1ra-968/2022 — art. 152 alin. 1 CP

1ra-968/2022 — art. 152 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 1ra-968/2022

1-20045299-01-1ra-04072022

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

13 februarie 2023 mun. Chișinău

Colegiul Penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte –Toma Nadejda,

Judecători – Boico Victor, Catan Liliana, Cobzac Elena, Guzun Ion,

a judecat, fără citarea părților, în baza materialelor dosarului, recursul

ordinar declarat de către avocatul Bot Alexandru în numele inculpatului,

împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 24 noiembrie

2020, în cauza penală în privința lui

Furtuna Vladimir XXXXXX, născut la xxxxx,

originar din xxxx, domiciliat în or. xxxxxx.

Termenul examinării cauzei:

Prima instanță: 06.05.2020-23.09.2020.

Instanța de apel: 15.10.2020-24.11.2020.

Instanța de recurs ordinar: 12.02.2021-10.08.2021.

Instanța de recurs în anulare: 11.04.2022-19.05.2022.

Instanța de recurs ordinar: 04.07.2022 – 13.02.2023.

A C O N S T A T A T :

2020, Furtuna Vladimir a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.

152 alin. (1) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe

un termen de 2 (doi) ani.

În baza prevederilor art. 90 Cod penal, a fost dispusă suspendarea

executării pedepsei cu închisoare pe o perioadă de probațiune de 1 (un) an.

A fost admisă parțial acțiunea civilă înaintată de către partea vătămată

Grebănos Serghei, fiind dispusă încasarea de la Furtuna Vladimir în

beneficiul lui Grebănos Serghei, suma de 1022 (o mie douăzeci și doi) lei, cu

titlu de prejudiciu material și suma de 5000 (cinci mii) lei, cu titlu de

prejudiciu moral, în total suma de 6022 (șase mii douăzeci și doi) lei.

A fost dispusă încasarea de la Furtuna Vladimir în beneficiul statului, a

cheltuielilor judiciare pentru efectuarea expertizelor în sumă de 8128 (opt mii

una sută douăzeci și opt) lei.

1.2. Pentru pronunțarea sentinței, prima instanță a constatat în fapt că,

Furtuna Vladimir, la 12 iunie 2019, aproximativ la ora 14:00, aflându-se pe traseul

situat la intrarea în s. Iorjnița, r-ul Soroca, pe fundalul conflictului avut cu cet.

1

Grebănos Serghei, având intenția și urmărind scopul provocării leziunilor corporale

ultimului, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând

urmările lor și admițând în mod conștient survenirea acestor urmări, i-a aplicat

ultimului mai multe lovituri cu pumnii peste diferite părți ale feței și toracelui,

provocându-i conform raportului de expertiză judiciară nr. 201904X0194 din 13

decembrie 2019 fractura coastelor a VII și VIII din stânga pe linia claviculară, care a

fost calificată ca vătămare corporală medie, după criteriul dereglării de sănătate de

lungă durată.

Prima instanță a stabilit că, prin acțiunile sale inculpatul Furtuna

Vladimir a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 152 alin. (1) Cod penal, cu

indicii calificativi: vătămarea intenționată medie a integrității corporale și a

sănătății, care nu este periculoasă pentru viață și nu a provocat urmările prevăzute

de art. 151, dar care a fost urmată de dereglarea îndelungată a sănătății.

- procurorul în Procuratura raionului Soroca, Cebanciuc Alexandru, prin

care a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi

hotărâri, prin care Furtuna Vladimir să fie recunoscut vinovat de săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 152 alin. (1) Cod penal și în baza acestei Legi, a-i

stabili o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 3 ani, cu

executarea în penitenciar de tip semiînchis; încasarea de la inculpat în folosul

statului a cheltuielilor judiciare în sumă de 8128 lei, iar acțiunea civilă

înaintată de partea vătămată de a fi admisă;

- partea vătămată Grebănos Serghei, prin care a solicitat casarea

sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care inculpatul să fie

recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 152 alin. (1) Cod penal, la o

pedeapsă mai aspră, cu încasarea prejudiciului moral în sumă de 50 000

(cincizeci mii lei);

- avocatul Cebotari Vitali și inculpatul Furtuna Vladimir, prin care au

solicitat casarea încheierilor Judecătoriei Soroca din 09 iunie 2020 și 18

septembrie 2020, casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi

hotărâri prin care inculpatul Furtuna Vladimir să fie achitat, deoarece în

acțiunile inculpatului nu s-a constatat existența faptei infracțiunii prevăzute

de art. 152 alin. (1) Cod penal, cu respingerea acțiunii civile înaintate de către

partea vătămată.

2.1 În conținutul cererii de apel depuse, procurorul a menționat că:

- stabilirea unei pedepse cu aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal, este

indezirabilă, deoarece are ca efect formarea unei practici vicioase, de sine

încredere în rândul persoanelor condamnate pentru așa gen de infracțiuni și

încurajează alte persoane la comiterea infracțiunilor de genul dat. Doar

aplicarea unei pedepse reale cu închisoarea și anume în limitele solicitate de

2

acuzatorul de stat, are ca efect corectarea și reeducarea persoanelor ce au

comis astfel de tipuri de infracțiuni. Totodată, stabilirea unei astfel de

pedepse, ar crea o revoltă și nemulțumire din partea societății față de

înfăptuirea actului de justiție și organele de drept, deoarece fapta de care este

învinuit inculpatul este de o rezonanță social sporită, având o conotație

enormă în societate;

- faptul că Furtuna Vladimir a săvârșit pentru prima dată o infracțiune

mai puțin gravă nu motivează prin sine aplicarea unei pedepse neprivative

de libertate, deoarece nu reduce gradul și pericolul social al faptei incriminate

ultimului. Ținând cont de atitudinea inculpatului față de fapta comisă, de

faptul că acesta nu a restituit paguba cauzată părții vătămate, de faptul că a

săvârșit o infracțiune contra vieții și sănătății persoanei, este necesară

aplicarea unei pedepse sub formă de închisoare cu executarea reală a acesteia.

2.2. În motivarea apelului, partea apărării a menționat că:

- în sentință nu se regăsește nici un motiv prin care probele prezentate de

apărare în demersurile înaintate au fost respinse, fapt care urma în mod

obligatoriu a fi descris în partea descriptivă a sentinței în conformitate cu

prevederile art. 394 alin. (1) pct. 2) Cod de procedură penală. Astfel, prima

instanță nu a infirmat și nici nu a confirmat veridicitatea probelor puse la

baza învinuirii, probe pe care apărarea le consideră administrate cu încălcări

esențiale a Codului de procedură penală;

- transmiterea în gestiune a cauzei penale nr.2019320312 de la OUP

Gordiiciuc Mihail, la OUP Zaharii Tatiana s-a efectuat cu încălcarea

prevederilor art. 56 Cod de procedură penală. Astfel, cauza penală

nominalizată a fost transmisă ilegal de la un ofițer de urmărire penală la altul.

