1ra-1410/2022 — art. 186 alin. 2 lit. b, c, d CP

1ra-1410/2022 — art. 186 alin. 2 lit. b, c, d CP (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 1ra-1410/2022

1-21047792-01-1ra-12092022

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

23 ianuarie 2023 mun. Chișinău

Colegiul Penal lărgit al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președinte Iurie Diaconu,

Judecători Liliana Catan, Ion Guzun, Elena Cobzac,

Victor Boico,

a judecat în ședința de judecată, fără citarea părților la proces, recursul ordinar

declarat de procurorul în Procuratura de circumscripție Cahul, Mihail Tomița,

împotriva deciziei Curții de Apel Cahul din 15 iunie 2022, în privința inculpatului

Cîrlan Constantin XXXXXX.

Termenul de examinare,

instanța de fond: 01.04.2021 - 18.01.2022,

instanța de apel: 07.03.2022 - 15.06.2022,

instanța de recurs: 12.09.2022 - 23.01.2023.

Asupra recursului menționat, Colegiul Penal lărgit,

c o n s t a t ă:

conform prescripțiilor din art. 3641 Cod de procedură penală, a fost încetat procesul

penal în privința lui Cîrlan Constantin învinuit de comiterea infracțiunii prevăzute

de art. 186 alin. (2) lit. b) c) d) din Codul penal, în legătură cu retragerea plângerii

de către partea vătămată Sterpu Denis.

Cîrlan Constantin a fost condamnat în baza art. 186 alin. (2) lit. b), c), d) Cod

penal la 1 an închisoare, art. 186 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal la 1 an închisoare,

art. 186 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal la 1 an închisoare, art. 186 alin. (2) lit. b),

c), d) Cod penal la 1 an închisoare, art. 186 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal la 1 an

închisoare.

1

Potrivit art. 84 alin. (1) Cod penal, prin cumul parțial al pedepselor aplicate,

i-a fost stabilită pedeapsă definitivă de 3 ani închisoare, cu executare în penitenciar

de tip semiînchis, începând din 18.01.2022.

De la Cîrlan Constantin s-a încasat în beneficiul lui Dunas Nicolae prejudiciul

material în sumă de 1500 lei și cheltuielile de asistență juridică în sumă de 1000 lei,

Lupu Veaceslav - prejudiciul material în sumă de 4150 lei, cheltuielile de asistență

juridică în sumă de 350 lei și prejudiciul moral în mărime de 1000 lei, Savițchi

Veronica - prejudiciul moral în mărime de 1000 lei, fiind admisă în principiu

acțiunea civilă privind încasarea prejudiciul material, urmând ca asupra cuantumului

despăgubirilor să se pronunțe instanța în ordinea procedurii civile.

Cererea procurorului privind încasarea cheltuielilor judiciare în sumă de 1680

lei din contul inculpatului Cîrlan Constantin a fost respinsă, ca neîntemeiată.

Prin aceeași sentință a fost condamnat și Chicicov A., însă în privința lui

hotărârile judecătorești nu sunt contestate.

Constantin, având intenția de a sustrage bunurile altei persoane, conștientizând

caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, împreună și de comun acord cu minorul

Chicicov Artiom, a.n. XXXX, prin forțarea ușii de la intrare, au pătruns în depozitul

amplasat în XXXXXX, XXXXXX XXXXXX, ce aparține lui Dunas Nicolai, de

unde, în mod tainic, au sustras următoarele bunuri: 10 sticle de ulei cu volumul de 5

l. la prețul de 100 lei fiecare, 330 kg. de cartofi la prețul de 6 lei/kg., prin ce i-a

cauzat un prejudiciu material considerabil în sumă totală de 3000 lei.

Acțiunile inculpatului au fost încadrate în baza art.186 alin. (2) lit. b), c) și d)

Cod penal, ca furt, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, de două

persoane, prin pătrundere în loc de depozitare, cu cauzarea de daune în proporții

considerabile.

