1ra-968/2022 — Art. 152 alin. 1 CP

Prin sentința Judecătoriei Soroca, sediul Central din 23 septembrie 2020, Furtuna Vladimir a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 152 alin. (1) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 2 (doi) ani. În baza prevederilor art. 90 Cod penal, a fost dispusă suspendarea executării pedepsei cu închisoare pe o perioadă de probațiune de 1 (un) an. A fost admisă parțial acțiunea civilă înaintată de către partea vătămată Grebănos Serghei, fiind dispusă încasarea de la Furtuna Vladimir în beneficiul lui Grebănos Serghei, suma de 1022 (o mie douăzeci și doi) lei, cu titlu de prejudiciu material și suma de 5000 (cinci mii) lei, cu titlu de prejudiciu moral, în total suma de 6022 (șase mii douăzeci și doi) lei. A fost dispusă încasarea de la Furtuna Vladimir în beneficiul statului, a cheltuielilor judiciare pentru efectuarea expertizelor în sumă de 8128 (opt mii una sută douăzeci și opt) lei. 1.

Pentru pronunțarea sentinței, prima instanță a constatat în fapt că, Furtuna Vladimir, la 12 iunie 2019, aproximativ la ora 14:00, aflându-se pe traseul situat la intrarea în s. Iorjnița, r-ul Soroca, pe fundalul conflictului avut cu cet. 1 Grebănos Serghei, având intenția și urmărind scopul provocării leziunilor corporale ultimului, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările lor și admițând în mod conștient survenirea acestor urmări, i-a aplicat ultimului mai multe lovituri cu pumnii peste diferite părți ale feței și toracelui, provocându-i conform raportului de expertiză judiciară nr. 201904X0194 din 13 decembrie 2019 fractura coastelor a VII și VIII din stânga pe linia claviculară, care a fost calificată ca vătămare corporală medie, după criteriul dereglării de sănătate de lungă durată. Prima instanță a stabilit că, prin acțiunile sale inculpatul Furtuna Vladimir a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 152 alin. (1) Cod penal, cu indicii calificativi: vătămarea intenționată medie a integrității corporale și a sănătății, care nu este periculoasă pentru viață și nu a provocat urmările prevăzute de art. 151, dar care a fost urmată de dereglarea îndelungată a sănătății. 2. Sentința a fost atacată cu apeluri de către: - procurorul în Procuratura raionului Soroca, Cebanciuc Alexandru, prin care a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care Furtuna Vladimir să fie recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 152 alin. (1) Cod penal și în baza acestei Legi, a-i stabili o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 3 ani, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis; încasarea de la inculpat în folosul statului a cheltuielilor judiciare în sumă de 8128 lei, iar acțiunea civilă înaintată de partea vătămată de a fi admisă; - partea vătămată Grebănos Serghei, prin care a solicitat casarea sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care inculpatul să fie recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 152 alin. (1) Cod penal, la o pedeapsă mai aspră, cu încasarea prejudiciului moral în sumă de 50 000 (cincizeci mii lei); - avocatul Cebotari Vitali și inculpatul Furtuna Vladimir, prin care au solicitat casarea încheierilor Judecătoriei Soroca din 09 iunie 2020 și 18 septembrie 2020, casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri prin care inculpatul Furtuna Vladimir să fie achitat, deoarece în acțiunile inculpatului nu s-a constatat existența faptei infracțiunii prevăzute de art. 152 alin. (1) Cod penal, cu respingerea acțiunii civile înaintate de către partea vătămată. 2.1 În conținutul cererii de apel depuse, procurorul a menționat că: - stabilirea unei pedepse cu aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal, este indezirabilă, deoarece are ca efect formarea unei practici vicioase, de sine încredere în rândul persoanelor condamnate pentru așa gen de infracțiuni și încurajează alte persoane la comiterea infracțiunilor de genul dat. Doar aplicarea unei pedepse reale cu închisoarea și anume în limitele solicitate de 2 acuzatorul de stat, are ca efect corectarea și reeducarea persoanelor ce au comis astfel de tipuri de infracțiuni. Totodată, stabilirea unei astfel de pedepse, ar crea o revoltă și nemulțumire din partea societății față de înfăptuirea actului de justiție și organele de drept, deoarece fapta de care este învinuit inculpatul este de o rezonanță social sporită, având o conotație enormă în societate; - faptul că Furtuna Vladimir a săvârșit pentru prima dată o infracțiune mai puțin gravă nu motivează prin sine aplicarea unei pedepse neprivative de libertate, deoarece nu reduce gradul și pericolul social al faptei incriminate ultimului. Ținând cont de atitudinea inculpatului față de fapta comisă, de faptul că acesta nu a restituit paguba cauzată părții vătămate, de faptul că a săvârșit o infracțiune contra vieții și sănătății persoanei, este necesară aplicarea unei pedepse sub formă de închisoare cu executarea reală a acesteia. 2.2. În motivarea apelului, partea apărării a menționat că: - în sentință nu se regăsește nici un motiv prin care probele prezentate de apărare în demersurile înaintate au fost respinse, fapt care urma în mod obligatoriu a fi descris în partea descriptivă a sentinței în conformitate cu prevederile art. 394 alin. (1) pct. 2) Cod de procedură penală. Astfel, prima instanță nu a infirmat și nici nu a confirmat veridicitatea probelor puse la baza învinuirii, probe pe care apărarea le consideră administrate cu încălcări esențiale a Codului de procedură penală; - transmiterea în gestiune a cauzei penale nr.2019320312 de la OUP Gordiiciuc Mihail, la OUP Zaharii Tatiana s-a efectuat cu încălcarea prevederilor art. 56 Cod de procedură penală. Astfel, cauza penală nominalizată a fost transmisă ilegal de la un ofițer de urmărire penală la altul. Drept urmare toate actele procedurale care au fost efectuate de către OUP Zaharii Tatiana sunt lipsite de forță juridică, fiind lovite de nulitate absolută, astfel urmează a fi declarate nule, nu pot fi puse la baza sentinței sau a altor hotărâri judecătorești, din motiv că OUP Zaharii Tatiana nu a avut împuterniciri legale pentru a exercita urmărirea penală în prezenta cauză penală; - prima instanță a pus la baza învinuirii probele administrate cu încălcări și anume procesul-verbal de ridicare din 06.02.2020 (f.d. 124) și procesul- verbal de examinare a obiectului din 10.02.2020 (f.d. 125) procese întocmite de OUP al SUP a IP