Drept urmare toate actele procedurale care au fost efectuate de către OUP

Zaharii Tatiana sunt lipsite de forță juridică, fiind lovite de nulitate absolută,

astfel urmează a fi declarate nule, nu pot fi puse la baza sentinței sau a altor

hotărâri judecătorești, din motiv că OUP Zaharii Tatiana nu a avut

împuterniciri legale pentru a exercita urmărirea penală în prezenta cauză

penală;

- prima instanță a pus la baza învinuirii probele administrate cu încălcări

și anume procesul-verbal de ridicare din 06.02.2020 (f.d. 124) și procesul-

verbal de examinare a obiectului din 10.02.2020 (f.d. 125) procese întocmite de

OUP al SUP a IP Soroca, Zaharii Tatiana persoană care nu dispunea de

împuterniciri legale de a efectua aceste acțiuni de urmărire penală;

- în sentința contestată nu se regăsește în calitate de probă expertiza

judiciară nr. 201929D0119 din 13.09.2019, întocmită de medicul legist Rusu

Nicolai, care a constatat la numitul Grebănos Serghei fracturi vechi cu

formarea colosului osos la nivelul coastelor VII și VIII pe stânga, acestea nu

3

pot data din 12.07.2019, iar vechimea lor nu poate fi stabilită și nu se supune

calificării medicolegale. Astfel, expertiza în comisie nu substituie în nici un

mod raportul de expertiză judiciară nr. 201929D0119 din 13.09.2019, întocmit

de medicul legist Rusu Nicolai, iar prima instanță era obligată conform

rigorilor Codului de procedură penală să se expună asupra acestui fapt și să

aducă argumente din care motiv a ajuns la concluzia că raportul de expertiză

efectuat în comisie are o valoare juridică dinainte stabilită, or, aceasta

contravine prevederilor art. 101 Cod de procedură penală;

- cu referire la concluzia primei instanțe că apărarea nu a indicat nici una

din condițiile necesare în vederea numirii unei expertize medico-legale în

comisie, apelantul a considerat-o ca fiind una părtinitoare care vine în

contradicție cu 4 principiile invocate în art. 10 Cod de procedură penală

inclusiv prevederile art. 6 CEDO;

- declarațiile părții vătămate vin în contradicție cu probele prezentate și

administrate în dosarul examinat, astfel, verificând comunicarea telefonică

din 12.08.2019, a stabilit că Grebănos Serghei a apelat la poliție la orele 14:25,

însă în descrierile medicale prezente în raportul de expertiză se observă că

Grebănos Serghei la aceeași oră și anume 14:25 este deja examinat de către

medici;

- prima instanță nu a analizat declarațiile inculpatului în coroborare cu

alte probe din dosar, or, în cazul în care a și avut loc o bătaie între 2 persoane,

era evident că pe corpul lui Grebănos Serghei urmau să fie și alte leziuni, în

cazul nostru inițial la Grebănos Serghei i-a fost depistată fractura coastei a

VII-a pe linia claviculară fără deplasare, apoi această leziune să dispară și

deja ultimului iau fost fracturate doar coastele VII și VIII pe stânga.

- procurorul Cebanciuc Alexandru la 06.11.2019 neîntemeiat și ilegal l-a

pus sub acuzație pe Furtuna Vladimir, or, la data de 06.11.2019 organul de

urmărire penală în baza raportului de expertiză judiciară nr. 201929D0119 din

13.09.2019, întocmit de medicul legist Rusu Nicolai, care a constatat la

numitul Grebănos Serghei fracturi vechi cu formarea colosului osos la nivelul

coastelor VII și VIII pe stânga, acestea nu pot data din 12.07.2019, iar

vechimea lor, nu poate fi stabilită și nu se supune calificării medico-legale, în

loc să-l scoată pe ultimul de sub urmărire penală în conformitate cu

prevederile art. 275 pct. 3) Cod de procedură penală, îl acuză de comiterea

unei fapte, neavând în acest sens, probele necesare. Procurorul a pus la baza

învinuirii raportul de constatare medico-legală nr. 201929P0457 din

15.07.2019, care a fost efectuat până la pornirea procesului penal, fapt ce nu

poate servi în calitate de probă, deoarece a fost dobândit până la începerea

urmării penale, iar în procesul penal nu pot fi admise ca probe și prin urmare,

se exclud din dosar, nu pot fi prezentate în instanța de judecată și nu pot fi

4

puse la baza sentinței sau a altor hotărâri judecătorești datele care au fost

obținute cu încălcări esențiale de către organul de urmărire penală a

dispozițiilor Codului de procedură penală. Procurorul Cebanciuc Alexandru

prin emiterea acestei ordonanțe în lipsă de probe, a urmărit acoperirea

omisiunilor admise pe parcursul urmăririi penale de a efectua acțiunile

necesare într-un termen stabilit;

- la 05.11.2019 a expirat termenul de 3 luni de zile în care Furtuna

Vladimir s-a aflat în calitate de bănuit, iar conform prevederilor art. 63 alin.

(2) pct. 3) alin. (5) Cod de procedură penală, organul de urmărire penală nu

este în drept să mențină în calitate de bănuit persoana în privința căreia a fost

dată o ordonanță de recunoașteri în această calitate - mai mult de 3 luni, iar

cu acordul Procurorului General și al adjuncților săi - mai mult de 6 luni.

Drept urmare procurorul Alexandru Cebanciuc a emis ordonanța de punere

sub învinuire, doar cu scopul de a nu admite încălcarea termenelor

menționate supra, ultimul însă nu a ținut cont de faptul că emiterea unei

ordonanțe de punere sub învinuire are loc numai după cercetarea sub toate

aspectele a circumstanțelor cauzei, iar la acea etapă organul de urmărire

penală nu dispunea de probe suficiente pentru a constata că fapta lui Furtuna

Vladimir întrunește elementele infracțiunii prevăzute de art. 152 alin. (1) Cod

penal, or, după cum a menționat, în baza raportului de expertiză judiciară nr.

201929D0119 din 13.09.2019 numitului Grebănos Serghei nu i-a fost fracturată

coasta VI pe linia claviculară fără deplasare, acesta nu prezenta careva leziuni

corporale recente, leziuni care au putut fi provocate de Furtuna Vladimir;

- atât în cadrul urmăririi penale, cât și al cercetării judecătorești nu s-au

administrat suficiente probe ce ar demonstra vinovăția lui Furtuna Vladimir

în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 152 alin. (1) Cod penal.

