1ra-1688/2022 — art.186 alin. 2 lit.b,c,d CP

1ra-1688/2022 — art.186 alin. 2 lit.b,c,d CP (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 1ra-1688/2022

(1-22054948-01-1ra-15122022)

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

25 ianuarie 2023 mun. Chișinău

Colegiul Penal în următoarea componență:

președinte Iurie DIACONU

judecători Liliana CATAN

Ion GUZUN

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de avocatul

Grosu Eugen în numele inculpatului, prin care se solicită casarea deciziei Colegiului

judiciar al Curții de Apel Cahul din 10 octombrie 2022, în cauza penală privindu-l pe

CÎRLAN Constantin XXXXX, născut la

XXXXX, domiciliat în XXXXX.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 19.04.2022 - 24.05.2022;

Instanța de apel: 14.06.2022 - 10.10.2022;

Instanța de recurs: 15.12.2022– 25.01.2023.

c o n s t a t ă:

examinată conform prevederilor art. 3641 Cod de procedură penală Cîrlan Constantin

a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (2) lit. b)

c), d) Cod penal în coroborare cu prevederile art. 70 alin. (31) Cod penal, stabilindu-i

pedeapsa sub formă de închisoare pe termen de 1 (unu) an, cu executare în penitenciar

de tip semiînchis.

Prin aceeași sentință a fost condamnat și Zaițev Evgheni, însă din motiv că nu a

fost atacat cu recurs ordinat, Colegiul penal nu se va expune în privința acestuia.

S-au admis în principiu acțiunile civile a părților vătămate Cravcenco Valentina

și Șeremet Corina împotriva lui Cîrlan Constantin și Zaițev Evgheni, urmând ca asupra

cuantumului despăgubirilor materiale să se pronunțe instanța de judecată în ordinea

procedurii civile.

Constantin în perioada de timp de la 17.09.2021, aproximativ ora 23:50 până la

18.09.2021, aproximativ ora 06:40, urmărind scopul sustragerii bunurilor altei

persoane, acționând de comun acord și prin înțelegere prealabilă cu Evgheni Zaițev, au

pătruns prin geam în încăperea IMSP Centrul Național de Asistență Medicală Urgentă

a XXXXX, amplasată pe adresa XXXXX, de unde pe ascuns au sustras o geantă de

damă ce aparținea lui Valentina Cravcenco, în care se afla un telefon mobil de model

„Blackview” de culoare neagră în valoare de 2000 de lei, acte de identitate și o pereche

de chei, cauzând părții vătămate Valentina Cravcenco, daune materiale în proporții

1

considerabile, în suma totală de 2000 de lei, și o geantă de damă ce aparținea lui Corina

Șeremet, în care se aflau acte de identitate, carduri bancare și mijloace bănești în sumă

de 5000 lei, cauzând părții vătămate Corina Șeremet, daune materiale în proporții

considerabile, în suma totală de 5000 de lei, ca urmare, prin acțiunile sale intenționate,

cauzând părții vătămate Valentina Cravcenco și Corina Șeremet, daune materiale în

proporții considerabile, în suma totală de 7000 lei.

Acțiunile lui Cîrlan Constantin au fost încadrate conform indicilor calificativi

prevăzuți de art.186 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal: „furtul, adică sustragerea pe

ascuns a bunurilor altei persoane, săvârșită de două persoane, cu pătrundere în

locuință și cauzarea de daune în proporții considerabile”.

atacat-o cu apel, solicitând casarea acesteia cu emiterea unei noi decizii prin care să-i

fie aplicată o pedeapsă non-privativă de libertate în formă de muncă neremunerată în

folosul comunității.

În argumentarea apelului, apărarea a invocat că, consideră pedeapsa prea aspră,

deoarece instanța de judecată nu a luat în considerație că inculpatul a solicitat

examinarea prezentei cauze penale în procedura simplificată și a recunoscut în

totalitate probele ce au fost acumulate la dosar, căindu-se sincer de cele comise și

explicând în detalii circumstanțele faptelor incriminate.

Indica apelantul că instanța de judecată nu a luat în atenție faptul că Cîrlan

Constantin a executat în totalitate toate pedepsele care i-au fost aplicate anterior și nu

are careva datorii față de stat executând pedeapsa sub formă de amendă cât și orele de

muncă neremunerate în folosul comunității prin care să-și poate răscumpăra vina și a

aduce un aport societății, dar nu să prejudicieze bugetul de stat pentru întreținerea sa

în instituțiile penitenciare, fapt care îl considera logic și întemeiat.