Tot el, în seara zilei de 09 iulie 2020 spre 10 iulie 2020, având intenția de a

sustrage bunurile altei persoane, conștientizând caracterul prejudiciabil al acțiunilor

sale, împreună și de comun acord cu minorul Chicicov Artiom, a.n.XXXX, prin

forțarea geamului, au pătruns în domiciliul ce aparține lui Lupu Veaceslav, situat în

XXXXXX XXXXXX X, de unde, în mod tainic, au sustras următoarele bunuri: un

polizor unghiular la prețul de 1800 lei, o șurubelniță electrică de model „DWT” la

prețul de 1500 lei, un perforator de model „Einhll” la prețul de 2000 lei, un aparat

laser la prețul 2000 lei, un complet de piese cu un prelungitor la prețul de 1000 lei,

prin ce i-au cauzat un prejudiciu material considerabil, în sumă totală de 8300 lei.

Acțiunile inculpatului au fost încadrate în baza art.186 alin. (2) lit. b), c) și d)

Cod penal, ca furt, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, de două

persoane, prin pătrundere în loc de depozitare, cu cauzarea de daune în proporții

considerabile.

Tot el, în seara zilei de 19 noiembrie 2020, având intenția de a sustrage

bunurile altei persoane, conștientizând caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale,

împreună și de comun acord cu minorul Zaițev Evgheni, a.n. XXXX, au pătruns în

sediul Pieței Agricole, situată în XXXXXX, XXXXXX XXXXXX, de unde, în mod

tainic, au sustras un retropercutor de model „SDS Plus 850w Kress 320” la prețul de

3000 lei ce aparține lui Sterpu Denis, locuitor a XXXXXX, XXXXXX X, XXX,

2

prin ce i-a cauzat părții vătămate un prejudiciu material considerabil în sumă totală

de 3000 lei.

Acțiunile inculpatului au fost încadrate în baza art.186 alin. (2) lit. b), c) și d)

Cod penal, ca furt, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, de două

persoane, prin pătrundere în loc de depozitare, cu cauzarea de daune în proporții

considerabile.

Tot el, în seara zilei de 16 noiembrie 2020, având intenția de a sustrage

bunurile altei persoane, conștientizând caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale,

împreună și de comun acord cu minorul Zaițev Evgheni, a.n. XXXX, au pătruns în

domiciliul lui Savițchi Veronica, situat în XXXXXX, XXXXX XXX, de unde, în

mod tainic, au sustras următoarele bunuri: 10 saci cu zahăr cu cantitatea de 10 kg.

fiecare la prețul total de 700 lei; 5 pachete de orez cu cantitatea 2,5 kg. fiecare la

prețul total de 240 lei; 12 pachete de tăieței la prețul total de 216 lei; 48 de pachete

de orez cu cantitatea de 1 kg. fiecare la prețul total de 864 lei; 1 pachet de detergent

„Dero” cu cantitatea de 20 kg. la prețul de 760 lei; 3 perechi de papuci adidași la

prețul de 5000 lei; un costum sportiv pentru femei la prețul de 2000 lei; un aspirator

la prețul de 6000 lei; o plapumă la prețul de 500 lei; un aparat de produs suc la prețul

de 6000 lei; 2 boxe de dimensiuni mari la prețul de 1000 lei; un uscător de păr la

prețul de 1000 lei; ce aparține lui Savițchi Veronica, locuitoare a XXXXXX,

XXXXXX XXX, prin ce i-a cauzat părții vătămate un prejudiciu material

considerabil în sumă totală de 23.330 lei.

Acțiunile inculpatului au fost încadrate în baza art.186 alin. (2) lit. b), c) și d)

Cod penal, ca furt, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, de două

persoane, prin pătrundere în loc de depozitare, cu cauzarea de daune în proporții

considerabile.

Tot el, în seara zilei de 03 noiembrie 2020, având intenția de a sustrage

bunurile altei persoane, conștientizând caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale,

împreună și de comun acord cu minorul Zaițev Evgheni, a.n. XXXX aflându-se în

domiciliul situat pe XXXXX XXX, XXXXXX, de unde, în mod tainic, au sustras

un telefon mobil de model Samsung S8+ la prețul de 6000 lei ce aparține lui Ciolacu

Veaceslav locuitor al XXXXXX XXXXXX, prin ce i-a cauzat părții vătămate un

prejudiciu material considerabil în sumă totală de 6000 lei.