Soroca, Zaharii Tatiana persoană care nu dispunea de împuterniciri legale de a efectua aceste acțiuni de urmărire penală; - în sentința contestată nu se regăsește în calitate de probă expertiza judiciară nr. 201929D0119 din 13.09.2019, întocmită de medicul legist Rusu Nicolai, care a constatat la numitul Grebănos Serghei fracturi vechi cu formarea colosului osos la nivelul coastelor VII și VIII pe stânga, acestea nu 3 pot data din 12.07.2019, iar vechimea lor nu poate fi stabilită și nu se supune calificării medicolegale. Astfel, expertiza în comisie nu substituie în nici un mod raportul de expertiză judiciară nr. 201929D0119 din 13.09.2019, întocmit de medicul legist Rusu Nicolai, iar prima instanță era obligată conform rigorilor Codului de procedură penală să se expună asupra acestui fapt și să aducă argumente din care motiv a ajuns la concluzia că raportul de expertiză efectuat în comisie are o valoare juridică dinainte stabilită, or, aceasta contravine prevederilor art. 101 Cod de procedură penală; - cu referire la concluzia primei instanțe că apărarea nu a indicat nici una din condițiile necesare în vederea numirii unei expertize medico-legale în comisie, apelantul a considerat-o ca fiind una părtinitoare care vine în contradicție cu 4 principiile invocate în art. 10 Cod de procedură penală inclusiv prevederile art. 6 CEDO; - declarațiile părții vătămate vin în contradicție cu probele prezentate și administrate în dosarul examinat, astfel, verificând comunicarea telefonică din 12.08.2019, a stabilit că Grebănos Serghei a apelat la poliție la orele 14:25, însă în descrierile medicale prezente în raportul de expertiză se observă că Grebănos Serghei la aceeași oră și anume 14:25 este deja examinat de către medici; - prima instanță nu a analizat declarațiile inculpatului în coroborare cu alte probe din dosar, or, în cazul în care a și avut loc o bătaie între 2 persoane, era evident că pe corpul lui Grebănos Serghei urmau să fie și alte leziuni, în cazul nostru inițial la Grebănos Serghei i-a fost depistată fractura coastei a VII-a pe linia claviculară fără deplasare, apoi această leziune să dispară și deja ultimului iau fost fracturate doar coastele VII și VIII pe stânga. - procurorul Cebanciuc Alexandru la 06.11.2019 neîntemeiat și ilegal l-a pus sub acuzație pe Furtuna Vladimir, or, la data de 06.11.2019 organul de urmărire penală în baza raportului de expertiză judiciară nr. 201929D0119 din 13.09.2019, întocmit de medicul legist Rusu Nicolai, care a constatat la numitul Grebănos Serghei fracturi vechi cu formarea colosului osos la nivelul coastelor VII și VIII pe stânga, acestea nu pot data din 12.07.2019, iar vechimea lor, nu poate fi stabilită și nu se supune calificării medico-legale, în loc să-l scoată pe ultimul de sub urmărire penală în conformitate cu prevederile art. 275 pct. 3) Cod de procedură penală, îl acuză de comiterea unei fapte, neavând în acest sens, probele necesare. Procurorul a pus la baza învinuirii raportul de constatare medico-legală nr. 201929P0457 din 15.07.2019, care a fost efectuat până la pornirea procesului penal, fapt ce nu poate servi în calitate de probă, deoarece a fost dobândit până la începerea urmării penale, iar în procesul penal nu pot fi admise ca probe și prin urmare, se exclud din dosar, nu pot fi prezentate în instanța de judecată și nu pot fi 4 puse la baza sentinței sau a altor hotărâri judecătorești datele care au fost obținute cu încălcări esențiale de către organul de urmărire penală a dispozițiilor Codului de procedură penală. Procurorul Cebanciuc Alexandru prin emiterea acestei ordonanțe în lipsă de probe, a urmărit acoperirea omisiunilor admise pe parcursul urmăririi penale de a efectua acțiunile necesare într-un termen stabilit; - la 05.11.2019 a expirat termenul de 3 luni de zile în care Furtuna Vladimir s-a aflat în calitate de bănuit, iar conform prevederilor art. 63 alin. (2) pct. 3) alin. (5) Cod de procedură penală, organul de urmărire penală nu este în drept să mențină în calitate de bănuit persoana în privința căreia a fost dată o ordonanță de recunoașteri în această calitate - mai mult de 3 luni, iar cu acordul Procurorului General și al adjuncților săi - mai mult de 6 luni. Drept urmare procurorul Alexandru Cebanciuc a emis ordonanța de punere sub învinuire, doar cu scopul de a nu admite încălcarea termenelor menționate supra, ultimul însă nu a ținut cont de faptul că emiterea unei ordonanțe de punere sub învinuire are loc numai după cercetarea sub toate aspectele a circumstanțelor cauzei, iar la acea etapă organul de urmărire penală nu dispunea de probe suficiente pentru a constata că fapta lui Furtuna Vladimir întrunește elementele infracțiunii prevăzute de art. 152 alin. (1) Cod penal, or, după cum a menționat, în baza raportului de expertiză judiciară nr. 201929D0119 din 13.09.2019 numitului Grebănos Serghei nu i-a fost fracturată coasta VI pe linia claviculară fără deplasare, acesta nu prezenta careva leziuni corporale recente, leziuni care au putut fi provocate de Furtuna Vladimir; - atât în cadrul urmăririi penale, cât și al cercetării judecătorești nu s-au administrat suficiente probe ce ar demonstra vinovăția lui Furtuna Vladimir în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 152 alin. (1) Cod penal.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 24 noiembrie 2020, apelul avocatului Cebotari Vitalii și a inculpatului Furtuna Vladimir au fost respinse ca nefondate, apelul procurorului și apelul părții vătămate Grebănos Serghei, au fost admise, cu casarea sentinței în latura civilă în partea ce ține de prejudiciul moral, rejudecată cauza în această parte și emisă o nouă hotărâre prin care: A fost dispusă încasarea de la Furtuna Vladimir în beneficiul lui Grebănos Serghei, prejudiciul moral în mărime de 20 000 (douăzeci mii) lei. În rest dispozițiile sentinței au fost menținute fără modificări. 