1ra-1154/2021 — art. 186 alin. 2 lit. b, d CP

1ra-1154/2021 — art. 186 alin. 2 lit. b, d CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 1ra-1154/2021

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

31 mai 2021 mun. Chișinău

Colegiul Penal lărgit în componența:

președinte Nadejda TOMA

judecători Liliana CATAN

Iurie DIACONU

Ion GUZUN

Victor BOICO

a judecat, fără participarea părților, recursul ordinar declarat de procurorul –

șef al Procuraturii de circumscripție Cahul, Dumitru Calendari, prin care se solicită

casarea sentinței Judecătoriei Cahul, sediul Central din 11 iunie 2020 și decizia

Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 15 februarie 2021, în cauza penală

privindu-i pe

CÎRLAN Constantin Xxxxxx născut la

xx xxxxx xxxx, originar și domiciliat în mun.

Xxxxx, str. Xxxxxxx Xxxxxxx xx;

MUNTEANU Dumitru Xxxxxx, născut

la xx xxxxxxxxx xxx, originar și domiciliat în mun.

Xxxxx, str. Xxx Xxxxxx xx.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 06.06.2018 – 11.06.2020;

Instanța de apel: 27.06.2020 – 15.02.2021;

Instanța de recurs: 24.03.2021 – 31.05.2021.

Asupra recursului menționat, Colegiul penal lărgit,

C O N S T A T Ă :

Constantin a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 186 alin. (2) lit. b),

d) Cod penal la 1 an închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar pentru

minori.

În baza art. 90 Cod penal, a fost dispusă suspendarea condiționată a

executării pedepsei cu închisoare, pe un termen de probă de 1 an.

1

Munteanu Dumitru a fost a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza

art. 186 alin. (2) lit. b), d) Cod penal la 180 ore muncă neremunerată în folosul

comunității.

S-a respins solicitarea procurorului privind încasarea cheltuielilor judiciare.

ianuarie 2018, în jurul orei 21:00, Cîrlan Constantin urmărind scopul de a sustrage

pe ascuns bunurile altei persoane prin înțelegere prealabilă cu Munteanu Dumitru,

aflându-se în hotelul amplasat în municipiul Xxxx, strada Xxxxxxx și profitând de

faptul că Stîngă Nicolae era ieșit din odaie, au sustras pe ascuns: un telefon mobil

de model „Samsung J5”, cu valoarea de 6700 lei; un portmoneu din piele, cu

valoarea de 150 lei; bani 300 euro (EUR), echivalentul sumei de 6000 lei; buletinul

de identitate la prețul de 150 lei; bani în sumă de 1850 lei (MDL), cauzându-i

proprietarului Stîngă Nicolae o daună în proporții considerabile în sumă totală de

15.100 lei.

Acțiunile inculpaților Cîrlan Constantin și Munteanu Dumitru au fost

încadrate conform indicilor calificativi prevăzuți de art. 186 alin. (2) lit. b), d) Cod

Penal ca furt, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, cu cauzarea de

daune în proporții considerabile.

3.1. Avocatul Palencu Victoria în numele inculpatului Munteanu Dumitru

prin care a solicitat casarea sentinței, cu dispunerea rejudecării cauzei.

În motivarea apelului a indicat că:

- instanța de fond la pronunțarea sentinței de condamnare nu a apreciat

probele acuzării din punct de vedere al pertinenței, concludentei, utilității și

veridicității ei, iar toate la probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării

lor;

- soluția instanței de fond trebuia să cuprindă temeiurile de fapt și de drept

care au dus la condamnarea persoanei, fiind în final una superficială și fără o

argumentare cuvenită, iar probele administrate puse în sarcina sentinței de

condamnare nu probează intenția infracțională, ba mai mult, atestă lipsa

determinării prejudiciului cauzat prin infracțiune;

- în cadrul ședinței de judecată au fost invocate declarațiile părții vătămate

Stângă Nicolae și a martorului Calin Andrei, însă aceste probe, nici separat și nici

în cumul nu coroborează între ele și nu pot fi puse la baza sentinței de condamnare

așa cum a făcut instanța de fond;

