1re-76/2022 — art. 264-1 alin. 1 CP

Prin sentința Judecătoriei Cimișlia din 02 decembrie 2021, pronunțată în urma examinării cauzei penale în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală, Ciobanu Maxim a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2641 alin. (1) Cod penal și cu aplicarea art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, art. 79 Cod penal - i s-a stabilit pedeapsa sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității cu o durată de 150 (una sută cinci zeci) ore, fără anularea dreptului de a conduce mijloace de transport. S-a încasat din contul lui Ciobanu Maxim în beneficiul statului, cheltuielile judiciare suportate pe marginea cauzei în sumă de 17 (șaptesprezece) lei 80 bani. A fost soluționată soarta corpurilor delicte.

Pentru a se pronunța în sensul celor expuse, instanța de fond a constatat, că Ciobanu Maxim, la data de 25.05.2021, în jurul orelor 01:20 min., fiind în stare de ebrietate alcoolică, acționând cu intenție directă, cunoscând cu certitudine că acționează cu încălcarea prevederilor pct. 14, lit. a) din Regulamentul circulației rutiere, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 357 din 13.05.2009, în vigoare de la 15.07.2009, potrivit căruia: „Conducătorului de vehicul îi este interzis: a) să conducă vehiculul în stare de ebrietate”, a condus automobilul de model „Hyundai”, n/î BS AG 440, deplasându-se, pe strada Alexandru cel Bun din or. 1 Cimișlia a fost stopat de angajații INSP a IGP a MAI în persoana lui Plugaru Victor și Plugaru Mihail, pentru verificare și control. În timpul discuțiilor de la Ciobanu Maxim, din cavitatea bucală, s-a simțit miros specific de alcool și din acest motiv i-a fost propus să treacă testarea alcoolscopică cu aparatul ”Drager 6810” pentru stabilirea gradului de ebrietate alcoolică, rezultatul fiind de 0,65 mg/l, ceea ce potrivit art. 13412 alin. (3) Cod penal, constituie stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat. Acțiunile inculpatului au fost încadrate în limitele prevăzute de art. 2641 alin. (1) Cod penal, după indicii calificativi: „conducerea mijlocului de transport de către persoana care se află în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat”.

Nefiind de acord cu sentința, procurorul în procuratura raionului Cimișlia, Borodin Alexandra a depus recurs, prin care a solicitat, casarea parțială a sentinței Judecătoriei Cimișlia din 02 decembrie 2021, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri în partea stabilirii pedepsei, prin care lui Ciobanu Maxim pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 2641 alin. (1) Cod penal să- i fie stabilită pedeapsă, cu aplicarea prevederilor art. 3641 alin. (8) Cod penal, 150 ore muncă neremunerată în folosul comunității, cu anularea dreptului de a conduce mijloace de transport. 3.1. În susținerea recursului înaintat, s-a indicat că, instanța de fond just a apreciat circumstanțele de fapt ale cauzei și a constatat vinovăția lui Ciobanu Maxim în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2641 alin. (1) Cod penal, stabilindu-i pedeapsa principală ținând cont de limitele pedepsei în cazul examinării cauzei în procedura prevăzută de art. 3641 Cod penal, necontestând în această parte sentința. Cu toate acestea, constată că instanța de judecată, la stabilirea pedepsei în privința inculpatului Ciobanu Maxim neîntemeiat a aplicat prevederile art. 79 alin. (1) Cod penal, neaplicând pedeapsa complementară obligatorie sub formă de anularea dreptului de a conduce mijloace de transport, în așa mod ameliorând esențial situația inculpatului. Indică că sancțiunea art. 2641 alin. (1) Cod penal prevede pedeapsă sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității în mărime de la 200 la 240 de ore cu anularea dreptului de a conduce mijloace de transport. Conform art. 79 Cod penal, pe parcursul judecării cauzei nu au fost stabilite circumstanțe care micșorează esențial gravitatea faptei, gradul sau pericolul social. Infracțiunea prevăzută de art. 2641 alin. (1) Cod