2020, apelul avocatului Cebotari Vitalii și a inculpatului Furtuna Vladimir au

fost respinse ca nefondate, apelul procurorului și apelul părții vătămate

Grebănos Serghei, au fost admise, cu casarea sentinței în latura civilă în

partea ce ține de prejudiciul moral, rejudecată cauza în această parte și emisă

o nouă hotărâre prin care:

A fost dispusă încasarea de la Furtuna Vladimir în beneficiul lui

Grebănos Serghei, prejudiciul moral în mărime de 20 000 (douăzeci mii) lei.

În rest dispozițiile sentinței au fost menținute fără modificări.

3.1 În motivarea soluției emise, instanța de apel a menționat că, prima

instanță a stabilit în mod corect situația de fapt și vinovăția inculpatului

Furtuna Vladimir, care a fost dovedită cu certitudine și fără echivoc, dând

faptei săvârșite încadrarea juridică corespunzătoare materialului probator

administrat. Aceste împrejurări au fost constatate de către instanța de apel

5

din totalitatea de probe acumulate la cauza penală, instanța stabilind că

acestea au fost corect apreciate, respectându-se prevederile art. 101 Cod de

procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și

veridicității ei, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al

coroborării lor.

Instanța de apel reținând declarațiile inculpatului și a părții vătămate, a

apreciat că deși inculpatul Furtuna Vladimir nu a recunoscut vina în

comiterea infracțiunii incriminate, vinovăția acestuia în comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 152 alin. (1) Cod penal se confirmă prin următoarele probe,

care sunt pertinente, concludente, utile și veridice și coroborează între ele,

cum sunt: plângerea părții vătămate Grebănos Serghei din 25.08.2019 (f.d. 19);

comunicare telefonică R-2, nr. 4612 din 12.07.2019 de la Grebănos Serghei care

a anunțat că la data de 12.07.2019 la intrare în oraș a fost agresat fizic de către

Furtuna Vladimir (f.d. 21); procesul-verbal de cercetare la fața locului din

25.07.2019 (f.d. 23-25); procesul-verbal de cercetare la fața locului din

09.08.2019, unde este descris automobilul de model „Mercedes Sprinter”, ce

aparține lui Furtuna Vladimir (f.d. 26-30); raportul de expertiză judiciară nr.

201904X0194 din 13.12.2019, conform căruia, din datele documentelor

medicale prezentate, la cet. Grebănos Serghei s-a depistat fractura consolidată

a coastelor VII și VIII din stânga, pe linia claviculară, care a fost produsă la

acțiunea traumatică a unui corp dur, contondent, prin mecanism de lovire,

conform descrierii CT din 10.09.2019, are o vechime de două (2) luni și mai

mult. Fracturile menționate au generat dereglarea sănătății de lungă durată și

conform acestui criteriu se califică ca vătămare corporală medie. Comisia

medico-legală constată că executarea tehnică a clișeului radiologie a cutiei

toracice nr. 5194 din 12.07.2019, este necalitativă, din care motiv nu este

posibil de a expune despre prezența sau lipsa fracturilor costale. Luând în

considerație localizarea anatomică a fracturilor depistate la examinarea prin

CT (linia claviculară din stânga), producerea lor în circumstanțele indicate de

către partea vătămată, nu se exclude. Poziția agresorului față de partea

vătămată în momentul cauzării fracturilor ar putea fi diferită (oarecare), dar

cu condiția că regiunea fracturii (partea anterioară, stânga a cutiei toracice),

era accesibilă obiectului vulnerant. Piciorul și pumnul posedă caracteristice

unui obiect dur contondent. Provocarea leziunilor corporale sub forma

fracturii coastelor VII și VIII din stânga pe linia claviculară, în rezultatul

căderii propriu zise a corpului este puțin probabilă. Cauzarea fracturii a

coastelor VII și VIII din stânga de sine stătător (cu mâna proprie) se exclude.

După cauzarea leziunilor corporale, partea vătămată putea să se deplaseze și

să conducă mijlocul de transport. Tomografia computerizată a cutiei toracice

din 10.09.2019 pe numele Grebănos Serghei, a fost examinată suplimentar de

6

către imagist radiolog Condrean Silviu și s-a constatat că timpul producerii

fracturii constituie 2 luni și mai mult, ceea ce nu exclude apariția lor în timpul

indicat în ordonanță (12.07.2019) (f.d. 64-68).

Instanța de apel a considerat că prima instanță a analizat obiectiv

cumulul de probe prin prisma art. 101 Cod procedură penală, din punct de

vedere al pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării lor, care în

ansamblu, dovedesc fără echivoc vinovăția inculpatului Furtuna Vladimir în

săvârșirea infracțiunii prevăzute la art. 152 alin. (1) Cod penal, cu indicii de

calificare: vătămarea intenționată medie a integrității corporale și a sănătății, care

nu este periculoasă pentru viață și nu a provocat urmările prevăzute la art. 151, dar

care a fost urmată de o dereglarea îndelungată a sănătății.

La capitolul individualizării pedepsei penale, instanța de apel a

evidențiat că prima instanță la stabilirea categoriei pedepsei, corect a aplicat

prevederile legale și în conformitate cu prevederile articolelor 7, 75 Cod

penal, a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de

personalitatea celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori

agravează răspunderea, precum și scopul pedepsei aplicate asupra corectării

și reeducării vinovatului. Conform art. 16 Cod penal, infracțiunea săvârșită

de către Furtuna Vladimir, se atribuie la categoria infracțiunilor mai puțin

grave. Instanța de apel a respins argumentele expuse de procuror în

conținutul apelului privind executarea de către inculpat a unei pedepse reale

sub formă de închisoare, deoarece acest argument contravine

circumstanțelor, în special faptului că inculpatul a săvârșit pentru prima dată

o infracțiune mai puțin gravă pentru ce instanța a considerat posibilă

corectarea lui fără aplicarea celei mai aspre pedepse, astfel prima instanță

corect a stabilit aplicabilitatea prevederilor art. 90 Cod penal.

Instanța de apel nu a stabilit nici un temei de a interveni în soluția primei

instanțe în partea individualizării pedepsei penale, careva circumstanțe care

să caracterizeze negativ personalitatea inculpatului, circumstanțe agravante

la caz nu au fost stabilite, astfel că pedeapsa penală aplicată de prima instanță

este legală, întemeiată și echitabilă, atât pentru reeducarea inculpatului, cât și

pentru menținerea ordinii de drept.

