1ra-1508/2022 — art. 325 alin. 1, 42 alin. 5, 325 alin. 1, 361 alin. 1, 324 alin. 4, 42 alin. 4, 361 alin. 1 CP

Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, din 13 iulie 2021: Fedoruța Oleg a fost achitat de învinuirea adusă în baza art. 325 alin. (1) Cod penal, pe motiv că fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii. Railean Denis a fost achitat de învinuirile aduse în baza art. 42 alin. (5), 325 alin. (1) și art. 361 alin. (1) Cod penal, pe motiv că fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunilor. Șeptelici Sergiu a fost achitat de învinuirile aduse în baza art. 324 alin. (4) și art. 42 alin. (4), 361 alin. (1) Cod penal, pe motiv că fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunilor. S-a dispus trecerea cheltuielilor judiciare în mărime de 14980 lei în contul statului. 1 A fost soluționată soarta corpului delict (pașaportul cetățeanului Republicii Moldova Railean Denis).

Pentru a se pronunța cu sentința, instanța de fond a constatat că: Fedoruță Oleg se învinuiește în aceea că el, la 05 aprilie 2018, aflându-se în mun. Chișinău, acționând cu intenție directă, i-a dat lui Railean Denis 60 euro, pentru a achita taxa consulară, 100 euro pentru serviciile sale, un plic în care a sigilat pașaportul cetățeanului Republicii Arabe Egipt, Moussa Hazem Hassan Ali și valuta străină în sumă de 100 euro, pentru a se deplasa la sediul Consulatului Republicii Moldova în or. Odessa, Ucraina și a transmite plicul cu valuta străină ce nu i se cuvine consulului Șeptelici Sergiu, care are calitate de persoană publică în virtutea prevederilor art. 123 alin. (2) Cod penal, pentru ca acesta contrar prevederilor pct. 16, 21, 33, 42 din „Regulamentul cu privire la eliberarea vizelor”, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 50 din 15.01.2013, care îi obligau să acorde viză solicitantului doar dacă înaintează un formular de cerere în mod personal, în conformitate cu secțiunea a 7-a a capitolului II; prezintă în original un document de trecere a frontierei de stat, în conformitate cu secțiunea a 7-a a capitolului II; prezintă o fotografie de 35 mm x 45 mm; acceptă prelevarea datelor cu caracter biometric (amprente digitale, fotografie digitală), după caz; achită taxele în conformitate cu prevederile Legii nr. 242 din 24 septembrie 2010 cu privire la taxele consulare; prezintă documente justificative, în conformitate cu secțiunea a 9-a a capitolului II; face dovada deținerii unei asigurări medicale valabile pe teritoriul Republicii Moldova; prezintă: documente care justifică scopul călătoriei; documente care indică modalitatea de deplasare (sosire sau plecare); documente privind cazarea sau dovada unor mijloace suficiente pentru a acoperi cazarea; dovada existenței mijloacelor de întreținere pe durata șederii, în cuantumul stabilit prin Hotărîrea Guvernului nr. 332 din 5 mai 2011 „Cu privire la aprobarea cuantumului minim al mijloacelor de întreținere pentru străini în Republica Moldova”, precum și pentru întoarcerea în țara de origine sau reședință sau tranzitul către o țară terță în care este sigur că urmează să fie primit sau că este în măsură să dobîndească astfel de mijloace în mod legal - să acorde în regim de urgență, fără prezentarea solicitantului la consulat viza de lungă ședere de tip D/AI, cu durata sejurului 60 zile, cetățeanului Republicii Arabe a Egiptului, Moussa Hazem Hassan Ali. Astfel, la 06 aprilie 2018, urmând instrucțiunile lui Fedoruță Oleg, mijlocitorul Railean Denis aflându-se în sediul Consulatului Republicii Moldova în or. Odessa, Ucraina, situat pe str. Makar Posmitnîi nr. 2/2 „E”, acționând cu intenție directă, a dat consulului Șeptelici Sergiu, plicul în care era sigilat pașaportul cetățeanului Republicii Arabe a Egiptului, Moussa Hazem Hassan Ali și valută străină în sumă de 100 euro, ceea ce constituie echivalentul sumei de 2014 lei, conform cursului oficial stabilit de Banca Națională a Moldovei pentru acea dată, pentru ca acesta să acorde contrar prevederilor pct. 16, 21, 33, 42 din „Regulamentul cu privire la eliberarea vizelor”, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 50 din 15.01.2013, în regim de urgență, fără prezentarea solicitantului la consulat viza de lungă ședere de tip D/AI, cu durata sejurului 60 zile, cetățeanului Republicii Arabe a Egiptului, Moussa Hazem Hassan Ali. În aceiași zi, aproximativ la ora 16:00 în schimbul valutei străine primite consulul Consulatului Republicii Moldova în or. Odessa, Ucraina, Șeptelici Sergiu, contrar prevederilor pct. 16, 21, 33, 42 din „Regulamentul cu privire la eliberarea 2 vizelor”, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 50 din 15.01.2013, a eliberat cetățeanului Republicii Arabe a Egiptului, Moussa Hazem Hassan Ali, viza de lungă ședere de tip D/AI, cu nr. XXXXX, cu durata sejurului 60 zile, fără prezentarea acestuia la consulat, pe care a înmânat-o lui Railean Denis, care la rândul său a adus pașaportul în care era aplicată viza în mun. Chișinău. Aceste acțiuni ale lui Fedoruță Oleg au fost încadrate de către acuzare în baza art. 325 alin. (1) Cod penal – coruperea activă, adică darea prin mijlocitor unei persoane publice de bunuri ce nu i se cuvin, pentru a îndeplini o acțiune contrar funcției sale. Railean Denis se învinuiește în aceea că el, la 05 aprilie 2018, aflându-se în mun. Chișinău, acționând cu intenție directă, a primit de la Fedoruță Oleg, valută străină în sumă de 60 euro, care constituie taxa consulară, valută străină în sumă de 100 euro pentru serviciile sale, un plic în care era sigilat pașaportul cetățeanului Republicii Arabe a Egiptului, Moussa Hazem Hassan Ali și valută străină în sumă de 100 euro, pentru a se deplasa la sediul Consulatului Republicii Moldova în or. Odessa, Ucraina și a transmite plicul cu bani ce nu i se cuvin consulului Șeptelici Sergiu, care are calitatea de persoană publică în virtutea prevederilor art. 123 alin. (2) din Codul penal, pentru ca acesta contrar prevederilor pct. 16, 21, 33, 42 din „Regulamentul cu privire la eliberarea vizelor”, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 50 din 15.01.2013, care îi obligau să acorde viză solicitantului doar dacă înaintează un formular de cerere în mod personal, în conformitate cu secțiunea a 7-a a capitolului II; prezintă în original un document de trecere a frontierei de stat, în conformitate cu secțiunea a 7-a a capitolului II; prezintă o fotografie de 35 mm pe 45 mm; acceptă prelevarea datelor cu caracter biometric (amprente digitale, fotografie digitală), după caz; achită taxele în conformitate cu prevederile Legii nr. 242 din 24 septembrie 2010 cu privire la taxele consulare; prezintă documente justificative, în conformitate cu secțiunea a 9-a a capitolului II; face dovada deținerii unei asigurări medicale valabile pe teritoriul Republicii Moldova; prezintă: documente care justifică scopul călătoriei; documente care indică modalitatea de deplasare (sosire sau plecare); documente privind cazarea sau dovada unor mijloace suficiente pentru a acoperi cazarea; dovada existenței mijloacelor de întreținere pe durata șederii, în cuantumul stabilit prin Hotărîrea Guvernului nr. 332 din 5 mai 2011 „Cu privire la aprobarea cuantumului minim al mijloacelor de întreținere pentru străini în Republica Moldova”, precum și pentru întoarcerea în țara de origine sau reședință sau tranzitul către o țară terță în care este sigur că urmează să fie primit sau că este în măsură să dobândească astfel de mijloace în mod legal – să acorde în regim de urgență, fără prezentarea solicitantului la consulat viza de lungă ședere de tip D/AI, cu durata sejurului 60 zile, cetățeanului Republicii Arabe a Egiptului, Moussa Hazem Hassan Ali. Astfel, la 06 aprilie 2018, aproximativ la ora 09:00, Railean Denis, aflându-se în sediul Consulatului Republicii Moldova în or. Odessa, Ucraina, situat pe str. Makar Posmitnîi nr. 2/2 „E”, acționând cu intenție directă, a dat consulului Șeptelici Sergiu, plicul în care era sigilat pașaportul cetățeanului Republicii Arabe a Egiptului, Moussa Hazem Hassan Ali și valută străină în sumă de 100 euro, ceea ce constituie echivalentul sumei de 2 014 lei, conform cursului oficial stabilit de Banca Națională a Moldovei pentru acea dată, pentru ca acesta să acorde contrar prevederilor pct. 16, 21, 33, 42 din „Regulamentul cu privire la eliberarea vizelor”, 3 aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 50 din 15.01.2013, în regim de urgență, fără prezentarea solictantului la consulat viza de lungă ședere de tip D/AI, cu durata sejurului 60 zile, cetățeanului Republicii Arabe a Egiptului, Moussa Hazem Hassan Ali. În aceiași zi, aproximativ la ora 16:00, în schimbul valutei străine primite consulul Consulatului Republicii Moldova în or. Odessa, Ucraina, Șeptelici Sergiu, contrar prevederilor pct. 16, 21, 33, 42 din „Regulamentul cu privire la eliberarea vizelor”, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 50 din 15.01.2013, a eliberat cetățeanului Republicii Arabe a Egiptului, Moussa Hazem Hassan Ali, viza de lungă ședere de tip D/AI, cu nr. XXXXX, cu durata sejurului 60 zile, fără prezentarea acestuia la consulat, pe care a înmânat-o lui Railean Denis, care la rândul său a adus pașaportul în care era aplicată viza în mun. Chișinău. Tot Railean Denis se învinuiește în aceea că la 06 aprilie 2018, aproximativ la ora 09:00, aflându-se în sediul Consulatului Republicii Moldova în or. Odessa, Ucraina, situat pe str. Makar Posmitnîi nr. 2/2 „E”, acționând cu intenție directă, fiind instigat de consulul din cadrul Consulatului Republicii Moldova în or. Odessa, Ucraina, Șeptelici Sergiu, și urmărind scopul confecționării unor documente oficiale false, fapte care i-ar fi creat condițiile necesare consulului Șeptelici Sergiu pentru acordarea contrar prevederilor pct. 16, 21, 33, 42 din „Regulamentul cu privire la eliberarea vizelor”, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 50 din 15.01.2013, în regim de urgență, fără prezentarea solictantului la consulat viza de ungă ședere de tip D/AI, cu durata sejurului 60 zile, cetățeanului Republicii Arabe a Egiptului, Moussa Hazem Hassan Ali și respectiv ar fi asigurat ducerea la bun sfârșit a acțiunilor criminale urmărite de Railean Denis de a se întoarce în mun. Chișinău, Republica Moldova cu viza aplicată în pașaportul cetățeanului Republicii Arabe a Egiptului, Moussa Hazem Hassan Ali, obținută prin coruperea persoanei publice, a executat în formularul de cerere pentru eliberarea vizei la rubricile „1”, „2”, „3”, „4”, „5”, „6”, „7”, „13”, „14”, „15” „16”, „Domiciliul solicitantului” „numărul de telefon", „18”, „19”, „22”, „25”, „26”, „27”, „adresa poștei electronice a gazdei”, „telefon, fax”, „data și locul” și rubrica „28”, inscripții manuscrise din numele lui Moussa Hazem Hassan Ali, totodată executând din numele acestuia și semnătura. Aceste acțiuni ale lui Railean Denis au fost încadrate de către acuzare în baza art. 42 alin. (5), 325 alin. (1) Cod penal – acordarea de mijloace și înlăturarea de obstacole, precum si prin promisiunea că îl va favoriza pe infractor si va tăinui obiectele dobîndite pe cale criminală a comis coruperea activă, adică darea în calitate de mijlocitor unei persoane publice de bunuri ce nu i se cuvin, pentru a îndeplini o acțiune contrar funcției sale și în baza art. 361 alin. (1) Cod penal – confecționarea, deținerea si folosirea documentelor oficiale false care acordă drepturi. Șeptelici Sergiu se învinuiește în aceea că el, deținând în baza ordinului nr. 995-p-260 din 08 septembrie 2016 al Ministrului Afacerilor