3.1 În motivarea soluției emise, instanța de apel a menționat că, prima instanță a stabilit în mod corect situația de fapt și vinovăția inculpatului Furtuna Vladimir, care a fost dovedită cu certitudine și fără echivoc, dând faptei săvârșite încadrarea juridică corespunzătoare materialului probator administrat. Aceste împrejurări au fost constatate de către instanța de apel 5 din totalitatea de probe acumulate la cauza penală, instanța stabilind că acestea au fost corect apreciate, respectându-se prevederile art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor. Instanța de apel reținând declarațiile inculpatului și a părții vătămate, a apreciat că deși inculpatul Furtuna Vladimir nu a recunoscut vina în comiterea infracțiunii incriminate, vinovăția acestuia în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 152 alin. (1) Cod penal se confirmă prin următoarele probe, care sunt pertinente, concludente, utile și veridice și coroborează între ele, cum sunt: plângerea părții vătămate Grebănos Serghei din 25.08.2019 (f.d. 19); comunicare telefonică R-2, nr. 4612 din 12.07.2019 de la Grebănos Serghei care a anunțat că la data de 12.07.2019 la intrare în oraș a fost agresat fizic de către Furtuna Vladimir (f.d. 21); procesul-verbal de cercetare la fața locului din 25.07.2019 (f.d. 23-25); procesul-verbal de cercetare la fața locului din 09.08.2019, unde este descris automobilul de model „Mercedes Sprinter”, ce aparține lui Furtuna Vladimir (f.d. 26-30); raportul de expertiză judiciară nr. 201904X0194 din 13.12.2019, conform căruia, din datele documentelor medicale prezentate, la cet. Grebănos Serghei s-a depistat fractura consolidată a coastelor VII și VIII din stânga, pe linia claviculară, care a fost produsă la acțiunea traumatică a unui corp dur, contondent, prin mecanism de lovire, conform descrierii CT din 10.09.2019, are o vechime de două (2) luni și mai mult. Fracturile menționate au generat dereglarea sănătății de lungă durată și conform acestui criteriu se califică ca vătămare corporală medie. Comisia medico-legală constată că executarea tehnică a clișeului radiologie a cutiei toracice nr. 5194 din 12.07.2019, este necalitativă, din care motiv nu este posibil de a expune despre prezența sau lipsa fracturilor costale. Luând în considerație localizarea anatomică a fracturilor depistate la examinarea prin CT (linia claviculară din stânga), producerea lor în circumstanțele indicate de către partea vătămată, nu se exclude. Poziția agresorului față de partea vătămată în momentul cauzării fracturilor ar putea fi diferită (oarecare), dar cu condiția că regiunea fracturii (partea anterioară, stânga a cutiei toracice), era accesibilă obiectului vulnerant. Piciorul și pumnul posedă caracteristice unui obiect dur contondent. Provocarea leziunilor corporale sub forma fracturii coastelor VII și VIII din stânga pe linia claviculară, în rezultatul căderii propriu zise a corpului este puțin probabilă. Cauzarea fracturii a coastelor VII și VIII din stânga de sine stătător (cu mâna proprie) se exclude. După cauzarea leziunilor corporale, partea vătămată putea să se deplaseze și să conducă mijlocul de transport. Tomografia computerizată a cutiei toracice din 10.09.2019 pe numele Grebănos Serghei, a fost examinată suplimentar de 6 către imagist radiolog Condrean Silviu și s-a constatat că timpul producerii fracturii constituie 2 luni și mai mult, ceea ce nu exclude apariția lor în timpul indicat în ordonanță (12.07.2019) (f.d. 64-68). Instanța de apel a considerat că prima instanță a analizat obiectiv cumulul de probe prin prisma art. 101 Cod procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării lor, care în ansamblu, dovedesc fără echivoc vinovăția inculpatului Furtuna Vladimir în săvârșirea infracțiunii prevăzute la art. 152 alin. (1) Cod penal, cu indicii de calificare: vătămarea intenționată medie a integrității corporale și a sănătății, care nu este periculoasă pentru viață și nu a provocat urmările prevăzute la art. 151, dar care a fost urmată de o dereglarea îndelungată a sănătății. La capitolul individualizării pedepsei penale, instanța de apel a evidențiat că prima instanță la stabilirea categoriei pedepsei, corect a aplicat prevederile legale și în conformitate cu prevederile articolelor 7, 75 Cod penal, a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de personalitatea celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, precum și scopul pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului. Conform art. 16 Cod penal, infracțiunea săvârșită de către Furtuna Vladimir, se atribuie la categoria infracțiunilor mai puțin grave. Instanța de apel a respins argumentele expuse de procuror în conținutul apelului privind executarea de către inculpat a unei pedepse reale sub formă de închisoare, deoarece acest argument contravine circumstanțelor, în special faptului că inculpatul a săvârșit pentru prima dată o infracțiune mai puțin gravă pentru ce instanța a considerat posibilă corectarea lui fără aplicarea celei mai aspre pedepse, astfel prima instanță corect a stabilit aplicabilitatea prevederilor art. 90 Cod penal. Instanța de apel nu a stabilit nici un temei de a interveni în soluția primei instanțe în partea individualizării pedepsei penale, careva circumstanțe care să caracterizeze negativ personalitatea inculpatului, circumstanțe agravante la caz nu au fost stabilite, astfel că pedeapsa penală aplicată de prima instanță este legală, întemeiată și echitabilă, atât pentru reeducarea inculpatului, cât și pentru menținerea ordinii de drept. Referitor la argumentul avocatului privind dispunerea efectuării unei expertize medico-legale suplimentare prin intermediul comisiei rogatorii în privința părții vătămate Grebănos Serghei, instanța de apel a menționat că din conținutul apelului înaintat se conclude doar dezacordul părții apărării asupra concluziilor medico-legale, fiind înaintate solicitări pe motive neîntemeiate și formale indicându-se despre înlăturarea unor dubii referitor la soluția expusă în raportul de expertiză medico-legală în comisie, însă fără a fi evidențiată necesitatea verificării circumstanțelor, or, raportul de expertiză 7 judiciară nr. 201904X0194 din 13.12.2019 prevalează în raport cu celelalte expertize și este apreciat ca fiind o probă veridică, concludentă și pertinentă fiind executată în comisie din experții judiciari Chirii Corbu, Lungu Eduard și raportorul Capcelea Victor care a fost și audiat în cadrul ședinței de judecată în prima instanță. Astfel, în opinia instanței de apel, raportul menționat în coroborare cu celelalte probe scrise, demonstrează vinovăția inculpatului, iar temei pentru a pune la îndoială veridicitatea raportului menționat nu a fost constatat. Cu referire la argumentele părții apărării privind procedura de calcul a termenelor stabilite în art. 63 alin. (2) pct. (3) Cod de procedură penală, instanța de apel cu referire la art. 231 Cod de procedură penală, a evidențiat că sub aspectul vizat deja soluțiile Curții Constituționale