Hefel Mohamed lui Mousa Hussam la 06 aprilie 2018 și 07

aprilie 2018. Mesajul din 06 aprilie 2018, de la ora 13:35 potrivit conținutului căruia

Hefel Mohamed l-ar fi informat pe Mousa Hussam că curierul cu pașaportul este în

drum și cum va ajunge în Republica Moldova urmează să se întâlnească să-i

transmită pașaportul. Mesajele din 06 aprilie 2018 – 07 aprilie 2018, în intervalul de

timp 23:17–00:24, din conținutul cărora rezultă că Hefel Mohamed ar fi obținut

pașaportul cu viza lui Moussa Hazem și urmează să se întâlnească cu Mousa

Hussam pentru a i-l transmite;

3) în temeiul ordonanței organului de urmărire penală din 30.11.2018 (f.d.

80-81, vol. I), prin procesul-verbal de ridicare din 30.11.2018, de la Centrul

Sănătății Familiei „Galaxia” a fost ridicat un suport electronic de tip „USB” cu

imaginile surprinse de camerele video ale Centrului respectiv din 29.11.2018,

perioada de timp de la ora 22:10 pînă la 22:40.

15

Fiind examinat suport electronic de tip „USB” ridicat de la Centrul Sănătății

Familiei „Galaxia” prin procesul-verbal de cercetare din 11.01.2019 (f.d. 82, vol. I),

a fost constatat faptul întâlnirii la 29.11.2019, între ora 22:10-22:40, în fața

Centrului de Sănătate a Familie „Galaxia” din mun. Chișiău str. Alexandru cel Bun

nr. 54, dintre Hefel Mohamed și Mousa Hussam;

4) procesul-verbal de cercetare din 11 ianuarie 2019 (f.d. 132-149, vol. I)

prin care organul de urmărire penală a examinat setul de acte depus de către Moussa

Hazem Hasan Ali la Consulatul Republicii Moldova din or. Odesa, Ucraina, în

vederea obținerii vizei de lungă ședere de tip „D”, extrase din sistemul informațional

„e-viza” și prezentat procurorului de către ofițerul de investigații a SIS Sergiu

Gherghiiciuc. În rezultatul examinării acestui set de acte se constată că constituie 13

file și anume: cererea de eliberare a vizei de intrare în Republica Moldova pe 3 file,

decizia directorului Biroului migrație și azil nr. 862 din 20.02.2018 prin care i-a fost

acordat cetățeanului Republicii Arabe Egipt Moussa Hazem Hasan Ali dreptul de

ședere provizorie pînă la 19.02.2020, invitația Seria BMA nr. XXXXX din

15.03.2018, valabilă pînă la 15.06.2018, extrasul din Registrul de Stat al persoanelor

juridice nr. XXXXX din 09.02.2018, prin care se confirm că Moussa Hazem Hasan

Ali este administrator al SRL „Everest Companie” cu capitalul social de 375400 lei,

cazier judiciar și traducerea autentificată notarial, copia pașaportului și respective

viza, care au fost anexate la cauza penală prin ordonanța din 11.01.2019 (f.d. 150,

vol. I);

5) procesul-verbal de cercetare din 15 martie 2019 (f.d. 158, vol. I), prin

care organul de urmărire penală a examinat fișierul în format WinRAR cu

denumirea „5283 Border”, transmis de către autoritățile din Ucraina prin intermediul

Centrului Cooperare Polițienească Internațională referitor la informața privind

intrarea/ieșirea lui Railean Denis din Ucraina, care a fost anexat prin ordonanța din

15.03.2019 la materialele cauzei penale. Prin examinare s-a stabilit că, Railean

Denis la 06 aprilie 2018 ora 04:08 și ora 16:26 a fost înregistrat la intrarea/ieșirea

de/pe teritoriul Republicii Ucraina prin PTF Cuciurgan cu pașaportul cetățeanului

Republicii Moldova cu seria și nr. XXXXX, la volanul automobilului de model

„Mercedes” cu numerele de înmatriculare XXXXX;

6) procesul-verbal privind consemnarea măsurii speciale de investigație -

interceptarea și înregistrarea comunicărilor și imaginilor între Hefel Mohamed,

Mousa Hussam Hasan Ali, Railean Denis din 18 ianuarie 2019, care au avut loc la

24 noiembrie 2018, 29 noiembrie 2018, 12 decembrie 2018, 04 ianuarie 2019 și

stenograma convorbirilor anexată. Potrivit acesteia se confirm că Railean Denis s-a

întîlnit cu Hefel Mohamed și Mousa Hussam Hasan Ali, discutînd la general despre

vize (f.d. 1-26, vol. II);

7) procesul-verbal privind consemnarea măsurii speciale de investigație-

interceptarea și înregistrarea comunicărilor telefonice din 20 februarie 2019 de la

numărul de telefon XXXXX utilizat de Railean Denis (f.d. 70-82, vol. II). În cadrul

convorbirilor recunoscute ca fiind pertinente, Railean Denis discută cu interlocutori

neidentificați de către organul de urmărire penală referitor la persoane de etnie

arabă, cu privire la soluționarea unor întrebări ale acestora, vis-a-vis de perfectarea

anumitor acte ce le-ar permite șederea ultimilor pe teritoriul Republicii Moldova;

8) procesul-verbal de cercetare din 20 martie 2019 (f.d. 160-164), în

rezultatul cărei acțiuni organul de urmărire penală a examinat informația privind

16

descifrările apelurilor telefonice în regim de intrare-ieșire, efectuate în perioada de

timp 01 ianuarie 2018 – 22 noiembrie 2018, de la posturile telefonice cu numerele

de apel XXXXX, XXXXX utilizate de Hefel Mohamed și Railean Denis. În

rezultatul examinării acesteia s-a stabilit că, la 05 aprilie 2018 ora 10:42, Moussa

Husam de la numărul XXXXX, a expediat un mesaj lui Hefel Mohamed, la numărul

XXXXX; la 05 aprilie 2018 ora 15:35 de către Moussa Husam de la numărul

XXXXX, a efectuat un apelat telefonic lui Hefel Mohamed la numărul XXXXX; la

06 aprilie 2018 ora 17:31 Hefel Mohamed de la numărul XXXXX, l-a apelat

telefonic pe Railean Denis la numărul XXXXX;

9) procesul-verbal de percheziție din 14 februarie 2019 (f.d. 197-198, vol.