Externe și Integrării Europene funcția de consul în cadrul Consulatului Republicii Moldova în or. Odessa, Ucraina, în rang diplomatic „secretar IU”, având calitatea de persoană publică în virtutea prevederilor art. 123 alin. (2) Cod penal, la 06 aprilie 2018, aproximativ la ora 09:00, acționând cu intenție directă, aflându-se în sediul Consulatului, situat în Ucraina, or. Odessa, str. Makar Posmitnîi nr. 2/2 „E”, personal a acceptat și a primit de la cetățeanul Republicii Moldova, Railean Denis, 4 un plic în care era sigilat pașaportul cetățeanului Republicii Arabe a Egiptului, Moussa Hazem Hassan Ali și valută străină în sumă 100 euro, ce nu i se cuvenea, pe care a primit-o pentru sine, ceea ce constituie echivalentul sumei de 2014 lei, conform cursului oficial stabilit de Banca Națională a Moldovei pentru acea dată, în schimbul cărora contrar prevederilor pct. 16, 21, 33, 42 din „Regulamentul cu privire la eliberarea vizelor”, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 50 din 15.01.2013, care îl obligau să acorde viză solicitantului doar dacă înaintează un formular de cerere în mod personal, în conformitate cu secțiunea a 7-a a capitolului II; prezintă în original un document de trecere a frontierei de stat, în conformitate cu secțiunea a 7-a a capitolului II; după caz; achită taxele în conformitate cu prevederile Legii nr. 242 din 24 septembrie 2010 cu privire la taxele consulare; prezintă documente justificative, în conformitate cu secțiunea a 9-a a capitolului II; face dovada deținerii unei asigurări medicale valabile pe teritoriul Republicii Moldova pe întreaga perioadă de valabilitate a vizei; prezintă: documente care indică modalitatea de deplasare (sosire sau plecare), s-a obligat să acorde în regim de urgență, fără prezentarea solictantului la consulat viza de lungă ședere de tip D/AI, cu durata sejurului 60 zile, cetățeanului Republicii Arabe a Egiptului, Moussa Hazem Hassan Ali. În aceiași zi, aproximativ la ora 16:00, în schimbul valutei străine primite consulul Consulatului Republicii Moldova în or. Odessa, Ucraina, Șeptelici Sergiu, contrar prevederilor pct. 16, 21, 33, 42 din „Regulamentul cu privire la eliberarea vizelor”, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 50 din 15.01.2013, a eliberat cetățeanului Republicii Arabe a Egiptului, Moussa Hazem Hassan Ali, viza de lungă ședere de tip D/AI, cu numărul și seria XXXXX, cu durata sejurului 60 zile, fără prezentarea acestuia la consulat, pe care a înmânat-o lui Railean Denis, care la rândul său a adus pașaportul în care era aplicată viza în mun. Chișinău, unde se afla Moussa Hazem Hassan Ali. Tot Șeptelici Sergiu se învinuiește în aceea că, la 06 aprilie 2018, aproximativ la ora 09:00, aflându-se în sediul Consulatului Republicii Moldova în or. Odessa, Ucraina, situat pe str. Makar Posmitnîi nr.2/2 „E”, acționând cu intenție directă, prevalându-se de autoritatea funcției de consulul din cadrul Consulatului Republicii Moldova pe care o deținea, și urmărind scopul confecționării unor documente oficiale false, fapte care i-ar fi creat condițiile necesare pentru acordarea contrar prevederilor pct. 16, 21, 33, 42 din „Regulamentul cu privire la eliberarea vizelor”, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 50 din 15.01.2013, în regim de urgență, fără prezentarea solictantului la consulat viza de lungă ședere de tip D/AI, cu durata sejurului 60 zile, cetățeanului Republicii Arabe a Egiptului, Moussa Hazem Hassan Ali și respectiv ar fi asigurat îndeplinirea obligațiilor infracționale asumate în schimbul valutei străine în sumă de 100 euro primite prin intermediul lui Railean Denis, l-a determinat pe acesta să execute și acesta a executat în formularul de cerere pentru eliberarea vizei la rubricile rubricile „1”, „2”, „3”, „4”, „5”, „6”, „7”, „13”, „14”, „15” „16”, „Domiciliul solicitantului” „numărul de telefon”, „18”, „19”, „22”, „25”, „26”, „27”, „adresa poștei electronice a gazdei”, „telefon, fax”, „data și locul” și rubrica „28”, inscripții manuscrise din numele lui Moussa Hazem Hassan Ali, și semnătura din numele solicitantului de viză. Aceste acțiuni ale lui Șeptelici Sergiu au fost încadrate de către acuzare în baza art. 324 alin. (4) Cod penal – coruperea pasivă, adică, avînd calitatea de persoană 5 publică, personal a acceptat si a primit pentru sine bunuri ce nu i se cuvin pentru a îndeplini o acțiune contrar funcției sale, acțiuni săvîrșite în proporții care nu depășesc 100 unități convenționale și în baza art. 42 alin. (4), 361 alin. (1) Cod penal – instigarea la confecționarea și folosirea documentelor oficiale false care acordă drepturi.

Nefiind de acord cu sentința, apel au declarat procurorul Codreanu Vitalie și avocatul Ciobanu Vadim, în numele inculpatului Șeptelici Sergiu. 3.1. Procurorul Codreanu Vitalie prin apelul declarat a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit ordinii stabilite pentru prima instanță, prin care: Fedoruță Oleg să fie recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 325 alin. (1) Cod penal la închisoare pe termen de 5 (cinci) ani, a cărei executare să fie suspendată condiționat pe un termen de probațiune de 3 (trei ani), cu amendă în mărime de 3000 unități convenționale. Railean Denis fie recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 42 alin. (5), 325 alin. (1) Cod penal, la închisoare pe termen de 4 (patru) ani, a cărei executare să fie suspendată condiționat pe un termen de probațiune de 3 (trei ani), cu amendă în mărime de 3000 unități convenționale. Railean Denis fie recunoscut vinovat în baza art. 361 alin. (1) Cod penal și liberat de răspunderea penală în legătură cu intervenirea termenului de prescripție. Șeptelici Sergiu fie recunoscut vinovat în baza art. 324 alin. (4) și art. 42 alin. (4), 361 alin. (1) Cod penal și liberat de răspunderea penală în legătură cu intervenirea termenului de prescripție. A soluționa soarta corpurilor delicte (telefonul mobil, informația înregistrată pe purtătorul de informații CD-R și pașaportul cetățeanului Republicii Moldova Railean Denis) și a dispune încasarea, în mod solidar, din contul lui Fedoruță Oleg, Railean Denis și Șeptelici Sergiu în contul statului a cheltuielilor judiciare în sumă de 14981 lei. În motivarea apelului acuzarea a indicat că prima instanță a dat o apreciere greșită și eronată circumstanțelor de fapt stabilite în cadrul urmăririi penale și a cercetării judiciare, în raport cu probele administrate. Astfel, prima instanță și-a motivat soluția adoptată doar prin prisma declarațiilor martorul Hefel Muhamed Awad, și a inculpaților Fedoruță Oleg și Railean Denis depuse în instanța de judecată, ignorând în totalitate declarațiile făcute de aceștia în cadrul urmăririi penale, ele purtând un caracter denunțător și aflându-se în coroborare cu alte probe ce rezultă din efectuarea acțiunilor de urmărire penală și a măsurilor de investigație. Acest fapt a dus la omiterea expunerii asupra admisibilității probelor și aprecierii lor din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității. Totodată, prima instanță nu a ținut cont de faptul că versiunea susținută în apărare – obținerea declarațiilor incriminatoare sub influență fizică și psihică – nu și-a găsit confirmare, fiind adoptate ordonanțe de refuz în pornirea urmăririi penale. Concomitent, instanța nu a luat în considerație circumstanțele stabilite prin sentința Judecătorie Chișinău, sediul Buiucani, din 23.01.2020, prin care Mousa Hassan Hasan Ali a fost recunoscut vinovat în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 326 alin. (11) Cod penal și a fost condamnat la o pedeapsă sub formă de amendă 6 în mărime de 2000 unități convenționale, pentru darea mijloacelor bănești în sumă de 600 euro lui Hefel Mohamed Awad, care le-a transmis lui Fedoruță Oleg, care la rândul său i-ar fi transmis lui Railean Denis mijloace bănești, iar ultimul i-ar fi transmis suma de 100 euro din suma de 600 euro consulului Șeptelici Sergiu, pentru ca acesta să acorde în regim de urgență viza de lungă ședere de tip D/AI, cu durata sejurului 60 zile, cetățeanului Republicii Arabe a Egiptului, Moussa Hazem Hassan Ali. La fel, acuzarea nu a fost de acord cu argumentarea instanței în partea lipsei elementelor infracțiunii prevăzute de art. 361 din Cod penal, sub aspectul lipsei obiectului material al infracțiunii, care consideră că cererea de eliberare a vizei de intrare în Republica Moldova nu constituie document oficial, or, cererea în cauză conține elementele uni document oficial care în esența sa a fost elaborat, prelucrat și/sau adoptat de un organ oficială care este pus la dispoziția lui sau a persoanei oficiale la dispoziția lor în condițiile legii de către alți subiecți de drept, atestă fapte având relevanță juridică, circulă în cadrul unii sistem de înregistrare evidență strictă si control al circulației. În acest sens la documente oficiale se referă nu doar la documentele eliberate de autoritățile publice dar și la documentele prezentate autorităților publice. Un alt criteriu de identificare a obiectului material a infracțiunii prevăzute de art. 361 Cod penal este faptul că acesta fiind un document oficial acordă drepturi sau eliberează de obligații. Reieșind din circumstanțele stabilite în cadrul urmăririi penale se constată, că cererea de eliberare a vizei de intrare în Republica Moldova, reprezintă în sine un document tipizat, care este elaborat, prelucrat și/sau adoptat de Consulat și care în cazul depunerii lui de către solicitantul de viză atestă intenția de obține viza ceea ce are relevanță juridică și impune Consulatului examinarea ei, cu înregistrarea într-un sistem de evidentă strictă si control al circulației unu astfel de document. În calitate de drepturi în cazul din speță cererea de eliberare a vizei de intrare în Republica Moldova, acordă dreptul de a obține de la organele consulare a vizei de ședere, or, acordarea acesteia în lipsa cererii solicitantului și actelor anexă nu este posibilă. 