1re-155/2022 — art.264/1 alin.1 CP

Dosarul nr. 1re-155/2022

(1-20104439-01-1r/e-19122022)

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

25 ianuarie 2023 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte: Iurie Diaconu

Judecători: Liliana Catan

Ion Guzun

a examinat, în camera de consiliu, fără citarea părților, admisibilitatea în

principiu a recursului în anulare declarat de avocatul Covaliov Vitali în numele

condamnatului, prin care se solicită casarea deciziei Colegiului judiciar al Curții de

Apel Comrat din 29 iunie 2022, în cauza penală în privința lui Dudesco Piotr

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 26.08.2020-29.09.2021;

Instanța de recurs: 26.10.2021-29.06.2022;

Instanța de recurs în anulare: 19.12.2022- 25.01.2023.

c o n s t a t ă:

Dudesco Piotr a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art.

2641 alin. (1) Cod penal și în baza acestei legi i s-a stabilit pedeapsă sub formă de

muncă neremunerată în folosul comunității în mărime de 240 (două sute patruzeci)

ore cu anularea dreptului de a conduce mijloace de transport.

Pentru a se pronunța în cauza dată în sensul enunțat, instanța de fond a constatat

că, Dudesco Piotr la 18.07.2020, în jurul orei 00:10, deținând permis de conducere

seria XXXXX, care acordă dreptul de a conduce vehicule, aparținând categoriilor „B,

C”, fiind în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat rezultat din consumul de

alcool, a condus autoturismul de marcă și model „Renault Magane”, cu XXXXX, care

se referă la categoria de vehicule, aflându-se la volanul autoturismului de mai sus și

deplasându-se pe drumurile publice din XXXXX, astfel fiind participant al circulației

rutiere.

Pe drum în zona benzinăriei „Lukoil” de-a lungul XXXXX, spre centrul orașului,

în momentul conducerii autoturismului de marca și model Renault Magane, XXXXX,

Dudesco Piotr a fost oprit de colaboratorii Inspectoratului de Politie Vulcănești care

erau la serviciu în îndeplinirea obligațiilor funcționale pentru asigurarea ordinii

1

publice și siguranței circulației.

După oprirea vehiculului menționat, în urma suspiciunii rezonabile în

consumarea de către Dudesco Piotr a băuturilor alcoolice și aflându-se în stare de

ebrietate alcoolică, din cauza prezenței mirosului de alcool din cavitatea bucală,

șoferul Dudesco Piotr a fost însoțit la IP Vulcănești, unde a fost testat cu ajutorul unui

instrument tehnic special - alcotest „Drager Alcotest 8510 RO”. Conform testului nr.

3864 din 18.07.2020, ora 00:47 a fost constatat alcool în aerul expirat de Dudesco

Piotr în valoare de 1,38 mg/1, ce se referă conform cerințelor art. 13412 alin. (1), (3)

Cod penal, la starea de ebrietate alcoolică cu grad avansat, prin urmare, conducătorul

auto a încălcat cerințele art. 18, 32 alin. (4) lit. a) și 33 alin. (3) lit. a) din Legea

Republicii Moldova „Privind siguranța traficului rutier” și pct. 14 subpct. a) din

Anexa nr. 1 la Regulamentului circulației rutiere.

Astfel, Dudesco Piotr prin acțiunile sale intenționate a comis infracțiunea

prevăzută de art. 2641 alin. (1) Cod penal - conducerea mijlocului de transport de

către o persoană care se află în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat.

inculpatului a înaintat recurs ordinar, solicitând casarea sentinței, cu pronunțarea

unei noi hotărâri prin care Dudesco Piotr să fie achitat, pe motiv că fapta nu

întrunește elementele constitutive ale infracțiunii.

În motivarea recursului declarat s-a invocat că, în cursul judecării, partea acuzării

nu a prezentat careva probe admisibile și veridice, directe sau indirecte a vinovăției

lui Dudesco Piotr în infracțiunea imputată.

fost respins recursul avocatului Covaliov Vitali în numele inculpatului, cu menținerea

sentinței contestate fără modificări.