Apărarea considera că pedeapsa aplicată este prea severă pentru săvârșirea unei

infracțiuni mai puțin grave și că nu v-a duce la reeducarea ultimului, ci aflarea lui în

anturajul altor condamnați care execută pedepse pentru săvârșirea infracțiunilor grave,

excepțional de grave, v-or influența doar negativ asupra fonului psiho-emoțional și a

comportamentului lui în viitor. Iar prin munca în folosul comunității se poate ajunge

cu mai multă eficacitate la rezultatul reeducării decât a executării unei sentințe de

executare reale a pedepsei.

apelul avocatul Grosu Eugen în interesele inculpatului a fost respins ca nefondat,

sentința s-a menținut fără modificări.

a îndeplinit strict cerințele dispozițiilor art. 3641 alin. (1) și (4) Cod de procedură

penală, opțiunea primei instanțe privind judecarea cauzei potrivit procedurii enunțate

nu a fost viciată, în cadrul urmăririi penale n-au fost încălcate normele imperative din

Codul de procedură penală, fapt ce condiționează concluzia că instanța de apel nu este

în drept să rețină o altă situație de fapt, decât cea reținută de către prima instanță.

2

Instanța de apel, analizând sentința prin prisma prevederilor art. 100 alin. (4) și

101 Codul de procedură penală, verificându-le sub toate aspectele, complet și obiectiv,

iar fiecare probă fiind apreciată din punct de vedere al pertinenței, concludentei,

utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu din punct de vedere al

coroborării lor, a constatat că corect au fost încadrate acțiunile inculpatului în baza

prevederilor art. 186 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal.

Instanța de fond a stabilit în mod corect situația de fapt și vinovăția inculpatului

care a fost dovedită cu certitudine și fără echivoc, examinând oportunitatea stabilirii

unei alte pedepse de cât cea cu privațiunea de libertate, indicând faptul că, aplicarea în

privința lui Cîrlan Constantin a unei pedepse sub formă de amendă nu este posibilă,

așa cum inculpatul nu este angajat în câmpul muncii, nu are un venit stabil, iar aplicarea

unei pedepse cu amendă va afecta considerabil situația financiară a inculpatului și î-l

va determina la comiterea de noi infracțiuni în vederea stingerii sancțiuni penale

stabilite în prezenta sentință, iar cât privește posibilitatea aplicării față de inculpat a

pedepsei penale sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității, instanța de

judecată a menționat că inculpatul execută în prezent o pedeapsă penală sub formă de

închisoare, termenul executării căreia va surveni peste 3 ani de zile. Ținând cont de

faptul că munca neremunerată urmează a fi executată după eliberarea persoanei din

locul de detenție, iar punerea în executare a sancțiunii este de un an, instanța a conchis

că există riscul ca să expire termenul de punere în executare a sentinței de muncă

neremunerată și astfel nu va fi atins scopul pedepsie penale.

La stabilirea pedepsei instanța de fond a ținut cont în deplină măsură de

principiului individualizării pedepsei penale, reieșind din caracterul și gradul

prejudiciabil al faptei comise și pericolul social al acesteia în raport cu persoana

vinovată și circumstanțele cauzei ce-i atenuează sau agravează răspunderea penală, fapt

pentru care, instanța de apel a acceptat-o ca fiind întemeiată, motivată și bazată pe

prevederile art. 61 și 75 Cod penal, coroborat cu art. 3641 alin. (8) Cod de procedură

penală.

Analizând motivele invocate în cererea de apel în raport cu circumstanțele de fapt

și de drept constatate de către instanța de fond și verificate suplimentar de către instanța

de apel, s-a constatat că motivele urmează a fi respinse ca nefondate.

Conform art. 16 Cod penal infracțiunea comisă de Cîrlan Constantin se califică ca

fiind infracțiune mai puțin gravă.

La individualizarea pedepsei instanța de fond a ținut cont de faptul că inculpatul

nu pentru prima dată se afla pe banca acuzaților, anterior fiind judecat, nu se afla la

evidența medicului narcolog și psihiatru, la locul de trai se caracteriza negativ (f.d. 58,

60, 61).

La stabilirea pedepsei instanța de fond a reținut și faptul că la materialele dosarului

a fost anexată sentința Judecătoriei Cahul, sediul Central din 18 ianuarie 2022 potrivit

căreia Cîrlan Constantin a fost recunoscut vinovat, în comiterea infracțiunilor

prevăzute de:

3

- art. 186 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal (pe episodul cu partea vătămată Dunas

Nicolae) în coroborare cu prevederile art. 70 alin. (3) Cod penal, art. 3641 alin. (8) Cod

de procedură penală, i s-a aplicat pedeapsa cu închisoare pe termen de 1 an, cu

executare în penitenciar de tip semiînchis;

- art. 186 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal (pe episodul cu partea vătămată Lupu

Veaceslav) în coroborare cu prevederile art. 70 alin. (3) Cod penal, art. 3641 alin. (8)