3.2. Avocatul Ciobanu Vadim prin apelul declarat în numele inculpatului Șeptelici Sergiu a solicitat casarea parțială a sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit, pentru prima instanță, prin care Șeptelici Sergiu să fie achitat de învinuirile aduse în baza art. 324 alin. (4) și art. 42 alin. (4), 361 alin. (1) Cod penal deoarece nu s-a constatat existența faptelor infracțiunilor și adoptarea unei decizii interlocutorii prin care faptele ilegale comise de către angajații statului în exercitarea atribuțiilor de serviciu (procurorul, ofițerul de urmărire penală și ofițerii Serviciului de Informații și Securitate) să fie aduse la cunoștința Procurorului General. În susținerea apelului, apărarea a indicat că prima instanță nu s-a expus asupra solicitării de a achita pe Șeptelici Sergiu de învinuirile aduse în baza art. 324 alin. (4) și art. 42 alin. (4), 361 alin. (1) Cod penal pe motiv că nu s-a constatat existența faptelor infracțiunilor și adoptarea unei decizii interlocutorii prin care faptele ilegale comise de către angajații statului în exercitarea atribuțiilor de serviciu (procurorul, ofițerul de urmărire penală și ofițerii Serviciului de Informații și Securitate) să fie 7 aduse la cunoștința Procurorului General, sentința neconținând o motivare în acest sens. Totodată, dispunând achitarea lui Șeptelici Sergiu, pe motiv că fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunilor, prima instanță nu a indicat care elemente ale infracțiunii ar lipsi (obiectul, latura obiectivă, subiectul și latura subiectivă). Șeptelici Sergiu urmează a fi achitat deoarece nu s-a constatat existenta faptelor infracțiunilor prevăzute de art. 324 alin. (4) și art. 42 alin. (4), 361 alin. (1) Cod penal, or, martorii Moussa Hussam Hasan Ali și Hefel Mohamed Awad cât și inculpatul Railean Denis au declarat că banii transmiși erau predestinați cheltuielilor de transport, cazare, taxa pentru viză, polița medicală, etc., iar celelalte probe nu indică în nici un fel la comiterea infracțiunilor imputate. Mai mult, învinuirea înaintată lui Șeptelici Sergiu nu este clară, este dubioasă și încalcă dreptul la apărare, în sensul că această învinuire, nu este motivată, lipsește o formulare veritabilă a învinuirii cu indicarea datei, locului, mijloacelor și modului de săvârșire a infracțiunilor și consecințelor acestora, caracterului vinei, motivelor și semnelor calificative pentru încadrarea juridică a faptei, fapt ce contravine art. art. 94 alin. (1) pct. 2), 255 alin. (2), 281 alin. (2) și (3) și 296 Cod de procedură penală. Acțiunile infracționale imputate lui Șeptelici Sergiu în baza art. 324 alin. (4) Cod penal, se rezumă la acceptarea și primirea de către acesta a sumei de 100 euro, respectiv instanța urmează să stabilească dacă asemenea acțiuni au avut loc în realitate și prin ce se confirmă. De menționat că, în sensul art. 324 Cod penal, acceptarea de bunuri, servicii, privilegii sau avantaje, sub orice formă, ce nu i se cuvin coruptului, presupune consimțirea de către corupt a dării de către corupător de bunuri, servicii, privilegii sau avantaje sub orice formă, ce nu i se cuvin coruptului. Iar, primirea înseamnă luarea în posesie, obținerea, încasare de bunuri, servicii, privilegii sau avantaje sub orice formă, ce nu i se cuvin coruptului de la corupător (sau de la un terț ce acționează în numele acestuia) și nu se limitează neapărat la preluarea manuală de către corupt a obiectului remunerației ilicite. Primirea poate fi realizată și prin lăsarea bunurilor ce constituie remunerația ilicită într-un loc indicat de către corupător, de unde se vor putea prelua oricând de către corupt. La caz, potrivit probelor cercetate în ședințele de judecată Șeptelici Sergiu nu a acceptat și/sau primit de la Railean Denis sau alte persoane suma de 100 euro, pentru a îndeplini acțiuni contrar funcției sale la eliberarea vizei pe numele lui Mussa Hazem Hassan Ali. Iar acțiunile infracționale imputate lui Șeptelici Sergiu în baza art. art. 42 alin. (4), 361 alin. (1) Cod penal, se rezumă la faptul că acesta l-ar fi determinat pe Railean Denis să execute formularul de cerere pentru eliberarea vizei lui Moussa Hazem Hassan Ali. Potrivit art. 42 alin. (4) Cod penal, se consideră instigator persoana care, prin orice metode, determină o altă persoană să săvîrsească o infracțiune. Respectiv, instigarea la săvârșirea unei infracțiuni, obligator se face prin careva metodă, însă lecturând învinuirea înaintată lui Șeptelici Sergiu, cât și a lui Railean Denis, se constată că acuzarea nu a indicat care ar fi metoda prin care Șeptelici Sergiu l-a determinat pe Railean Penis să săvârșească o infracțiune. 8 Această afirmație a procurorului este bazată exclusiv pe presupuneri, însăși din formularea efectuată, deoarece procurorul nu a indicat concret și exact care ar fi metoda prin care Șeptelici Sergiu l-a detenninat pe Railean Denis să săvârșească o infracțiune. Cu atât mai mult, potrivit probelor cercetate în ședințele de judecată Șeptelici Sergiu nu l-a determinat pe Railean Denis să execute formularul de cerere pentru eliberarea vizei lui Moussa Hazem Hassan Aii, cu atât mai mult în acea zi, aceste persoane nici nu s-au văzut și nici nu se cunoșteau. S-au cunoscut abia cu ocazia instrumentării cauzei penale de către Procuratura Anticorpuție. Deci este ilogic cum Șeptelici Sergiu l-ar fi detereminat pe Railean Denis să execute formularul de cerere pentru eliberarea vizei lui Moussa Hazem Hassan Ali, odată ce aceștia nici nu se cunoșteau. De asemenea, în cadrul ședinței de judecată apărarea a înaintat cerere de explicare a învinuirii înaintate lui Șeptelici Sergiu, însă contrar prevederilor art. 366 alin. (3) Cod de procedură penală, procurorul a refuzat să explice învinuirea lui Șeptelici Sergiu, fapt din ce putem concluziona că odată ce învinuirea înaintată lui Șeptelici Sergiu este abstractă, procurorul nici nu poate explica aspectele din învinuire care nu sunt clare. De asemenea, apărarea a menționat că în procesul de judecată și anume în cadrul ședințelor de judecată unde a fost audiat martorului Hefel Mohamed Awad, precum și ceilalți participanți la proces, s-a constatat indubitabil faptul că angajații statului (procurorul, ofițerul de urmărire penală și ofițerii Serviciului de Informații și Securitate) în exercitarea atribuțiilor de serviciu au comis mai multe ilegalități și anume: constrângerea martorilor de a face declarații neveridice, falsificarea proceselor verbale a acțiunilor procesuale cu participarea martorilor prin includerea în acestea a datelor false, înaintarea unor învinuiri abstracte și în general desconsiderarea prevederilor Codului de procedură penală la instrumentarea acestei cauze penale, astfel lui Șeptelici Sergiu și celorlalți inculpați fiindu-le încălcat dreptul la un proces echitabil. Potrivit, art. 218 alin. (1) Cod de procedură penală instanța de judecată, constatând în procesul de judecată fapte de încălcare a legalității și a drepturilor omului, o dată cu adoptarea hotărârii, emite și o încheiere interlocutorie prin care aceste fapte se aduc 1a. cunoștința organelor respective, persoanelor cu funcție de răspundere și procurorului. Iar conform art. 417 alin. (3) Cod de procedură penală, dacă există temeiuri prevăzute în art. 218, instanța de apel pronunță o decizie interlocutorie. La caz, se impune necesitatea ca instanța de apel odată cu adoptarea deciziei, să emită și o decizie interlocutorie prin care faptele ilegale depistate să fie aduse la cunoștința Procurorului General.

Prin decizia Colegiului Penal al Curții de Apel Chișinău din 11 iulie 2022 a fost respins ca nefondat apelul avocatului declarat în numele inculpatului și admis apelul procurorului, casată total sentința, rejudecarea acuzei și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit ordinii stabilite pentru prima instanță, prin care: Fedoruta Oleg a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 325 alin. (1) Cod penal la închisoare pe termen de 5 (cinci) ani, a cărei executare a fost suspendată condiționat pe un termen de probă de 3 (trei ani), cu amendă în mărime 9 de 3000 (trei mii) unități convenționale, echivalentul a 150000 (una sută cincizeci mii) lei. Railean Denis a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 325 alin. (1) Cod penal la închisoare pe termen de 4 (patru) ani, a cărei executare a fost suspendată condiționat pe un termen de probă de 3 (trei ani), cu amendă în mărime de 3000 (trei mii) unități convenționale, echivalentul a 150000 (una sută cincizeci mii) lei. Railean Denis a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 361 alin. (1) Cod penal la închisoare pe termen de 1 (unu) an, cu amendă în mărime de 3000 (trei mii) unități convenționale, echivalentul a 150000 (una sută cincizeci mii) lei. În baza art. 60 alin. (1) lit. a) Cod penal, Railean Denis a fost liberat de executarea pedepsei în legătură cu intervenirea termenului de prescripție de atragerea la răspundere penală. Șeptelici Sergiu a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza: - art. 324 alin. (4) Cod penal la amendă în mărime de la 1500 (una mie cinci sute) unități convenționale, echivalentul a 75000 (șaptezeci și cinci mii) lei, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice sau de a exercita activitate legată de îndeplinirea funcțiilor de răspundere în întreprinderi, instituții, organizații indiferent de forma organizatorico-juridică și tipul de proprietare pe un termen de 4 (patru) ani; - art. 42 alin. (4), 361 alin. (1) Cod penal la închisoare pe termen de 1 (unu) an și 6 (șase) luni, cu amendă în mărime de 3000 (trei mii) unități convenționale. În baza art. 84 Cod penal, pedepsele stabilite lui Șeptelici Sergiu, pentru concurs de infracțiuni: și anume – sub formă de amendă și închisoare, urmează a fi executate separat. În baza art. 60 alin. (1) lit. a) Cod penal, Șeptelici Sergiu a fost liberat de executarea pedepsei stabilite, în legătură cu intervenirea termenului de prescripție de atragere la răspundere penală. Conform art. 106 Cod penal, s-a dispus confiscarea din contul lui Șeptelici Sergiu a 100 (una sută) euro și trecerea acesteia în proprietatea statului. A fost soluționată soarta corpurilor delicte și a mijloacelor materiale de probă. S-a dispus încasarea, în mod solidar, din contul lui Fedoruta Oleg, Railean Denis și Șeptelici Sergiu, în contul statului a cheltuielilor judiciare în suma de 14981 lei. 4.1. În partea descriptivă a deciziei, instanța de apel a constatat că: Fedoruță Oleg la 05 aprilie 2018, aflându-se în mun. Chișinău, acționând cu intenție directă, i-a dat lui Railean Denis 60 euro, pentru a achita taxa consulară, 100 euro pentru serviciile sale, un plic în care a sigilat pașaportul cetățeanului Republicii Arabe Egipt, Moussa Hazem Hassan Ali și valuta străină în sumă de 100 euro, pentru a se deplasa la sediul Consulatului Republicii Moldova în or. Odessa, Ucraina și a transmite plicul cu valuta străină ce nu i se cuvine consulului Șeptelici Sergiu, care are calitate de persoană publică în virtutea prevederilor art. 123 alin. (2) Cod penal, pentru ca acesta contrar prevederilor pct. 16, 21, 33, 42 din „Regulamentul cu privire la eliberarea vizelor”, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 50 din 15.01.2013, care îi obligau să acorde viză solicitantului doar dacă înaintează un formular de cerere în mod personal, în conformitate cu secțiunea a 7-a a capitolului II; prezintă în original un document de trecere a frontierei de stat, în 10 conformitate cu secțiunea a 7-a a capitolului II; prezintă o fotografie de 35 mm x 45 mm; acceptă prelevarea datelor cu caracter biometric (amprente digitale, fotografie digitală), după caz; achită taxele în conformitate cu prevederile Legii nr. 242 din 24 septembrie 2010 cu privire la taxele consulare; prezintă documente justificative, în conformitate cu secțiunea a 9-a a capitolului II; face dovada deținerii unei asigurări medicale valabile pe teritoriul Republicii Moldova; prezintă: documente care justifică scopul călătoriei; documente care indică modalitatea de deplasare (sosire sau plecare); documente privind cazarea sau dovada unor mijloace suficiente pentru a acoperi cazarea; dovada existenței mijloacelor de întreținere pe durata șederii, în cuantumul stabilit prin Hotărîrea Guvernului nr. 332 din 5 mai 2011 „Cu privire la aprobarea cuantumului minim al mijloacelor de întreținere pentru străini în Republica Moldova”, precum și pentru întoarcerea în țara de origine sau reședință sau tranzitul către o țară terță în care este sigur că urmează să fie primit sau că este în măsură să dobîndească astfel de mijloace în mod legal - să acorde în regim de urgență, fără prezentarea solicitantului la consulat viza de lungă ședere de tip D/AI, cu durata sejurului 60 zile, cetățeanului Republicii Arabe a Egiptului, Moussa Hazem Hassan Ali. Astfel, la 06 aprilie 2018, urmând instrucțiunile lui Fedoruță Oleg, mijlocitorul Railean Denis aflându-se în sediul Consulatului Republicii Moldova în or. Odessa, Ucraina, situat pe str. Makar Posmitnîi nr. 2/2 „E”, acționând cu intenție directă, a dat consulului Șeptelici Sergiu, plicul în care era sigilat pașaportul