penal, este o infracțiune formală, ea se consideră consumată din momentul efectuării conducerii mijlocului de transport de către persoană care se află în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat sau în stare de ebrietate produsă de substanțe narcotice, psihotrope și/sau de alte substanțe cu efecte similare. Latura subiectivă a infracțiunii prevăzute de art. 2641 alin. (1) Cod penal, se caracterizează prin intenție directă, astfel că, în speță, se constată cu certitudine că inculpatul Ciobanu Maxim și-a dat seama de caracterul prejudiciabil al acțiunii sale și a condus mijlocul de transport, aflându- se în stare de ebrietate cu grad avansat, prin ce a pus în pericol viața sa, cât și a 2 altor participanți la trafic. Faptul că inculpatul Ciobanu Maxim avea posibilitatea să găsească alte oportunități pentru a acorda ajutor medical copilului bolnav, sau pentru a se deplasa să procure medicament, se dovedește și prin aceea că la stoparea acestuia de către angajații INSP a stabilit persoana de încredere căreia i- a dat pentru păstrare mijlocul de transport. În speță, consideră că a fost dovedită cu certitudine intenția directă a lui Ciobanu Maxim la săvârșirea infracțiunii, acesta acționând conștient la săvârșirea faptei prejudiciabile, fapt ce denotă comportamentul lui în timpul și după consumarea infracțiunii, care nu pot fi apreciate drept circumstanțe excepționale. Nu poate fi apreciată ca circumstanță excepțională faptul recunoașterii vinovăției de către inculpatul Ciobanu Maxim, precum și comportamentul acestuia după comiterea infracțiunii, concretizată prin prezentarea la instanța de judecată, recunoașterea vinovăției, contribuirea la examinarea cu celeritate a cauzei penale în privința sa. Relevă că circumstanțele expuse mai sus, au fost apreciate de instanța de judecată la individualizarea pedepsei sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității, stabilite inculpatului, prin reducerea mărimii pedepsei de la limita maximă de 160 ore la una medie de 150 ore. Totodată, remarcă că căința sinceră a inculpatului nu poate fi apreciată ca circumstanță atenuantă doar din simplul motiv că la audiere a declarat că se căiește de fapta săvârșită. În această ordine de idei, pentru a considera drept circumstanță atenuantă căința sinceră, urmează să fie întrunite condițiile art. 57 alin. (1) Cod penal potrivit cărora, căința activă poate fi considerată situația în care făptuitorul după săvârșirea infracțiunii s-a autodenunțat de bună voie, a contribuit activ la descoperirea acesteia. Ca căință activă, legislația penală a Republicii Moldova prevede și contribuirea activă la descoperirea infracțiunii, în cazurile în care făptuitorul, fiind participant al unei infracțiuni săvârșite în grup, contribuie activ la demascarea altor complici, a urmelor infracțiunii, contribuie la administrarea probatoriului, circumstanțe care în cazul dat nu au fost stabilite. În același context, indică că este necesar de luat în considerație și faptul că, la etapa actuală mijloacele de transport reprezintă un grad sporit de pericol, iar conducerea acestora de către o persoană aflată în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat, precum și alte acțiuni ilegale care atentează la securitatea circulației rutiere, reprezintă un grad și mai avansat de pericol. Anume din aceste considerente, de către legiuitor au fost operate modificări în sancțiunea art. 2641 Cod penal, prin Legea nr. 138/18 din 19.07.2018, în vigoare din 14.12.2018, fiind exclusă pedeapsa sub formă de amendă pentru săvârșirea infracțiunilor de această categorie. De aceea, considerând că pedeapsa penală aplicată inculpatului Ciobanu Maxim nu este suficientă, încât să asigure un efect descurajant, pentru a preîntâmpina comiterea nemijlocit de către inculpat a altor infracțiuni, și totodată, pentru a sensibiliza alte persoane de a se abține de la săvârșirea lor, consideră necesară casarea sentinței contestate în partea ce tine de aplicarea art. 79 Cod penal 3 în privința inculpatului Ciobanu Maxim.