4.1 În motivarea concluziei sale, instanța de recurs a menționat că, argumentele

părții apărării și ale inculpatului privind faptul că inculpatul este supus achitării, a fost

respins ca nefondat, întrucât împrejurările indicate de partea apărării nu sunt

compatibile cu materialele cauzei.

Instanța de recurs a considerat că nerecunoașterea vinovăției de către inculpat în

învinuirea înaintată este o formă de apărare și o tentativă de eschivare de la

răspunderea penală, de aceea declarațiile depuse de către acesta în cadrul urmăririi

penale și în ședință nu au fost luate în considerare ca argumente convingătoare ce ar

fi confirmat nevinovăția ultimului, întrucât probele prezentate de partea acuzări au

dovedit vinovăția lui în săvârșirea infracțiunii care i-a fost incriminată.

S-a reținut că declarațiile martorilor au fost confirmate și completate cu alte

probe, ceea ce a dus la concluzia că probele prezentate instanței sunt veridice și

pertinente pe această cauză penală.

Respectiv, completul de judecată, în urma analizei probelor administrate în

cursul urmăririi penale și al judecății, a concluzionat că probele confirmau vinovăția

inculpatului în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 2641 alin. (1) Cod penal.

2

Astfel, instanța de fond în mod întemeiat a conchis că inculpatul este vinovat în

săvârșirea infracțiunii, ori nu existau temeiuri de casare a sentinței ca ilegală și

neîntemeiată din cauza absenței în acțiunile inculpatului a elementelor infracțiunii ce

i se încriminau.

Referitor la pedeapsa aplicată față de inculpat, instanța de recurs a reținut că

instanța de fond, la numirea pedepsei inculpatului în baza art. 2641 alin. (1) Cod penal,

a luat în considerație atât gradul de pericol social al acțiunilor inculpatului, cât și

datele despre personalitatea lui și anume că nu avea antecedente penale, nu se afla la

evidenta medicului narcolog și psihiatru, la domiciliu se caracteriza satisfăcător, lipsa

circumstanțelor atenuante și agravante, comportamentul acestuia în timpul și după

săvârșirea infracțiunii care, potrivit art. 16 Cod penal face parte din categoria

infracțiunilor ușoare.

Astfel, instanța a ajuns la concluzia că pentru corectarea și reeducarea

inculpatului, atingerea scopurilor pedepsei penale, pentru săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 2641 alin. (1) Cod penal, era oportun și echitabil stabilirea pedepsei

sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității pe termen de 240 (de ore cu

anularea dreptului de a conduce mijloace de transport.

4.2 În conformitate cu prevederile art. 466 Cod de procedură penală, hotărârea

instanței de recurs a devenit irevocabilă.

condamnatului a declarat recurs în anulare, prin care solicită casarea deciziei,

rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care Dudesco Piotr să fie

achitat, deoarece fapta nu întrunește elementele infracțiunii prevăzută de art. 2641

alin. (l) Cod penal

În motivarea recursului s-a invocat că, de către acuzatorul de stat nu au fost

prezentate instanței de judecată careva probe directe sau indirecte, pertinente și

concludente, independente, care ar demonstra direct sau indirect că Dudesco Piotr a

săvârșit infracțiunea.

Învinuirea lui Dudesco Piotr s-a întemeiat pe presupuneri, iar dubiile în probarea

învinuirii lui Dudesco Piotr nu au fost înlăturate. De asemenea, învinuirea formulată

în actele procedurale întocmite de către procuror la faza de urmărire penală și în

ședință de judecată, nu este destul de motivată și nu conține informații suficiente

privind învinuirea înaintată lui Dudesco Piotr, fapt ce afectează esența dreptului la

apărare, care devine astfel un drept teoretic și iluzoriu, dar nu unul concret și efectiv

așa cum, o impune și jurisprudența CEDO.

Totodată, în cadrul ședinței de judecată cu certitudine s-a constatat faptul

încălcării de colaboratorii de politie Cemev Valeri a cerințelor Regulamentului

privind modul de testare alcoolscopică și examinare medicală pentru stabilirea stării

de ebrietate și naturii ei, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 296 din 16.04.2009.