cetățeanului Republicii Arabe a Egiptului, Moussa Hazem Hassan Ali și valută străină în sumă de 100 euro, ceea ce constituie echivalentul sumei de 2014 lei, conform cursului oficial stabilit de Banca Națională a Moldovei pentru acea dată, pentru ca acesta să acorde contrar prevederilor pct. 16, 21, 33, 42 din „Regulamentul cu privire la eliberarea vizelor”, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 50 din 15.01.2013, în regim de urgență, fără prezentarea solicitantului la consulat viza de lungă ședere de tip D/AI, cu durata sejurului 60 zile, cetățeanului Republicii Arabe a Egiptului, Moussa Hazem Hassan Ali. În aceiași zi, aproximativ la ora 16:00 în schimbul valutei străine primite consulul Consulatului Republicii Moldova în or. Odessa, Ucraina, Șeptelici Sergiu, contrar prevederilor pct. 16, 21, 33, 42 din „Regulamentul cu privire la eliberarea vizelor”, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 50 din 15.01.2013, a eliberat cetățeanului Republicii Arabe a Egiptului, Moussa Hazem Hassan Ali, viza de lungă ședere de tip D/AI, cu nr. XXXXX, cu durata sejurului 60 zile, fără prezentarea acestuia la consulat, pe care a înmânat-o lui Railean Denis, care la rândul său a adus pașaportul în care era aplicată viza în mun. Chișinău. Aceste acțiuni ale lui Fedoruță Oleg au fost încadrate de către instanța de apel în baza art. 325 alin. (1) Cod penal – coruperea activă, adică darea prin mijlocitor unei persoane publice de bunuri ce nu i se cuvin, pentru a îndeplini o acțiune contrar funcției sale. Railean Denis la 05 aprilie 2018, aflându-se în mun. Chișinău, acționând cu intenție directă, a primit de la Fedoruță Oleg, valută străină în sumă de 60 euro, care constituie taxa consulară, valută străină în sumă de 100 euro pentru serviciile sale, un plic în care era sigilat pașaportul cetățeanului Republicii Arabe a Egiptului, Moussa Hazem Hassan Ali și valută străină în sumă de 100 euro, pentru a se deplasa la sediul Consulatului Republicii Moldova în or. Odessa, Ucraina și a transmite 11 plicul cu bani ce nu i se cuvin consulului Șeptelici Sergiu, care are calitatea de persoană publică în virtutea prevederilor art. 123 alin. (2) din Codul penal, pentru ca acesta contrar prevederilor pct. 16, 21, 33, 42 din „Regulamentul cu privire la eliberarea vizelor”, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 50 din 15.01.2013, care îi obligau să acorde viză solicitantului doar dacă înaintează un formular de cerere în mod personal, în conformitate cu secțiunea a 7-a a capitolului II; prezintă în original un document de trecere a frontierei de stat, în conformitate cu secțiunea a 7-a a capitolului II; prezintă o fotografie de 35 mm pe 45 mm; acceptă prelevarea datelor cu caracter biometric (amprente digitale, fotografie digitală), după caz; achită taxele în conformitate cu prevederile Legii nr. 242 din 24 septembrie 2010 cu privire la taxele consulare; prezintă documente justificative, în conformitate cu secțiunea a 9-a a capitolului II; face dovada deținerii unei asigurări medicale valabile pe teritoriul Republicii Moldova; prezintă: documente care justifică scopul călătoriei; documente care indică modalitatea de deplasare (sosire sau plecare); documente privind cazarea sau dovada unor mijloace suficiente pentru a acoperi cazarea; dovada existenței mijloacelor de întreținere pe durata șederii, în cuantumul stabilit prin Hotărîrea Guvernului nr. 332 din 5 mai 2011 „Cu privire la aprobarea cuantumului minim al mijloacelor de întreținere pentru străini în Republica Moldova”, precum și pentru întoarcerea în țara de origine sau reședință sau tranzitul către o țară terță în care este sigur că urmează să fie primit sau că este în măsură să dobândească astfel de mijloace în mod legal – să acorde în regim de urgență, fără prezentarea solicitantului la consulat viza de lungă ședere de tip D/AI, cu durata sejurului 60 zile, cetățeanului Republicii Arabe a Egiptului, Moussa Hazem Hassan Ali. Astfel, la 06 aprilie 2018, aproximativ la ora 09:00, Railean Denis, aflându-se în sediul Consulatului Republicii Moldova în or. Odessa, Ucraina, situat pe str. Makar Posmitnîi nr. 2/2 „E”, acționând cu intenție directă, a dat consulului Șeptelici Sergiu, plicul în care era sigilat pașaportul cetățeanului Republicii Arabe a Egiptului, Moussa Hazem Hassan Ali și valută străină în sumă de 100 euro, ceea ce constituie echivalentul sumei de 2 014 lei, conform cursului oficial stabilit de Banca Națională a Moldovei pentru acea dată, pentru ca acesta să acorde contrar prevederilor pct. 16, 21, 33, 42 din „Regulamentul cu privire la eliberarea vizelor”, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 50 din 15.01.2013, în regim de urgență, fără prezentarea solictantului la consulat viza de lungă ședere de tip D/AI, cu durata sejurului 60 zile, cetățeanului Republicii Arabe a Egiptului, Moussa Hazem Hassan Ali. În aceiași zi, aproximativ la ora 16:00, în schimbul valutei străine primite consulul Consulatului Republicii Moldova în or. Odessa, Ucraina, Șeptelici Sergiu, contrar prevederilor pct. 16, 21, 33, 42 din „Regulamentul cu privire la eliberarea vizelor”, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 50 din 15.01.2013, a eliberat cetățeanului Republicii Arabe a Egiptului, Moussa Hazem Hassan Ali, viza de lungă ședere de tip D/AI, cu nr. XXXXX, cu durata sejurului 60 zile, fără prezentarea acestuia la consulat, pe care a înmânat-o lui Railean Denis, care la rândul său a adus pașaportul în care era aplicată viza în mun. Chișinău. Tot Railean Denis la 06 aprilie 2018, aproximativ la ora 09:00, aflându-se în sediul Consulatului Republicii Moldova în or. Odessa, Ucraina, situat pe str. Makar Posmitnîi nr. 2/2 „E”, acționând cu intenție directă, fiind instigat de consulul din cadrul Consulatului Republicii Moldova în or. Odessa, Ucraina, Șeptelici Sergiu, și 12 urmărind scopul confecționării unor documente oficiale false, fapte care i-ar fi creat condițiile necesare consulului Șeptelici Sergiu pentru acordarea contrar prevederilor pct. 16, 21, 33, 42 din „Regulamentul cu privire la eliberarea vizelor”, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 50 din 15.01.2013, în regim de urgență, fără prezentarea solictantului la consulat viza de ungă ședere de tip D/AI, cu durata sejurului 60 zile, cetățeanului Republicii Arabe a Egiptului, Moussa Hazem Hassan Ali și respectiv ar fi asigurat ducerea la bun sfârșit a acțiunilor criminale urmărite de Railean Denis de a se întoarce în mun. Chișinău, Republica Moldova cu viza aplicată în pașaportul cetățeanului Republicii Arabe a Egiptului, Moussa Hazem Hassan Ali, obținută prin coruperea persoanei publice, a executat în formularul de cerere pentru eliberarea vizei la rubricile „1”, „2”, „3”, „4”, „5”, „6”, „7”, „13”, „14”, „15” „16”, „Domiciliul solicitantului” „numărul de telefon", „18”, „19”, „22”, „25”, „26”, „27”, „adresa poștei electronice a gazdei”, „telefon, fax”, „data și locul” și rubrica „28”, inscripții manuscrise din numele lui Moussa Hazem Hassan Ali, totodată executând din numele acestuia și semnătura. Aceste acțiuni ale lui Railean Denis au fost încadrate de către instanța de apel în baza art. 42 alin. (5), 325 alin. (1) Cod penal – acordarea de mijloace și înlăturarea de obstacole, precum si prin promisiunea că îl va favoriza pe infractor si va tăinui obiectele dobîndite pe cale criminală a comis coruperea activă, adică darea în calitate de mijlocitor unei persoane publice de bunuri ce nu i se cuvin, pentru a îndeplini o acțiune contrar funcției sale și în baza art. 361 alin. (1) Cod penal – confecționarea, deținerea si folosirea documentelor oficiale false care acordă drepturi. Șeptelici Sergiu, deținând în baza ordinului nr. 995-p-260 din 08 septembrie 2016 al Ministrului Afacerilor Externe și Integrării Europene funcția de consul în cadrul Consulatului Republicii Moldova în or. Odessa, Ucraina, în rang diplomatic „secretar IU”, având calitatea de persoană publică în virtutea prevederilor art. 123 alin. (2) Cod penal, la 06 aprilie 2018, aproximativ la ora 09:00, acționând cu intenție directă, aflându-se în sediul Consulatului, situat în Ucraina, or. Odessa, str. Makar Posmitnîi nr. 2/2 „E”, personal a acceptat și a primit de la cetățeanul Republicii Moldova, Railean Denis, un plic în care era sigilat pașaportul cetățeanului Republicii Arabe a Egiptului, Moussa Hazem Hassan Ali și valută străină în sumă 100 euro, ce nu i se cuvenea, pe care a primit-o pentru sine, ceea ce constituie echivalentul sumei de 2014 lei, conform cursului oficial stabilit de Banca Națională a Moldovei pentru acea dată, în schimbul cărora contrar prevederilor pct. 16, 21, 33, 42 din „Regulamentul cu privire la eliberarea vizelor”, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 50 din 15.01.2013, care îl obligau să acorde viză solicitantului doar dacă înaintează un formular de cerere în mod personal, în conformitate cu secțiunea a 7-a a capitolului II; prezintă în original un document de trecere a frontierei de stat, în conformitate cu secțiunea a 7-a a capitolului II; după caz; achită taxele în conformitate cu prevederile Legii nr. 242 din 24 septembrie 2010 cu privire la taxele consulare; prezintă documente justificative, în conformitate cu secțiunea a 9-a a capitolului II; face dovada deținerii unei asigurări medicale valabile pe teritoriul Republicii Moldova pe întreaga perioadă de valabilitate a vizei; prezintă: documente care indică modalitatea de deplasare (sosire sau plecare), s-a obligat să acorde în regim de urgență, fără prezentarea solicitantului la consulat viza 13 de lungă ședere de tip D/AI, cu durata sejurului 60 zile, cetățeanului Republicii Arabe a Egiptului, Moussa Hazem Hassan Ali. În aceiași zi, aproximativ la ora 16:00, în schimbul valutei străine primite consulul Consulatului Republicii Moldova în or. Odessa, Ucraina, Șeptelici Sergiu, contrar prevederilor pct. 16, 21, 33, 42 din „Regulamentul cu privire la eliberarea vizelor”, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 50 din 15.01.2013, a eliberat cetățeanului Republicii Arabe a Egiptului, Moussa Hazem Hassan Ali, viza de lungă ședere de tip D/AI, cu numărul și seria XXXXX, cu durata sejurului 60 zile, fără prezentarea acestuia la consulat, pe care a înmânat-o lui Railean Denis, care la rândul său a adus pașaportul în care era aplicată viza în mun. Chișinău, unde se afla Moussa Hazem Hassan Ali. Tot Șeptelici Sergiu la 06 aprilie 2018, aproximativ la ora 09:00, aflându-se în sediul Consulatului Republicii Moldova în or. Odessa, Ucraina, situat pe str. Makar Posmitnîi nr. 2/2 „E”, acționând cu intenție directă, prevalându-se de autoritatea funcției de consulul din cadrul Consulatului Republicii Moldova pe care o deținea, și urmărind scopul confecționării unor documente oficiale false, fapte care i-ar fi creat condițiile necesare pentru acordarea contrar prevederilor pct. 16, 21, 33, 42 din „Regulamentul cu privire la eliberarea vizelor”, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 50 din 15.01.2013, în regim de urgență, fără prezentarea solicitantului la consulat viza de lungă ședere de tip D/AI, cu durata sejurului 60 zile, cetățeanului Republicii Arabe a Egiptului, Moussa Hazem Hassan Ali și respectiv ar fi asigurat îndeplinirea obligațiilor infracționale asumate în schimbul valutei străine în sumă de 100 euro primite prin intermediul lui Railean Denis, l-a determinat pe acesta să execute și acesta a executat în formularul de cerere pentru eliberarea vizei la rubricile rubricile „1”, „2”, „3”, „4”, „5”, „6”, „7”, „13”, „14”, „15” „16”, „Domiciliul