analizate în conținutul avizului din 09.06.2019 emis pe sesizarea nr.114f/2019 și avizului din 09.06.2019 emis pe sesizarea 8 nr. 113f/2019 în care s-a expus la termenul de 3 luni ca termen de 90 zile, revizuite și anulate prin Hotărârea pentru revizuire din 15.06.2019. Cu referire la acțiunea civilă înaintată în speță, instanța de apel a concluzionat că prima instanță eronat a stabilit cuantumul prejudiciului moral cauzat părții vătămate, și reiterând prevederile art. 219, 221 Cod procedură penală, art. 2036-2037 Cod Civil, și analizând raportul de constatare nr. 201929P0457 din 15 iulie 2019, dar și raportul de expertiză judiciară nr. 201904X0194 din 13 decembrie 2019, prin care se atestă că la partea vătămată Grebănos Serghei au fost constatate vătămări corporale medii, a concluzionat că suma de 5 000 lei nu este echitabilă în raport cu suferințele fizice și psihice suportate de partea vătămată și nu constituie o satisfacție echitabilă pentru repararea prejudiciului moral cauzat. În sensul respectiv, reieșind din prevederile legale, raportându-le la circumstanțele comiterii faptei și impactul asupra părții vătămate, consecințele survenite, atât pe plan fizic, cât și psihic, ținând cont și de explicațiile reclamantului la formarea cuantumului prejudiciului moral solicitat, instanța de apel a statuat că suma de 20 000 lei, cu titlu de prejudiciu moral, este echitabilă și proporțională în raport cu suferințele fizice și psihice care au fost provocate părții vătămate Grebănos Serghei în urma acțiunilor infracționale ale inculpatului.

Împotriva deciziei instanței de apel au declarat recursuri ordinare: - procurorul în Procuratura de circumscripție Bălți, Lisnic Elena, prin care, invocând prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) și 10) Cod de procedură penală, solicită casarea deciziei instanței de apel, cu dispunerea rejudecării cauzei; - avocatul Bot Alexandru în numele inculpatului Furtuna Vladimir, prin 8 care, invocând prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) și 8) Cod de procedură penală, solicită casarea deciziei instanței de apel și a încheierilor de respingere a cererilor de numire a expertizei suplimentare, de audiere a martorului Burlacu Gheorghe, precum și de ridicare a excepției de neconstituționalitate, cu dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. 4.1 În motivarea recursului declarat, procurorul menționează că, pedeapsa stabilită inculpatului Furtuna Vladimir este prea blândă și neechitabilă în raport cu circumstanțele cauzei și personalitatea acestuia, or, instanțele nu au ținut cont de caracterul social periculos al faptei comise, de consecințele care au survenit în urma comiterii infracțiunii inclusiv și de faptul că acesta vina în cele incriminate nu o recunoaște, nu a restituit paguba cauzată părții vătămate. Consideră că, nu pot fi reținute argumentele instanțelor în sensul aplicării prevederilor art. 90 Cod penal, or, circumstanța reținută în cadrul individualizării pedepsei, cum ar fi, săvârșirea pentru prima dată a unei infracțiuni mai puțin grave nu îndreptățește aplicarea unei pedepse neprivative de libertate. 4.2 Avocatul Bot Alexandru în numele inculpatului Furtuna Vladimir, a depus recurs ordinar prin intermediul poștei electronice, în motivarea căruia a menționat că: - instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, precum și nu au fost întrunite elementele infracțiunii; - atât în prima instanță, cât și în instanța de apel s-a obiectat că transmiterea în gestiune a cauzei penale nr. 2019320312 de la OUP Gordiciuc Mihail, la OUP Zaharii Tatiana s-a efectuat cu încălcarea prevederilor art. 56 Cod de procedură penală. Drept urmare toate actele procedurale care au fost efectuate de către OUP Zaharii Tatiana sunt lipsite de forță juridică, fiind lovite de nulitate absolută, astfel urmează a fi declarate nule, nu pot fi puse la baza sentinței sau a altor hotărâri judecătorești; - în sentința contestată nu se regăsește în calitate de probă expertiza judiciară nr. 201929D0119 din 13.09.2019, întocmită de medicul legist Rusu Nicolai, care a constatat la numitul Grebănos Serghei fracturi vechi cu formarea colosului osos la nivelul coastelor VII și VIII pe stânga, acestea nu pot data din 12.07.2019, iar vechimea lor, nu poate fi stabilită și nu se supune calificării medico-legale; - pentru a efectua o claritate în cazul examinat și a exclude toate dubiile, care în prezentul dosar sunt în exces, este oportună dispunerea efectuării unei expertize medico-legale suplimentare la Institutul Național de Medicină Legală „Mina Minovici”; - procurorul a pus la baza învinuirii raportul de constatare medico-legală 9 nr. 201929P0457 din 15.07.2019, care a fost efectuat până la pornirea procesului penal fapt ce nu poate servi în calitate de probă, deoarece a fost dobândit până la începerea urmării penale; - urmărirea penală a fost pornită „in personam”, ordonanța privind pornirea urmăririi penale din 25.07.2019, nu însă pe careva fapte sau circumstanțe „in rem". În ordonanța de pornire a urmăririi penale din 25.07.2019 (f.d. 1), se indică în mod expres, pornirea urmăririi penale în privința lui Furtuna Vladimir, bănuit în comiterea infracțiunii prevăzute la art. 152 alin. (1) Cod penal. Pe cale de consecință, bănuitului Furtuna Vladimir, urma a-i fi comunicată ordonanța de recunoaștere în calitate de bănuit la cel târziu 30.07.2019, însă din textul ordonanței de recunoaștere în calitate de bănuit (f.d. 100) deducem că aceasta s-a realizat abia la data de 06.08.2019. Respectiv, calitatea de bănuit în privința lui Furtuna Vladimir, a încetat de drept, ca urmare a expirării termenelor prescrise de alin. (11) art. 63 Cod de procedură penală. Emiterea cu întârziere a ordonanțelor privind recunoașterea lui Furtuna Vladimir, în calitate de bănuit și învinuit, prezintă o încălcare esențială a legii procesuale penale, care afectează drepturile și interesele legitime ale recurentului, iar în baza art. 251 Cod de procedură penală, devin nule toate celelalte acte procedurale de la urmărirea penală. Obiecțiile de aplicabilitate a art. 63 alin. (11) Cod de procedură penală au rămas fără răspuns din partea instanței de apel; - prin respingerea cererii de ridicare a excepției de neconstituționalitate, instanța de apel se face culpabilă de violarea dreptului la un proces echitabil, care presupune inter alia și accesul apelantului Furtuna Vladimir la instanța de jurisdicție constituțională.