II) efectuată la domiciliul lui Mousa Hussam Hasan Ali situat în XXXXX, în cadrul

căreia a fost depistat și ridicat, pașaportul cetățeanului Republicii Arabe Egipt,

Moussa Hazem Hassan Ali;

10) procesul-verbal de cercetare din 04 martie 2019 (f.d. 199-202, vol. II)

în cadrul căreia a fost examinat pașaportul cetățeanului Republicii Arabe Egipt,

Moussa Hazem Hassan Ali, care prin ordonanța din 04.03.2019 a fost recunoscut în

calitate de corp delict, fiind restituit titularului la 03.06.2019 (f.d. 206, vol. II). În

rezultatul examinării, la pagina nr. 4 a pașaportului s-a constatat faptul aplicării

vizei de tip D/AI cu nr. XXXXX, acordată de Consulatul Republicii Moldova din

or. Odessa la 06 aprilie 2018, valabilă până la 06 iunie 2018;

11) procesul-verbal de percheziție din 19 februarie 2019 (f.d. 218-219, vol.

II), efectuată la domiciliul lui Railean Denis situat în XXXXX, în cadrul căreia a

fost depistat și ridicat pașaportul cetățeanului Republicii Moldova cu seria și nr.

XXXXX eliberat la 19 mai 2017 pe numele Railean Denis, telefonul mobil de

model „Samsung J7” cu IMEI XXXXX, IMEI XXXXX, cu cartela SIM inserată în

el ce aparține companiei de telecomunicație SA „Moldcell” cu numărul de apel:

XXXXX, SA „Orange” cu numărul de apel: XXXXX;

12) procesul-verbal de cercetare din 05 martie 2019 (f.d. 221-225, vol. II),

prin care a fost examinat telefonul mobil de model „Samsung J7” cu IMIEI

XXXXX, IMEI XXXXX, cu cartela SIM inserată în el ce aparține companiei de

telecomunicație SA „Moldcell” cu numărul de apel: XXXXX, SA „Orange” cu

numărul de apel: XXXXX, ridicat de Railean Denis, în cadrul căreia a fost

constatată prezența în contacte a abonaților Hefel Mohamed, Fedoruța Oleg,

Șeptelici Sergiu, precum și a mesajelor și apelurilor cu Hefel Mohamed prin

intermediul aplicației „Viber” din 06 aprilie 2018. Mesajul din 06 aprilie 2018 ora

17:35, primit de către Railean Denis de la Hefel Mohamed are următorul conținut

„previt pozvane po etot nomer na premue esle ne budet net Mohame”. Fiind

examinat pașaportul cetățeanului Republicii Moldova cu seria și numărul XXXXX

eliberat la 19 mai 2017 pe numele Railean Denis au fost stabilite ștampile de

intrare/ieșire de/pe teritoriul Ucrainei la 06 aprilie 2018, care, confirmă faptul

intrării lui Railean Denis în Ucraina;

13) prin ordonanța organului de urmărire penală din 05.03.2019 (f.d. 227,

vol. II), telefonul mobil de model „Samsung J7” cu IMIEI XXXXX, IMEI XXXXX,

cu cartela SIM inserată în el ce aparține companiei de telecomunicație SA

„Moldcell” cu numărul de apel: XXXXX, SA „Orange” cu numărul de apel:

XXXXX, și pașaportul cetățeanului Republicii Moldova cu seria și numărul

17

XXXXX eliberat la 19 mai 2017 pe numele Railean Denis, ridicate de la ultimul, au

fost recunoscute în calitate de corpuri delicte și anexate la materialele cauzei penale;

14) procesul-verbal de percheziție din 02 aprilie 2019 (f.d. 237-239, vol.

II), efectuată la sediul Consulatului Republicii Moldova din or. Odessa, Ucraina,

situat în or. Odessa, Ucraina str. Makar Posmitnîi 2/2 „E”, în cadrul căreia a fost

depistat si ridicat dosarul solicitantului de viză de tip „D/AI” cu nr. XXXXX pe

numele cetățeanului Republicii Arabe Egipt, Moussa Hazem Hassan Ali, născut la

XXXXX, registrul privind eliberarea vizelor de intrare/ieșire și tranzitare a

teritoriului Republicii Moldova, început la 01 aprilie 2013, copia ordinului nr. 995-

p-260 din 08 septembrie 2016, de numire în funcție a lui Șeptelici Sergiu în funcția

de consul în cadrul Consulatului Republicii Moldova în or. Odessa, Ucraina, copia

fișei postului la funcția Consul, Șef al Oficiului Consular din 19 august 2013;

15) procesul-verbal de cercetare din 08 aprilie 2019 (f.d. 240-243, vol. II),

în cadrul căreia a fost examinat dosarul solicitantului de viză de tip „D/AI” cu nr.

XXXXX pe numele cetățeanului Republicii Arabe Egipt, Moussa Hazem Hassan

Ali, registrul privind eliberarea vizelor de intrare/ieșire și tranzitare a teritoriului

Republicii Moldova, început la 01 aprilie 2013, copia ordinului nr.995-p-260 din 08

septembrie 2016 de numire în funcție a lui Șeptelici Sergiu în funcția de consul în

cadrul Consulatului Republicii Moldova în or. Odessa, Ucraina, copia fișei postului

la funcția consul, Șef al Oficiului Consular din 19 august 2013. În rezultatul

examinării a fost stabilit că Șeptelici Sergiu exercită din 08 septembrie 2016, funcția

de consul în cadrul Consulatului Republicii Moldova în or. Odessa, Ucraina, având

potrivit pct. 9 a fișei postului atribuții în vederea eliberării vizelor și documentelor

corespunzătoare persoanelor care doresc să viziteze Republica Moldova. La 06

aprilie 2018, a eliberat viza de lungă ședere de tip D/AI cetățeanului Egiptului,

Moussa Hazem Hassan Ali;

16) prin ordonanța organului de urmărire penală din 09 aprilie 2019 (f.d.

