1ra-1046/2021 — art. 324 alin. 1, 324 alin. 1, 324 alin. 1, 324 alin. 1 CP

Prin sentința Judecătoriei Cahul din 02 iulie 2020, cauza fiind examinată conform prescripțiilor din art. 3641 Cod de procedură penală, Caraivanov Ivan a fost condamnat în baza art. 324 alin. (1) Cod penal la 2 ani închisoare, cu amendă în mărime de 3000 unități convenționale, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice și în instituții publice pe un termen de 5 ani, art. 324 alin. (1) Cod penal la 2 ani închisoare, cu amendă în mărime de 3000 unități convenționale, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice și în instituții publice pe un termen de 5 ani, art. 324 alin. (1) Cod penal la 2 ani închisoare, cu amendă în mărime de 3000 unități convenționale, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice și în instituții publice pe un termen de 5 ani și art. 324 alin. (1) Cod penal la 2 ani închisoare, cu amendă în mărime de 3000 unități convenționale, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice și în instituții publice pe un termen de 5 ani. 1 Conform art. 84 Cod penal, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă de 5 ani închisoare, cu amendă în mărime de 6000 unități convenționale, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice și în instituții publice pe un termen de 8 ani. În temeiul art. 90 Cod penal, executarea pedepsei închisorii i-a fost suspendată condiționat pentru o perioadă de probațiune de 5 ani. Cererea procurorului privind încasarea cheltuielilor judiciare în sumă de 17.409,68 lei din contul inculpatului a fost respinsă.

Instanța de fond a constatat că inculpatul Caraivanov I., activând în funcție de medic veterinar în cadrul subdiviziunii teritoriale pentru siguranța alimentelor Cahul (cu raza de acoperire a raionului Vulcănești) din cadrul Agenției Naționale Siguranța Alimentelor (ANSA), fiind în conformitate cu prevederile art. 123 alin. (2) Cod penal, împuternicit în cadrul instituției de stat cu anumite drepturi și obligații în vederea exercitării funcțiilor autorității publice, în perioada anilor 2018-2019, a comis infracțiunea de corupere pasivă, adică pretinderea, acceptarea și primirea de bunuri ce nu i se cuvin, pentru a îndeplini acțiuni în exercitarea funcției sale, și anume, pentru eliberarea certificatelor sanitar-veterinare pentru produsele de origine animală, în următoarele circumstanțe. Caraivanov I., activând în funcție de medic veterinar în cadrul Direcției teritoriale pentru siguranța alimentelor Cahul-Vulcănești din cadrul Agenției Naționale Siguranța Alimentelor (ANSA), depășind abuziv atribuțiile sale de serviciu, în perioada anului 2018, sistematic a estorcat și a primit personal de la Tabac N. mijloace financiare în mărime de la 85 până la 100 lei, pentru fiecare certificat sanitar-veterinar pentru produsele de origine animală eliberat, în total în sumă de 16.000 lei, precum și în perioada a cinci luni ale anului 2019, sistematic, a estorcat de la Tabac N. mijloace financiare în mărime de la 85 la 100 lei pentru fiecare certificat sanitar veterinar pentru produsele de origine animală eliberat, și a primit personal la 15 martie 2019 suma de 700 lei, 21 mai 2019 - 1000 lei și 04 iunie 2019 - 400 lei, iar prin intermediul lui Zgîrcibaba S., la 01 aprilie 2019 - 600 lei, 08 aprilie 2019 - 300 lei, 22 aprilie 2019 - 305 lei și 01 mai 2019 - 700 lei, în total 4005 lei, sumă de bani achitată ca surplus la suma oficială necesară eliberării certificatelor sanitar-veterinare, necăutând la faptul că potrivit anexei Nr. 1, capitolul III, pct. 22(a) al Nomenclatorului serviciilor prestate de instituții medico-sanitare de stat, aprobat de Legea privind activitatea sanitar-veterinară nr. 221-XVI din 19.10.2007 (republicată în Monitorul Oficial nr. 125-129/396 din 14.06.2013, Monitorul Oficial nr. 51- 