Reieșind din acțiunile întreprinse de organul de urmărire penală, materiale și

probe acumulate, declarațiile și explicațiile depuse de alți participanți la proces, s-a

3

demonstrat cu certitudine faptul că în acțiunile lui Dudesco Piotr nu se întrunește nici

un element al componenței de infracțiune, în special nu se regăsește nici o acțiune

întreprinsă de dânsul, prevăzută de latura obiectivă prevăzută de art. 2641 alin. (l) Cod

penal, drept urmare se constată faptul lipsei laturii obiective în acțiunile lui.

raport cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează că acesta urmează a fi

declarat inadmisibil din următoarele considerente.

Hotărârea judecătorească irevocabilă, împiedică redeschiderea procesului penal

cu excepția cazurilor când fapte noi ori recent descoperite sau un viciu fundamental

în cadrul procedurii precedente sunt de natură să afecteze hotărârea pronunțată.

În cauza deferită judecății o atare eroare nu a fost constatată de către Colegiul

penal.

Or, Colegiul reiterează că dispoziția art. 453 alin. (1) Cod de procedură penală,

stipulează exhaustiv care sunt temeiurile de declarare a recursului în anulare, și

anume, că hotărârile irevocabile pot fi atacate cu recurs în anulare în scopul reparării

erorilor de drept comise la judecarea cauzei, în cazul în care un viciu fundamental în

cadrul procedurii precedente a afectat hotărârea atacată, inclusiv când Curtea

Europeană a Drepturilor Omului informează Guvernul Republicii Moldova despre

depunerea cererii, iar alin. (2) al aceluiași articol, prevede că, recursul în anulare este

inadmisibil dacă nu se întemeiază pe temeiurile prevăzute în prezentul articol sau este

declarat repetat.

Conform art. 456 alin. (1) coroborat cu art. 432 alin. (2) pct. 1) Cod de procedură

penală, Colegiul penal decide inadmisibilitatea recursului în anulare înaintat, în cazul

în care se constată că acesta nu îndeplinește cerințele de conținut prevăzute de art. 455

Cod de procedură penală.

În textul art. 455 alin. (2) Cod de procedură penală, se specifică cerințele cărora

trebuie să corespundă cererea de recurs în anulare, în special este descris conținutul

acesteia. Norma procesuală reglementează obligația recurentului de a aduce în textul

recursului argumentarea ilegalității hotărârii atacate, cu indicarea expresă a

temeiurilor prevăzute de art. 453 Cod de procedură penală.

Recurentul, contestând decizia în cauză, în recursul în anulare declarat, nu a

invocat nici un temei prevăzut de art. 453 alin. (1) Cod de procedură penală, care

prevede temeiurile pentru recurs în anulare, care sunt expres și limitativ stipulate de

lege, normă, din care rezultă că, motivarea recursului trebuie să se refere numai la

aceasta, cu indicarea expresă a temeiurilor pe care se întemeiază.

Colegiul remarcă și faptul, că dezacordul recurentului cu concluziile instanței

este o opinie proprie a autorului recursului în anulare, care solicită casarea hotărârii

instanței ierarhic inferioare, dar aceste argumente nu constituie viciul fundamental

valabile pentru o redeschidere a procesului penal.

Astfel, Colegiul penal constată că recursul în anulare declarat de recurent nu

îndeplinește cerințele de conținut prevăzute la art. 455 alin. (2) pct. 7) Cod de

4

procedură penală, iar instanța de recurs în anulare nu este în drept să-l completeze cu

circumstanțe în drept, care l-ar justifica.

În baza circumstanțelor expuse, Colegiul penal consideră că recursul în anulare

declarat în prezenta cauză penală, urmează a fi declarat inadmisibil, pe motiv că nu

îndeplinește cerințele de conținut.

453, 456 Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului în anulare declarat de către avocatul Covaliov Vitali

în numele condamnatului, împotriva deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel

Comrat din 29 iunie 2022, în cauza penală în privința lui Dudesco Piotr, deoarece nu

îndeplinește cerințele de conținut.

Decizia este irevocabilă.

Decizia integrală semnată la 28 februarie 2023, publicată la 24 martie 2023.

Președinte: Iurie Diaconu

Judecători: Liliana Catan

Ion Guzun

5