Acțiunile inculpatului au fost încadrate în baza art.186 alin. (2) lit. b), c) și d)

Cod penal, ca furt, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, de două

persoane, prin pătrundere în loc de depozitare, cu cauzarea de daune în proporții

considerabile.

Tot el, în perioada de timp 12 noiembrie 2020 - 24 noiembrie 2020, având

intenția de a sustrage bunurile altei persoane, conștientizând caracterul prejudiciabil

al acțiunilor sale, împreună și de comun acord cu minorul Zaițev Evgheni, a.n.

XXXX, au pătruns în domiciliul lui Crivoborod Dmitri, situat în XXXXXX

XXXXXX XXXX de unde, în mod tainic, au sustras următoarele bunuri: un

televizor de model „Toshiba” la prețul de 3000 lei; un televizor de model „Bravis”

la prețul de 8000 lei; un aspirator de model „Samsung” la prețul de 1500 lei; un

pulover bărbătesc de culoare albastră la prețul de 500 lei; un inel bărbătesc la prețul

de 3000 lei; un portmoneu de culoare neagră cu un lănțișor din aur la prețul de 3000;

2 pistoale și 2 urși jucării pentru copii la prețul de 900 lei; o mașină și un ou de argint

3

suvenir la prețul de 31.666,55 lei; 3 rochii de damă la prețul de 1000 lei; un inel de

argint cu pietre de culoare albastră la prețul de 900 lei; o pereche de jeanși pentru

bărbați la prețul de 450 lei, ce aparțin lui Crivoborod Dmitri, locuitor al XXXXXX

XXXXXX XXXXX, prin ce i-a cauzat părții vătămate un prejudiciu material

considerabil în sumă totală de 53.216,55 lei.

Acțiunile inculpatului au fost încadrate în baza art. 186 alin. (2) lit. b), c) și d)

Cod penal, ca furt, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, de două

persoane, prin pătrundere în loc de depozitare, cu cauzarea de daune în proporții

considerabile.

Instanța a reținut că inculpatul a recunoscut total vina și faptele descrise în

rechizitoriu și a solicitat judecarea cauzei în baza probelor administrate în faza de

urmărire penală, fiind de acord cu încadrarea juridică a faptelor incriminate.

La stabilirea pedepsei, instanța a ținut cont de prevederile art. 61, 75 alin. (1)

Cod penal, că inculpatul a comis infracțiuni mai puțin grave, la vârsta de 16 ani și

17 ani, se caracterizează negativ, are antecedente penale, concluzionând că pedeapsa

cu închisoare este unica soluție ce va duce la atingerea scopului de restabilire a

echității sociale, corectării și resocializării condamnatului.

sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatului să-i fie aplicată

pedeapsă cu muncă neremunerată în folosul comunității și cu respingerea acțiunilor

civile înaintate de părțile vătămate Lupu V. și Savițchi V.

Apelantul a invocat că instanța de fond greșit a reținut că la data pronunțării

sentinței, inculpatul avea antecedente penale, neîntemeiat nu a reținut existența

circumstanțelor atenuante - săvârșirea tuturor infracțiunilor în perioada minoratului,

repararea benevolă a prejudiciului cauzat, precum și înlăturarea daunei pe capătul de

acuzare privind sustragerea telefonului mobil de la Ciolac V., care a solicitat

încetarea procesului penal, pe motivul împăcării cu inculpatul, care i-a restituit bunul

sustras.

Conform art. 79 alin. (1) Cod penal, minoratul persoanei care a săvârșit

infracțiunea, se consideră circumstanță excepțională, care permite instanței de

judecată de a aplica pedeapsa la limita minimă sau una mai blândă, de altă categorie,

apărarea solicitând aplicarea pedepsei cu muncă neremunerată în folosul

comunității.