53/153 din 14.03.2008), prețul pentru certificatul sanitar veterinar pentru produsele de origine animală eliberat constituie 54 lei pentru un lot și potrivit anexei nr. 2, pct. 5 (а) al Hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea Metodologiei de calculare a tarifelor la serviciile prestate de Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor, precum și a Nomenclatorului serviciilor prestate de Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor și a tarifelor la acestea nr. 90 din 11.02.2019 (Monitorul Oficial nr. 59-65/125 din 22.02.2019) prețul pentru certificatul sanitar veterinar pentru produsele de origine animală eliberat constituie 54 lei pentru 1-10 carcase bovină, ovină, porcină, cabalină, prin ce fapt i-a cauzat numitului Tabac N. un prejudiciu în sumă de 20.005 lei. Acțiunile inculpatului au fost încadrate în baza art. 324 alin. (1) Cod penal, ca corupere pasivă, adică pretinderea de către o persoană publică personal sau prin 2 mijlocitor, de bunuri ce nu i se cuvin, pentru sine, sau acceptarea ofertei ori promisiunii acestora pentru a îndeplini sau nu ori pentru a întârzia sau a grăbi îndeplinirea unei acțiuni în exercitarea funcției sale. Tot el, activând în funcție de medic veterinar în cadrul Direcției teritoriale pentru siguranța alimentelor Cahul-Vulcănești din cadrul Agenției Naționale Siguranța Alimentelor (ANSA), depășind abuziv atribuțiile sale de serviciu, în perioada anului 2018 sistematic a estorcat și a primit personal de la Tataru P. mijloace financiare în mărime de la 85 până la 100 lei, pentru fiecare certificat sanitar-veterinar pentru produsele de origine animală eliberat, în total suma de 12.000 lei, precum și în perioada anului 2019, sistematic, a estorcat de la Tataru P. mijloace financiare în mărime de la 85 la 100 lei pentru fiecare certificat sanitar veterinar pentru produsele de origine animală eliberat și a primit personal la 15 martie 2019 - 700 lei, 21 mai 2019 - 1000 lei și 04 iunie - 400 lei, iar prin intermediul lui Zgîrcibaba S., la 01 aprilie 2019 - 600 lei, 08 aprilie 2019 - 300 lei, 22 aprilie 2019 - 305 lei și 01 mai 2019 - 700 lei, în total - 4005 lei, sumă de bani achitată ca surplus la suma oficială necesară eliberării certificatelor sanitar-veterinare, necătând la faptul că potrivit anexei nr. 1, capitolul III, pct. 22(a) al Nomenclatorului serviciilor prestate de instituții medico-sanitare de stat, aprobat de Legea privind activitatea sanitar-veterinară nr. 221-XVI din 19.10.2007 (republicată în Monitorul Oficial nr. 125-129/396 din 14.06.2013, Monitorul Oficial nr. 51-53/153 din 14.03.2008), prețul pentru certificatul sanitar veterinar pentru produsele de origine animală eliberat constituie 54 lei pentru un lot și potrivit anexei nr. 2, pct. 5 (а) al Hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea Metodologiei de calculare a tarifelor la serviciile prestate de Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor, precum și a Nomenclatorului serviciilor prestate de Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor și a tarifelor la acestea nr. 90 din 11.02.2019 (Monitorul Oficial nr. 59- 65/125 din 22.02.2019) prețul pentru certificatul sanitar veterinar pentru produsele de origine animală eliberat constituie 54 lei pentru 1-10 carcase bovină, ovină, porcină, cabalină, prin ce fapt i-a cauzat lui Tataru P. un prejudiciu în sumă de 16.005 lei. Acțiunile inculpatului au fost încadrate în baza art. 324 alin. (1) Cod penal, ca corupere pasivă, adică pretinderea de către o persoană publică personal sau prin mijlocitor, de bunuri ce nu i se cuvin, pentru sine, sau acceptarea ofertei ori promisiunii acestora pentru a îndeplini sau nu ori pentru a întârzia sau a grăbi îndeplinirea unei acțiuni în exercitarea funcției sale. Tot el, activând în funcție de medic veterinar în cadrul