Cod de procedură penală, i s-a aplicat pedeapsa cu închisoare pe termen de 1 an, cu

executare în penitenciar de tip semiînchis;

- art. 186 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal (pe episodul cu partea vătămată Savițchi

Veronica) în coroborare cu prevederile art. 70 alin. (3) Cod penal, art. 3641 alin. (8)

Cod de procedură penală, i s-a aplicat pedeapsa cu închisoare pe termen de 1 an, cu

executare în penitenciar de tip semiînchis;

- art. 186 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal (pe episodul cu partea vătămată Ciolacu

Veaceslav) în coroborare cu prevederile art. 70 alin. (3) Cod penal, art. 3641 alin. (8)

Cod de procedură penală, i s-a aplicat pedeapsa cu închisoare pe termen de 1 an, cu

executare în penitenciar de tip semiînchis;

- art. 186 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal (pe episodul cu partea vătămată

Crivoborod Dmitri) în coroborare cu prevederile art. 70 alin. (3) Cod penal, art. 3641

alin. (8) Cod de procedură penală, s-a aplicat pedeapsa cu închisoarea pe termen de 1

an, cu executare în penitenciar de tip semiînchis.

Conform art. 84 alin. (1) Cod penal, lui Cîrlan Constantin i s-a stabilit definitiv,

pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, pedeapsa cu

închisoare pe termen de 3 ani, cu executare în penitenciar de tip semiînchis, la moment

sentința fiind atacată cu apel la Curtea de Apel Cahul, nefiind emisă o decizie

definitivă.

Sub acest aspect instanța de fond just a statuat că solicitarea apărătorului privind

aplicarea altei pedepse de cât închisoarea, este nejustificată și nu va fi atins scopul

pedepsei penale.

În acest sens, s-a dat eficiență prevederilor art. 7, 61 și 75 Cod penal, cât și a ținut

cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivele acesteia, de personalitatea celui

vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea penală.

Ca urmare, pedeapsa penală este echitabilă și atunci când este capabilă de a

contribui la realizarea altor scopuri ale pedepsei penale, cum ar fi corectarea

condamnatului și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât de către condamnat,

precum și de alte persoane, or, practica judiciară demonstrează că o pedeapsă prea aspră

generează apariția unor sentimente de nedreptate, jignire, înrăire și de neîncredere în

lege, fapt ce poate duce la consecințe contrare scopului urmărit.

În ceea ce privește modalitatea de executare a pedepsei penale pentru săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal, instanța de fond

corect a motivat și a considerat că aceasta urmează a fi executată în mod real de către

inculpat, și că scopul pedepsei penale va putea fi atins doar dacă inculpatul va fi izolat

de societate.

4

interesele inculpatului a atacat-o cu recurs ordinar, fără a invoca prevederile art. 427

alin. (1) Cod de procedură penală, solicitând casarea deciziei, pronunțarea în această

parte a unei noi hotărâri prin care inculpatului să-i fie aplicată o pedeapsă non privativă

de libertate în formă de muncă neremunerată în folosul comunității.

În motivare recurentul a indicat că:

- instanțele nu au luat în considerație că inculpatul a solicitat examinarea prezentei

cauze penale în procedura simplificată și a recunoscut în totalitate probele ce au fost

acumulate la dosar, căindu-se sincer de cele comise și explicând în detalii

circumstanțele faptelor incriminate;

- Cîrlan Constantin a executat în totalitate toate pedepsele care i-au fost aplicate

anterior și nu are careva datorii față de stat, executând atât pedepsele sub formă de

amendă cât și orele de muncă neremunerată în folosul comunității, solicitând în

prezenta cauză aplicarea pedepsei sub forma orelor de muncă în folosul comunității

prin care să-și poată răscumpăra vina și să aducă un aport societății, dar nu să

prejudicieze bugetul statului pentru întreținerea sa în instituțiile penitenciare;

- pedeapsa aplicată lui Cîrlan Constantin este prea severă pentru săvârșirea unei

infracțiuni mai puțin grave și că nu v-a duce la reeducarea ultimului, ci v-a influența

doar negativ asupra fonului psiho- emoțional și a comportamentului lui în viitor.

penală, procurorul a depus referință privitor la opinia sa asupra recursului avocatului,

menționând că acesta urmează a fi declarat inadmisibil, ca fiind vădit neîntemeiat și

lipsit de temeiuri legale.

din dosar și motivelor invocate, Colegiul penal concluzionează că acesta urmează a fi

declarat inadmisibil din următoarele considerente.

Potrivit art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală instanța de recurs

examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii

instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în

care se constată că este vădit neîntemeiat.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427 Cod

de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent.

În speță, recurentul critică hotărârea, solicitând rejudecarea cauzei în latura

penală, însă nu face trimitere la temeiurile prevăzute de art. 427 Cod de procedură

penală sau la presupusele erori depistate în decizie.