solicitantului” „numărul de telefon”, „18”, „19”, „22”, „25”, „26”, „27”, „adresa poștei electronice a gazdei”, „telefon, fax”, „data și locul” și rubrica „28”, inscripții manuscrise din numele lui Moussa Hazem Hassan Ali, și semnătura din numele solicitantului de viză. Aceste acțiuni ale lui Șeptelici Sergiu au fost încadrate de către instanța de apel în baza art. 324 alin. (4) Cod penal – coruperea pasivă, adică, avînd calitatea de persoană publică, personal a acceptat si a primit pentru sine bunuri ce nu i se cuvin pentru a îndeplini o acțiune contrar funcției sale, acțiuni săvîrșite în proporții care nu depășesc 100 unități convenționale și în baza art. 42 alin. (4), 361 alin. (1) Cod penal – instigarea la confecționarea și folosirea documentelor oficiale false care acordă drepturi. Pentru a hotărî astfel, instanța de apel a reținut că argumentele susținute în apărare nu și-au găsit confirmare și poartă un caracter declarativ, punând la baza la baza hotărârii următoarele probe: - declarațiile depuse de către Fedoruța Oleg și Railean Denis în cadrul urmăririi penale potrivit cărora aceștia recunosc vina în cele incriminate lor, descriind în amănunte cum s-au petrecut evenimentele și cum a obținut Moussa Hazem Ali viza de lungă ședere de tip D; - declarațiile martorului Hefel Mohamed Awad depuse în cadrul urmăririi penale potrivit cărora el s-a adresat la Fedoruță Oleg în vederea soluționării pozitive a situației juridice (eliberarea deciziei, invitației și vizei de ședere tip D pe numele lui Moussa Hassam). Inițial acestuia bani nu i-a transmis, iar ulterior a transmis 400 14 euro. La câteva zile după, s-a întâlnit cu Railean Denis și acesta i-a transmis actele perfectate; - declarațiile martorului Moussa Hussam depuse în fața primei instanțe potrivit cărora s-a adresat la Hefel Mohamed Awad în vederea obținerii vizei de ședere pe teritoriul R. Moldova a fratelui său. În acest scop, i-a transmis lui Hefel Mohamed Awad 500 euro și apoi 600 sau 700 euro, bani necesari pentru cheltuieli legale, și actele pe numele lui Moussa Hazem; - documentele și procesele-verbale ale acțiunilor procesuale, care au relevat următoarele: 1) la 06 noiembrie 2018 organul de urmărire penală a Centrului Național Anticorupție a pornit urmărirea penală conform elementelor infracțiunii prevăzute de art. 326 alin. (11) Cod penal. Temei pentru începerea urmăririi penale a servit autotenunțul cetățeanului Siriei Hefel Mohamed referitor la anumite acțiuni comise în complicitate cu persoane neidentificate (f.d. 1, 3, vol. I). La 14 noiembrie 2018 organul de urmărire penală a Centrului Național Anticorupție, în baza raportului de autosesizare a organului de urmărire penală, a pornit urmărirea penală conform elementelor infracțiunii prevăzute de art. 326 alin. (1) Cod penal, care prin ordonanța procurorului din 14.11.2018 a fost conexată la primul dosar (f.d. 5-7, vol. I). La 22 februarie 2019 organul de urmărire penală a Centrului Național Anticorupție a pornit urmărirea penale conform elementelor infracțiunii prevăzute la art. 324 alin. (4) Cod penal, iar la 24 aprilie 2019 conform elementelor infracțiunii prevăzute la art. 361 alin. (1) Cod penal, în ambele cazuri în baza rapoartelor de autosesizare a organului de urmărire penală, care la fel, au fost conexate la prima cauză penală; 2) în temeiul ordonanței organului de urmărire penală din 26.11.2018 (f.d. 66, vol. I), prin procesul-verbal de ridicare din 26.11.2018, de la Hefel Mohamed a fost ridicat telefonul mobil de model „Samsung SM-G7102” cu IMEI XXXXX, IMEI XXXXX cu cartela SIM a companiei de telecomunicație SA „Moldcell” cu numărul de apel: XXXXX (f.d. 67, vol. I); Fiind examinat telefonul mobil ridicat de la Hefel Mohamed prin procesul- verbal de cercetare din 26.11.2018 (f.d. 70-76, vol. I), au fost stabilite mesaje text purtate prin intermediul aplicației „Viber” cu Mousa Hussam vis-a-vis de viza de lungă ședere de tip „D” eliberată pe numele lui Moussa Hazem și anume mesajele expediate de către Hefel Mohamed lui Mousa Hussam la 06 aprilie 2018 și 07 aprilie 2018. Mesajul din 06 aprilie 2018, de la ora 13:35 potrivit conținutului căruia Hefel Mohamed l-ar fi informat pe Mousa Hussam că curierul cu pașaportul este în drum și cum va ajunge în Republica Moldova urmează să se întâlnească să-i transmită pașaportul. Mesajele din 06 aprilie 2018 – 07 aprilie 2018, în intervalul de timp 23:17–00:24, din conținutul cărora rezultă că Hefel Mohamed ar fi obținut pașaportul cu viza lui Moussa Hazem și urmează să se întâlnească cu Mousa Hussam pentru a i-l transmite; 3) în temeiul ordonanței organului de urmărire penală din 30.11.2018 (f.d. 80-81, vol. I), prin procesul-verbal de ridicare din 30.11.2018, de la Centrul Sănătății Familiei „Galaxia” a fost ridicat un suport electronic de tip „USB” cu imaginile surprinse de camerele video ale Centrului respectiv din 29.11.2018, perioada de timp de la ora 22:10 pînă la 22:40. 15 Fiind examinat suport electronic de tip „USB” ridicat de la Centrul Sănătății Familiei „Galaxia” prin procesul-verbal de cercetare din 11.01.2019 (f.d. 82, vol. I), a fost constatat faptul întâlnirii la 29.11.2019, între ora 22:10-22:40, în fața Centrului de Sănătate a Familie „Galaxia” din mun. Chișiău str. Alexandru cel Bun nr. 54, dintre Hefel Mohamed și Mousa Hussam; 4) procesul-verbal de cercetare din 11 ianuarie 2019 (f.d. 132-149, vol. I) prin care organul de urmărire penală a examinat setul de acte depus de către Moussa Hazem Hasan Ali la Consulatul Republicii Moldova din or. Odesa, Ucraina, în vederea obținerii vizei de lungă ședere de tip „D”, extrase din sistemul informațional „e-viza” și prezentat procurorului de către ofițerul de investigații a SIS Sergiu Gherghiiciuc. În rezultatul examinării acestui set de acte se constată că constituie 13 file și anume: cererea de eliberare a vizei de intrare în Republica Moldova pe 3 file, decizia directorului Biroului migrație și azil nr. 862 din 20.02.2018 prin care i-a fost acordat cetățeanului Republicii Arabe Egipt Moussa Hazem Hasan Ali dreptul de ședere provizorie pînă la 19.02.2020, invitația Seria BMA nr. XXXXX din 15.03.2018, valabilă pînă la 15.06.2018, extrasul din Registrul de Stat al persoanelor juridice nr. XXXXX din 09.02.2018, prin care se confirm că Moussa Hazem Hasan Ali este administrator al SRL „Everest Companie” cu capitalul social de 375400 lei, cazier judiciar și traducerea autentificată notarial, copia pașaportului și respective viza, care au fost anexate la cauza penală prin ordonanța din 11.01.2019 (f.d. 150, vol. I); 5) procesul-verbal de cercetare din 15 martie 2019 (f.d. 158, vol. I), prin care organul de urmărire penală a examinat fișierul în format WinRAR cu denumirea „5283 Border”, transmis de către autoritățile din Ucraina prin intermediul Centrului Cooperare Polițienească Internațională referitor la informața privind intrarea/ieșirea lui Railean Denis din Ucraina, care a fost anexat prin ordonanța din 15.03.2019 la materialele cauzei penale. Prin examinare s-a stabilit că, Railean Denis la 06 aprilie 2018 ora 04:08 și ora 16:26 a fost înregistrat la intrarea/ieșirea de/pe teritoriul Republicii Ucraina prin PTF Cuciurgan cu pașaportul cetățeanului Republicii Moldova cu seria și nr. XXXXX, la volanul automobilului de model „Mercedes” cu numerele de înmatriculare XXXXX; 6) procesul-verbal privind consemnarea măsurii speciale de investigație - interceptarea și înregistrarea comunicărilor și imaginilor între Hefel Mohamed, Mousa Hussam Hasan Ali, Railean Denis din 18 ianuarie 2019, care au avut loc la 24 noiembrie 2018, 29 noiembrie 2018, 12 decembrie 2018, 04 ianuarie 2019 și stenograma convorbirilor anexată. Potrivit acesteia se confirm că Railean Denis s-a întîlnit cu Hefel Mohamed și Mousa Hussam Hasan Ali, discutînd la general despre vize (f.d. 1-26, vol. II); 7) procesul-verbal privind consemnarea măsurii speciale de investigație- interceptarea și înregistrarea comunicărilor telefonice din 20 februarie 2019 de la numărul de telefon XXXXX utilizat de Railean Denis (f.d. 70-82, vol. II). În cadrul convorbirilor recunoscute ca fiind pertinente, Railean Denis discută cu interlocutori neidentificați de către organul de urmărire penală referitor la persoane de etnie arabă, cu privire la soluționarea unor întrebări ale acestora, vis-a-vis de perfectarea anumitor acte ce le-ar permite șederea ultimilor pe teritoriul Republicii Moldova; 8) procesul-verbal de cercetare din 20 martie 2019 (f.d. 160-164), în rezultatul cărei acțiuni organul de urmărire penală a examinat informația privind 16 descifrările apelurilor telefonice în regim de intrare-ieșire, efectuate în perioada de timp 01 ianuarie 2018 – 22 noiembrie 2018, de la posturile telefonice cu numerele de apel XXXXX, XXXXX utilizate de Hefel Mohamed și Railean Denis. În rezultatul examinării acesteia s-a stabilit că, la 05 aprilie 2018 ora 10:42, Moussa Husam de la numărul XXXXX, a expediat un mesaj lui Hefel Mohamed, la numărul XXXXX; la 05 aprilie 2018 ora 15:35 de către Moussa Husam de la numărul XXXXX, a efectuat un apelat telefonic lui Hefel Mohamed la numărul XXXXX; la 06 aprilie 2018 ora 17:31 Hefel Mohamed de la numărul XXXXX, l-a apelat telefonic pe Railean Denis la numărul XXXXX; 9) procesul-verbal de percheziție din 14 februarie 2019 (f.d. 197-198, vol. II) efectuată la domiciliul lui Mousa Hussam Hasan Ali situat în XXXXX, în cadrul căreia a fost depistat și ridicat, pașaportul cetățeanului Republicii Arabe Egipt, Moussa Hazem Hassan Ali; 10) procesul-verbal de cercetare din 04 martie 2019 (f.d. 199-202, vol. II) în cadrul căreia a fost examinat pașaportul cetățeanului Republicii Arabe Egipt, Moussa Hazem Hassan Ali, care prin ordonanța din 04.03.2019 a fost recunoscut în calitate de corp delict, fiind restituit titularului la 03.06.2019 (f.d. 206, vol. II). În rezultatul examinării, la pagina nr. 4 a pașaportului s-a constatat faptul aplicării vizei de tip D/AI cu nr. XXXXX, acordată de Consulatul Republicii Moldova din or. Odessa la 06 aprilie 2018, valabilă până la 06 iunie 2018; 11) procesul-verbal de percheziție din 19 februarie 2019 (f.d. 218-219, vol. II), efectuată la domiciliul lui Railean Denis situat în XXXXX, în cadrul căreia a fost depistat și ridicat pașaportul cetățeanului Republicii Moldova cu seria și nr. XXXXX eliberat la 19 mai 2017 pe numele Railean Denis, telefonul mobil de model „Samsung J7” cu IMEI XXXXX, IMEI XXXXX, cu cartela SIM inserată în el ce aparține companiei de telecomunicație SA „Moldcell” cu numărul de apel: XXXXX, SA „Orange” cu numărul de apel: XXXXX; 12) procesul-verbal de cercetare din 05 martie 2019 (f.d. 221-225, vol. II), prin care a fost examinat telefonul mobil de model „Samsung J7” cu IMIEI XXXXX, IMEI XXXXX, cu cartela SIM inserată în el ce aparține companiei de telecomunicație SA „Moldcell” cu numărul de apel: XXXXX, SA „Orange” cu numărul de apel: XXXXX, ridicat de Railean Denis, în cadrul căreia a fost constatată prezența în contacte a abonaților Hefel Mohamed, Fedoruța Oleg, Șeptelici Sergiu, precum și a mesajelor și apelurilor cu Hefel Mohamed prin intermediul aplicației „Viber” din 06 aprilie 2018. Mesajul din 06 aprilie 2018 ora 17:35, primit de către Railean Denis de la Hefel Mohamed are următorul conținut „previt pozvane po etot nomer na premue esle ne budet net Mohame”. Fiind examinat pașaportul cetățeanului Republicii Moldova cu seria și numărul XXXXX eliberat la 19 mai 2017 pe numele Railean Denis au fost stabilite ștampile de intrare/ieșire de/pe teritoriul Ucrainei la 06 