Referitor la argumentul avocatului privind dispunerea efectuării unei

expertize medico-legale suplimentare prin intermediul comisiei rogatorii în

privința părții vătămate Grebănos Serghei, instanța de apel a menționat că

din conținutul apelului înaintat se conclude doar dezacordul părții apărării

asupra concluziilor medico-legale, fiind înaintate solicitări pe motive

neîntemeiate și formale indicându-se despre înlăturarea unor dubii referitor

la soluția expusă în raportul de expertiză medico-legală în comisie, însă fără a

fi evidențiată necesitatea verificării circumstanțelor, or, raportul de expertiză

7

judiciară nr. 201904X0194 din 13.12.2019 prevalează în raport cu celelalte

expertize și este apreciat ca fiind o probă veridică, concludentă și pertinentă

fiind executată în comisie din experții judiciari Chirii Corbu, Lungu Eduard și

raportorul Capcelea Victor care a fost și audiat în cadrul ședinței de judecată

în prima instanță. Astfel, în opinia instanței de apel, raportul menționat în

coroborare cu celelalte probe scrise, demonstrează vinovăția inculpatului, iar

temei pentru a pune la îndoială veridicitatea raportului menționat nu a fost

constatat.

Cu referire la argumentele părții apărării privind procedura de calcul a

termenelor stabilite în art. 63 alin. (2) pct. (3) Cod de procedură penală,

instanța de apel cu referire la art. 231 Cod de procedură penală, a evidențiat

că sub aspectul vizat deja soluțiile Curții Constituționale analizate în

conținutul avizului din 09.06.2019 emis pe sesizarea nr.114f/2019 și avizului

din 09.06.2019 emis pe sesizarea 8 nr. 113f/2019 în care s-a expus la termenul

de 3 luni ca termen de 90 zile, revizuite și anulate prin Hotărârea pentru

revizuire din 15.06.2019.

Cu referire la acțiunea civilă înaintată în speță, instanța de apel a

concluzionat că prima instanță eronat a stabilit cuantumul prejudiciului

moral cauzat părții vătămate, și reiterând prevederile art. 219, 221 Cod

procedură penală, art. 2036-2037 Cod Civil, și analizând raportul de

constatare nr. 201929P0457 din 15 iulie 2019, dar și raportul de expertiză

judiciară nr. 201904X0194 din 13 decembrie 2019, prin care se atestă că la

partea vătămată Grebănos Serghei au fost constatate vătămări corporale

medii, a concluzionat că suma de 5 000 lei nu este echitabilă în raport cu

suferințele fizice și psihice suportate de partea vătămată și nu constituie o

satisfacție echitabilă pentru repararea prejudiciului moral cauzat. În sensul

respectiv, reieșind din prevederile legale, raportându-le la circumstanțele

comiterii faptei și impactul asupra părții vătămate, consecințele survenite,

atât pe plan fizic, cât și psihic, ținând cont și de explicațiile reclamantului la

formarea cuantumului prejudiciului moral solicitat, instanța de apel a statuat

că suma de 20 000 lei, cu titlu de prejudiciu moral, este echitabilă și

proporțională în raport cu suferințele fizice și psihice care au fost provocate

părții vătămate Grebănos Serghei în urma acțiunilor infracționale ale

inculpatului.

- procurorul în Procuratura de circumscripție Bălți, Lisnic Elena, prin

care, invocând prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) și 10) Cod de procedură

penală, solicită casarea deciziei instanței de apel, cu dispunerea rejudecării

cauzei;

- avocatul Bot Alexandru în numele inculpatului Furtuna Vladimir, prin

8

care, invocând prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) și 8) Cod de procedură

penală, solicită casarea deciziei instanței de apel și a încheierilor de

respingere a cererilor de numire a expertizei suplimentare, de audiere a

martorului Burlacu Gheorghe, precum și de ridicare a excepției de

neconstituționalitate, cu dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași

instanță de apel, în alt complet de judecată.

4.1 În motivarea recursului declarat, procurorul menționează că,

pedeapsa stabilită inculpatului Furtuna Vladimir este prea blândă și

neechitabilă în raport cu circumstanțele cauzei și personalitatea acestuia, or,

instanțele nu au ținut cont de caracterul social periculos al faptei comise, de

consecințele care au survenit în urma comiterii infracțiunii inclusiv și de

faptul că acesta vina în cele incriminate nu o recunoaște, nu a restituit paguba

cauzată părții vătămate. Consideră că, nu pot fi reținute argumentele

instanțelor în sensul aplicării prevederilor art. 90 Cod penal, or, circumstanța

reținută în cadrul individualizării pedepsei, cum ar fi, săvârșirea pentru

prima dată a unei infracțiuni mai puțin grave nu îndreptățește aplicarea unei

pedepse neprivative de libertate.

4.2 Avocatul Bot Alexandru în numele inculpatului Furtuna Vladimir, a

depus recurs ordinar prin intermediul poștei electronice, în motivarea căruia

a menționat că:

- instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în

apel, precum și nu au fost întrunite elementele infracțiunii;

- atât în prima instanță, cât și în instanța de apel s-a obiectat că

transmiterea în gestiune a cauzei penale nr. 2019320312 de la OUP Gordiciuc

Mihail, la OUP Zaharii Tatiana s-a efectuat cu încălcarea prevederilor art. 56

Cod de procedură penală. Drept urmare toate actele procedurale care au fost

efectuate de către OUP Zaharii Tatiana sunt lipsite de forță juridică, fiind

lovite de nulitate absolută, astfel urmează a fi declarate nule, nu pot fi puse la

baza sentinței sau a altor hotărâri judecătorești;

- în sentința contestată nu se regăsește în calitate de probă expertiza

judiciară nr. 201929D0119 din 13.09.2019, întocmită de medicul legist Rusu

Nicolai, care a constatat la numitul Grebănos Serghei fracturi vechi cu

formarea colosului osos la nivelul coastelor VII și VIII pe stânga, acestea nu

pot data din 12.07.2019, iar vechimea lor, nu poate fi stabilită și nu se supune

calificării medico-legale;

- pentru a efectua o claritate în cazul examinat și a exclude toate dubiile,

care în prezentul dosar sunt în exces, este oportună dispunerea efectuării

unei expertize medico-legale suplimentare la Institutul Național de Medicină

Legală „Mina Minovici”;

- procurorul a pus la baza învinuirii raportul de constatare medico-legală

9

nr. 201929P0457 din 15.07.2019, care a fost efectuat până la pornirea

procesului penal fapt ce nu poate servi în calitate de probă, deoarece a fost

dobândit până la începerea urmării penale;