Analizând decizia instanței de apel prin prisma erorii de drept invocate de recurent

nu se confirmă, dat fiind faptul, că instanța de apel la examinarea cauzei a respectat

prevederile art. 414 alin. (1) și art. 417 alin. (8) Cod de procedură penală potrivit cărora

instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate

în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală,

și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel, iar decizia trebuie să

5

cuprindă temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la respingerea sau

admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției dat.

Față de lucrul judecat, Colegiul consideră că instanța de apel legal și întemeiat a

constatat și apreciat circumstanțele de fapt și de drept privind pedeapsa aplicată

inculpatului în strictă conformitate cu prevederile normelor de procedură penală și

prescripțiilor de drept material, just și argumentat a ținut cont de prevederile art. 7, 61,

75 Cod penal, art. 3641 Cod de procedură penală, conform cărora la aplicarea legii

penale se ține cont de caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, de

persoana celui vinovat și de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează

răspunderea penală.

Faptul că apărarea nu este de acord cu pedeapsa stabilită, considerând-o prea

aspră, nu poate servi temei pentru aplicarea în privința lui Cîrlan Constantin a pedepsei

sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității.

Colegiul penal menționează, că potrivit art. 75 Cod penal, persoanei recunoscute

vinovate de săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele fixate

în Partea specială a Codului penal în strictă conformitate cu dispozițiile Părții generale

a acestuia.

Pedeapsa are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului,

precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea condamnatului, cât și

a altor persoane. Persoanei recunoscute vinovate de săvârșirea unei infracțiuni i se

aplică o pedeapsă echitabilă în limitele și în strictă conformitate cu dispozițiile legii.

La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de judecată ține cont de

gravitatea infracțiunii săvârșite, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei

care atenuează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și

reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia. Inculpatul

care a recunoscut săvârșirea faptelor indicate în rechizitoriu și a solicitat ca judecata să

se facă pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală beneficiază de

reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei cu

închisoarea.

Prin urmare, instanța de apel just a concluzionat că în cazul în care inculpatul a

recunoscut vina, a comis infracțiunea mai puțin gravă, au fost stabilite circumstanțe

atenuante, anterior a fost tras la răspundere, stabilirea pedepsei cu muncă neremunerată

ar reprezenta o soluție de pedeapsă prea blândă, inechitabilă, inadecvată și

disproporțională în raport cu gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite și a scopului

pedepsei penale sub aspectul restabilirii echității sociale, corectării inculpatului,

prevenirii săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea lui, cât și a altor persoane.

Așadar, Colegiul penal consideră că o pedeapsă privativă de libertate, va asigura

scopul pedepsei, din care motiv nu pot fi reținute argumentele recurentului privind

aplicarea unei pedepse mai blânde.

Împrejurările enunțate denotă în mod concludent că instanța de apel nu a comis

erori de drept în raport cu motivele invocate de recurent, că hotărârea contestată conține

motive clare și legale pe care se întemeiază soluția, că s-a aplicat inculpatului o

6

pedeapsă individualizată conform prevederilor legale. Instanța de apel a dat o motivare

corespunzătoare, argumentată și pe larg expusă în prezenta decizie la pct. 4-5, soluție

pe care instanța de recurs și-o însușește pe deplin, or materialul probator al cauzei

penale dovedește incontestabil legalitatea temeiurilor de fapt și de drept care au dus la

pronunțarea hotărârii recurate.

În acest punct de analiză, Colegiul consideră necesar de a face trimitere și la

jurisprudența constantă a Curții Europene, prin care s-a statuat cu titlul de principiu că,

în cazul în care instanța supremă refuză să admită o cauză din motivul că nu sunt

întrunite temeiurile legale pentru aceasta, o motivare foarte succintă poate satisface

cerințele art. 6 din Convenție. (cauza Bachowski v. Polonia din 02.11.2010).

Prin urmare, având în vedere considerentele menționate supra și raportând situația

reținută în cauză la prevederile art. 432 alin. (2) Cod de procedură penală, Colegiul

penal concluzionează că, la judecarea cauzei în ordine de apel, instanța a respectat

prevederile legale relevante, prescrise de art. 414-419 Cod de procedură penală, iar

criticele din recursul înaintat de avocatul Grosu Eugen în numele inculpatului nu și-au

găsit confirmare.

Penal

d e c i d e :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Grosu Eugen în numele

inculpatului, împotriva deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 10

octombrie 2022, în cauza penală privindu-l pe CÎRLAN Constantin XXXXX, ca fiind

vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia integrală semnată la 28 februarie 2023 și publicată la 24 martie 2023.

Președinte Iurie DIACONU

Judecător Liliana CATAN

Judecător Ion GUZUN

7