Prin decizia Colegiului judiciar al Curții de Apel Comrat din 17 martie 2022, a fost admis recursul declarat de procurorul în procuratura raionului Cimișlia, Borodin Alexandra, casată parțial în partea stabilirii pedepsei, sentința Judecătoriei Cimișlia din 02 decembrie 2021, cu pronunțarea unei noi hotărâri în această parte, prin care lui Ciobanu Maxim învinuit de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2641 alin. (1) Cod penal, i s-a stabilit cu aplicarea prevederilor art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, pedeapsă sub formă de 150 (una sută cincizeci) ore muncă neremunerată în folosul comunității, cu anularea dreptului de a conduce mijloace de transport. În rest dispozițiile sentinței au fost menținute. 4.1. Pentru a hotărî astfel instanța a constatat că la pronunțarea sentinței, instanța de fond corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept ale speței, situația de fapt reținută de instanța de fond corespunde probelor din dosar, care au fost apreciate obiectiv, încadrându-se just acțiunile inculpatului Ciobanu Maxim în baza art. 2641 alin. (1) Cod penal, conform semnelor calificative conducerea mijlocului de transport de către persoana care se află în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat. Colegiul a stabilit că, recurentul consideră sentința neîntemeiată numai în partea stabilirii pedepsei, astfel în privința calificării acțiunilor inculpatului Ciobanu Maxim în baza art. 2641 alin. (1) Cod penal, instanța de recurs nu s-a expus, cauza fiind examinată în baza probelor administrate în faza urmăririi penale conform art. 3641 Cod de procedură penală. Analizând materialele speței, în raport cu normele relevante la caz, instanța de recurs a constatat că instanța de fond a îndeplinit strict cerințele dispozițiilor art. 3641 alin. (1) și (4) Cod de procedură penală, opțiunea primei instanțe privind judecarea cauzei potrivit procedurii enunțate, n-a fost viciată, în cadrul urmăririi penale n-au fost încălcate normele imperative din Codul de procedură penală, fapt ce a condiționat concluzia că instanța de recurs nu este în drept de a reține o altă situație de fapt decât cea reținută în rechizitoriu și de către prima instanță. Totodată, instanța de recurs a considerat că urmează a fi reținute argumentele din recursul acuzatorului de stat că, la stabilirea măsurii și mărimii pedepsei în privința inculpatului, în vederea corectării și reeducării, instanța de fond neîntemeiat a aplicat prevederile art. 79 Cod penal, eliberând inculpatul Ciobanu Maxim de pedeapsa complementară obligatorie, privind anularea dreptului de a conduce mijloace de transport, inculpatul fiind sancționat doar cu muncă neremunerată în folosul comunității în mărime de 150 ore. S-a stabilit că Ciobanu Maxim a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 264 1 alin. (1) Cod penal, conform indicilor – conducerea mijlocului de transport de către persoana care se află în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat, săvârșită de către el la data de 25 mai 2021. Sancțiunea alin. (1) art. 2641 Cod penal, prevede pedeapsă sub formă muncă neremunerată în folosul comunității de la 200 la 240 de ore, cu anularea dreptului 4 de a conduce mijloace de transport. La stabilirea pedepsei inculpatului Ciobanu Maxim instanța de recurs a notat că potrivit prevederilor art. 79 alin. (1) Cod penal, se înțelege că trebuie să existe ori în împrejurările în care s-a derulat fapta infracțională, ori în datele privind personalitatea infractorului, circumstanțe, împrejurări, particularități, situații sau stări de lucruri, care constituie excepție de la starea obișnuită a lor, ori a personalității inculpatului. Împrejurările obișnuite sânt cele care predomină și caracterizează majoritatea cetățenilor și nu pot fi considerate excepționale. Ca excepționale, instanța urmează să stabilească astfel de împrejurări care micșorează esențial gravitatea faptei și a consecințelor ei, precum și date privind personalitatea făptuitorului (grad de invaliditate – I, II (persoana cu dizabilități severe și accentuate), merite deosebite față de societate, alte circumstanțe de importanță majoră). În cazul stabilirii unor asemenea împrejurări, instanța de judecată este obligată să indice în sentință care anume circumstanțe ale cauzei sunt considerate excepționale și în corelație cu