- urmărirea penală a fost pornită „in personam”, ordonanța privind

pornirea urmăririi penale din 25.07.2019, nu însă pe careva fapte sau

circumstanțe „in rem". În ordonanța de pornire a urmăririi penale din

25.07.2019 (f.d. 1), se indică în mod expres, pornirea urmăririi penale în

privința lui Furtuna Vladimir, bănuit în comiterea infracțiunii prevăzute la

art. 152 alin. (1) Cod penal. Pe cale de consecință, bănuitului Furtuna

Vladimir, urma a-i fi comunicată ordonanța de recunoaștere în calitate de

bănuit la cel târziu 30.07.2019, însă din textul ordonanței de recunoaștere în

calitate de bănuit (f.d. 100) deducem că aceasta s-a realizat abia la data de

06.08.2019. Respectiv, calitatea de bănuit în privința lui Furtuna Vladimir, a

încetat de drept, ca urmare a expirării termenelor prescrise de alin. (11) art. 63

Cod de procedură penală. Emiterea cu întârziere a ordonanțelor privind

recunoașterea lui Furtuna Vladimir, în calitate de bănuit și învinuit, prezintă

o încălcare esențială a legii procesuale penale, care afectează drepturile și

interesele legitime ale recurentului, iar în baza art. 251 Cod de procedură

penală, devin nule toate celelalte acte procedurale de la urmărirea penală.

Obiecțiile de aplicabilitate a art. 63 alin. (11) Cod de procedură penală au

rămas fără răspuns din partea instanței de apel;

- prin respingerea cererii de ridicare a excepției de neconstituționalitate,

instanța de apel se face culpabilă de violarea dreptului la un proces echitabil,

care presupune inter alia și accesul apelantului Furtuna Vladimir la instanța

de jurisdicție constituțională.

pentru admiterea recursului declarat de procuror ca fiind întemeiat și

respingerea recursului declarat de către partea apărării, întrucât este

neîntemeiat, inculpatului urmând a-i fi aplicată o pedeapsă cu executare

reală.

august 2021, au fost respinse, ca inadmisibile, recursurile ordinare declarate

de către procurorul în Procuratura de Circumscripție Bălți, Lisnic Elena și de

către avocatul Bot Alexandru în numele inculpatului, cu menținerea deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 24 noiembrie 2020, în cauza

penală în privința lui Furtuna Vladimir.

6.1 În argumentarea soluției, instanța de recurs ordinar, având în vedere

argumentele din recurs procurorului a constatat că, instanța de apel a

apreciat corect circumstanțele de fapt și de drept la stabilirea pedepsei

inculpatului, în strictă conformitate cu prevederile articolelor 61, 75, 90 Cod

10

penal, și-a argumentat hotărârea în sensul menținerii aplicării art. 90 Cod

penal, corect ajungând la concluzia că corectarea și reeducarea inculpatului

este posibilă fără izolarea acestuia de societate și va atinge scopul restabilirii

echității sociale, iar în speță nu s-au atestat erori de drept, care ar servi drept

temei de implicare a instanței de recurs în sensul casării deciziei contestate.

Cu referire la recursul ordinar declarat de către avocatul Bot Alexandru

în numele inculpatului, instanța de recurs ordinar a constatat că recursul

declarat nu întrunește condiții prevăzute de art. 430 Cod de procedură

penală, deoarece nu este semnat de către avocat.

Instanța de recurs a constatat că la 21 ianuarie 2021, ora 23:16, pe adresa

electronică a Curții Supreme de Justiție a parvenit recursul ordinar declarat

de către avocatul Bot Alexandru în numele inculpatului Furtună Vladimir.

Potrivit mesajului recepționat, avocatul a atașat două fișiere: recursul și

dovada semnării electronice a documentului. Analizând actele parvenite în

adresa instanței de recurs, Colegiul penal lărgit a constatat că, deși avocatul

anexează confirmarea că documentul cu denumirea

recurs_CSJ_Furtuna_V.semnat.PDF este semnat electronic, totuși la mesajul

transmis pe adresa electronică a instanței a fost atașat un recurs care nu

conține semnătură electronică, or, documentul atașat reprezintă o copie

scanată a recursului cu semnătura olografă a avocatului. Totodată, în urma

verificării pe Portalul Serviciului guvernamental de semnătură electronică

https://msign.gov.md/#/, s-a constatat că „documentul cu denumirea

recurs_CSJ_Furtuna_V.semnat.PDF nu conține semnături”.

Având în vedere prevederile legale, Colegiul penal lărgit a ajuns la

concluzia că recursul anexat de către avocatul Bot Alexandru în numele

inculpatului Furtună Vladimir, reprezintă un document electronic

autenticitatea căruia nu poate fi verificată, deoarece nu este semnat cu

semnătura electronică autentică a semnatarului indicat în document.

avocatul Bot Alexandru în numele condamnatului Furtuna Vladimir, care

invocând temeiul prevăzut la art. 453 alin.(1) Cod de procedură penală,

solicită admiterea recursului casarea, deciziei Curții de Apel Bălți din

24.11.2020 cât și a decizie Curții Supreme de Justiție din 10.08.2021 cu

dispunerea remiterii la rejudecare a cauzei la Curtea de 12 Apel Bălți în alt

complet de judecată, invocând aceleași argumente din recursul ordinar.

Suplimentar avocatul indică:

- concluzia colegiului este una vădit eronată în condițiile în care fișierul

„recurs_CSJ_Furtuna_V.semnat.PDF” pe site-ul www.msign.gov.md,, nici nu

a fost anexat la scrisoarea de e-mail expediată în data de 21 ianuarie 2021, ora

23:16. Or, din materialele dosarului se atestă că, la acel e-mail a fost atașat un

11

fișier diferit ca denumire față de cel cu care operează textul deciziei Curții

Supreme de Justiție din 10.08.2021. În speță, la mail-ul din 21.01.2021 a fost

anexat fișierul PDF cu denumirea „recurs_CSJ_Furtuna_V_semnat” și nu

fișierul întitulat „recurs_CSJ_Furtuna_V.semnat”. Respectiv, la verificarea

fișierului „recurs_CSJ_Furtuna_V_semnat.PDF” prin intermediul site-ului

www.msign.gov.md, se atestă fără echivoc că respectivul a fost semnat

corespunzător de către subsemnatul Bot Alexandru cu aplicarea semnăturii

electronice avansate calificate;

- mai mult decât atât, verificarea alternativă a fișierului

„recurs_CSJ_Furtuna_V_semnat.PDF” prin intermediul programului

MoIdSign Desktop Suite, gestionat de Serviciul Tehnologia Informației și

Securitate Cibernetică, atestă din nou fără rezerve că respectivul document a

fost semnat de avocatul recurentului la data de 21.01.2021, ora 22:59:53;