aprilie 2018, care, confirmă faptul intrării lui Railean Denis în Ucraina; 13) prin ordonanța organului de urmărire penală din 05.03.2019 (f.d. 227, vol. II), telefonul mobil de model „Samsung J7” cu IMIEI XXXXX, IMEI XXXXX, cu cartela SIM inserată în el ce aparține companiei de telecomunicație SA „Moldcell” cu numărul de apel: XXXXX, SA „Orange” cu numărul de apel: XXXXX, și pașaportul cetățeanului Republicii Moldova cu seria și numărul 17 XXXXX eliberat la 19 mai 2017 pe numele Railean Denis, ridicate de la ultimul, au fost recunoscute în calitate de corpuri delicte și anexate la materialele cauzei penale; 14) procesul-verbal de percheziție din 02 aprilie 2019 (f.d. 237-239, vol. II), efectuată la sediul Consulatului Republicii Moldova din or. Odessa, Ucraina, situat în or. Odessa, Ucraina str. Makar Posmitnîi 2/2 „E”, în cadrul căreia a fost depistat si ridicat dosarul solicitantului de viză de tip „D/AI” cu nr. XXXXX pe numele cetățeanului Republicii Arabe Egipt, Moussa Hazem Hassan Ali, născut la XXXXX, registrul privind eliberarea vizelor de intrare/ieșire și tranzitare a teritoriului Republicii Moldova, început la 01 aprilie 2013, copia ordinului nr. 995- p-260 din 08 septembrie 2016, de numire în funcție a lui Șeptelici Sergiu în funcția de consul în cadrul Consulatului Republicii Moldova în or. Odessa, Ucraina, copia fișei postului la funcția Consul, Șef al Oficiului Consular din 19 august 2013; 15) procesul-verbal de cercetare din 08 aprilie 2019 (f.d. 240-243, vol. II), în cadrul căreia a fost examinat dosarul solicitantului de viză de tip „D/AI” cu nr. XXXXX pe numele cetățeanului Republicii Arabe Egipt, Moussa Hazem Hassan Ali, registrul privind eliberarea vizelor de intrare/ieșire și tranzitare a teritoriului Republicii Moldova, început la 01 aprilie 2013, copia ordinului nr.995-p-260 din 08 septembrie 2016 de numire în funcție a lui Șeptelici Sergiu în funcția de consul în cadrul Consulatului Republicii Moldova în or. Odessa, Ucraina, copia fișei postului la funcția consul, Șef al Oficiului Consular din 19 august 2013. În rezultatul examinării a fost stabilit că Șeptelici Sergiu exercită din 08 septembrie 2016, funcția de consul în cadrul Consulatului Republicii Moldova în or. Odessa, Ucraina, având potrivit pct. 9 a fișei postului atribuții în vederea eliberării vizelor și documentelor corespunzătoare persoanelor care doresc să viziteze Republica Moldova. La 06 aprilie 2018, a eliberat viza de lungă ședere de tip D/AI cetățeanului Egiptului, Moussa Hazem Hassan Ali; 16) prin ordonanța organului de urmărire penală din 09 aprilie 2019 (f.d. 244-245, vol. II) dosarul solicitantului de viză de tip „D/AI” cu nr. XXXXX pe numele cetățeanului Republicii Arabe Egipt, Moussa Hazem Hassan Ali a fost recunoscut în calitate de corp delict și anexat la materialele cauzei penale; 17) procesul-verbal de reținere din 14 februarie 2019 (f.d. 17, vol. III) a lui Mousa Hussam Hasan Ali, în cadrul căreia în rezultatul efectuării percheziției corporale a fost depistat și ridicat telefonul mobil de model „iPhone 8” cu IMEI XXXXX, cu cartela SIM inserată în el ce aparține companiei de telecomunicație SA „Orange” cu numărul de apel: XXXXX; 18) procesul-verbal de cercetare din 04 martie 2019 (f.d. 20-22, vol. III), în rezultatul cărei acțiuni a fost examinat telefonul mobil de model „iPhone 8” cu IMEI XXXXX, cu cartela SIM inserată în el ce aparține companiei de telecomunicație SA „Orange” cu numărul de apel: XXXXX, ridicat de la Mousa Hussam Hasan Ali și care prin ordonanța din 04.03.2019 a fost recunoscut în calitate de corp delict și anexat la materialele cauzei penale. În rezultatul examinării, în agenda telefonică a fost stabilit numărul de telefon XXXXX, ce aparține lui Hefel Mohamed, cu inscripția „Mohamed vize”; 19) ordonanța și procesul-verbal de ridicare, ambele din 14 februarie 2018 (f.d. 28-46, vol. III), în rezultatul cărei acțiuni de la Mousa Hussam Hasan Ali a fost ridicat setul de acte pe numele lui Moussa Hazem Hassan Ali; 18 20) procesul-verbal de cercetare din 06 martie 2019 (f.d. 47-49, vol. III), în rezultatul cărei acțiuni procesuale a fost examinat setul de acte pe numele lui Moussa Hazem Hassan Ali, constatîndu-se că acestea au servit la eliberarea de către BMA și reprezentanțele misiunilor diplomatice ale Republicii Moldova a deciziilor, actelor și vizelor ce acordă dreptul de ședere pe teritoriul Republicii Moldova, și care a fost anexat la materialele cauzei penale; 21) ordonanța și procesul-verbal de ridicare, ambele din 20 februarie 2019 (f.d. 170-171, vol. III), prin care de la Fedoruță Oleg a fost ridicat telefonului mobil de model „Iphone 7”, IMEI XXXXX, cu cartela SIM înserată în el ce aparține companiei de telecomunicații „Orange” SA, cu numărul de apel: XXXXX; 22) procesul-verbal de cercetare din 20 februarie 2019 (f.d. 173-175, vol. III), prin care a fost examinat telefonul mobil de model „Iphone 7”, IMEI XXXXX, cu cartela SIM cu numărul de apel: XXXXX, ridicat de la Fedoruță Oleg, și care prin ordonanța din 20.02.2019 a fost recunoscut în calitate de corp delict și restituit titularului. În rezultatul examinării telefonului, în agenda telefonică a fost stabilit numărul de telefon utilizat de către Railean Denis și Șeptelici Sergiu, precum și convorbiri purtate prin intermediul aplicației „Viber” dintre Fedoruță Oleg și Șeptelici Sergiu, și anume: 1) mesajul din 08 octombrie 2018 ora 10:28, expediat de Fedoruța Oleg lui Șeptelici Sergiu cu conținutul „un cunoscut de al meu vrea o viză la muncă”, 2) mesajul din 08 octombrie 2018 ora 10:28, expediat de Șeptelici Sergiu lui Fedoruța Oleg cu conținutul „facem”, 3) mesajul din 06 aprilie 2018 ora 10:47, cu conținutul „ai trimis”; 23) procesul-verbal de ridicare din 22 martie 2019 (f.d. 192, vol. III), a informației privind descifrările apelurilor telefonice în regim de intrare-ieșire, efectuate în perioada de timp 20 martie 2018 – 20 martie 2019 de la postul telefonic cu numărul de apel 069911462 utilizat de Fedoruță Oleg; 24) procesul-verbal de cercetare din 25 martie 2019 (f.d. 193-198, vol. III), în rezultatul cărei acțiuni procesuale a fost examinată informația privind descifrările apelurilor telefonice în regim de intrare-ieșire, efectuate în perioada de timp 20 martie 2018 – 20 martie 2019 de la postul telefonic cu numărul de apel 069911462 utilizat de Fedoruță Oleg. În rezultatul examinării informației menționate supra a fost stabilit că au avut loc următoarele apeluri telefonice și anume: 1) apelul telefonic dintre Fedoruță Oleg efectuat de la numărul de apel XXXXX cu Railean Denis la numărul de apel XXXXX din 05 aprilie 2018 ora 16:15, 2) mesaje și apelurile telefonice efectuate la 06 aprilie 2019 începând cu ora 16:44, la aceleași posturi telefonice dintre Railean Denis și Fedoruță Oleg; 25) raportul de expertiză judiciară nr. 75 din 19 aprilie 2019 (f.d. 87-98, vol. IV), potrivit concluziilor căruia scrisul manuscris literal și cifric din „cererea de eliberare a vizei pentru intrarea în Republica Moldova” pe numele lui Moussa Hazem Hassan Ali, privind eliberarea vizei de lungă durată de tip „D/AI” cu seria și nr. XXXXX a fost executat de către Railean Denis. Potrivit aceleiași concluzii expertul a fost în imposibilitate a stabili dacă semnătura din cererea menționată supra a fost executată de către Moussa Hazem Hassan Ali sau de Railean Denis. Instanța de apel a indicat că nu poate reține temeiuri de inadmisibilitate a probelor administrate de acuzare, de vreme ce afirmațiile de rele tratamente nu și-au găsit confirmare, probele fiind obținute în conformitate cu normele legale (f.d. 40- 42, vol. VI), iar modificarea ulterioară a declarațiilor de către Fedoruța Oleg, 19 Railean Denis și Hefel Mohamed a fost apreciată ca o metodă de apărare, încercându-se ducea în eroare a instanței și evitarea tragerii la răspundere penală. La individualizarea pedepsei aplicate lui Fedoruța Oleg, Railean Denis și Șeptelici Sergiu, instanța de apel a făcut referire la prevederile art. 7, 61, 75-77, 84 și 90 Cod penal, concluzionând că restabilirea echității sociale, corectarea și resocializarea condamnatului, precum și prevenirea săvîrșirii de noi infracțiuni atît din partea condamnaților, cît și a altor persoane vor fi atinse prin aplicarea pedepsei cu amendă și închisoare, deoarece infracțiunile săvârșite se atribuie la categoria celor ușoare și grave. Totodată, instanța de apel a conchis că nu este rațional ca Fedoruță Oleg să execute real pedeapsa închisorii. Tot aici, potrivit art. 391 Cod de procedură penală, sentința de încetare a procesului penal se adoptă dacă: 6) există alte circumstanțe care exclud sau condiționează pornirea urmăririi penale și tragerea la răspundere penală. În conformitate cu art. 332 alin. (1) Cod de procedură penală, în cazul în care, pe parcursul judecării cauzei, se constată vreunul din temeiurile prevăzute în art. 275 pct. 5) – 9), 285 alin. (1) pct. 1), 2), 4), 5), precum și în cazurile prevăzute în art. 53-60 Cod penal, instanța, prin sentință motivată, încetează procesul penal în cauza respectivă. Potrivit art. 275 pct. 4) Cod procedură penală, urmărirea penală nu poate fi pornită, iar dacă a fost pornită, nu poate fi efectuată, și va fi încetată în cazurile în care: 4) a intervenit termenul de prescripție sau amnistia. În conformitate cu art. 60 alin. (1), lit. a) Codul penal, persoana se liberează de răspundere penală dacă din ziua săvârșirii infracțiunii au expirat următoarele termene: a) 2 ani de la săvârșirea unei infracțiuni ușoare. Instanța de apel ținând cont de faptul că Răilean Dumitru a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 361 alin. (1) Cod penal la 05 aprilie 2018, iar Șeptelici Sergiu a săvârșit infracțiunile prevăzute de art. 324 alin. (4) și art. 361 alin. (1) Cod penal la 06 aprilie 2018 și de la ziua săvârșirii infracțiunii a expirat termenul de prescripție de 2 ani, a liberat inculpații de executarea pedepsei penale stabilite în legătură cu intervenirea termenului de prescripție de atragerea la răspundere penală.

Recursuri ordinare declară avocatul Ciobanu Vadim, în numele inculpatului Șeptelici Sergiu, inculpatul Șeptelici Sergiu, avocatul Malai Vitalie în comun cu inculpatul Fedoruța Oleg și avocatul Astafiev Valeri, în numele inculpatului Railean Denis care conțin o argumentare similară. Potrivit titularilor recursurilor, aceștia invocând prezența erorilor de drept prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) și 12) Cod de procedură penală, solicită casarea deciziei cu menținerea sentinței deoarece: - instanța de apel a pus la baza hotărâri de condamnare probe ce nu au fost cercetate prin prisma principiului nemijlociri și contradictorialității (declarațiile martorului Moussa Hazem Hassan Ali); - instanța de apel nu a rezolvat fondul apelului declarat de apărare; - hotărârea este motivată contradictoriu, prin fraze generale și teoretice; - instanța de apel nu a apreciat cumulul de probe în conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală; - deși a audiat în ședință pe inculpați, nu a dat apreciere acestor declarații; 20 - instanța de apel și-a întemeiat concluziile pe probe neverificate în ședința de judecată și neconsemnate în procesul-verbal (telefoanele mobile și dosarul solicitantului de viză de tip D/AI).

În corespundere cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, referință depune procurorul, solicitând respingerea recursurilor ca inadmisibile.

Titularii recursurilor ordinare s-au conformat prevederilor art. 422 Cod de procedură penală și au depus cererile în termen.