Totodată, instanța de fond greșit a examinat acțiunea civilă formulată de

partea vătămată Savițchi V., admițând parțial acțiunea civilă în partea încasării

prejudiciului moral, iar în partea prejudiciului material a dispus admiterea în

principiu a acțiunii civile, dispunând ca asupra cuantumului despăgubirilor materiale

să se pronunțe instanța de judecată în ordinea unei proceduri civile separate. Astfel,

asupra unea și aceleiași acțiuni a adoptat două soluții diametral opuse.

3.1. A declarat apel și avocatul Vasile Șoitu, în numele părții vătămate Dunas

Nicolae, solicitând repunerea în termen, casarea parțială a sentinței și pronunțarea

unei noi hotărâri, prin care să fie admisă integral acțiunea civilă înaintată de ultimul.

Apelantul a indicat că prin ordonanța din 20.04.2020 Dunas Nicolae a fost

recunoscut în calitate de parte vătămată și parte civilă, fiindu-i cauzat un prejudiciu

în sumă de 23.000 lei.

4

Ulterior, Dunas Nicolae nu a mai fost chemat la organul de urmărire penală

sau procuror pentru concretizarea circumstanțelor cauzei, inclusiv a acțiunii civile

și, nefiindu-i adusă la cunoștință finalizarea urmării penale și acordarea dreptului de

a lua cunoștință cu materialele dosarului, procurorul a întocmit rechizitoriul și a

remis dosarul în instanța de judecată.

În cadrul examinării cauzei, partea vătămată Dunas Nicolae a înaintat o cerere

de chemare în judecată, prin care solicită încasarea de la Cîrlan Constantin a

despăgubirilor materiale în sumă de 8.651,88 lei, cauzate în urma sustragerii

bunurilor și compensarea costului lucrărilor de reparație a instalației frigorifice

deteriorate.

Or, a solicitat de la inculpat încasarea a 1/2 din costul bunurilor sustrase și

costul reparației instalației frigorifice: 10 sticle de ulei - 1.000 lei; 6 saci de cartofi -

900 lei; cablu electric ПВС cu lungimea de 20 m., 55 lei/m. - 1.100 lei; cablu electric

ПВС cu lungimea 12 m., 30 lei/m. - 360 lei; țeavă de cupru cu lungimea 5 m. - 335

lei; țeavă de cupru cu lungimea de 5 m. - 450 lei; reparația instalației frigorifice

13.158,76 lei, în sumă totală de 8651,88 lei.

La fel, a fost solicitată încasarea din contul inculpatului a serviciilor de

asistență juridică și a altor cheltuieli ce vor fi suportate în legătură cu acest proces,

care la momentul judecării cauzei în instanța de fond constituiau 1000 lei.

Mai mult, instanța de fond a admis parțial acțiunea civilă înaintată, însă,

potrivit rechizitoriului, inculpatul Cîrlan Constantin, împreună și de comun acord cu

minorul Chicicov Artiom, au pătruns în depozitul amplasat în XXXXXX,

XXXXXX XXXXXX, ce aparține lui Dunas Nicolai, de unde, în mod tainic, au

sustras următoarele bunuri: 10 sticle de ulei cu volumul de 5 l. la prețul de 100 lei

fiecare, 330 kg. de cartofi la prețul de 6 lei/kg., prin ce i-a cauzat un prejudiciu

material considerabil în sumă totală de 3000 lei. Or, în rechizitoriu nu a fost indicată

informația despre dispariția țevilor de cupru, cablurilor electrice de la instalația

frigorifică, care au dus la deteriorarea instalației.

Astfel, instanța de fond nu s-a expus asupra acțiunii civilă în partea dispariției

țevilor de cupru și cablurilor electrice.

admise, casată sentința în latura penală și latura civilă, și pronunțată o nouă hotărâre,

potrivit modului stabilit pentru prima instanță, după cum urmează: „Se admite în

principiu acțiunea civilă a părții vătămate Dunas Nicolae împotriva inculpatului Cîrlan

Constantin, pe capătul pretenției privind repararea prejudiciului material, lăsând ca asupra

cuantumului despăgubirilor să decidă instanța civilă. Se încetează procesul penal în privința

inculpatului Cîrlan Constantin, pe capetele de acuzare privind infracțiunile prevăzute de art. 186

alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal (pe faptul furtului de la partea vătămată Dunas Nicolae), art. 186

alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal (pe faptul furtului de la partea vătămată Lupu Veaceslav), art.