244-245, vol. II) dosarul solicitantului de viză de tip „D/AI” cu nr. XXXXX pe

numele cetățeanului Republicii Arabe Egipt, Moussa Hazem Hassan Ali a fost

recunoscut în calitate de corp delict și anexat la materialele cauzei penale;

17) procesul-verbal de reținere din 14 februarie 2019 (f.d. 17, vol. III) a lui

Mousa Hussam Hasan Ali, în cadrul căreia în rezultatul efectuării percheziției

corporale a fost depistat și ridicat telefonul mobil de model „iPhone 8” cu IMEI

XXXXX, cu cartela SIM inserată în el ce aparține companiei de telecomunicație SA

„Orange” cu numărul de apel: XXXXX;

18) procesul-verbal de cercetare din 04 martie 2019 (f.d. 20-22, vol. III), în

rezultatul cărei acțiuni a fost examinat telefonul mobil de model „iPhone 8” cu IMEI

XXXXX, cu cartela SIM inserată în el ce aparține companiei de telecomunicație SA

„Orange” cu numărul de apel: XXXXX, ridicat de la Mousa Hussam Hasan Ali și

care prin ordonanța din 04.03.2019 a fost recunoscut în calitate de corp delict și

anexat la materialele cauzei penale. În rezultatul examinării, în agenda telefonică a

fost stabilit numărul de telefon XXXXX, ce aparține lui Hefel Mohamed, cu

inscripția „Mohamed vize”;

19) ordonanța și procesul-verbal de ridicare, ambele din 14 februarie 2018

(f.d. 28-46, vol. III), în rezultatul cărei acțiuni de la Mousa Hussam Hasan Ali a fost

ridicat setul de acte pe numele lui Moussa Hazem Hassan Ali;

18

20) procesul-verbal de cercetare din 06 martie 2019 (f.d. 47-49, vol. III), în

rezultatul cărei acțiuni procesuale a fost examinat setul de acte pe numele lui

Moussa Hazem Hassan Ali, constatîndu-se că acestea au servit la eliberarea de către

BMA și reprezentanțele misiunilor diplomatice ale Republicii Moldova a deciziilor,

actelor și vizelor ce acordă dreptul de ședere pe teritoriul Republicii Moldova, și

care a fost anexat la materialele cauzei penale;

21) ordonanța și procesul-verbal de ridicare, ambele din 20 februarie 2019

(f.d. 170-171, vol. III), prin care de la Fedoruță Oleg a fost ridicat telefonului mobil

de model „Iphone 7”, IMEI XXXXX, cu cartela SIM înserată în el ce aparține

companiei de telecomunicații „Orange” SA, cu numărul de apel: XXXXX;

22) procesul-verbal de cercetare din 20 februarie 2019 (f.d. 173-175, vol.

III), prin care a fost examinat telefonul mobil de model „Iphone 7”, IMEI XXXXX,

cu cartela SIM cu numărul de apel: XXXXX, ridicat de la Fedoruță Oleg, și care

prin ordonanța din 20.02.2019 a fost recunoscut în calitate de corp delict și restituit

titularului. În rezultatul examinării telefonului, în agenda telefonică a fost stabilit

numărul de telefon utilizat de către Railean Denis și Șeptelici Sergiu, precum și

convorbiri purtate prin intermediul aplicației „Viber” dintre Fedoruță Oleg și

Șeptelici Sergiu, și anume: 1) mesajul din 08 octombrie 2018 ora 10:28, expediat de

Fedoruța Oleg lui Șeptelici Sergiu cu conținutul „un cunoscut de al meu vrea o viză

la muncă”, 2) mesajul din 08 octombrie 2018 ora 10:28, expediat de Șeptelici Sergiu

lui Fedoruța Oleg cu conținutul „facem”, 3) mesajul din 06 aprilie 2018 ora 10:47,

cu conținutul „ai trimis”;

23) procesul-verbal de ridicare din 22 martie 2019 (f.d. 192, vol. III), a

informației privind descifrările apelurilor telefonice în regim de intrare-ieșire,

efectuate în perioada de timp 20 martie 2018 – 20 martie 2019 de la postul telefonic

cu numărul de apel 069911462 utilizat de Fedoruță Oleg;

24) procesul-verbal de cercetare din 25 martie 2019 (f.d. 193-198, vol. III),

în rezultatul cărei acțiuni procesuale a fost examinată informația privind descifrările

apelurilor telefonice în regim de intrare-ieșire, efectuate în perioada de timp 20

martie 2018 – 20 martie 2019 de la postul telefonic cu numărul de apel 069911462

utilizat de Fedoruță Oleg. În rezultatul examinării informației menționate supra a

fost stabilit că au avut loc următoarele apeluri telefonice și anume: 1) apelul

telefonic dintre Fedoruță Oleg efectuat de la numărul de apel XXXXX cu Railean

Denis la numărul de apel XXXXX din 05 aprilie 2018 ora 16:15, 2) mesaje și

apelurile telefonice efectuate la 06 aprilie 2019 începând cu ora 16:44, la aceleași

posturi telefonice dintre Railean Denis și Fedoruță Oleg;

25) raportul de expertiză judiciară nr. 75 din 19 aprilie 2019 (f.d. 87-98,

vol. IV), potrivit concluziilor căruia scrisul manuscris literal și cifric din „cererea de

eliberare a vizei pentru intrarea în Republica Moldova” pe numele lui Moussa

Hazem Hassan Ali, privind eliberarea vizei de lungă durată de tip „D/AI” cu seria și

nr. XXXXX a fost executat de către Railean Denis. Potrivit aceleiași concluzii

expertul a fost în imposibilitate a stabili dacă semnătura din cererea menționată

supra a fost executată de către Moussa Hazem Hassan Ali sau de Railean Denis.

Instanța de apel a indicat că nu poate reține temeiuri de inadmisibilitate a

probelor administrate de acuzare, de vreme ce afirmațiile de rele tratamente nu și-au

găsit confirmare, probele fiind obținute în conformitate cu normele legale (f.d. 40-

42, vol. VI), iar modificarea ulterioară a declarațiilor de către Fedoruța Oleg,

19

Railean Denis și Hefel Mohamed a fost apreciată ca o metodă de apărare,

încercându-se ducea în eroare a instanței și evitarea tragerii la răspundere penală.