Partea vătămată Grebănos Serghei a depus referință, prin care a pledat pentru admiterea recursului declarat de procuror ca fiind întemeiat și respingerea recursului declarat de către partea apărării, întrucât este neîntemeiat, inculpatului urmând a-i fi aplicată o pedeapsă cu executare reală.

Prin decizia Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție din 10 august 2021, au fost respinse, ca inadmisibile, recursurile ordinare declarate de către procurorul în Procuratura de Circumscripție Bălți, Lisnic Elena și de către avocatul Bot Alexandru în numele inculpatului, cu menținerea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 24 noiembrie 2020, în cauza penală în privința lui Furtuna Vladimir. 6.1 În argumentarea soluției, instanța de recurs ordinar, având în vedere argumentele din recurs procurorului a constatat că, instanța de apel a apreciat corect circumstanțele de fapt și de drept la stabilirea pedepsei inculpatului, în strictă conformitate cu prevederile articolelor 61, 75, 90 Cod 10 penal, și-a argumentat hotărârea în sensul menținerii aplicării art. 90 Cod penal, corect ajungând la concluzia că corectarea și reeducarea inculpatului este posibilă fără izolarea acestuia de societate și va atinge scopul restabilirii echității sociale, iar în speță nu s-au atestat erori de drept, care ar servi drept temei de implicare a instanței de recurs în sensul casării deciziei contestate. Cu referire la recursul ordinar declarat de către avocatul Bot Alexandru în numele inculpatului, instanța de recurs ordinar a constatat că recursul declarat nu întrunește condiții prevăzute de art. 430 Cod de procedură penală, deoarece nu este semnat de către avocat. Instanța de recurs a constatat că la 21 ianuarie 2021, ora 23:16, pe adresa electronică a Curții Supreme de Justiție a parvenit recursul ordinar declarat de către avocatul Bot Alexandru în numele inculpatului Furtună Vladimir. Potrivit mesajului recepționat, avocatul a atașat două fișiere: recursul și dovada semnării electronice a documentului. Analizând actele parvenite în adresa instanței de recurs, Colegiul penal lărgit a constatat că, deși avocatul anexează confirmarea că documentul cu denumirea recurs_CSJ_Furtuna_V.semnat.PDF este semnat electronic, totuși la mesajul transmis pe adresa electronică a instanței a fost atașat un recurs care nu conține semnătură electronică, or, documentul atașat reprezintă o copie scanată a recursului cu semnătura olografă a avocatului. Totodată, în urma verificării pe Portalul Serviciului guvernamental de semnătură electronică https://msign.gov.md/#/, s-a constatat că „documentul cu denumirea recurs_CSJ_Furtuna_V.semnat.PDF nu conține semnături”. Având în vedere prevederile legale, Colegiul penal lărgit a ajuns la concluzia că recursul anexat de către avocatul Bot Alexandru în numele inculpatului Furtună Vladimir, reprezintă un document electronic autenticitatea căruia nu poate fi verificată, deoarece nu este semnat cu semnătura electronică autentică a semnatarului indicat în document.

Împotriva hotărârilor judecătorești a declarat recurs în anulare avocatul Bot Alexandru în numele condamnatului Furtuna Vladimir, care invocând temeiul prevăzut la art. 453 alin.(1) Cod de procedură penală, solicită admiterea recursului casarea, deciziei Curții de Apel Bălți din 24.11.2020 cât și a decizie Curții Supreme de Justiție din 10.08.2021 cu dispunerea remiterii la rejudecare a cauzei la Curtea de 12 Apel Bălți în alt complet de judecată, invocând aceleași argumente din recursul ordinar. Suplimentar avocatul indică: - concluzia colegiului este una vădit eronată în condițiile în care fișierul „recurs_CSJ_Furtuna_V.semnat.PDF” pe site-ul www.msign.gov.md,, nici nu a fost anexat la scrisoarea de e-mail expediată în data de 21 ianuarie 2021, ora 23:16. Or, din materialele dosarului se atestă că, la acel e-mail a fost atașat un 11 fișier diferit ca denumire față de cel cu care operează textul deciziei Curții Supreme de Justiție din 10.08.2021. În speță, la mail-ul din 21.01.2021 a fost anexat fișierul PDF cu denumirea „recurs_CSJ_Furtuna_V_semnat” și nu fișierul întitulat „recurs_CSJ_Furtuna_V.semnat”. Respectiv, la verificarea fișierului „recurs_CSJ_Furtuna_V_semnat.PDF” prin intermediul site-ului www.msign.gov.md, se atestă fără echivoc că respectivul a fost semnat corespunzător de către subsemnatul Bot Alexandru cu aplicarea semnăturii electronice avansate calificate; - mai mult decât atât, verificarea alternativă a fișierului „recurs_CSJ_Furtuna_V_semnat.PDF” prin intermediul programului MoIdSign Desktop Suite, gestionat de Serviciul Tehnologia Informației și Securitate Cibernetică, atestă din nou fără rezerve că respectivul document a fost semnat de avocatul recurentului la data de 21.01.2021, ora 22:59:53; - complementar, subsemnatul Bot Alexandru este titular al semnăturii electronice avansate oferite de către operatorul de telefonie mobilă Orange Moldova SA. Astfel, conform Condițiilor speciale de utilizare a serviciului Semnătura Mobilă, și anume pct. 5.3, se atestă că semnătura electronică aplicată prin intermediul Serviciului oferit de Orange Moldova SA echivalează cu o semnătură electronică avansată calificată, producând aceleași efecte juridice ca și semnătura olografă pe suport de hârtie, conform prevederilor Legii nr. 91 din 27.06.2014 privind semnătura electronică și documentul electronic; - reieșind din cele constatate și anume că Colegiul penal lărgit a verificat semnarea corespunzătoare a unui alt fișier decât acela, care conține recursul formulat împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 24.11.2020, a rezultat un viciu fundamental care a dus la soluție greșită a instanței de recurs.