186 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal (pe faptul furtului de la partea vătămată Savițchi Veronica),

art. 186 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal (pe faptul furtului de la partea vătămată Ciolacu

Veaceslav), art. 186 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal (pe faptul furtului de la partea vătămată

Crivoborod Dmitri), în temeiul actului de amnistie – art. 1, 2 ale Legii nr. 243 din 24.12.2021

„Privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii

Moldova”.

În rest, sentința a fost menținută.

Instanța de apel a statuat că potrivit art. 391 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură

penală, sentința de încetare a procesului penal se adoptă dacă există alte circumstanțe

5

care exclud sau condiționează pornirea urmăririi penale și tragerea la răspundere

penală.

Or, inculpatul întrunește condițiile instituite de Legea nr. 243 din 24.12.2021

și în privința acestuia pot fi aplicate aceste dispoziții legale, iar procesul penal pe

capete de acuzare privind infracțiunile prevăzute de art. 186 alin. (2) lit. b), c), d)

Cod penal (furtul de la partea vătămată Dunas Nicolae); art. 186 alin. (2) lit. b), c),

d) Cod penal (furtul de la partea vătămată Lupu Veaceslav), art. 186 alin. (2) lit. b),

c), d) Cod penal (furtul de la partea vătămată Savițchi Veronica), art. 186 alin. (2)

lit. b), c), d) Cod penal (furtul de la partea vătămată Ciolacu Veaceslav), art. 186 alin.

(2) lit. b), c), d) Cod penal (furtul de la partea vătămată Crivoborod Dmitri), urmează

a fi încetat în legătură cu intervenirea amnistiei.

Totodată, este imposibilă stabilirea exacte a sumei despăgubirilor cuvenite

părții vătămate Dunas Nicolae, or, daunele materiale urmează a fi probate întru

stabilirea obiectivă a întinderii prejudiciului material.

declarat recurs ordinar, în care solicită casarea deciziei menționate și dispunerea

rejudecării cauzei de către instanța de apel.

Recurentul a invocat că art. 389 alin. (1), (4), pct. 2), 394 alin. (1) pct. 1), 2),

5), 395 alin. (1) pct. 2), 3) Cod de procedură penală atestă clar că încetarea procesului

penal în cazul amnistiei poate fi dispusă doar de instanța de fond și doar la faza

ședinței preliminare, când inculpatul consimte (art. 350 alin. (1), 332 alin. (1) Cod

de procedură penală), cu stabilirea pedepsei și cu liberarea de executarea ei (art. 384,

389 alin. (1), (4) pct. 2), 394, 395 Cod de procedură penală).

Art. 391 Cod de procedură penală nu prevede că după ce procedură continuă

în mod obișnuit și instanța hotărăște asupra învinuirii înaintate inculpatului, ea va

adopta o sentință de încetare a procesului penal în cazul aplicării actului amnistiei.

În drept, recursul este întemeiat pe art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură

penală.

argumentelor invocate, Colegiul Penal lărgit concluzionează că acesta urmează a fi

admis din următoarele considerente.

Potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, hotărârile instanței

de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de această

instanță, inclusiv în temeiul când hotărârea atacată nu cuprinde motive legale pe care

se întemeiază soluția, când dispozitivul este expus neclar.

Instanța de recurs verifică doar dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute

prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea

dispozițiilor de drept formal și material.

Sub acest aspect, Colegiul Penal lărgit atestă că instanța de apel a comis

următoarele erori de drept.

Potrivit art. 413 alin. (1) Cod de procedură penală, la judecarea apelului se

aplică regulile generale pentru judecarea cauzelor în primă instanță, cu excepțiile

prevăzute în Partea specială titlul II capitolul IV secțiunea 1. Conform art. 415 alin.