- complementar, subsemnatul Bot Alexandru este titular al semnăturii

electronice avansate oferite de către operatorul de telefonie mobilă Orange

Moldova SA. Astfel, conform Condițiilor speciale de utilizare a serviciului

Semnătura Mobilă, și anume pct. 5.3, se atestă că semnătura electronică

aplicată prin intermediul Serviciului oferit de Orange Moldova SA

echivalează cu o semnătură electronică avansată calificată, producând

aceleași efecte juridice ca și semnătura olografă pe suport de hârtie, conform

prevederilor Legii nr. 91 din 27.06.2014 privind semnătura electronică și

documentul electronic;

- reieșind din cele constatate și anume că Colegiul penal lărgit a verificat

semnarea corespunzătoare a unui alt fișier decât acela, care conține recursul

formulat împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 24.11.2020, a rezultat un

viciu fundamental care a dus la soluție greșită a instanței de recurs.

2022, a fost admis recursul în anulare declarat de către avocatul Bot

Alexandru în numele condamnatului Furtuna Vladimir, casată parțial decizia

Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 10 august 2021, în

partea respingerii, ca inadmisibil a recursului declarat de către avocatul Bot

Alexandru în numele inculpatului, în cauza penală privindu-l pe Furtuna

Vladimir, cu dispunerea rejudecării cauzei în această parte, la etapa judecării

recursului ordinar, de către Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de

Justiție. În rest prevederile deciziei Colegiului penal lărgit al Curții Supreme

de Justiție din 10 august 2021 au fost menținute.

8.1 În motivarea soluției adoptate, instanța de recurs în anulare, aplicând

metoda confruntării argumentelor deciziei instanței de recurs din 10 august

2021 cu argumentele recursului în anulare, a atestat că, instanța de recurs

ordinar, judecând recursul ordinar declarat de către apărare, eronat a reținut

12

că, recursul nu este semnat. Or, din confirmarea extrasă de pe site-ul

www.msign.gov.md, instanța a atestat că, recursul a fost semnat de către

subsemnatul Bot Alexandru, la data de 21 ianuarie 2021, ora 22:59:53 cu

aplicarea semnăturii electronice avansate calificate.

Astfel, instanța de recurs în anulare a constatat prezența viciului

fundamental în cadrul procedurii precedente care a afectat hotărârea atacată,

din care considerente, a ajuns la concluzia casării parțiale a deciziei

Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție din 10 august 2021, în partea

respingerii, ca inadmisibil a recursului declarat de către avocatul Bot

Alexandru în numele inculpatului, cu dispunerea rejudecării cauzei, la etapa

judecării recursului ordinar, de către Colegiul penal lărgit al Curții Supreme

de Justiție.

numele inculpatului, în baza materialelor dosarului și motivelor invocate,

Colegiul penal lărgit concluzionează că acesta urmează a fi respins ca

inadmisibil, din următoarele considerente.

Potrivit art. 434 Cod de procedură penală, judecând recursul declarat

împotriva deciziei instanței de apel, Colegiul lărgit al Curții Supreme de Justiție

verifică legalitatea hotărârii atacate pe baza materialului din dosarul cauzei ținând

seama, după caz, de opinia părților expusă în referință ori în ședință, dacă au

participat la ea, și se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în recurs.

În conformitate cu prevederile art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură

penală, judecând recursul, instanța este în drept să-l respingă, ca inadmisibil, cu

menținerea hotărârii atacate, în cazul în care se constată că recursul nu este

întemeiat legal (este nefondat). Recursul este nefondat atunci când hotărârea

atacată este legală, întemeiată și motivată.

Potrivit art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs

examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute în art. 427 din Codul de

procedură penală.

Reieșind din conținutul recursului declarat, Colegiul penal lărgit atestă,

că titularul acestuia invocă în calitate de temeiuri pentru casarea deciziei

instanței de apel pct. 6) și 8) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală,

referindu-de la situațiile în care, instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor

motivelor invocate în apel și nu au fost întrunite elementele infracțiunii.

Verificând legalitatea hotărârii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal

lărgit reține că temeiurile invocate de recurent nu s-au confirmat în urma

cercetării materialelor cauzei, invocând în acest context următoarele.

Referitor la temeiul de recurs invocat de avocatul Bot Alexandru în

numele inculpatului, prin prisma art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură

penală, Colegiul penal lărgit constată că, temeiul menționat nu și-a găsit

13

confirmare, dat fiind faptul că, instanța de apel la examinarea cauzei a

respectat prevederile art. 414, 415, 417 alin. (8) Cod de procedură penală,

hotărârea cuprinzând motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată și

instanța de apel s-a pronunțat asupra tuturor motivelor relevante invocate în

apelul apărării.

Colegiul mai constată că, temeiul la care se referă autorul recursului nu

persistă în cauză, deoarece, instanța de apel la adoptarea soluției de

menținere a sentinței primei instanțe în latura penală, prin care Furtuna

Vladimir a fost recunoscut vinovat de săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art.

152 alin. (1) Cod penal, a respectat prevederile legale, adoptând o soluție

corectă și întemeiată. Totodată, instanța de recurs apreciază, că decizia

instanței de apel cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, în care s-a

expus asupra argumentelor din apel, iar argumentele pe care instanța de apel

le-a expus în partea descriptivă a deciziei, echivalează cu o motivare

conformă rigorilor și exigențelor din art. 6 CEDO.

Materialele cauzei denotă că, instanța de apel corect a constatat că

Furtuna Vladimir prin acțiunile sale intenționate a săvârșit vătămarea

intenționată medie a integrității corporale și a sănătății, care nu este periculoasă

pentru viață și nu a provocat urmările prevăzute de art. 151, dar care a fost urmată

de dereglarea îndelungată a sănătății, infracțiune prevăzută de art. 152 alin. (1)

Cod penal.

Potrivit art. 113 alin. (1) Cod penal, se consideră calificare a infracțiunii

determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele faptei

prejudiciabile săvârșite și semnele componenței infracțiunii, prevăzute de norma

penală. Acest temei include cazurile când nu a fost stabilită fapta care corespunde

elementelor constitutive ale infracțiunii, nici mijloacele de probă prin intermediul

cărora s-au constatat elementele constitutive, ori când nu au fost stabilite faptele care

invocă circumstanțele atenuante și agravante ale infracțiunii.