Prin decizia Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție din 19 mai 2022, a fost admis recursul în anulare declarat de către avocatul Bot Alexandru în numele condamnatului Furtuna Vladimir, casată parțial decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 10 august 2021, în partea respingerii, ca inadmisibil a recursului declarat de către avocatul Bot Alexandru în numele inculpatului, în cauza penală privindu-l pe Furtuna Vladimir, cu dispunerea rejudecării cauzei în această parte, la etapa judecării recursului ordinar, de către Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție. În rest prevederile deciziei Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 10 august 2021 au fost menținute. 8.1 În motivarea soluției adoptate, instanța de recurs în anulare, aplicând metoda confruntării argumentelor deciziei instanței de recurs din 10 august 2021 cu argumentele recursului în anulare, a atestat că, instanța de recurs ordinar, judecând recursul ordinar declarat de către apărare, eronat a reținut 12 că, recursul nu este semnat. Or, din confirmarea extrasă de pe site-ul www.msign.gov.md, instanța a atestat că, recursul a fost semnat de către subsemnatul Bot Alexandru, la data de 21 ianuarie 2021, ora 22:59:53 cu aplicarea semnăturii electronice avansate calificate. Astfel, instanța de recurs în anulare a constatat prezența viciului fundamental în cadrul procedurii precedente care a afectat hotărârea atacată, din care considerente, a ajuns la concluzia casării parțiale a deciziei Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție din 10 august 2021, în partea respingerii, ca inadmisibil a recursului declarat de către avocatul Bot Alexandru în numele inculpatului, cu dispunerea rejudecării cauzei, la etapa judecării recursului ordinar, de către Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție.

Judecând recursul ordinar declarat de către avocatul Bot Alexandru în numele inculpatului, în baza materialelor dosarului și motivelor invocate, Colegiul penal lărgit concluzionează că acesta urmează a fi respins ca inadmisibil, din următoarele considerente. Potrivit art. 434 Cod de procedură penală, judecând recursul declarat împotriva deciziei instanței de apel, Colegiul lărgit al Curții Supreme de Justiție verifică legalitatea hotărârii atacate pe baza materialului din dosarul cauzei ținând seama, după caz, de opinia părților expusă în referință ori în ședință, dacă au participat la ea, și se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în recurs. În conformitate cu prevederile art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, judecând recursul, instanța este în drept să-l respingă, ca inadmisibil, cu menținerea hotărârii atacate, în cazul în care se constată că recursul nu este întemeiat legal (este nefondat). Recursul este nefondat atunci când hotărârea atacată este legală, întemeiată și motivată. Potrivit art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute în art. 427 din Codul de procedură penală. Reieșind din conținutul recursului declarat, Colegiul penal lărgit atestă, că titularul acestuia invocă în calitate de temeiuri pentru casarea deciziei instanței de apel pct. 6) și 8) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, referindu-de la situațiile în care, instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel și nu au fost întrunite elementele infracțiunii. Verificând legalitatea hotărârii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal lărgit reține că temeiurile invocate de recurent nu s-au confirmat în urma cercetării materialelor cauzei, invocând în acest context următoarele. Referitor la temeiul de recurs invocat de avocatul Bot Alexandru în numele inculpatului, prin prisma art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit constată că, temeiul menționat nu și-a găsit 13 confirmare, dat fiind faptul că, instanța de apel la examinarea cauzei a respectat prevederile art. 414, 415, 417 alin. (8) Cod de procedură penală, hotărârea cuprinzând motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată și instanța de apel s-a pronunțat asupra tuturor motivelor relevante invocate în apelul apărării. Colegiul mai constată că, temeiul la care se referă autorul recursului nu persistă în cauză, deoarece, instanța de apel la adoptarea soluției de menținere a sentinței primei instanțe în latura penală, prin care Furtuna Vladimir a fost recunoscut vinovat de săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 152 alin. (1) Cod penal, a respectat prevederile legale, adoptând o soluție corectă și întemeiată. Totodată, instanța de recurs apreciază, că decizia instanței de apel cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, în care s-a expus asupra argumentelor din apel, iar argumentele pe care instanța de apel le-a expus în partea descriptivă a deciziei, echivalează cu o motivare conformă rigorilor și exigențelor din art. 6 CEDO. Materialele cauzei denotă că, instanța de apel corect a constatat că Furtuna Vladimir prin acțiunile sale intenționate a săvârșit vătămarea intenționată medie a integrității corporale și a sănătății, care nu este periculoasă pentru viață și nu a provocat urmările prevăzute de art. 151, dar care a fost urmată de dereglarea îndelungată a sănătății, infracțiune prevăzută de art. 152 alin. (1) Cod penal. Potrivit art. 113 alin. (1) Cod penal, se consideră calificare a infracțiunii determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele faptei prejudiciabile săvârșite și semnele componenței infracțiunii, prevăzute de norma penală. Acest temei include cazurile când nu a fost stabilită fapta care corespunde elementelor constitutive ale infracțiunii, nici mijloacele de probă prin intermediul cărora s-au constatat elementele constitutive, ori când nu au fost stabilite faptele care invocă circumstanțele atenuante și agravante ale infracțiunii. La acest capitol, Colegiul penal menționează că, sub aspectul situației de „neîntrunire a elementelor infracțiunii”, se înțeleg acele cazuri când s-a produs condamnarea persoanei, însă acțiunile acesteia nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii respective (persoana nu este subiect