care date despre persoana vinovatului ele servesc drept temei pentru aplicarea art. 79 Cod penal. Instanța de judecată trebuie să studieze multilateral, în deplină măsură și obiectiv, toate circumstanțele și datele care caracterizează atât negativ, cât și pozitiv persoana inculpatului și care au o importanță esențială pentru stabilirea categoriei și mărimii pedepsei. Din sentința pronunțată instanța de recurs a stabilit că instanța de fond în cadrul examinării cauzei nu a constatat circumstanțe, împrejurări, particularități, situații sau stări de lucruri, care constituie excepție de la starea obișnuită a lor ori a personalității inculpatului, incorect apreciind unele circumstanțe drept excepționale. Mai mult decât atât, nici în instanța de recurs nu au fost constatate asemenea circumstanțe, împrejurări, particularități, situații sau stări de lucruri, care constituie excepție de la starea obișnuită a lor ori a personalității inculpatului, în vederea aprecierii lor ca excepționale. În aceiași ordine de idei, Colegiul a menționat că recunoașterea vinovăției de către inculpat în condițiile examinării cauzei conform prevederilor art. 364 1 Cod de procedură penală, nu constituie o circumstanță atenuantă și respectiv, nu poate fi apreciată ca excepțională, deoarece în așa caz el deja beneficiază de reducerea pedepsei potrivit art. 364 1 alin. (8) Cod de procedură penală. În acest context, argumentele instanței de fond privind faptul că ,,La caz, partea inculpată a relatat instanței că, conduita sa infracțională a fost generată în esență de faptul că a fost trezit în plină noapte de starea fiicei sale Axenti Adelina, care, începuse să vomite, și să se simtă rău. Frica acestuia generată de pierderea recentă a unui membru a familiei s-a soldat decizia de a urca la volanul mijlocului de transport pentru a procura medicamentele indicate de cumnata sa, Ciobanu Angela, din locul unde aceasta îi indicase. Aceste alegații au fost menținute și confirmate și de martori audiați la caz Ciobanu Angela și Ciobanu Mihail. Mai mult, înscrisurile anexate la materialele cauzei atestă că inculpatul s-a aflat în relații de concubinaj cu Axenti Raisa, care a decedat la data de 23 aprilie 2020 ( f.d. 29), relație de concubinaj fiind justificată de adeverința autorității publice locale. 5 Inculpatul înregistrează la întreținere 3 copii unul din care este fiica Ciobanu Adelina – copil comun al inculpatului Ciobanu Maxim și Axenti Raisa.( f.d. 30). Potrivit trimiterii extras eliberat în raport cu Ciobanu Adelina acesteia la situația din 26 mai 2021 a fost diagnosticată cu gastroduodenită acută, iar circumstanțele relatate de inculpat întru descrierea evenimentelor din 25.05.2021, au fost reflectate și confirmate prin actul de trimitere a medicului Ciobanu Elena ( f.d. 34- 35). Conform rețetei medicale f.d. 36, Ciobanu Adelina a primit prescrieri medicale, conform listei. Potrivit certificatului nr. 5 din 12 09.10.2021, inculpatul se atestă a fi angajat în cadrul G.Ț. Scutaru în funție de șofer. Circumstanțele descrise nu sunt de natura celor reglementate de art. 38 Cod penal menite să înlăture în general răspunderea penală, așa cum acțiunile inculpatului nu poartă un caracter absolut în acțiune, în privința evenimentelor descrise de inculpat și martori existând și alte oportunități de intervenție. Totuși, criteriul și gradul acțiunilor, chiar dacă au avut conduită incompletă în rațiunea măsurilor admisibile ce puteau fi întreprinse, în măsura reacției inculpatului, scopul pentru care acesta a admis comiterea faptei infracționale, dar și persoana celui inculpat, întreținerea a trei copii de propria persoană, forma de percepție a acțiunilor infracționale, vin să atingă acel nivel minim de excepție, reflectat de art. 79 Cod penal și care în măsura reglementărilor sale, ar putea oferi dreptul instanței de a aplica în raport cu inculpatul efectele acestei prevederi.”, nu au putut fi reținute de instanța de recurs ca fiind suficiente pentru aplicarea prevederilor art. 79 alin. (1) Cod penal. Colegiul judiciar a reiterat că, neaplicarea pedepsei complimentare obligatorii în privința lui Ciobanu Maxim nu va duce la atingerea scopului Legii penale, care are menirea de a apăra, împotriva infracțiunilor, persoana, drepturile și libertățile acesteia, precum și întreaga ordine de drept, cât și prevenirea de noi infracțiuni.