(1) pct. 2) Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând cauza în ordine de

apel, admite apelul, casând sentința parțial sau total, inclusiv din oficiu, în baza art.

409 alin. (2), și pronunță o nouă hotărâre, potrivit modului stabilit, pentru prima

6

instanță. În corespundere cu art. 414 alin. (1) Cod de procedură penală, instanța de

apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza

probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală,

verifică declarațiile și probele materiale examinate de prima instanță prin citirea lor.

Potrivit art. 419 Cod de procedură penală, rejudecarea cauzei de către instanța de

apel se desfășoară potrivit regulilor generale pentru examinarea cauzelor în primă

instanță. În corespundere cu art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală,

decizia instanței de apel trebuie să cuprindă temeiurile de fapt și de drept care au dus

la admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date.

Totodată, conform art. 1 alin. (1), art. 7 alin. (1) – (8) Cod de procedură

penală, procesul penal reprezintă activitatea organelor de urmărire penală și a

instanțelor judecătorești desfășurată în conformitate cu prevederile prezentului cod,

exceptând doar situațiile când prioritate au reglementările internaționale sau

când unele prevederi legale sunt declarate neconstituționale. Potrivit art. 2 alin.

(4) Cod de procedură penală, normele juridice cu caracter procesual din alte legi

naționale pot fi aplicate numai cu condiția includerii lor în prezentul cod.

Astfel, în corespundere cu art. 107 alin. (1) Cod penal, amnistia este actul ce

are ca efect înlăturarea răspunderii penale sau a pedepsei, fie reducerea pedepsei

aplicate sau comutarea ei. Potrivit art. 275 pct. 4) Cod de procedură penală,

urmărirea penală nu poate fi pornită, iar dacă a fost pornită, nu poate fi efectuată, și

va fi încetată în cazurile în care a intervenit amnistia. Conform art. 285 alin. (2) și

(7) Cod de procedură penală, încetarea urmăririi penale are loc în cazurile de

nereabilitare a persoanei, prevăzute la art. 275 pct. 4)–9) din prezentul cod. Încetarea

urmăririi penale și liberarea persoanei de răspundere penală nu pot avea loc contrar

voinței acesteia. În acest caz, urmărirea penală continuă. Potrivit art. 350 alin. (1)

Cod de procedură penală, dacă în ședința preliminară s-au constatat temeiurile

prevăzute în art. 332, instanța, prin sentință motivată, încetează procesul penal în

cauza respectivă. Conform art. 332 alin. (1) și (5) Cod de procedură penală, în cazul

în care, pe parcursul judecării cauzei, se constată vreunul din temeiurile prevăzute

în art. 285 alin. (2), instanța, prin sentință motivată, încetează procesul penal în cauza

respectivă. În cazul prevăzut la art. 275 pct. 4), încetarea procesului penal nu se

admite fără acordul inculpatului. În acest caz, procedura continuă în mod

obișnuit. Potrivit art. 384 alin. (1), (3) și (4) Cod de procedură penală, instanța

hotărăște asupra învinuirii înaintate inculpatului prin adoptarea sentinței de

condamnare, de achitare sau de încetare a procesului penal. Sentința instanței de

judecată trebuie să fie legală, întemeiată și motivată. Instanța își întemeiază sentința

numai pe probele care au fost cercetate în ședința de judecată. Conform art. 389 alin.

(1) și (4) pct. 2) Cod de procedură penală, sentința de condamnare se adoptă numai

în condiția în care, în urma cercetării judecătorești, vinovăția inculpatului în

săvârșirea infracțiunii a fost confirmată prin ansamblul de probe cercetate de instanța

de judecată. Sentința de condamnare se adoptă cu stabilirea pedepsei și cu liberarea

de executarea ei în cazul amnistiei conform art. 107 din Codul penal. Potrivit art.