al acestei infracțiuni, lipsește latura obiectivă sau subiectivă, sau legătura cauzală dintre acestea). Verificând probatoriul administrat în cauză prin prisma opiniei recurentului, precum că, probele prezentate de acuzatorul de stat nu demonstrează vinovăția acestuia, Colegiul penal lărgit o consideră ca neîntemeiată. Instanța de apel, respectând prevederile art. 414, 417 alin. (1) pct. 7), 8) Cod de procedură penală, a supus unei verificări minuțioase toate probele 14 administrate și a conchis asupra temeiniciei soluției pronunțate de prima instanță, expusă mai sus, deoarece argumentele apărării nu și-au găsit confirmare în ședința de judecată. La acest capitol, Colegiul constată că prima instanță, conform prevederilor art. 314 Cod de procedură penală, judecînd cauza, a cercetat nemijlocit, sub toate aspectele probele prezentate de părți, declarațiile inculpatului Furtuna Vladimir, ale părții vătămate Grebănos Serghei, a cercetat actele cauzei (plângerea părții vătămate Grebănos Serghei din 25.08.2019, comunicare telefonică R-2, nr. 4612 din 12.07.2019 de la Grebănos Serghei, procesele-verbale de cercetare la fața locului din 25.07.2019 și din 09.08.2019, raportul de expertiză judiciară nr. 201904X0194 din 13.12.2019), pe care le-a apreciat în mod obiectiv, argumentând de ce au fost considerate veridice aceste probe, coroborate una cu alta, au format convingerea instanțelor că vinovăția inculpatului Furtuna Vladimir în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 152 alin. (1) Cod penal, referitor la existența elementelor constitutive ale infracțiunii, a fost dovedită. Conform art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar, poate administra, la cererea părților orice probe noi și poate da o nouă apreciere probelor din dosar. Colegiul penal constată că, instanța de apel, judecând cauza, a cercetat nemijlocit, sub toate aspectele probele prezentate de părți, obiectiv le-a apreciat și analizat conform prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, ce au format convingerea instanței că vinovăția inculpatului Furtuna Vladimir în comiterea infracțiunii de vătămare intenționată medie a integrității corporale și a sănătății a fost dovedită integral. Colegiul constată că, instanțele de fond și-au întemeiat concluzia privind vinovăția lui Furtuna Vladimir și prin prisma concluziilor din raportul de expertiză judiciară nr. 201904X0194 din 13.12.2019, prin care au fost stabilite gravitatea leziunilor corporale la cet. Grebănos Serghei, modalitatea de provocare a lor și timpul producerii. Cît privește argumentul părții apărării, că în sentință nu se regăsește în calitate de probă expertiza judiciară nr. 201929D0119 din 13.09.2019 și că procurorul a pus la baza învinuirii raportul de constatare medico-legală nr. 201929P0457 din 15.07.2019, Colegiu penal lărgit atestă că instanțele corect au reținut la caz concluziile formulate de o comisie de experți în raportul de expertiză judiciară nr. 201904X0194 din 13.12.2019. Instanțele de fond analizând această expertiză în coroborare cu celelalte probe, just și întemeiat a recunoscut a vinovăția lui Furtuna Vladimir de comitere a infracțiunii prevăzute de art. 152 alin. (1) Cod penal. 15 Totodată, în dezbaterea argumentului recurentului, precum că raportul de constatare medico-legală nr. 201929P0457 din 15.07.2019 efectuat până la pornirea procesului penal, nu poate servi în calitate de probă, deoarece a fost dobândit până la începerea urmării penale, Colegiul penal lărgit statuează că acest raport nu a fost reținut în calitate de probă de către instanțele de judecată, acest document se regăsește printre actele prezentat comisiei de experți, care ulterior au fost examinate în raportul de expertiză judiciară nr. 201904X0194 din 13.12.2019 (f.d. 52, 64-68, Vol. I). Totodată, Colegiul penal lărgit atrage atenție recurentului asupra faptului că, ținând cont de prevederile articolelor 142-153 Cod de procedură penală până la începerea urmăririi penale nu poate fi dispusă și efectuată expertiza, însă, din momentul sesizării sau autosesizării, până la emiterea ordonanței de începere a urmăririi penale, organul de urmărire penală poate efectua acțiuni procesuale prin care nu este adusă atingere drepturilor părților, printre care și constatarea medico-legală. Acțiunea respectivă se poate desfășura fără antrenarea făptuitorului. Sub acest aspect, Colegiul penal lărgit constată că, judecând apelurile declarate și verificând probele în ședința de judecată, instanța de apel a motivat detaliat și clar soluția adoptată în urma propriei analize și examinări coroborate a probelor ce au servit ca temei pentru soluționarea laturii penale a cauzei, expunându-se argumentat din care motive a ajuns la concluzia de vinovăție și condamnare a lui Furtuna Vladimir. Cu referire la argumentul recurentului, precum că urmărirea penală a fost pornită „in personam”, Colegiul penal lărgit constată, că prin ordonanța Ofițerului superior de urmărire penală al SUP IP Soroca din 25.07.2019 s-a dispus: „Începerea urmăririi penale conform semnelor infracțiunii prevăzute de art. 152 alin. (1) Cod penal”, adică „in rem” (f.d. 1, Vol. I). Colegiul penal lărgit constată că ordonanța dată nu conține o bănuială rezonabilă privind comiterea unei infracțiuni de o anumită persoană, în partea descriptivă, în mod expres nu s-a menționat că Furtuna Vladimir ar fi fost bănuit de comiterea infracțiunii prevăzute la art. 152 alin. (1) Cod penal, așa cum invocă recurentul, iar calitatea de bănuit cet. Furtuna Vladimir a obținut-o deja la data de 06.08.2019 (Ordonanța de recunoaștere a persoanei în calitate de bănuit din 06.08.2019, f.d. 100, Vol. I). Totodată, Colegiul observă că din data începerii urmăririi penale (25.07.2019) până la data recunoașterii lui Furtuna Vladimir în calitate de bănuit (06.08.2019), de către organul de urmărire penală nu au fost efectuate acțiuni procedurale, care ar crea repercusiuni importante asupra situației cet. 16 Furtuna Vladimir, nu au fost efectuate percheziții și nu s-au ridicat obiecte de la ultimul, nu i-au fost blocate conturi sau aplicate sechestre. Prin ordonanța procurorului în Procuratura