La individualizarea pedepsei aplicate lui Fedoruța Oleg, Railean Denis și

Șeptelici Sergiu, instanța de apel a făcut referire la prevederile art. 7, 61, 75-77, 84

și 90 Cod penal, concluzionând că restabilirea echității sociale, corectarea și

resocializarea condamnatului, precum și prevenirea săvîrșirii de noi infracțiuni atît

din partea condamnaților, cît și a altor persoane vor fi atinse prin aplicarea pedepsei

cu amendă și închisoare, deoarece infracțiunile săvârșite se atribuie la categoria

celor ușoare și grave.

Totodată, instanța de apel a conchis că nu este rațional ca Fedoruță Oleg să

execute real pedeapsa închisorii.

Tot aici, potrivit art. 391 Cod de procedură penală, sentința de încetare a

procesului penal se adoptă dacă: 6) există alte circumstanțe care exclud sau

condiționează pornirea urmăririi penale și tragerea la răspundere penală.

În conformitate cu art. 332 alin. (1) Cod de procedură penală, în cazul în care,

pe parcursul judecării cauzei, se constată vreunul din temeiurile prevăzute în art.

275 pct. 5) – 9), 285 alin. (1) pct. 1), 2), 4), 5), precum și în cazurile prevăzute în

art. 53-60 Cod penal, instanța, prin sentință motivată, încetează procesul penal în

cauza respectivă.

Potrivit art. 275 pct. 4) Cod procedură penală, urmărirea penală nu poate fi

pornită, iar dacă a fost pornită, nu poate fi efectuată, și va fi încetată în cazurile în

care: 4) a intervenit termenul de prescripție sau amnistia.

În conformitate cu art. 60 alin. (1), lit. a) Codul penal, persoana se liberează de

răspundere penală dacă din ziua săvârșirii infracțiunii au expirat următoarele

termene: a) 2 ani de la săvârșirea unei infracțiuni ușoare.

Instanța de apel ținând cont de faptul că Răilean Dumitru a săvârșit infracțiunea

prevăzută de art. 361 alin. (1) Cod penal la 05 aprilie 2018, iar Șeptelici Sergiu a

săvârșit infracțiunile prevăzute de art. 324 alin. (4) și art. 361 alin. (1) Cod penal la

06 aprilie 2018 și de la ziua săvârșirii infracțiunii a expirat termenul de prescripție

de 2 ani, a liberat inculpații de executarea pedepsei penale stabilite în legătură cu

intervenirea termenului de prescripție de atragerea la răspundere penală.

inculpatului Șeptelici Sergiu, inculpatul Șeptelici Sergiu, avocatul Malai Vitalie în

comun cu inculpatul Fedoruța Oleg și avocatul Astafiev Valeri, în numele

inculpatului Railean Denis care conțin o argumentare similară.

Potrivit titularilor recursurilor, aceștia invocând prezența erorilor de drept

prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) și 12) Cod de procedură penală, solicită

casarea deciziei cu menținerea sentinței deoarece:

- instanța de apel a pus la baza hotărâri de condamnare probe ce nu au fost

cercetate prin prisma principiului nemijlociri și contradictorialității (declarațiile

martorului Moussa Hazem Hassan Ali);

- instanța de apel nu a rezolvat fondul apelului declarat de apărare;

- hotărârea este motivată contradictoriu, prin fraze generale și teoretice;

- instanța de apel nu a apreciat cumulul de probe în conformitate cu prevederile

art. 101 Cod de procedură penală;

- deși a audiat în ședință pe inculpați, nu a dat apreciere acestor declarații;

20

- instanța de apel și-a întemeiat concluziile pe probe neverificate în ședința de

judecată și neconsemnate în procesul-verbal (telefoanele mobile și dosarul

solicitantului de viză de tip D/AI).

procedură penală, referință depune procurorul, solicitând respingerea recursurilor ca

inadmisibile.

de procedură penală și au depus cererile în termen.

Penal lărgit concluzionează că acestea urmează a fi admise, cu casarea totală a

deciziei și dispunerea rejudecării cauzei în aceeași instanță de apel, în alt complet de

judecată.

Cu titlu preliminar, Colegiul menționează că, la caz, recurenții invocă prezența

erorilor de drept prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) și 12) Cod de procedură

penală – hotărârea atacată cu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, nu

au fost întrunite elementele infracțiunii și faptei săvârșite i s-a dat o încadrare

juridică greșită.

Potrivit art. 434 Cod de procedură penală judecând recursul împotriva deciziei

instanței de apel, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție verifică

legalitatea hotărârii atacate pe baza materialelor din dosar și se pronunță asupra

tuturor motivelor invocate în recurs de titularul acestuia.

Analizând textul hotărârii atacate, în raport cu materialele cauzei deduse

judecării și argumentele recurenților, inclusiv prin prisma prevederilor art. 424 alin.

(2) Cod de procedură penală, Colegiul consideră că la caz sunt prezente erori de

drept care duc la desființarea deciziei, dar fac imposibilă solicitarea de menținere a

sentinței de achitare, or instanța de apel a adoptat o soluție neprevăzută de lege

(stabilirea pedepsei și liberarea de pedeapsă penală, în temeiul art. 60 Cod penal),

nu a indicat motivele pe care se întemeiază soluția (motivat soluția contradictoriu,

dispozitivul hotărârii este expus neclar), nu a rezolvat fondul cauzei (neexpunere

asupra argumentelor indicate în cererea de apel a apărării), nu a respectat

prevederile art. 414 alin. (6) Cod de procedură penală (achitare-condamnare).

Asupra erorilor de drept statuate, Colegiul reține că:

În primul rând, atunci când unei instanțe ierarhic superioare i se cere să

examineze o cauză atât în fapt, cât și în drept și să facă o evaluare deplină a

chestiunii vinovăției sau nevinovăției acuzatului, ea nu poate, ca o chestiune ce ține

de un proces echitabil, să determine, în mod corespunzător, acele chestiuni fără o

evaluare directă a probelor oferite (hotărârea CtEDO Popovici versus Republica

Moldova), instanța având obligația de a întreprinde măsuri pentru reaudierea

acestora în vederea asigurării unui proces echitabil (hotărârea CtEDO Dan versus

Republica Moldova (nr. 2)).