La acest capitol, Colegiul penal menționează că, sub aspectul situației de

„neîntrunire a elementelor infracțiunii”, se înțeleg acele cazuri când s-a

produs condamnarea persoanei, însă acțiunile acesteia nu întrunesc

elementele constitutive ale infracțiunii respective (persoana nu este subiect al

acestei infracțiuni, lipsește latura obiectivă sau subiectivă, sau legătura

cauzală dintre acestea).

Verificând probatoriul administrat în cauză prin prisma opiniei

recurentului, precum că, probele prezentate de acuzatorul de stat nu

demonstrează vinovăția acestuia, Colegiul penal lărgit o consideră ca

neîntemeiată.

Instanța de apel, respectând prevederile art. 414, 417 alin. (1) pct. 7), 8)

Cod de procedură penală, a supus unei verificări minuțioase toate probele

14

administrate și a conchis asupra temeiniciei soluției pronunțate de prima

instanță, expusă mai sus, deoarece argumentele apărării nu și-au găsit

confirmare în ședința de judecată.

La acest capitol, Colegiul constată că prima instanță, conform

prevederilor art. 314 Cod de procedură penală, judecînd cauza, a cercetat

nemijlocit, sub toate aspectele probele prezentate de părți, declarațiile

inculpatului Furtuna Vladimir, ale părții vătămate Grebănos Serghei, a

cercetat actele cauzei (plângerea părții vătămate Grebănos Serghei din

25.08.2019, comunicare telefonică R-2, nr. 4612 din 12.07.2019 de la Grebănos

Serghei, procesele-verbale de cercetare la fața locului din 25.07.2019 și din

09.08.2019, raportul de expertiză judiciară nr. 201904X0194 din 13.12.2019), pe

care le-a apreciat în mod obiectiv, argumentând de ce au fost considerate

veridice aceste probe, coroborate una cu alta, au format convingerea

instanțelor că vinovăția inculpatului Furtuna Vladimir în săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 152 alin. (1) Cod penal, referitor la existența

elementelor constitutive ale infracțiunii, a fost dovedită.

Conform art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând

apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor examinate

de prima instanță, conform materialelor din dosar, poate administra, la cererea

părților orice probe noi și poate da o nouă apreciere probelor din dosar.

Colegiul penal constată că, instanța de apel, judecând cauza, a cercetat

nemijlocit, sub toate aspectele probele prezentate de părți, obiectiv le-a

apreciat și analizat conform prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, ce

au format convingerea instanței că vinovăția inculpatului Furtuna Vladimir

în comiterea infracțiunii de vătămare intenționată medie a integrității

corporale și a sănătății a fost dovedită integral.

Colegiul constată că, instanțele de fond și-au întemeiat concluzia privind

vinovăția lui Furtuna Vladimir și prin prisma concluziilor din raportul de

expertiză judiciară nr. 201904X0194 din 13.12.2019, prin care au fost stabilite

gravitatea leziunilor corporale la cet. Grebănos Serghei, modalitatea de

provocare a lor și timpul producerii.

Cît privește argumentul părții apărării, că în sentință nu se regăsește în

calitate de probă expertiza judiciară nr. 201929D0119 din 13.09.2019 și că

procurorul a pus la baza învinuirii raportul de constatare medico-legală nr.

201929P0457 din 15.07.2019, Colegiu penal lărgit atestă că instanțele corect au

reținut la caz concluziile formulate de o comisie de experți în raportul de

expertiză judiciară nr. 201904X0194 din 13.12.2019. Instanțele de fond

analizând această expertiză în coroborare cu celelalte probe, just și întemeiat

a recunoscut a vinovăția lui Furtuna Vladimir de comitere a infracțiunii

prevăzute de art. 152 alin. (1) Cod penal.

15

Totodată, în dezbaterea argumentului recurentului, precum că raportul

de constatare medico-legală nr. 201929P0457 din 15.07.2019 efectuat până la

pornirea procesului penal, nu poate servi în calitate de probă, deoarece a fost

dobândit până la începerea urmării penale, Colegiul penal lărgit statuează că

acest raport nu a fost reținut în calitate de probă de către instanțele de

judecată, acest document se regăsește printre actele prezentat comisiei de

experți, care ulterior au fost examinate în raportul de expertiză judiciară nr.

201904X0194 din 13.12.2019 (f.d. 52, 64-68, Vol. I).

Totodată, Colegiul penal lărgit atrage atenție recurentului asupra

faptului că, ținând cont de prevederile articolelor 142-153 Cod de procedură

penală până la începerea urmăririi penale nu poate fi dispusă și efectuată

expertiza, însă, din momentul sesizării sau autosesizării, până la emiterea

ordonanței de începere a urmăririi penale, organul de urmărire penală poate

efectua acțiuni procesuale prin care nu este adusă atingere drepturilor

părților, printre care și constatarea medico-legală. Acțiunea respectivă se

poate desfășura fără antrenarea făptuitorului.

Sub acest aspect, Colegiul penal lărgit constată că, judecând apelurile

declarate și verificând probele în ședința de judecată, instanța de apel a

motivat detaliat și clar soluția adoptată în urma propriei analize și examinări

coroborate a probelor ce au servit ca temei pentru soluționarea laturii penale

a cauzei, expunându-se argumentat din care motive a ajuns la concluzia de

vinovăție și condamnare a lui Furtuna Vladimir.

Cu referire la argumentul recurentului, precum că urmărirea penală a fost

pornită „in personam”, Colegiul penal lărgit constată, că prin ordonanța

Ofițerului superior de urmărire penală al SUP IP Soroca din 25.07.2019 s-a

dispus:

„Începerea urmăririi penale conform semnelor infracțiunii prevăzute de art. 152

alin. (1) Cod penal”, adică „in rem” (f.d. 1, Vol. I).

Colegiul penal lărgit constată că ordonanța dată nu conține o bănuială

rezonabilă privind comiterea unei infracțiuni de o anumită persoană, în

partea descriptivă, în mod expres nu s-a menționat că Furtuna Vladimir ar fi

fost bănuit de comiterea infracțiunii prevăzute la art. 152 alin. (1) Cod penal,

așa cum invocă recurentul, iar calitatea de bănuit cet. Furtuna Vladimir a

obținut-o deja la data de 06.08.2019 (Ordonanța de recunoaștere a persoanei în

calitate de bănuit din 06.08.2019, f.d. 100, Vol. I).

Totodată, Colegiul observă că din data începerii urmăririi penale

(25.07.2019) până la data recunoașterii lui Furtuna Vladimir în calitate de

bănuit (06.08.2019), de către organul de urmărire penală nu au fost efectuate

acțiuni procedurale, care ar crea repercusiuni importante asupra situației cet.