Direcției teritoriale pentru siguranța alimentelor Cahul-Vulcănești din cadrul Agenției Naționale Siguranța Alimentelor (ANSA), depășind abuziv atribuțiile sale de serviciu, în perioada anului 2018 sistematic a estorcat și a primit personal de la Velcev I. mijloace financiare în mărime de la 85 până la 100 lei, pentru fiecare certificat sanitar-veterinar pentru produsele de origine animală eliberat, necătând la faptul că potrivit anexei nr. 1, capitolul III, pct. 22(a) al Nomenclatorului serviciilor prestate de instituții medico- sanitare de stat, aprobat de Legea privind activitatea sanitar-veterinară nr. 221-XVI din 19.10.2007 (republicată în Monitorul Oficial nr. 125-129/396 din 14.06.2013, Monitorul Oficial nr. 51-53/153 din 14.03.2008), prețul pentru certificatul sanitar veterinar pentru produsele de origine animală eliberat constituie 54 lei pentru un lot, în total 12.000 lei, sumă de bani achitată ca surplus la suma oficială necesară eliberării 3 certificatelor sanitar-veterinare, prin ce fapt i-a cauzat lui Velcev I. un prejudiciu în sumă de 12.000 lei. Acțiunile inculpatului au fost încadrate în baza art. 324 alin. (1) Cod penal, ca corupere pasivă, adică pretinderea de către o persoană publică personal sau prin mijlocitor, de bunuri ce nu i se cuvin, pentru sine, sau acceptarea ofertei ori promisiunii acestora pentru a îndeplini sau nu ori pentru a întârzia sau a grăbi îndeplinirea unei acțiuni în exercitarea funcției sale. Tot el, activând în funcție de medic veterinar în cadrul Direcției raionale pentru siguranța alimentelor Cahul-Vulcănești din cadrul Agenției Naționale Siguranța Alimentelor (ANSA), depășind abuziv atribuțiile sale de serviciu, în perioada anului 2018 a pretins în mod sistematic și a primit personal de la Zgîrcibaba S. mijloace financiare în mărime de la 85 până la 100 lei, pentru fiecare certificat sanitar-veterinar pentru produsele de origine animală eliberat, în total 10.800 lei, (în jur de 900 lei pe lună), precum și în perioada de cinci luni ale anului 2019 a pretins în mod sistematic de la Zgîrcibaba S. mijloace financiare în mărime de la 85 la 100 lei pentru fiecare certificat sanitar veterinar pentru produsele de origine animală eliberat și a primit personal suma de 4500 lei (în jur de 900 lei pe lună), sumă de bani achitată ca surplus la suma oficială necesară eliberării certificatelor sanitar-veterinare, necătând la faptul că potrivit anexei nr. 1, capitolul III, pct. 22(a) al Nomenclatorului serviciilor prestate de instituții medico-sanitare de stat, aprobat de Legea privind activitatea sanitar- veterinară nr. 221-XVI din 19.10.2007 (republicată în Monitorul Oficial nr. 125- 129/396 din 14.06.2013, Monitorul Oficial nr. 51-53/153 din 14.03.2008), prețul pentru certificatul sanitar veterinar pentru produsele de origine animală eliberat constituie 54 lei pentru un lot și potrivit anexei nr. 2, pct. 5(а) al Hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea Metodologiei de calculare a tarifelor la serviciile prestate de Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor, precum și a Nomenclatorului serviciilor prestate de Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor și a tarifelor la acestea nr. 90 din 11.02.2019 (Monitorul Oficial nr. 59-65/125 din 22.02.2019) prețul pentru certificatul sanitar veterinar pentru produsele de origine animală eliberat constituie 54 lei pentru 1-10 carcase bovină, ovină, porcină, cabalină, prin ce i-a cauzat lui Zgîrcibaba S. un prejudiciu în sumă de 15.300 lei. Acțiunile inculpatului au fost încadrate în baza art. 324 alin. (1) Cod penal, ca corupere pasivă, adică pretinderea de către o persoană publică personal sau prin mijlocitor, de bunuri ce nu i se cuvin, pentru sine, sau acceptarea ofertei ori promisiunii acestora pentru a îndeplini sau nu ori pentru a întârzia sau a grăbi