În speță, prin sentința instanței de fond Șeptelici Sergiu, Railean Denis și

Fedoruța Oleg au fost achitați de învinuirile aduse.

Ulterior, instanța de apel prin admiterea apelului procurorului, a dispus

recunoașterea vinovăției și condamnarea tuturor inculpaților pe toate capete de

acuzare aduse, punând la baza hotărârii:

- declarațiile lui Railean Denis și Fedoruța Oleg depuse în cadrul urmăririi

penale;

21

- declarațiile martorul Hefel Mohamed Awad depuse în cadrul urmăririi penale;

- declarațiile martorului Moussa Hussam Hasan Ali depuse în prima instanță.

Cercetând procesul-verbal la ședinței de judecată, a cărui conținut nu a fost

obiectat în conformitate cu prevederile art. 336 alin. (6) Cod de procedură penală,

Colegiul constată că în ședința de judecată a instanței de apel nu au fost verificate

declarațiile lui Railean Denis și Fedoruța Oleg și a martorului Hefel Mohamed

Awad, cu referire la cele depuse în cadrul urmăririi penale. Procedând în asemenea

mod, instanța de apel a derogat de la prevederile art. 414 alin. (6) Cod de procedură

penală potrivit cărora, instanța de apel nu este în drept să-și întemeieze concluziile

pe probele cercetate de prima instanță dacă ele nu au fost verificate în ședința de

judecată a instanței de apel.

Tot aici, fiind audiat în primă instanță și în cea de apel, Hefel Mohamed Awad

a relatat că declarațiile sale au fost obținute în condițiile prevăzute de art. 94 Cod de

procedură penală și cu toate acestea instanța de apel le-a pus la baza condamnării lui

Șeptelici Sergiu, Railean Denis și Fedoruța Oleg, fără a ține cont de faptul că

utilizarea elementelor probante obținute prin încălcarea legii face procesul

inechitabil.

Mai mult, potrivit jurisprudenței CtEDO (hotărârea Tomasi versus R.

Franceză) probațiunea trebuie să fie făcută de asemenea manieră încât statul să

înlăture orice îndoială rezonabilă cu privire la existența unei încălcări, considerând

afirmațiile ca fiind probate, până la proba contrarie.

La caz, Hefel Mohamed Awad a declarat că declarațiile incriminatoarea au fost

depuse în perioada când se afla în custodia statului, fiind acuzat pe nedrept, că la

moment o persoană este investigată pe faptul relelor tratamente și că există expertize

ce demonstrează neveridicitatea proceselor-verbale (semănătură ce nu i-ar aparține)

(f.d. 28, vol. VII), acuzarea neprezentând probe în infirmarea acestor afirmații.

Totodată, în instanța de apel nu a fost asigurată prezența martorului Moussa

Hussam Hasan Ali pentru reaudiere, pe motiv că „potrivit raportului cu privire la

aducerea silită, adresa indicată în ordonanța de aducere silită nu există” (a se

vedea pct. 16 a deciziei recurate).

Cu toate acestea declarațiile făcute de martor în primă instanță au fost puse la

baza condamnării lui Șeptelici Sergiu, Railean Denis și Fedoruța Oleg, fiind

încălcate prevederile art. 415 alin. (21) Cod de procedură penală în conformitate cu

care judecînd apelul declarat împotriva sentinței de achitare, instanța de apel nu

este în drept să pronunțe o hotărîre de condamnare fără audierea .... martorilor

acuzării ... Martorii acuzării se audiază din nou în cazul în care declarațiile lor

constituie o mărturie acuzatorie, susceptibilă să întemeieze într-un mod substanțial

condamnarea inculpatului.

Asupra imposibilității asigurării prezenței martorului Moussa Hussam Hasan

Ali, Colegiul conchide că, la caz, nu poate fi statuată o respectare a procedurii de

citare legală a martorului Moussa Hussam Hasan Ali, de vreme ce potrivit art. 236

alin. (1)-(11) Cod de procedură penală, chemarea unei persoane în fața instanței de

judecată se face prin citație scrisă, prin telefax, prin mijloace electronice prin

intermediul poștei electronice sau prin orice alt sistem de mesagerie electronică,

prin notă telefonică sau telegrafică, iar probe în sensul citării lui Moussa Hussam

Hasan Ali prin metodele enunțate supra nu se regăsesc în materialele cauzei, cu

toate că acesta în procesul audierilor efectuate la urmărirea penală a indicat

22

domiciliul la care el poate fi citat precum și numărul telefonului mobil (f.d. 20, 70,

94, vol. III).

La fel, Colegiul indică că, la f.d. 18, vol. VII sunt anexate avizul de recepție și

plicul expediate pe adresa indicată în ordonanța de aducere silită altui martor,

restituite instanței cu adeverința eliberată de Poșta Moldovei în care este indicat că

acesta nu a fost reclamat, prezumându-se astfel, că adresa totuși există.

Toate cele relatate supra urmau a fi îndeplinite de către procuror, funcția

acuzării revenindu-i acestuia, și la necesitate de către instanța de apel, or cei care au

responsabilitatea de a decide cu privire la vinovăția sau nevinovăția unui acuzat ar

trebui, în principiu, să fie în măsură să audieze părțile și să evalueze credibilitatea

declarațiilor date de acestea (hotărârea CtEDO Kashlev versus Estonia), cu atât mai

mult că instanța ierarhic-superioară nu poate pronunța o hotărâre de condamnare

numai în baza reevaluării materialului probator administrat în fața instanței ierarhic-

inferioare, care a dispus anterior achitarea, fiind necesară reaudierea martorilor

acuzării, în cazul când apelul recursului în defavoare se întemeiază în mod exclusiv

pe aceste declarații (hotărârea CtEDO Dănilă versus România).