Judecând recursurile ordinare în raport cu materialele cauzei, Colegiul Penal lărgit concluzionează că acestea urmează a fi admise, cu casarea totală a deciziei și dispunerea rejudecării cauzei în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. Cu titlu preliminar, Colegiul menționează că, la caz, recurenții invocă prezența erorilor de drept prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) și 12) Cod de procedură penală – hotărârea atacată cu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, nu au fost întrunite elementele infracțiunii și faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită. Potrivit art. 434 Cod de procedură penală judecând recursul împotriva deciziei instanței de apel, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție verifică legalitatea hotărârii atacate pe baza materialelor din dosar și se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în recurs de titularul acestuia. Analizând textul hotărârii atacate, în raport cu materialele cauzei deduse judecării și argumentele recurenților, inclusiv prin prisma prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, Colegiul consideră că la caz sunt prezente erori de drept care duc la desființarea deciziei, dar fac imposibilă solicitarea de menținere a sentinței de achitare, or instanța de apel a adoptat o soluție neprevăzută de lege (stabilirea pedepsei și liberarea de pedeapsă penală, în temeiul art. 60 Cod penal), nu a indicat motivele pe care se întemeiază soluția (motivat soluția contradictoriu, dispozitivul hotărârii este expus neclar), nu a rezolvat fondul cauzei (neexpunere asupra argumentelor indicate în cererea de apel a apărării), nu a respectat prevederile art. 414 alin. (6) Cod de procedură penală (achitare-condamnare). Asupra erorilor de drept statuate, Colegiul reține că: În primul rând, atunci când unei instanțe ierarhic superioare i se cere să examineze o cauză atât în fapt, cât și în drept și să facă o evaluare deplină a chestiunii vinovăției sau nevinovăției acuzatului, ea nu poate, ca o chestiune ce ține de un proces echitabil, să determine, în mod corespunzător, acele chestiuni fără o evaluare directă a probelor oferite (hotărârea CtEDO Popovici versus Republica Moldova), instanța având obligația de a întreprinde măsuri pentru reaudierea acestora în vederea asigurării unui proces echitabil (hotărârea CtEDO Dan versus Republica Moldova (nr. 2)). În speță, prin sentința instanței de fond Șeptelici Sergiu, Railean Denis și Fedoruța Oleg au fost achitați de învinuirile aduse. Ulterior, instanța de apel prin admiterea apelului procurorului, a dispus recunoașterea vinovăției și condamnarea tuturor inculpaților pe toate capete de acuzare aduse, punând la baza hotărârii: - declarațiile lui Railean Denis și Fedoruța Oleg depuse în cadrul urmăririi penale; 21 - declarațiile martorul Hefel Mohamed Awad depuse în cadrul urmăririi penale; - declarațiile martorului Moussa Hussam Hasan Ali depuse în prima instanță. Cercetând procesul-verbal la ședinței de judecată, a cărui conținut nu a fost obiectat în conformitate cu prevederile art. 336 alin. (6) Cod de procedură penală, Colegiul constată că în ședința de judecată a instanței de apel nu au fost verificate declarațiile lui Railean Denis și Fedoruța Oleg și a martorului Hefel Mohamed Awad, cu referire la cele depuse în cadrul urmăririi penale. Procedând în asemenea mod, instanța de apel a derogat de la prevederile art. 414 alin. (6) Cod de procedură penală potrivit cărora, instanța de apel nu este în drept să-și întemeieze concluziile pe probele cercetate de prima instanță dacă ele nu au fost verificate în ședința de judecată a instanței de apel. Tot aici, fiind audiat în primă instanță și în cea de apel, Hefel Mohamed Awad a relatat că declarațiile sale au fost obținute în condițiile prevăzute de art. 94 Cod de procedură penală și cu toate acestea instanța de apel le-a pus la baza condamnării lui Șeptelici Sergiu, Railean Denis și Fedoruța Oleg, fără a ține cont de faptul că utilizarea elementelor probante obținute prin încălcarea legii face procesul inechitabil. Mai mult, potrivit jurisprudenței CtEDO (hotărârea Tomasi versus R. Franceză) probațiunea trebuie să fie făcută de asemenea manieră încât statul să înlăture orice îndoială rezonabilă cu privire la existența unei încălcări, considerând afirmațiile ca fiind probate, până la proba contrarie. La caz, Hefel Mohamed Awad a declarat că declarațiile incriminatoarea au fost depuse în perioada când se afla în custodia statului, fiind acuzat pe nedrept, că la moment o persoană este investigată pe faptul relelor tratamente și că există expertize ce demonstrează neveridicitatea proceselor-verbale (semănătură ce nu i-ar aparține) (f.d. 28, vol. VII), acuzarea neprezentând probe în infirmarea acestor afirmații. Totodată, în instanța de apel nu a fost asigurată prezența martorului Moussa Hussam Hasan Ali pentru reaudiere, pe motiv că „potrivit raportului cu privire la aducerea silită, adresa indicată în ordonanța de aducere silită nu există” (a se vedea pct. 16 a deciziei recurate). Cu toate acestea declarațiile făcute de martor în primă instanță au fost puse la baza condamnării lui Șeptelici Sergiu, Railean Denis și Fedoruța Oleg, fiind încălcate prevederile art. 415 alin. (21) Cod de procedură penală în conformitate cu care judecînd apelul declarat împotriva sentinței de achitare, instanța de apel nu este în drept să pronunțe o hotărîre de condamnare fără audierea … martorilor acuzării ... Martorii acuzării se audiază din nou în cazul în care declarațiile lor constituie o mărturie acuzatorie, susceptibilă să întemeieze într-un mod substanțial condamnarea inculpatului. Asupra imposibilității asigurării prezenței martorului Moussa Hussam Hasan Ali, Colegiul conchide că, la caz, nu poate fi statuată o respectare a procedurii de citare legală a martorului Moussa Hussam Hasan Ali, de vreme ce potrivit art. 236 alin. (1)-(11) Cod de procedură penală, chemarea unei persoane în fața instanței de judecată se face prin citație scrisă, prin telefax, prin mijloace electronice prin intermediul poștei electronice sau prin orice alt sistem de mesagerie electronică, prin notă telefonică sau telegrafică, iar probe în sensul citării lui Moussa Hussam Hasan Ali prin metodele enunțate supra nu se regăsesc în materialele cauzei, cu toate că acesta în procesul audierilor efectuate la urmărirea penală a indicat 22 domiciliul la care el poate fi citat precum și numărul telefonului mobil (f.d. 20, 70, 94, vol. III). La fel, Colegiul indică că, la f.d. 18, vol. VII sunt anexate avizul de recepție și plicul expediate pe adresa indicată în ordonanța de aducere silită altui martor, restituite instanței cu adeverința eliberată de Poșta Moldovei în care este indicat că acesta nu a fost reclamat, prezumându-se astfel, că adresa totuși există. Toate cele relatate supra urmau a fi îndeplinite de către procuror, funcția acuzării revenindu-i acestuia, și la necesitate de către instanța de apel, or cei care au responsabilitatea de a decide cu privire la vinovăția sau nevinovăția unui acuzat ar trebui, în principiu, să fie în măsură să audieze părțile și să evalueze credibilitatea declarațiilor date de acestea (hotărârea CtEDO Kashlev versus Estonia), cu atât mai mult că instanța ierarhic-superioară nu poate pronunța o hotărâre de condamnare numai în baza reevaluării materialului probator administrat în fața instanței ierarhic- inferioare, care a dispus anterior achitarea, fiind necesară reaudierea martorilor acuzării, în cazul când apelul recursului în defavoare se întemeiază în mod exclusiv pe aceste declarații (hotărârea CtEDO Dănilă versus România). Prin urmare, pentru a constata vinovăția lui Șeptelici Sergiu, Railean Denis și Fedoruța Oleg, instanța de apel trebuia să purceadă la administrarea directă a mărturiilor persoanele ale martorilor acuzării, prin audierea acestora din nou în ședința de judecată, fiind dat astfel efect principiului nemijlocirii, ce permite instanței să perceapă direct faptele și împrejurările relatate de părți sau martori precum și reacțiile acestora la întrebările adresate și deoarece o motivare a unei atare soluții trebuie să rezulte și dintr-o administrare legală a probelor, în special atunci când se pronunță o nouă hotărâre, după regulile pentru judecarea în primă instanță. În al doilea rând, art. 6 CoEDO garantează dreptul la un proces echitabil pentru a decide asupra temeiniciei oricărei acuzații penale aduse. În jurisprudența sa, CtEDO a menționat că, deși art. 6 § 1 CoEDO garantează dreptul la un proces echitabil, acesta nu stabilește reguli privind admisibilitatea probelor, problemă care trebuie să fie reglementată în primul rând de dreptul național (hotărârea Lhermitte versus Belgia). Potrivit legislației naționale, aflarea adevărului în orice cauză penală, e posibilă, doar, în baza unei aprecieri libere a probelor conform propriei convingeri de către autoritatea judiciară ce înfăptuiește justiția (art. 101 alin. (2) Cod de procedură penală). Astfel, la judecarea unui caz judecătorul își asumă responsabilitatea de a determina admisibilitatea probelor prin aplicarea dispozițiilor pertinente din Codul de procedură penală într-un mod care să corespundă și jurisprudenței CtEDO. În acest context, este necesar a menționa că fiecare probă urmează a fi apreciată sub toate aspectele din punctul de vedere al pertinenței, concludentei, utilității și veridicității ei și în mod obiectiv, iar toate probele în ansamblu – din punctul de vedere al coroborării lor. În contextul celor menționate supra, se reține că o sentință de condamnare trebuie să se bazeze pe probe exacte, când toate versiunile au fost verificate, iar divergențele apărute au fost înlăturate și apreciate în modul corespunzător, și aceasta se adoptă numai în condiția în care în urma cercetării judecătorești, vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii a fost confirmată incontestabil prin ansamblul de probe cercetate în instanța de judecată. 23 Dacă instanța de apel admite apelul declarat, partea descriptivă a deciziei trebuie să cuprindă analiza probelor pe care s-a bazat pronunțând hotărârea respectivă, să indice din ce motive ele urmează a fi reapreciate, admise ori respinse ca probe, totodată la adoptarea hotărârii e rezonabilă expunerea circumstanțelor faptelor comise, luându-se în considerație cronologia evenimentelor și probele ce susțin concluziile instanței privind vinovăția sau nevinovăția și aprecierea juridică a faptei. În acest caz, după aprecierea probelor și încadrarea juridică a acțiunilor vinovatului instanța la motivarea deciziei trebuie să argumenteze concluzia generală privind volumul învinuirii dovedite în privința inculpatului și privind încadrarea juridică a acțiunilor lui. Tot aici, Colegiul menționează că potrivit art. 24 alin. (3), 101 alin. (1), (4), 314, 315, 336 alin. (3) pct. 6), 384 alin. (3), (4), 419 Cod de procedură penală rejudecarea cauzei de către instanța de apel se desfășoară potrivit regulilor generale pentru examinarea cauzelor în primă instanță; procesul-verbal al ședinței de judecată trebuie să cuprindă consemnarea tuturor acțiunilor instanței în ordinea în care ele s- au desfășurat, documentele și alte probe care au fost cercetate în ședința de judecată; instanța de judecată este obligată, în cursul judecării cauzei, să cerceteze nemijlocit, sub toate aspectele, probele administrate; părțile participante la judecarea cauzei au drepturi egale, fiind învestite de legea procesuală penală cu posibilități egale pentru susținerea pozițiilor lor, instanța de judecată pune la baza sentinței numai acele probe la cercetarea cărora părțile au avut acces în egală măsură; sentința instanței de judecată trebuie să fie legală; instanța își întemeiază sentința numai pe probele care au fost cercetate în ședința de judecată; fiecare probă urmează să fie apreciată din punctul de vedere al pertinenței, concludentei, utilității și veridicității, iar toate probele în ansamblu – din punctul de vedere al coroborării lor. Lecturând textul deciziei recurate, se constată că instanța de apel, adoptând soluția de condamnare a lui Șeptelici Sergiu, Railean Denis și Fedoruța Oleg, a făcut o apreciere selectivă a probelor și nu a efectuat o verificare a tuturor probelor, prin coroborare, din punct de vedere a pertinenței, concludenței, utilității și veridicității, așa cum prevede art. 101 alin. (1) Cod de procedură penală, or o indicare a circumstanțelor de fapt ce confirmă sau infirmă fiecare probă administrată nu se conține în textul hotărârii. La această concluzie, Colegiul a ajuns reieșind din faptul că, instanța de apel, după redarea declarațiilor inculpaților și a martorilor Hefel Mohamed Awad și Moussa Hussam Hasan Ali, face o transcriere a probelor indicate în textul sentinței de achitare (a se vedea pct. 19-29 a deciziei recurate), menționând că „procurorul, în susținerea argumentelor și cerințelor formulate în cererea de apel s-a referit la următoarele probe care au fost cercetate în instanța de apel” (a se vedea pct. 19 a deciziei recurate), ca ulterior să statueze că „... toate probele acuzării cercetate în ședință de judecată au combătut versiunea inculpaților declarată în cadrul audierii sale, iar instanța nu a luat în considerație probele în ansamblu, dar s-a bazat exclusiv pe declarațiile inculpaților date în ședința instanței de fond. Instanța, eronat a apreciat circumstanțele cauzei și fapta prejudiciabilă care în mod direct se află în coraport cu vinovăția inculpatului ca subiect a infracțiunii incriminate.” (a se vedea pct. 33 a deciziei recurate). 