îndeplinirea unei acțiuni în exercitarea funcției sale. Instanța a reținut că inculpatul a recunoscut în totalitate faptele indicate în rechizitoriu și probele administrate, solicitând examinarea cauzei în procedura prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală. Deoarece aceste probe confirmată vinovăția inculpatului, acțiunile lui urmează a fi încadrate pe art. 324 alin. (1) Cod penal, ca corupere pasivă, adică pretinderea, personal și prin mijlocitor, de către o persoană publică de bunuri ce nu i se cuvin pentru sine, pentru a nu îndeplini acțiuni în exercitarea funcției sale. La stabilirea pedepsei, instanța a ținut cont de prevederile art. 7, 61, 75-78 Cod penal, că inculpatul a comis infracțiuni grave, contra bunei desfășurări a activității în sfera publică, că a recunoscut integral vina în faptele incriminate și s-a căit sincer de 4 cele comise, a solicitat examinarea cauzei în procedură simplificată și beneficiază de reducerea limitelor de pedeapsă, conform art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, că anterior nu a fost condamnat, are doi copii minori la întreținere, că s-a aflat în arest preventiv și arest la domiciliu, concluzionând că reeducarea și corectarea lui este posibilă cu stabilirea pedepsei de 2 ani închisoare, cu amendă în mărime de 3000 unități convenționale și privarea de dreptul de a ocupa funcții publice în instituțiile publice pe un termen de 5 ani, pe fiecare episod. Potrivit art. 84 Cod penal, prin cumul parțial al pedepselor aplicate pentru comiterea infracțiunilor prevăzute la art. 324 alin. (1), art. 324 alin. (1), art. 324 alin. (1), și art. 324 alin. (1) Cod penal, urmează a-i stabili pedeapsă definitivă de 5 ani închisoare, cu amendă în mărime de 6000 unități convenționale, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice și în instituții publice pe un termen de 8 ani. În conformitate cu art. 90 Cod penal, urmând a-i suspenda condiționat pedeapsa închisorii pe un termen de probațiune de 5 ani. Astfel, o asemenea pedeapsă este una echitabilă, legală și direct proporțională cu gravitatea faptelor comise, atitudinea lui față de infracțiunile săvârșite și consecințele acestora, cât și în măsură să asigure corectarea și reeducarea lui, restabilirea echității sociale, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni din partea ultimului și a altor persoane, această pedeapsă fiind în măsură să ducă la atingerea scopului prevăzut la art. 61 Cod penal.

Inculpatul a declarat apel, solicitând casarea parțială a sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să-i fie stabilită pedeapsa cu amendă în mărime de 3000 unități convenționale, cu achitarea ei în rate timp de 5 ani sau cu muncă neremunerată în folosul comunității. Apelantul a invocat că instanța de fond corect i-a încadrat acțiunile în baza art. 324 alin. (1) Cod penal, însă, cu toate că a recunoscut vina integral, anterior nu a fost condamnat, se caracterizează pozitiv și nu este angajat în câmpul muncii, i-a aplicat o pedeapsă prea aspră, ignorând faptul că există o alternativă a pedepsei prevăzută de legislator. Or, pedeapsa aplicată va influența negativ asupra lui, deoarece nu are posibilitatea financiară să execute pedeapsa cu amendă, în astfel de situație existând probabilitatea ca aceasta să fie schimbată cu pedeapsa cu închisoare. Mai mult, în cazul dispunerii cumulării parțiale a pedepselor aplicare, urma a-i fi stabilită amenda minimă în mărime de 3000 unități convenționale. Totodată, în corespundere cu art. 64 alin. (3), (7) Cod penal, solicită achitarea în rate în termen de 5 ani a pedepsei cu amendă stabilită sau înlocuirea acesteia cu muncă neremunerată în folosul comunității, având în vedere situația materială precară și faptul că întreținea toată familia – soția, doi copii minori, unul fiind cu dizabilități locomotorii.