394 alin. (1) pct. 1), 2) și 5), alin. (4) Cod de procedură penală, partea descriptivă a

sentinței de condamnare trebuie să cuprindă descrierea faptei criminale, considerată

ca fiind dovedită, probele pe care se întemeiază concluziile instanței de judecată și

motivele pentru care instanța a respins alte probe, încadrarea juridică a acțiunilor

7

inculpatului. Partea descriptivă a sentinței de încetare a procesului penal trebuie să

conțină descrierea și motivarea temeiurilor pentru încetarea procesului penal.

Conform art. 395 alin. (1) pct. 2) și 3) Cod de procedură penală, în dispozitivul

sentinței de condamnare trebuie să fie arătate constatarea că inculpatul este vinovat

de săvârșirea infracțiunii prevăzute de legea penală, categoria și mărimea

pedepsei aplicate inculpatului. În caz dacă instanța îl găsește pe inculpat vinovat,

dar îl liberează de pedeapsă pe baza prevederilor respective ale Codului penal, ea

este datoare să menționeze aceasta în dispozitivul sentinței. Potrivit art. 396 pct. 2)

Cod de procedură penală, dispozitivul sentinței de încetare a procesului penal trebuie

să cuprindă dispoziția de încetare a procesului penal și motivul pe care se întemeiază

încetarea procesului.

În corespundere cu art. 1 alin. (4) din Legea nr. 243 privind amnistia în

legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii

Moldova, aplicarea amnistiei față de persoanele inculpate se decide de instanța de

judecată, la faza de judecare a cauzei. Art. 2 alin. (1) și (4) prescriu că, procesele

penale în privința infracțiunilor săvârșite până la adoptarea prezentei legi, pentru

care Codul penal nr.985/2002 prevede drept pedeapsă principală maximă o pedeapsă

nu mai aspră decât pedeapsa cu închisoare pe un termen de 7 ani, încetează la faza

de judecare a cauzei, cu excepțiile prevăzute de prezenta lege. În privința persoanei

care refuză încetarea procesului penal, conform alin. (1) din prezentul articol,

instanța de judecată, la pronunțarea sentinței, poate hotărî încetarea procesului penal

dacă, în urma cercetării judecătorești, vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii

a fost confirmată, inculpatul întrunește criteriile stabilite la art.1 și nu cade sub

incidența art.6.

Potrivit jurisprudenței naționale, apelul este o cale de atac ordinară, pentru ca

pricina să fie supusă unei noi judecăți, în vederea reformării hotărârii nedefinitive.

Apelul este o cale de atac sub aspect de fapt și de drept, întrucât odată exercitat,

provoacă un control integral atât în fapt, cât și în drept. Apelul este și o cale de

reformare a hotărârii. În cazul admiterii lui, hotărârea atacată este desființată integral

sau în parte, iar cauza va primi o nouă rezolvare în instanța de apel. În baza apelului

se face o nouă judecată în fond a cauzei, apreciindu-se probele din dosar, utilizându-

se și posibilitatea administrării de noi probe (Hotărârea Plenului CSJ a RM din 12.12.2005,

nr.22 - Cu privire la practica judecării cauzelor penale în ordine de apel, pct. 1.).

Însă, instanța de apel, a omis prescripțiile de drept nominalizate deoarece,

dispunând neclar că: „Se încetează procesul penal în privința inculpatului Cîrlan Constantin,

... în temeiul actului de amnistie ...”, nu a respectat procedura de aplicare a actului de

amnistie prevăzută de normele Codului de procedură penală, enunțate supra (pct. 4.

din decizie).

Ori, art. 2 alin. (4) Cod de procedură penală prevede clar că normele juridice

cu caracter procesual din alte legi naționale pot fi aplicate numai cu condiția

includerii lor în prezentul cod.

Prin urmare, normele cu caracter procesual din respectiva Lege cu privire la

amnistie, sunt aplicabile doar în măsura în care nu contravin Codului de procedură

penală.

Astfel, consecutivitatea prescripțiilor din art. 1 alin. (1), 7 alin. (1) – (8) , 2

alin. (4), 275 pct. 4), 285 alin. (2) și (7), 350 alin. (1), 332 alin. (1) și (5), 384 alin.