24 Așadar, instanța de apel a argumentat la general faptul că probele administrate confirmă vinovăția lui Șeptelici Sergiu, Railean Denis și Fedoruța Oleg, fără să aprecieze fiecare probă în parte și să-și expună punctul său de vedere asupra fiecăreia și asupra admisibilității sau inadmisibilității acestora, contrar prevederilor art. 101 alin. (1) Cod de procedură penală. În al treilea rând, în lumina jurisprudenței CtEDO, singura garanție că instanță a analizat susținerile părților, argumentele și probele administrate o reprezintă motivarea hotărârii judecătorești (hotărârea CtEDO Fomin versus Republica Moldova). Totodată, hotărârea instanței trebuie să cuprindă, ca o garanție a caracterului echitabil al procedurii judiciare și al respectării dreptului la apărare al părților, motivele de fapt și de drept care au format convingerea instanței, precum și cele pentru care s-au înlăturat cererile/apărările părților (hotărârea CtEDO Perez versus Franța), iar constatările instanței ierarhic-inferioare trebuie să fie contrazise de constatările instanței judecătorești superioare, în caz contrar, ele trebuie considerate ca fapte stabilite (hotărârea CtEDO Grădinar versus Republica Moldova). La fel, potrivit art. 414 alin. (5) Cod de procedură penală, instanța de apel este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel, or nepronunțarea instanței de apel asupra tuturor motivelor invocate, echivalează cu nerezolvarea fondului apelului. În speță, apel au declarat acuzatorul de stat și apărătorul Ciobanu Vadim, în numele inculpatului Șeptelici Sergiu. Lecturând partea descriptivă a deciziei atacate, Colegiul conchide că hotărârea nu conține o motivare asupra argumentelor arătate de apărător în apelul declarat în numele inculpatului. Or, cele indicate de instanța de apel în pct. 63 a deciziei recurate nu pot fi apreciate ca o respectare a dreptului la un proces echitabil, acesta neputând fi considerat efectiv decât dacă susținerile parților sunt examinate de către instanță, aceasta având obligația de a proceda la un examen efectiv al mijloacelor, argumentelor și elementelor de proba sau cel puțin de a le aprecia (hotărârea Achina versus Romania). În continuare, motivarea soluției pronunțate de instanța de judecată constituie o îndatorire care înlătură orice aspect discreționar în realizarea justiției, ea trebuie înțeleasă ca un raționament logic, de natură a explica inteligibil hotărârea luată, fapt ce presupune, o expunere a argumentelor fundamentale, care, prin conținutul lor sunt susceptibile să influențeze soluția, să fie clară și precisă, să se refere la probele administrate în cauză și să fie în concordanță cu acestea, să răspundă în fapt și în drept la toate aspectele incidente în cauză, să conducă în mod logic și convingător la soluția din dispozitiv. Considerentele hotărârii, reprezentând explicitarea soluției din dispozitiv, sprijinul necesar al acestuia, fac corp comun cu dispozitivul și intră deopotrivă în autoritate de lucru judecat, raportat la părțile din dosar și obiectul cauzei. Din interpretarea normelor procesual-penale rezultă că încetarea procesului penal, în temeiurile prevăzute de art. 332 Cod de procedură penală, intervine până la etapa cercetării judecătorești, iar dacă aceasta a fost desfășurată, sentința se adoptă în temeiurile art. 389-390 Cod de procedură penală. 25 Potrivit art. 389 alin. (4) pct. 3) Cod de procedură penală, sentința de condamnare se adoptă fără stabilirea pedepsei, cu liberarea de răspundere penală în cazul expirării termenului de prescripție. Totodată, normele penale indică la prezenta a două instituții distincte: liberarea de răspundere penală (art. 53-60 Cod penal) și liberarea de pedeapsa penală (art. 89-95 Cod penal). La adoptarea sentinței, instanța de judecată trebuie să verifice dacă persoana care a comis fapta ce conține semnele componenței de infracțiune urmează a fi liberată de răspundere penală în cazurile prevăzute de articolul 53 Cod penal. Prin liberarea de la răspunderea penală se prezumă renunțarea din partea statului la condamnarea și aplicarea unei pedepsei. În cazul în care instanța de judecată nu stabilește temeiuri de a aplica art. 53 Cod penal, acest fapt înseamnă că persoana trebuie să fie condamnată, instanța urmând să verifice dacă aplicarea pedepsei este rațională. Astfel, dacă se va constata că există circumstanțele prevăzute de art. 89 Cod penal, instanța poate dispune adoptarea unei sentințe de condamnare cu liberarea totală sau parțială de pedeapsa penală. La caz, instanța de apel, cât privește Șeptelici Sergiu și Railean Denis pe capetele de acuzare aduse în baza art. 324 alin. (4) și art. 42 alin. (4)-(5), 361 alin. (1) Cod penal, a derogat de la normele enunțate supra, chiar dacă a adoptat și pronunțat o hotărâre de condamnare. Astfel, instanța de a liberat inculpații de pedeapsă, pe motivul intervenirii termenului de prescripție de tragere la răspunderea penală (art. 61 alin. (1) lit. a) Cod penal, punând la baza concluziei următoarea motivare: „Totodată, potrivit art. 391 Cod de procedură penală, sentința de încetare a procesului penal se adoptă dacă: 6) există alte circumstanțe care exclud sau condiționează pornirea urmăririi penale și tragerea la răspundere penală.” (a se vedea pct. 81 a deciziei recurate), „În conformitate cu art. 332 alin. (1) Cod de procedură penală, în cazul în care, pe parcursul judecării cauzei, se constată vreunul din temeiurile prevăzute în art. 275 pct. 5)-9), 285 alin. (1) pct.1), 2), 4), 5), precum și în cazurile prevăzute în art. 53- 60 Cod penal, instanța, prin sentință motivată, încetează procesul penal în cauza respectivă.” (a se vedea pct. 82 a deciziei recurate) „Potrivit art. 275 pct. 4) Cod procedură penală, urmărirea penală nu poate fi pornită, iar dacă a fost pornită, nu poate fi efectuată, și va fi încetată în cazurile în care: 4) a intervenit termenul de prescripție sau amnistia. În conformitate cu art. 60 alin. (1), lit. a) Cod penal, persoana se liberează de răspundere penală dacă din ziua săvârșirii infracțiunii au expirat următoarele termene: a) 2 ani de la săvârșirea unei infracțiuni ușoare. (a se vedea pct. 83 a deciziei recurate). Raportând soluția adoptată la motivarea invocată de instanța de apel, Colegiul concluzionează că partea descriptivă nu corespunde dispozitivului hotărârii, or în partea descriptivă a deciziei se face trimitere la prevederile art. 275 și 332 Cod de procedură penal (aplicabile doar ședinței preliminare), art. 391 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penal (aplicabile judecării în fond a cauzei, soluția fiind de încetare a procesului penal), art. 60 Cod penal (aplicabile doar în cazul adoptării unei hotărâri de condamnare cu liberare de răspundere penală), concluzionându-se liberarea de pedeapsă (art. 89 Cod penal, care este aplicabil doar în cazul adoptării unei hotărâri de condamnare cu liberare de pedeapsă penală) (a se vedea pct. 84 și 89 a deciziei 26 recurate), pe când în dispozitiv se indică la doar la liberarea de pedeapsă, dispozitivul având forma și conținutul prevederilor art. 389 alin. (4) pct. 3) Cod de procedură penală, cu derogare de la acesta, or soluția adoptată în baza acestui articol nu trebuie să conțină stabilirea pedepsei. De asemenea, instanța de apel pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (4), 361 alin. (1) Cod penal (Șeptelici Sergiu) și săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 361 alin. (1) Cod penal (Railean Denis) a aplicat o pedeapsă ce nu este prevăzută de legea penală. Astfel, potrivit părții descriptive și dispozitivului deciziei, instanța de apel a concluzionat că lui Șeptelici Sergiu, pe capătul de acuzare nominalizat supra, urmează a-i aplica pedeapsa cu închisoare pe termen de 1 (unu) an și 6 (șase) luni, cu amendă în mărime de 3000 (trei mii) unități convenționale (a se vedea pct. 87 a deciziei recurate), iar lui Railean Denis – închisoare pe termen de 1 (unu) an, cu amendă în mărime de 3000 (trei mii) unități convenționale, echivalentul a 150000 (una sută cincizeci mii) lei (a se vedea pct. 80 a deciziei recurate). Conform sancțiunii art. 361 alin. (1) Cod penal, la momentul săvârșirii infracțiunii fapta de confecționare, deținere, vînzare sau folosire a documentelor oficiale, a imprimatelor, ștampilelor sau sigiliilor false se pedepsește cu amendă în mărime pînă la 650 unități convenționale sau cu muncă neremunerată în folosul comunității de la 150 la 200 de ore, sau cu închisoare de pînă la 2 ani, conjucția sau enunțând posibilitatea aplicării doar a unei sancțiuni nu cumularea acestora. Totodată, în sensul art. 89 alin. (3) Cod penal, persoanelor liberate de pedeapsa penală li se aplică probațiunea, iar militarilor – termenul de probă. La caz, Colegiul reține că instanța de apel lui Fedoruță Oleg, pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 325 alin. (1) Cod penal, i-a fost aplicată pedeapsa cu închisoare a cărei executare a fost suspendată condiționat pe un termen de proba de 3 ani, iar lui Railean Denis, pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (5), 325 alin. (1) Cod penal, i-a fost aplicată pedeapsa cu închisoare a cărei executare a fost suspendată condiționat pe un termen de proba de 3 ani. La momentul săvârșirii infracțiunilor, inculpații nominalizați nu aveau statut de militar, soluția adoptată contravine prevederilor art. 89 Cod penal. În atare situație, se consideră, că decizia instanței de apel contravine prevederilor art. 414, 417, 419 Cod de procedură penală, iar erorile procesuale nu pot fi reparate în prezenta procedură, impunându-se rejudecarea cauzei de către instanța de apel, or instanța de recurs nu poate substitui instanța care a judecat apelul cu încălcarea prevederilor procesual penale. La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să se conducă de prevederile art. 436 Cod de procedură penală, care prevăd procedura de rejudecare și limitele acesteia: să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate cu prevederile legii procesual-penale asupra motivelor esențiale invocate în cererile de apel; să cerceteze amănunțit aspectele învinuirii înaintate, să verifice și să aprecieze profund probele administrate și examinate în instanță în strictă conformitate cu cerințele legii, să le dea o evaluare cuvenită cu argumentarea admisibilității sau inadmisibilității fiecărei probe examinate, să elucideze faptele importante pentru soluționarea justă și promptă a cauzei date; să-și argumenteze clar concluziile în decizia adoptată, iar în caz de adoptare a unei concluzii de vinovăție sau nevinovăție a inculpatului, să emită o soluție clară, ținând cont de motivele casării deciziei 27 atacate, de practica unitară în acest domeniu, precum și de practica relevantă a CtEDO și să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată, în conformitate cu prevederile art. 417 Cod de procedură penală.

În conformitate cu art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, Colegiul Penal lărgit d e c i d e: Admite recursurile ordinare declarate de către avocatul Ciobanu Vadim, în numele inculpatului Șeptelici Sergiu, inculpatul Șeptelici Sergiu, avocatul Malai Vitalie în comun cu inculpatul Fedoruța Oleg și avocatul Astafiev Valeri, în numele inculpatului Railean Denis, casează total decizia Colegiului Penal al Curții de Apel Chișinău din 11 iulie 2022 în cauza penală privindu-i pe Fedoruța Oleg XXXXX, Railean Denis XXXXX și Șeptelici Sergiu XXXXX și dispune rejudecarea cauzei, în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. Decizia integrală semnată la 28 februarie 2023, pronunțată la 31 martie 2023. Președinte Nadejda Toma Judecători Liliana Catan Iurie Diaconu Ion Guzun Victor Boico 28