Prin urmare, pentru a constata vinovăția lui Șeptelici Sergiu, Railean Denis și

Fedoruța Oleg, instanța de apel trebuia să purceadă la administrarea directă a

mărturiilor persoanele ale martorilor acuzării, prin audierea acestora din nou în

ședința de judecată, fiind dat astfel efect principiului nemijlocirii, ce permite

instanței să perceapă direct faptele și împrejurările relatate de părți sau martori

precum și reacțiile acestora la întrebările adresate și deoarece o motivare a unei atare

soluții trebuie să rezulte și dintr-o administrare legală a probelor, în special atunci

când se pronunță o nouă hotărâre, după regulile pentru judecarea în primă instanță.

În al doilea rând, art. 6 CoEDO garantează dreptul la un proces echitabil

pentru a decide asupra temeiniciei oricărei acuzații penale aduse.

În jurisprudența sa, CtEDO a menționat că, deși art. 6 § 1 CoEDO garantează

dreptul la un proces echitabil, acesta nu stabilește reguli privind admisibilitatea

probelor, problemă care trebuie să fie reglementată în primul rând de dreptul

național (hotărârea Lhermitte versus Belgia).

Potrivit legislației naționale, aflarea adevărului în orice cauză penală, e

posibilă, doar, în baza unei aprecieri libere a probelor conform propriei convingeri

de către autoritatea judiciară ce înfăptuiește justiția (art. 101 alin. (2) Cod de

procedură penală). Astfel, la judecarea unui caz judecătorul își asumă

responsabilitatea de a determina admisibilitatea probelor prin aplicarea dispozițiilor

pertinente din Codul de procedură penală într-un mod care să corespundă și

jurisprudenței CtEDO.

În acest context, este necesar a menționa că fiecare probă urmează a fi

apreciată sub toate aspectele din punctul de vedere al pertinenței, concludentei,

utilității și veridicității ei și în mod obiectiv, iar toate probele în ansamblu – din

punctul de vedere al coroborării lor.

În contextul celor menționate supra, se reține că o sentință de condamnare

trebuie să se bazeze pe probe exacte, când toate versiunile au fost verificate, iar

divergențele apărute au fost înlăturate și apreciate în modul corespunzător, și aceasta

se adoptă numai în condiția în care în urma cercetării judecătorești, vinovăția

inculpatului în săvârșirea infracțiunii a fost confirmată incontestabil prin ansamblul

de probe cercetate în instanța de judecată.

23

Dacă instanța de apel admite apelul declarat, partea descriptivă a deciziei

trebuie să cuprindă analiza probelor pe care s-a bazat pronunțând hotărârea

respectivă, să indice din ce motive ele urmează a fi reapreciate, admise ori respinse

ca probe, totodată la adoptarea hotărârii e rezonabilă expunerea circumstanțelor

faptelor comise, luându-se în considerație cronologia evenimentelor și probele ce

susțin concluziile instanței privind vinovăția sau nevinovăția și aprecierea juridică a

faptei.

În acest caz, după aprecierea probelor și încadrarea juridică a acțiunilor

vinovatului instanța la motivarea deciziei trebuie să argumenteze concluzia generală

privind volumul învinuirii dovedite în privința inculpatului și privind încadrarea

juridică a acțiunilor lui.

Tot aici, Colegiul menționează că potrivit art. 24 alin. (3), 101 alin. (1), (4),

314, 315, 336 alin. (3) pct. 6), 384 alin. (3), (4), 419 Cod de procedură penală

rejudecarea cauzei de către instanța de apel se desfășoară potrivit regulilor generale

pentru examinarea cauzelor în primă instanță; procesul-verbal al ședinței de judecată

trebuie să cuprindă consemnarea tuturor acțiunilor instanței în ordinea în care ele s-

au desfășurat, documentele și alte probe care au fost cercetate în ședința de judecată;

instanța de judecată este obligată, în cursul judecării cauzei, să cerceteze nemijlocit,

sub toate aspectele, probele administrate; părțile participante la judecarea cauzei au

drepturi egale, fiind învestite de legea procesuală penală cu posibilități egale pentru

susținerea pozițiilor lor, instanța de judecată pune la baza sentinței numai acele

probe la cercetarea cărora părțile au avut acces în egală măsură; sentința instanței de

judecată trebuie să fie legală; instanța își întemeiază sentința numai pe probele care

au fost cercetate în ședința de judecată; fiecare probă urmează să fie apreciată din

punctul de vedere al pertinenței, concludentei, utilității și veridicității, iar toate

probele în ansamblu – din punctul de vedere al coroborării lor.

Lecturând textul deciziei recurate, se constată că instanța de apel, adoptând

soluția de condamnare a lui Șeptelici Sergiu, Railean Denis și Fedoruța Oleg, a făcut

o apreciere selectivă a probelor și nu a efectuat o verificare a tuturor probelor, prin

coroborare, din punct de vedere a pertinenței, concludenței, utilității și veridicității,

așa cum prevede art. 101 alin. (1) Cod de procedură penală, or o indicare a

circumstanțelor de fapt ce confirmă sau infirmă fiecare probă administrată nu se

conține în textul hotărârii.

La această concluzie, Colegiul a ajuns reieșind din faptul că, instanța de apel,

după redarea declarațiilor inculpaților și a martorilor Hefel Mohamed Awad și

Moussa Hussam Hasan Ali, face o transcriere a probelor indicate în textul sentinței

de achitare (a se vedea pct. 19-29 a deciziei recurate), menționând că „procurorul,

în susținerea argumentelor și cerințelor formulate în cererea de apel s-a referit la

următoarele probe care au fost cercetate în instanța de apel” (a se vedea pct. 19 a

deciziei recurate), ca ulterior să statueze că „... toate probele acuzării cercetate în

ședință de judecată au combătut versiunea inculpaților declarată în cadrul audierii

sale, iar instanța nu a luat în considerație probele în ansamblu, dar s-a bazat

exclusiv pe declarațiile inculpaților date în ședința instanței de fond. Instanța,

eronat a apreciat circumstanțele cauzei și fapta prejudiciabilă care în mod direct se

află în coraport cu vinovăția inculpatului ca subiect a infracțiunii incriminate.” (a

se vedea pct. 33 a deciziei recurate).