16

Furtuna Vladimir, nu au fost efectuate percheziții și nu s-au ridicat obiecte de

la ultimul, nu i-au fost blocate conturi sau aplicate sechestre.

Prin ordonanța procurorului în Procuratura r-lui Soroca Cebanciuc

Alexandru din 06.11.2019 s-a dispus:

„Punerea lui Furtuna Vladimir… sub învinuire pentru săvârșirea infacțiunii

prevăzute de art. 152 alin. (1) Cod penal.” (f.d. 107, Vol. I).

Potrivit art. 63 alin. (2) pct. 3) Cod de procedură penală, organul de

urmărire penală nu este în drept să mențină în calitate de bănuit persoana în privința

căreia a fost dată o ordonanță de recunoaștere în această calitate – mai mult de 3 luni,

iar cu acordul Procurorului General și al adjuncților săi - mai mult de 6 luni.

Colegiul penal lărgit consideră nefondate criticile recurentului vis-a-vis

de încălcarea termenului de menținere a lui Furtuna Vladimir în calitate de

bănuit, ori, analizând materialele cauzei penale, se constată neîncălcarea

prevederilor art. 63 alin. (2) pct. 3) Cod de procedură penală și că instanța de

apel întemeiat a respins acest argument al părții apărării.

Mai mult decât atât, instanța de recurs atestă că partea apărării la faza de

urmărire penală, cît și în instanțele de judecată a înaintat un șir de cereri (de

numire a expertizei medico-legale suplimentare, de atragere și audiere a unor

martori, de ridicare a unor informații, ridicarea excepției de

neconstituționalitate (Vol. I: f.d. 114, 117, 139, 152-153, 161, 174, 186-188; Vol.

II: f.d. 1-6), asupra cărora atât procurorul prin ordonanțe, care ulterior nu au

fost contestate (f.d. 116, 119, 141), cât și instanțele de judecată prin încheieri

(Vol. I: f.d. 157-159, 176, 195-196; Vol. II: f.d. 11-15), s-au pronunțat, adoptând

soluții pe care instanța de recurs le susține.

În continuare, articolul 251 alin. (1)-(4) Cod de procedură penală prevede

următoarele: (1) încălcarea prevederilor legale care reglementează desfășurarea

procesului penal atrage nulitatea actului procedural numai în cazul în care s-a comis

o încălcare a normelor procesuale penale ce nu poate fi înlăturată decât prin anularea

acelui act. (2) Încălcarea prevederilor legale referitoare la competența după materie

sau după calitatea persoanei, la sesizarea instanței, la compunerea acesteia și la

publicitatea ședinței de judecată, la participarea părților în cazurile obligatorii, la

prezența interpretului, traducătorului, dacă sânt obligatorii potrivit legii, atrage

nulitatea actului procedural. (3) Nulitatea prevăzută în alin.(2) nu se înlătură în nici

un mod, poate fi invocată în orice etapă a procesului de către părți, și se ia în

considerare de instanță, inclusiv din oficiu, dacă anularea actului procedural este

necesară pentru aflarea adevărului și justa soluționare a cauzei (4) încălcarea oricărei

alte prevederi legale decât cele prevăzute în alin. (2) atrage nulitatea actului dacă a

fost invocată în cursul efectuării acțiunii – când partea este prezentă, sau la

terminarea urmăririi penale – când partea ia cunoștință de materialele

dosarului, sau în instanța de judecată – când partea a fost absentă la efectuarea

17

acțiunii procesuale, precum și în cazul în care proba este prezentată nemijlocit în

instanță.

În dezbaterea argumentului recurentului, precum că, transmiterea în

gestiune a cauzei penale la OUP Zaharii Tatiana s-a efectuat cu încălcarea

prevederilor art. 56 Cod de procedură penală, iar toate actele efectuate de acest ofițer

sunt lovite de nulitate, Colegiul penal lărgit relevă că invocarea nulităților

relative (în cazul dat) este restrânsă în anumite intervale de timp. Analizând

materialele cauzei, Colegiul penal lărgit atestă că partea apărării nu a invocat

dezacordul cu actele emise de către ofițerul de urmărire penală, Zaharii

Tatiana în termenul prevăzut de lege, ceea ce atrage tardivitatea excepției de

nulitate și acoperirea nulității și nu mai poate fi cerută de partea interesată la

etapa examinării recursului.

Raportând temeiurile invocate de recurent la motivarea deciziei instanței

de apel, Colegiul penal lărgit consideră că în speța examinată, decizia

instanței de apel corespunde tuturor prevederilor legii de procedură penală,

ea fiind legală și întemeiată, decizia atacată cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția, instanța de apel s-a pronunțat asupra tuturor temeiurilor

invocate în apel, au fost întrunite elementele infracțiunii prevăzute de art. 152

alin. (1) Cod penal, de care a fost recunoscut vinovat Furtuna Vladimir, iar

instanța de apel la examinarea cauzei a respectat prevederile articolelor 414 -

417 Cod de procedură penală, în legătură cu ce nu s-a constatat prezența

erorilor prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) și 8) Cod de procedură penală.

Mai mult, Colegiul penal lărgit conchide că temeiuri de a pune la

îndoială veridicitatea argumentelor instanței de apel în motivarea soluției

sale nu se identifică, pe care în virtutea corectitudinii lor și pentru a evita

repetări inutile, le acceptă și le însușește, fapt ce vine în corespundere cu

jurisprudența CtEDO, care în pct. 37 a hotărârii sale în cauza Albert vs.

România din 16.02.2010, statuează că art. 6 §1 din CEDO, deși obligă instanțele să

își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat

pentru fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994, pct. 61), cu toate

acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea

motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat

chestiunile esențiale supuse atenției sale.

În consecință, Colegiul penal lărgit, constatând că decizia instanței de

apel este legală, întemeiată și motivată, iar recursul este unul nefondat, și

conducându-se de prevederile art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură

penală, va decide asupra respingerii recursului declarat de către avocatul Bot

Alexandru în numele inculpatului, cu menținerea deciziei Colegiului penal al

Curții de Apel Bălți din 24 noiembrie 2020, în cauza penală în privința lui

Furtuna Vladimir.

18

procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E:

Respinge ca inadmisibil recursul ordinar declarat de către avocatul Bot

Alexandru în numele inculpatului, cu menținerea deciziei Colegiului penal al

Curții de Apel Bălți din 24 noiembrie 2020, în cauza penală în privința lui

Furtuna Vladimir XXXXXX.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată semnată la 28 februarie 2023 și pronunțată la 30 martie

2023.

Președinte Toma Nadejda

Judecători Boico Victor

Catan Liliana

Cobzac Elena

Guzun Ion

19