Avocatul Pînzaru Dorian în numele condamnatului, a atacat cu recurs în anulare decizia Colegiului judiciar al Curții de Apel Comrat din 17 martie 2022, solicitând casarea integrală a decizie nominalizate cu menținerea sentinței primei instanțe. 5.1. În motivarea solicitărilor sale invocă următoarele argumente: - instanța de recurs a apreciat eronat circumstanțele cauzei, iar instanța de fond, la stabilirea pedepsei inculpatului Ciobanu Maxim, a ținut cont de personalitatea inculpatului și anume, circumstanțele reale, gradul de pericol social concretizat în valorile sociale care au fost vătămate, precum și faptul că inculpatul nu este cunoscut cu antecedente penale, nu înregistrează abateri contravenționale, a optat pentru o procedură simplificată și nu înregistrează circumstanțe agravante; - inculpatul a relatat instanței că, conduita sa infracțională a fost generată în esență de faptul că a fost trezit în plină noapte de starea fiicei sale, Axenti Adelina, care, începuse să vomite, și să se simtă rău. Frica acestuia generată de pierderea recenta a unui membru a familiei (soția decedată în urma unei boli incurabile - cancer) s-a soldat decizia de a urca la volanul mijlocului de transport pentru a 6 procura medicamentele indicate de cumnata sa, Ciobanu Angela, din locul unde aceasta îi indicase. Aceste alegații au fost menținute și confirmate și de martori audiați la caz Ciobanu Angela și Ciobanu Mihail. A comunicat că regretă de cele comise, nu a apelat la serviciul de urgență din cauza pandemiei și din motiv că fratele său este părinte (slujitor bisericesc) în sat și de a nu face zarvă în rândul sătenilor, însă a doua zi s-a adresat cu fiica la medicul de familie; - înscrisurile anexate la materialele cauzei atestă că inculpatul s-a aflat în relații de concubinaj cu Raisa Axenti, care a decedat la data de 23.04.2020, are la întreținere 3 copii, iar potrivit trimiterii extras eliberat în raport cu fiica acestuia, Ciobanu Adelina, acesteia la situația din 26.05.2021 a fost diagnosticată cu gastroduodenită acută, iar circumstanțele relatate de inculpat întru descrierea evenimentelor din 25.05.2021, au fost reflectate și confirmate prin actul de trimitere a medicului Ciobanu Elena (f.d. 34-35), situație care potrivit recurentului vine să atingă acel nivel minim de excepție, reflectat de art. 79 Cod penal și care în măsura reglementărilor sale, ar oferit dreptul instanței de a aplica în raport cu inculpatul efectele acestei prevederi; - apreciază critic poziția Colegiului Curții de Apel Comrat, care a menționat că neaplicarea pedepsei complimentare obligatorii în privința lui Ciobanu Maxim nu va duce la atingerea scopului Legii penale, care are menirea de a apăra, împotriva infracțiunilor, persoana, drepturile și libertățile acesteia, precum și întreaga ordine de drept, cât și prevenirea de noi infracțiuni; - instanța de apel nici nu a intrat în esența cauzei, s-a limitat doar la citarea materialelor pe marginea apelului declarat, fără a fi examinate probele din dosar, fiind audiat doar condamnatul, a ignorant faptul că a fost prezentat dovada executării sentinței instanței de fond; - instanța de apel la adoptarea soluției a ignorat prevederile art. 414 Cod de procedură penală, nu și-a motivat soluția în raport cu argumentele invocate de partea apărării în sprijinul poziției promovate în coroborare cu soluția prezentată de prima instanță.