24

Așadar, instanța de apel a argumentat la general faptul că probele administrate

confirmă vinovăția lui Șeptelici Sergiu, Railean Denis și Fedoruța Oleg, fără să

aprecieze fiecare probă în parte și să-și expună punctul său de vedere asupra

fiecăreia și asupra admisibilității sau inadmisibilității acestora, contrar prevederilor

art. 101 alin. (1) Cod de procedură penală.

În al treilea rând, în lumina jurisprudenței CtEDO, singura garanție că

instanță a analizat susținerile părților, argumentele și probele administrate o

reprezintă motivarea hotărârii judecătorești (hotărârea CtEDO Fomin versus

Republica Moldova).

Totodată, hotărârea instanței trebuie să cuprindă, ca o garanție a caracterului

echitabil al procedurii judiciare și al respectării dreptului la apărare al părților,

motivele de fapt și de drept care au format convingerea instanței, precum și cele

pentru care s-au înlăturat cererile/apărările părților (hotărârea CtEDO Perez versus

Franța), iar constatările instanței ierarhic-inferioare trebuie să fie contrazise de

constatările instanței judecătorești superioare, în caz contrar, ele trebuie considerate

ca fapte stabilite (hotărârea CtEDO Grădinar versus Republica Moldova).

La fel, potrivit art. 414 alin. (5) Cod de procedură penală, instanța de apel este

obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel, or nepronunțarea

instanței de apel asupra tuturor motivelor invocate, echivalează cu nerezolvarea

fondului apelului.

În speță, apel au declarat acuzatorul de stat și apărătorul Ciobanu Vadim, în

numele inculpatului Șeptelici Sergiu.

Lecturând partea descriptivă a deciziei atacate, Colegiul conchide că hotărârea

nu conține o motivare asupra argumentelor arătate de apărător în apelul declarat în

numele inculpatului. Or, cele indicate de instanța de apel în pct. 63 a deciziei

recurate nu pot fi apreciate ca o respectare a dreptului la un proces echitabil, acesta

neputând fi considerat efectiv decât dacă susținerile parților sunt examinate de către

instanță, aceasta având obligația de a proceda la un examen efectiv al mijloacelor,

argumentelor și elementelor de proba sau cel puțin de a le aprecia (hotărârea Achina

versus Romania).

În continuare, motivarea soluției pronunțate de instanța de judecată constituie o

îndatorire care înlătură orice aspect discreționar în realizarea justiției, ea trebuie

înțeleasă ca un raționament logic, de natură a explica inteligibil hotărârea luată, fapt

ce presupune, o expunere a argumentelor fundamentale, care, prin conținutul lor

sunt susceptibile să influențeze soluția, să fie clară și precisă, să se refere la probele

administrate în cauză și să fie în concordanță cu acestea, să răspundă în fapt și în

drept la toate aspectele incidente în cauză, să conducă în mod logic și convingător la

soluția din dispozitiv. Considerentele hotărârii, reprezentând explicitarea soluției din

dispozitiv, sprijinul necesar al acestuia, fac corp comun cu dispozitivul și intră

deopotrivă în autoritate de lucru judecat, raportat la părțile din dosar și obiectul

cauzei.

Din interpretarea normelor procesual-penale rezultă că încetarea procesului

penal, în temeiurile prevăzute de art. 332 Cod de procedură penală, intervine până la

etapa cercetării judecătorești, iar dacă aceasta a fost desfășurată, sentința se adoptă

în temeiurile art. 389-390 Cod de procedură penală.

25

Potrivit art. 389 alin. (4) pct. 3) Cod de procedură penală, sentința de

condamnare se adoptă fără stabilirea pedepsei, cu liberarea de răspundere penală

în cazul expirării termenului de prescripție.

Totodată, normele penale indică la prezenta a două instituții distincte: liberarea

de răspundere penală (art. 53-60 Cod penal) și liberarea de pedeapsa penală (art.

89-95 Cod penal).

La adoptarea sentinței, instanța de judecată trebuie să verifice dacă persoana

care a comis fapta ce conține semnele componenței de infracțiune urmează a fi

liberată de răspundere penală în cazurile prevăzute de articolul 53 Cod penal.

Prin liberarea de la răspunderea penală se prezumă renunțarea din partea

statului la condamnarea și aplicarea unei pedepsei.

În cazul în care instanța de judecată nu stabilește temeiuri de a aplica art. 53

Cod penal, acest fapt înseamnă că persoana trebuie să fie condamnată, instanța

urmând să verifice dacă aplicarea pedepsei este rațională.

Astfel, dacă se va constata că există circumstanțele prevăzute de art. 89 Cod

penal, instanța poate dispune adoptarea unei sentințe de condamnare cu liberarea

totală sau parțială de pedeapsa penală.

La caz, instanța de apel, cât privește Șeptelici Sergiu și Railean Denis pe

capetele de acuzare aduse în baza art. 324 alin. (4) și art. 42 alin. (4)-(5), 361 alin.

(1) Cod penal, a derogat de la normele enunțate supra, chiar dacă a adoptat și

pronunțat o hotărâre de condamnare.

Astfel, instanța de a liberat inculpații de pedeapsă, pe motivul intervenirii

termenului de prescripție de tragere la răspunderea penală (art. 61 alin. (1) lit. a)

Cod penal, punând la baza concluziei următoarea motivare: „Totodată, potrivit art.

391 Cod de procedură penală, sentința de încetare a procesului penal se adoptă

dacă: 6) există alte circumstanțe care exclud sau condiționează pornirea urmăririi

penale și tragerea la răspundere penală.” (a se vedea pct. 81 a deciziei recurate),

„În conformitate cu art. 332 alin. (1) Cod de procedură penală, în cazul în care, pe

parcursul judecării cauzei, se constată vreunul din temeiurile prevăzute în art. 275

pct. 5)-9), 285 alin. (1) pct.1), 2), 4), 5), precum și în cazurile prevăzute în art. 53-

60 Cod penal, instanța, prin sentință motivată, încetează procesul penal în cauza

respectivă.” (a se vedea pct. 82 a deciziei recurate) „Potrivit art. 275 pct. 4) Cod

procedură penală, urmărirea penală nu poate fi pornită, iar dacă a fost pornită, nu

poate fi efectuată, și va fi încetată în cazurile în care: 4) a intervenit termenul de

prescripție sau amnistia. În conformitate cu art. 60 alin. (1), lit. a) Cod penal,

persoana se liberează de răspundere penală dacă din ziua săvârșirii infracțiunii au

expirat următoarele termene: a) 2 ani de la săvârșirea unei infracțiuni ușoare. (a se

vedea pct. 83 a deciziei recurate).