r-lui Soroca Cebanciuc Alexandru din 06.11.2019 s-a dispus: „Punerea lui Furtuna Vladimir… sub învinuire pentru săvârșirea infacțiunii prevăzute de art. 152 alin. (1) Cod penal.” (f.d. 107, Vol. I). Potrivit art. 63 alin. (2) pct. 3) Cod de procedură penală, organul de urmărire penală nu este în drept să mențină în calitate de bănuit persoana în privința căreia a fost dată o ordonanță de recunoaștere în această calitate – mai mult de 3 luni, iar cu acordul Procurorului General și al adjuncților săi - mai mult de 6 luni. Colegiul penal lărgit consideră nefondate criticile recurentului vis-a-vis de încălcarea termenului de menținere a lui Furtuna Vladimir în calitate de bănuit, ori, analizând materialele cauzei penale, se constată neîncălcarea prevederilor art. 63 alin. (2) pct. 3) Cod de procedură penală și că instanța de apel întemeiat a respins acest argument al părții apărării. Mai mult decât atât, instanța de recurs atestă că partea apărării la faza de urmărire penală, cît și în instanțele de judecată a înaintat un șir de cereri (de numire a expertizei medico-legale suplimentare, de atragere și audiere a unor martori, de ridicare a unor informații, ridicarea excepției de neconstituționalitate (Vol. I: f.d. 114, 117, 139, 152-153, 161, 174, 186-188; Vol. II: f.d. 1-6), asupra cărora atât procurorul prin ordonanțe, care ulterior nu au fost contestate (f.d. 116, 119, 141), cât și instanțele de judecată prin încheieri (Vol. I: f.d. 157-159, 176, 195-196; Vol. II: f.d. 11-15), s-au pronunțat, adoptând soluții pe care instanța de recurs le susține. În continuare, articolul 251 alin. (1)-(4) Cod de procedură penală prevede următoarele: (1) încălcarea prevederilor legale care reglementează desfășurarea procesului penal atrage nulitatea actului procedural numai în cazul în care s-a comis o încălcare a normelor procesuale penale ce nu poate fi înlăturată decât prin anularea acelui act. (2) Încălcarea prevederilor legale referitoare la competența după materie sau după calitatea persoanei, la sesizarea instanței, la compunerea acesteia și la publicitatea ședinței de judecată, la participarea părților în cazurile obligatorii, la prezența interpretului, traducătorului, dacă sânt obligatorii potrivit legii, atrage nulitatea actului procedural. (3) Nulitatea prevăzută în alin.(2) nu se înlătură în nici un mod, poate fi invocată în orice etapă a procesului de către părți, și se ia în considerare de instanță, inclusiv din oficiu, dacă anularea actului procedural este necesară pentru aflarea adevărului și justa soluționare a cauzei (4) încălcarea oricărei alte prevederi legale decât cele prevăzute în alin. (2) atrage nulitatea actului dacă a fost invocată în cursul efectuării acțiunii – când partea este prezentă, sau la terminarea urmăririi penale – când partea ia cunoștință de materialele dosarului, sau în instanța de judecată – când partea a fost absentă la efectuarea 17 acțiunii procesuale, precum și în cazul în care proba este prezentată nemijlocit în instanță. În dezbaterea argumentului recurentului, precum că, transmiterea în gestiune a cauzei penale la OUP Zaharii Tatiana s-a efectuat cu încălcarea prevederilor art. 56 Cod de procedură penală, iar toate actele efectuate de acest ofițer sunt lovite de nulitate, Colegiul penal lărgit relevă că invocarea nulităților relative (în cazul dat) este restrânsă în anumite intervale de timp. Analizând materialele cauzei, Colegiul penal lărgit atestă că partea apărării nu a invocat dezacordul cu actele emise de către ofițerul de urmărire penală, Zaharii Tatiana în termenul prevăzut de lege, ceea ce atrage tardivitatea excepției de nulitate și acoperirea nulității și nu mai poate fi cerută de partea interesată la etapa examinării recursului. Raportând temeiurile invocate de recurent la motivarea deciziei instanței de apel, Colegiul penal lărgit consideră că în speța examinată, decizia instanței de apel corespunde tuturor prevederilor legii de procedură penală, ea fiind legală și întemeiată, decizia atacată cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, instanța de apel s-a pronunțat asupra tuturor temeiurilor invocate în apel, au fost întrunite elementele infracțiunii prevăzute de art. 152 alin. (1) Cod penal, de care a fost recunoscut vinovat Furtuna Vladimir, iar instanța de apel la examinarea cauzei a respectat prevederile articolelor 414 - 417 Cod de procedură penală, în legătură cu ce nu s-a constatat prezența erorilor prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) și 8) Cod de procedură penală. Mai mult, Colegiul penal lărgit conchide că temeiuri de a pune la îndoială veridicitatea argumentelor instanței de apel în motivarea soluției sale nu se identifică, pe care în virtutea corectitudinii lor și pentru a evita repetări inutile, le acceptă și le însușește, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența CtEDO, care în pct. 37 a hotărârii sale în cauza Albert vs. România din 16.02.2010, statuează că art. 6 §1 din CEDO, deși obligă instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994, pct. 61), cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale. În consecință, Colegiul penal lărgit, constatând că decizia instanței de apel este legală, întemeiată și motivată, iar recursul este unul nefondat, și conducându-se de prevederile art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, va decide asupra respingerii recursului declarat de către avocatul Bot Alexandru în numele inculpatului, cu menținerea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 24 noiembrie 2020, în cauza penală în privința lui Furtuna Vladimir. 18

În conformitate cu articolele 434, 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție, DECIDE: Respinge ca inadmisibil recursul ordinar declarat de către avocatul Bot Alexandru în numele inculpatului, cu menținerea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 24 noiembrie 2020, în cauza penală în privința lui Furtuna Vladimir XXXXXX. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată semnată la 28 februarie 2023 și pronunțată la 30 martie 2023. Președinte Toma Nadejda Judecători Boico Victor Catan Liliana Cobzac Elena Guzun Ion 19