În temeiul art. 431 alin. (1), pct. 11 Cod de procedură penală, procurorul, a prezentat referință pe marginea recursului declarat, pledând pentru netemeinicia acestuia, considerând că urmează a fi declarat inadmisibil ca fiind vădit neîntemeiat.

Judecând recursul în anulare declarat în raport cu materialele cauzei și motivele invocate, Colegiul penal lărgit conchide că acesta urmează a fi respins, din următoarele considerente. În conformitate cu art. 453 alin. (1) Cod de procedură penală, raportat la prevederile art. 6 pct. 44) al aceluiași Cod, art. 4§2 al Protocolului nr. 7 al Convenției Europene a Drepturilor Omului, hotărârile irevocabile pot fi atacate cu recurs în anulare în scopul reparării erorilor de drept comise la judecarea cauzei, în cazul în care un viciu fundamental din cadrul procedurii precedente a afectat hotărârea atacată, inclusiv când Curtea Europeană a Drepturilor Omului informează Guvernul Republicii Moldova despre depunerea cererii. 7 Potrivit art. 6 pct. 44) Cod de procedură penală, viciu fundamental în cadrul procedurii precedente, care a afectat hotărârea pronunțată poate fi considerat încălcarea esențială a drepturilor și libertăților persoanei garantate de Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, de alte tratate internaționale, de Constituția R. Moldova și de alte legi naționale. Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, în baza prevederilor art. 457 alin. (3), 434 Cod de procedură penală, verifică legalitatea hotărârilor atacate pe baza materialului din dosar și se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în recurs. Reieșind din prevederile legale menționate, Colegiul penal lărgit atestă că una din cerințele esențiale la declararea recursului în anulare este motivarea acestuia din punct de vedere al prezenței erorii de drept, comise la judecarea cauzei, ce cade sub incidența noțiunii de viciu fundamental în cadrul procedurii precedente, care a afectat hotărârea atacată. La caz, analizând argumentele recursului în anulare prin prisma sensului atribuit de lege noțiunii de viciu fundamental, Colegiul consideră că titularul cererii de recurs în anulare nu a adus argumente care s-ar încadra în acest concept și care ar afecta hotărârile pronunțate. Colegiul constată că avocatul Pînzaru Dorian în numele condamnatului, critică decizia instanței de recurs, în partea stabilirii pedepsei, referitor la excluderea prevederilor art. 79 Cod penal aplicate de prima instanță, și aplicarea pedepsei complimentare obligatorii – anularea dreptului de a conduce mijloace de transport, motive ce nu se încadrează în prevederile art. 453 alin. (1) Cod de procedură penală și nici nu cad sub incidența noțiunii de viciu fundamental. Colegiul penal, analizând sub aspectul cerințelor și exigențelor legii argumentele expuse de recurent, le va respinge ca neîntemeiate, deoarece nu constituie temei de intervenire în procedura precedentă. În acest context, Colegiul relevă că din conținutul deciziei atacate rezultă în mod clar raționamentele care au fundamentat soluția instanței de recurs prin care a fost casată parțial sentința, în partea neaplicării pedepsei complementare, cu rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri în această parte, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care lui Ciobanu Maxim învinuit de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2641 alin. (1) Cod penal, i s-a stabilit cu aplicarea prevederilor art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, pedeapsă sub formă de 150 (una sută cincizeci) ore muncă neremunerată în folosul comunității, cu anularea dreptului de a conduce mijloace de transport. De asemenea, Colegiul penal constată că la aplicarea pedepsei complementare, anularea dreptului de a conduce mijloace de transport, condamnatului Ciobanu Maxim, instanța