Raportând soluția adoptată la motivarea invocată de instanța de apel, Colegiul

concluzionează că partea descriptivă nu corespunde dispozitivului hotărârii, or în

partea descriptivă a deciziei se face trimitere la prevederile art. 275 și 332 Cod de

procedură penal (aplicabile doar ședinței preliminare), art. 391 alin. (1) pct. 6) Cod

de procedură penal (aplicabile judecării în fond a cauzei, soluția fiind de încetare a

procesului penal), art. 60 Cod penal (aplicabile doar în cazul adoptării unei hotărâri

de condamnare cu liberare de răspundere penală), concluzionându-se liberarea de

pedeapsă (art. 89 Cod penal, care este aplicabil doar în cazul adoptării unei hotărâri

de condamnare cu liberare de pedeapsă penală) (a se vedea pct. 84 și 89 a deciziei

26

recurate), pe când în dispozitiv se indică la doar la liberarea de pedeapsă,

dispozitivul având forma și conținutul prevederilor art. 389 alin. (4) pct. 3) Cod de

procedură penală, cu derogare de la acesta, or soluția adoptată în baza acestui articol

nu trebuie să conțină stabilirea pedepsei.

De asemenea, instanța de apel pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.

42 alin. (4), 361 alin. (1) Cod penal (Șeptelici Sergiu) și săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 361 alin. (1) Cod penal (Railean Denis) a aplicat o pedeapsă ce nu

este prevăzută de legea penală.

Astfel, potrivit părții descriptive și dispozitivului deciziei, instanța de apel a

concluzionat că lui Șeptelici Sergiu, pe capătul de acuzare nominalizat supra,

urmează a-i aplica pedeapsa cu închisoare pe termen de 1 (unu) an și 6 (șase) luni,

cu amendă în mărime de 3000 (trei mii) unități convenționale (a se vedea pct. 87 a

deciziei recurate), iar lui Railean Denis – închisoare pe termen de 1 (unu) an, cu

amendă în mărime de 3000 (trei mii) unități convenționale, echivalentul a 150000

(una sută cincizeci mii) lei (a se vedea pct. 80 a deciziei recurate).

Conform sancțiunii art. 361 alin. (1) Cod penal, la momentul săvârșirii

infracțiunii fapta de confecționare, deținere, vînzare sau folosire a documentelor

oficiale, a imprimatelor, ștampilelor sau sigiliilor false se pedepsește cu amendă în

mărime pînă la 650 unități convenționale sau cu muncă neremunerată în folosul

comunității de la 150 la 200 de ore, sau cu închisoare de pînă la 2 ani, conjucția sau

enunțând posibilitatea aplicării doar a unei sancțiuni nu cumularea acestora.

Totodată, în sensul art. 89 alin. (3) Cod penal, persoanelor liberate de

pedeapsa penală li se aplică probațiunea, iar militarilor – termenul de probă.

La caz, Colegiul reține că instanța de apel lui Fedoruță Oleg, pentru comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 325 alin. (1) Cod penal, i-a fost aplicată pedeapsa cu

închisoare a cărei executare a fost suspendată condiționat pe un termen de proba de

3 ani, iar lui Railean Denis, pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 42 alin.

(5), 325 alin. (1) Cod penal, i-a fost aplicată pedeapsa cu închisoare a cărei

executare a fost suspendată condiționat pe un termen de proba de 3 ani.

La momentul săvârșirii infracțiunilor, inculpații nominalizați nu aveau statut de

militar, soluția adoptată contravine prevederilor art. 89 Cod penal.

În atare situație, se consideră, că decizia instanței de apel contravine

prevederilor art. 414, 417, 419 Cod de procedură penală, iar erorile procesuale nu

pot fi reparate în prezenta procedură, impunându-se rejudecarea cauzei de către

instanța de apel, or instanța de recurs nu poate substitui instanța care a judecat apelul

cu încălcarea prevederilor procesual penale.

La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să se conducă de prevederile

art. 436 Cod de procedură penală, care prevăd procedura de rejudecare și limitele

acesteia: să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate cu prevederile

legii procesual-penale asupra motivelor esențiale invocate în cererile de apel; să

cerceteze amănunțit aspectele învinuirii înaintate, să verifice și să aprecieze profund

probele administrate și examinate în instanță în strictă conformitate cu cerințele

legii, să le dea o evaluare cuvenită cu argumentarea admisibilității sau

inadmisibilității fiecărei probe examinate, să elucideze faptele importante pentru

soluționarea justă și promptă a cauzei date; să-și argumenteze clar concluziile în

decizia adoptată, iar în caz de adoptare a unei concluzii de vinovăție sau nevinovăție

a inculpatului, să emită o soluție clară, ținând cont de motivele casării deciziei

27

atacate, de practica unitară în acest domeniu, precum și de practica relevantă a

CtEDO și să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată, în conformitate cu prevederile

art. 417 Cod de procedură penală.

penală, Colegiul Penal lărgit

d e c i d e:

Admite recursurile ordinare declarate de către avocatul Ciobanu Vadim, în

numele inculpatului Șeptelici Sergiu, inculpatul Șeptelici Sergiu, avocatul Malai

Vitalie în comun cu inculpatul Fedoruța Oleg și avocatul Astafiev Valeri, în numele

inculpatului Railean Denis, casează total decizia Colegiului Penal al Curții de Apel

Chișinău din 11 iulie 2022 în cauza penală privindu-i pe Fedoruța Oleg XXXXX,

Railean Denis XXXXX și Șeptelici Sergiu XXXXX și dispune rejudecarea cauzei,

în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

Decizia integrală semnată la 28 februarie 2023, pronunțată la 31 martie 2023.

Președinte Nadejda Toma

Judecători Liliana Catan

Iurie Diaconu

Ion Guzun

Victor Boico

28