Potrivit deciziei Curții de Apel Cahul din 16 noiembrie 2020, pronunțată integral la 17 decembrie 2020, apelul a fost respins ca nefondat. Instanța de apel a reținut că prima instanță corect a stabilit aspectele de fapt și de drept ale cauzei, pronunțându-se corect asupra acțiunilor imputate inculpatului, cauza fiind examinată în conformitate cu prevederile art. 3641 Cod de procedură penală, or, inculpatul a solicitat judecarea cauzei în baza probelor administrate în faza de urmărire penală. 5 În apelul declarat, inculpatul și-a exprimat dezacordul doar în privința stabilirii pedepsei cu amendă, nefiind contestată pedeapsa principală sub formă de închisoare și pedeapsa complementară sub formă de privarea de dreptul de a ocupa funcții publice. Astfel, inculpatul a fost condamnat pentru comiterea infracțiunilor grave, care se pedepsesc cu închisoare de la 3 până la 7 ani, cu amendă în mărime de la 4000 la 6000 unități convenționale și cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții publice sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 5 la 10 ani. Deci, pedeapsă cu amendă stabilită de instanța de fond este obligatorie, fiind indicată în mod expres în norma de drept materială imperativă a Codului penal, urmând a fi respinse argumentele inculpatului că legiuitorul a prevăzut o alternativă pedepsei cu amendă stabilite. Or, această afirmație nu este susținută în drept, fiind invocată pur formal și urmează să fie respinsă, iar în art. 324 alin. (1) Cod penal, legiuitorul a indicat în mod expres pedeapsa pentru infracțiunea de corupere pasivă, fără a prevedea careva alternative ale acesteia. Sunt irelevante și alegațiile inculpatului că achitarea amenzii va influența negativ asupra situației materiale și familiei sale, or, nu sunt susținute prin probe concrete. În acest sens, inculpatul nu a prezentat nicio probă prin care se demonstreze că el și membrii familiei sale nu dispun de absolut niciun venit lunar, în urma cărui fapt nu este în stare să achite amenda stabilită de instanța de fond. Dimpotrivă, s-a constatat că inculpatul este administrator al întreprinderii individuale, cu genul de activități veterinare și activitatea farmaceutică veterinară și (sau) asistență veterinară (cu excepția activității desfășurate de serviciul veterinar de stat). Inculpatul a confirmat că deține o întreprindere individuală, indicând că venitul lunar este unul flexibil, ce nu-i permite să achite pedeapsa cu amendă stabilită de instanța de fond. Însă, inculpatul nu a prezentat probe care ar demonstra flexibilitatea veniturilor întreprinderii individuale, împrejurări în care urmează a fi respinse ca neîntemeiate argumentele privind imposibilitatea achitării amenzii stabilite de instanța de fond. Din aceleași motive, este neîntemeiată și solicitarea apărării privind aplicarea prevederilor art. 64 alin. (7) Cod penal și înlocuirea pedepsei cu amendă cu muncă neremunerată în folosul comunității. Totodată, urmează a fi respinsă și cererea privind aplicarea prevederilor art. 64 alin. (3) Cod penal, privind achitarea amenzii stabilite de instanța de fond în rate în timp de până la 5 ani. Or, din circumstanțele stabilite, nu rezultă că inculpatul se află într-o situație materială neprielnică, care ar permite achitarea amenzii în rate în perioada de 5 ani, fiind constatat că este administrator al întreprinderii individuale care este activă și aduce profit, iar în cadrul judecării apelului nu a fost demonstrat contrariul. Mai mult, inculpatul a fost condamnat pentru patru infracțiuni de corupere pasivă, care prejudiciază imaginea autorităților publice și în nici un mod nu trebuie să fie tolerate, iar pedeapsa în astfel de cazuri urmează să fie una echitabilă, pentru a restabili echitatea socială perturbată prin infracțiunile comise. Or, fenomenul de corupere pasivă urmează să fie combătut prompt și efectiv de către organele statului, inclusiv și prin aplicarea unor pedepse care ar preveni săvârșirea unor asemenea fapte în viitor de către inculpat și de alte persoane. 6