de recurs corect a stabilit că prima instanță a dispus neaplicarea pedepsei complementare în privința lui, indicând un cumul de circumstanțe atenuante, care însă nu au putut fi reținute de instanța de recurs ca fiind suficiente pentru aplicarea prevederilor art. 79 alin. (1) Cod penal. Or, pedeapsa complementară obligatorie poate fi înlăturată doar în condițiile art. 8 79 alin. (1) Cod penal, circumstanță care în speță nu a fost stabilită, iar scopul pentru care Ciobanu Maxim a admis comiterea faptei infracționale, dar și persoana celui inculpat, întreținerea a trei copii de propria persoană, forma de percepție a acțiunilor infracționale, nu constituie circumstanțe excepționale în sensul prevederilor nominalizate. În contextul celor expuse mai sus, Colegiul penal reține, că la stabilirea pedepsei lui Ciobanu Maxim, pentru infracțiunea săvârșită, instanța de recurs nu a comis erori de drept, iar pedeapsa aplicată condamnatului este una corectă, fiind apreciate corect circumstanțele de fapt și de drept în strictă conformitate cu prevederile normelor de procedură penală și cu prescripțiile de drept material, ținând cont de prevederile art. 61, 75-78 Cod penal. În urma celor expuse supra, Colegiul penal lărgit menționează că, potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, unul din aspectele fundamentale ale preeminenței dreptului este principiul securității raporturilor juridice, care cere, “inter alia”, ca, atunci când instanțele judecătorești dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuție (cazul Brumărescu vs România, Nr.28342/95&62, 28 octombrie 1999). Acest principiu insistă asupra faptului că nici o parte la proces nu este în drept să solicite revizuirea unei hotărârii judecătorești definitive și executorii doar în scopul reluării procesului de judecată și al unei noi soluționări a cauzei. Competență de revizuire a instanțelor supreme trebuie exercitată pentru a corecta erorile de drept și omisiunile justiției, și nu pentru a efectua o reexaminare a cauzei. Revizuirea nu trebuie tratată ca un recurs deghizat și nici existența a două păreri asupra aceleiași probleme nu poate servi drept temei pentru reexaminare. O îndepărtare de la acest principiu este justificată doar în cazul în care reexaminarea este necesară în virtutea circumstanțelor fundamentale și obligatorii (cazul Bujnița vs Moldova, Nr.36492/02, 16 ianuarie 2007). La examinarea recursului în anulare, Colegiul nu a constatat erori de drept comise de către instanța de recurs, ce ar indica la existența unui viciu fundamental în cauză și ar afecta hotărârea irevocabilă, iar dezacordul cu pedeapsa penală aplicată condamnatului Ciobanu Maxim nu poate servi temei pentru reexaminarea cazului.

Colegiul penal lărgit nu a statuat în speța dată un viciu fundamental care să afecteze hotărârea judecătorească, iar conform prevederilor art. 457, 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, judecând recursul în anulare, instanța îl respinge ca inadmisibil, cu menținerea hotărârii atacate, în cazul în care se constată că el este neîntemeiat. Prin urmare, odată ce recursul de pe rol este neîntemeiat, el urmează a fi respins ca inadmisibil, cu menținerea hotărârii atacate. În conformitate cu art. 457 alin. (3), 434, 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, Colegiul Penal lărgit al Curții Supreme de Justiție, D E C I D E: 9 Se respinge ca inadmisibil, recursul în anulare declarat de către avocatul Pînzaru Dorian în numele condamnatului, împotriva deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Comrat din 17 martie 2022, în cauza penală în privința lui Ciobanu Maxim xxxxx. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată este pronunțată la 23 decembrie 2022. Președinte Toma Nadejda Judecători Boico Victor Diaconu Iurie Catan Liliana Guzun Ion 10