8

(1), (3) și (4), 389 alin. (1) și (4) pct. 2), 394 alin. (1) pct. 1), 2) și 5), 395 alin. (1)

pct. 2) și 3) Cod de procedură penală, atestă clar și concludent că încetarea procesului

penal în cazul amnistiei poate fi dispusă doar de instanța de fond, și doar la faza

ședinței preliminare, când inculpatul consimte (art. 350 alin. (1), 332 alin. (1) CPP).

Ulterior, însă, dat fiind că procedura continuă în mod obișnuit (art. 332 alin. (5)

CPP), instanțele de fond și de apel (art. 413 al. (1), art. 415 al. (1) pct. 2), 419 CPP), hotărăsc

asupra învinuirii înaintate inculpatului și aplicarea actului de amnistie doar prin

adoptarea sentinței sau deciziei de condamnare, când vinovăția inculpatului în

săvârșirea infracțiunii a fost confirmată prin ansamblul de probe cercetate de instanța

de judecată, iar în dispozitiv - cu constatarea că inculpatul este vinovat de

săvârșirea infracțiunii prevăzute de legea penală, cu stabilirea pedepsei și cu

liberarea de executarea ei (art. 384, 389 alin. (1) și (4) pct. 2), 394, 395 CPP).

În același timp, art. 391 Cod de procedură penală (

Sentința de încetare a procesului

), nu prevede că, după ce procedura continuă în mod obișnuit și instanța

penal

hotărăște asupra învinuirii înaintate inculpatului, ea va adopta o sentință de încetare

a procesului penal în cazul aplicării actului amnistiei, cât, de altfel, și a prescripției.

Ori, aceste două cazuri de nereabilitare a persoanei, spre deosebire de celelalte

situații similare, regăsite în art. 391 Cod de procedură penală, sunt soluționate, după

faza ședinței preliminare (art. 332 al. (5), 384 CPP), doar în cadrul adoptării unei sentințe

sau deciziei (instanței de apel) de condamnare, în virtutea esenței sale procedurale și a

specificului de a hotărî asupra învinuirii formulate inculpatului în condițiile

prescrise la art. 389, 394 alin. (1) și (2) și 395 Cod de procedură penală, spre

deosebire de cele prevăzute în art. 394 alin. (4) și 396 Cod de procedură penală,

adică cele proprii unei sentințe de încetare.

Mai mult, prevederile de drept enunțate nu sunt declarate neconstituționale și

nici nu contravin reglementărilor internaționale, pentru a fi exceptate și omise, deci

urmează a fi aplicate întocmai (art. 1 al. (1), art. 7 al. (1) – (8) CPP);

Împrejurările expuse atestă în mod lucid că instanța de apel nu a judecat cauza

penală în condițiile legii, deoarece a adoptat o hotărâre care nu cuprinde motive

legale pe care se întemeiază soluția, dispozitivul fiind expus neclar, și că recursul

ordinar este întemeiat.

Conform art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, instanța de

recurs casează total hotărârea atacată și dispune rejudecarea cauzei de către instanța

de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de

recurs.

Dat fiind că încălcările normelor procedurale specificate, comise de către

instanța de apel, constituie erori de drept prescrise în art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de

procedură penală și care nu pot fi corectate de către instanța de recurs, se impune

soluția admiterii recursului ordinar al procurorului, casării totale a deciziei și

dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de

judecată.

La rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să țină cont de împrejurările

expuse, să înlăture erorile menționate, să judece cauza în strictă conformitate cu

legea, să adopte o hotărâre legală și întemeiată.

9

procedură penală, Colegiul Penal lărgit,

d e c i d e:

Admite recursul ordinar declarat de procurorul în Procuratura de

circumscripție Cahul, Mihail Tomița, casează total decizia Curții de Apel Cahul din

15 iunie 2022, în privința inculpatului Cîrlan Constantin XXXXX, și dispune

rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată, fiind pronunțată integral la 27

ianuarie 2023.

Președinte Iurie Diaconu

Judecători Liliana Catan

Ion Guzun

Elena Cobzac

Victor Boico

10