La 04 februarie 2021, avocata Mariana Kușnir a declarat recurs ordinar, în solicitând casarea hotărârilor adoptate și dispunerea rejudecării cauzei în instanța de fond. Recurenta a invocat că instanța de fond a admis eronat cererea privind examinarea cauzei în ordinea prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală, iar inculpatul a indicat în cerere că recunoaște integral vina, însă nu a indicat că recunoaște probatoriul administrat în cadrul urmăririi penale. La fel, în cerere nu este indicat dacă el recunoaște vina și probele administrate pe fiecare episod în parte, această cerință obligatorie urmând a fi verificată de instanța de apel. În drept, recursul este întemeiat pe art. 427 alin. (1) pct. 4), 12) Cod de procedură penală.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar pe baza materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul penal concluzionează că acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente. Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel. Însă, conform art. 422 Cod de procedură penală, termenul de recurs este de 30 de zile de la data pronunțării deciziei. Potrivit art. 231 alin. (3), (5) Cod de procedură penală, la calcularea termenelor pe zile nu se ia în calcul ziua de la care începe să curgă termenul, nici ziua în care acesta se împlinește. Dacă ultima zi a unui termen cade într-o zi nelucrătoare, termenul expiră la sfârșitul primei zile lucrătoare care urmează. În corespundere cu art. 418 alin. (1), 338 alin. (2)-(4), 340 alin. (1) Cod de procedură penală, instanța de apel pronunță public dispozitivul hotărârii, fapt despre care se consemnează în procesul-verbal. Hotărârea motivată se pronunță la fel public, în termen de până la 30 de zile. Copia de pe hotărârea motivată se înmânează participanților prezenți la ședința de judecată. Participanților care nu s-au prezentat în ședința de judecată li se expediază, în termen de 3 zile, copia de pe hotărârea motivată. Sub acest aspect se atestă că, conform procesului-verbal al ședinței de judecată, instanța de apel a pronunțat dispozitivul deciziei pe 16.11.2020, în prezența inculpatului și a avocatei Elena Stănilă, comunicând că decizia motivată va fi pronunțată pe 17 decembrie 2020, fapt realizat la această dată și consemnat în respectivul proces-verbal, în lipsa inculpatului și avocatului, iar potrivit scrisorii din 24.12.2020, acestora le-a fost expediată copia hotărârii motivate (vol. IX, f.d. 135, 136, 148). Deci, decizia atacată a fost pronunțată în condițiile legii la 17 decembrie 2020, iar termenul de 30 zile pentru depunerea recursului ordinar a expirat la sfârșitul zilei de 18 ianuarie 2021. Totodată, recursul ordinar al avocatei Mariana Kușnir a fost înregistrat la Curtea Supremă de Justiție pe 04 februarie 2021, adică peste termenul prevăzut de lege (vol. IX, f.d. 165, pct. 5. din decizie), fiind anexat și un mandat nesemnat la rubrica numele și prenumele clientului. Alte informații cu privire la data depunerii recursului respectiv în instanța de recurs nu există nici în dosar și nici în recursul nominalizat. 7 Este de menționat că art. 422 Cod de procedură penală nu prevede repunerea în termen a recursului ordinar, nicio altă procedură legală de a calcula termenul de recurs decât de la data pronunțării deciziei motivate, iar art. 230 alin. (2) Cod de procedură penală prescrie expres că în cazul în care pentru exercitarea unui drept procesual este prevăzut un anumit termen, nerespectarea acestuia impune pierderea dreptului procesual și nulitatea actului efectuat peste termen. Prin urmare, durata termenului de recurs este stabilită prin lege. Acest termen nu poate fi prelungit sau scurtat de instanța de judecată. El este absolut, are un caracter imperativ și fatal, în sensul că depășirea lui atrage decăderea din dreptul de a exercita calea de atac. Conform art. 432 alin. (2) pct. 2) Cod de procedură penală, instanța de recurs decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că acesta este declarat peste termen. Astfel, odată ce este declarat peste termen, recursul ordinar de pe rol urmează a fi declarat inadmisibil.

În conformitate cu art. 431 alin. (1), 432 alin. (1), (2) pct. 2), alin. (3) Cod de procedură penală, Colegiul Penal d e c i d e: Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocata Mariana Kușnir, împotriva sentinței Judecătoriei Cahul din 02 iulie 2020 și deciziei Curții de Apel Cahul din 16 noiembrie 2020, în privința inculpatului Caraivanov Ivan XXXXX, pe motiv că este declarat peste termen. Decizia este irevocabilă, fiind pronunțată integral la 14 mai 2021. Președinte Iurie Diaconu Judecători Liliana Catan Victor Boico 8