- declarațiile părții vătămate Stângă Nicolae care au fost date citire în cadrul

ședinței de judecată de către partea acuzării, nu pot fi puse la baza sentinței de

condamnare deoarece persoana care se consideră că i-au fost încălcate careva

drepturi, necesită să se prezinte în fața instanței de judecată, pentru a-și expune

poziția referitor la dreptul încălcat fiindu-i oferită posibilitatea atât lui cât și altor

participanți la proces de a putea adresa întrebări, însă partea vătămată a ignorat să

2

se prezinte în cadrul ședințelor de judecată, așa cum are pornită o cauză penală de

învinuire a lui în tentativa de abuz sexual în privința minorilor (în cadrul căreia

Munteanu Dumitru este parte vătămată). În atare situație declarațiile lui Stângă

Nicolae date în cadrul urmăririi penale sunt neobiective;

- în cadrul ședinței de judecată a fost audiat martorul Calin Andrei,

declarațiile cărui nu confirmă săvârșirea infracțiunii de către Munteanu Dumitru;

- acuzarea nu a prezentat suficiente probe directe, utile și veridice, care în

ansamblu ar corobora între ele și care ar confirma integral vinovăția inculpatului în

săvârșirea infracțiunii ce i se incriminează, Organul de Urmărire Penală, s-a bazat

exclusiv pe declarațiile părților vătămate;

- sentința este neîntemeiată și urmează să fie casată or, prima instanță urma să

emită o sentință de achitare în temeiul art. 390 alin.(l) pct. 3) Cod de procedură

penală, pe motiv că fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii

încriminate.

3.2. Avocatul Reșulschii Galina în interesele inculpatului Cîrlan Constantin,

prin care a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi

hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care inculpatul Cîrlan

Constantin să fie achitat.

În susținerea solicitărilor înaintate, a menționat că:

- instanța de fond la pronunțarea sentinței s-a bazat doar pe declarațiile părții

vătămate Stîngă Nicolae, care nu a fost audiat pe viu în cadrul ședinței de judecată

pentru a concretiza care este prejudiciul cauzat, ori în cererea de tragere la

răspundere a indicat suma de 8 100 lei (f.d. 22), dar fiind audiat a declarat că i s-a

sustras suma de 15.100 lei, care este un prejudiciu considerabil pentru el, fapt ce

indică la divergențele din declarațiile ultimului;

- martorul Calina Andrei fiind audiat în cadrul ședinței de judecată a declarat

că Stîngă Nicolae este socrul lui Plenin Dumitru, la data de 25.01.2018 a fost în

ospeție la Dumitru la care ulterior s-au înțeles să meargă la o cafea în centru. Fiind

acasă la Dumitru a văzut la partea vătămată că avea euro, dar nu știe ce sumă, nu

poate spune cu certitudine dacă a luat Stîngă N. banii cu el, nu a socotit banii lui,

nu cunoaște dacă a primit transfer de peste hotare. Pe inculpați nu i-a văzut în seara

aceia. Ulterior Plenin Dumitru a comunicat că Stîngă Nicolae s-ar fi bătut în seara

aceia, de furt nu a comunicat nimic;

- partea vătămată duce în eroare organul de urmărire penală și instanța, mai

mult, fapta a fost comisă pe data de 25.01.2018, dar plângerea părții vătămate este

depusă la 06.02.2018 după ce s-au adresat inculpații cu plângere împotriva lui

Stîngă N. cu privire la acțiuni cu caracter sexual;

- instanța de fond nejustificat tratează probele în favoarea părții vătămate, or

martorul Calin Andrei fiind audiat în cadrul ședinței de judecată a declarat că a

văzut la partea vătămată acasă euro, ultimul nu a declarat că acești bani i-a luat

Stîngă N. cu el în bar, mai mult el nu a comunicat cu certitudine ce sumă avea

3

partea vătămată în portmoneu, astfel, concluziile instanței sunt neîntemeiate și

neprobate;

- instanța nu poate indica refuzul inculpaților de a face declarații ca fiind o

eschivare de la răspundere, ori, instanța este în imposibilitate de a verifica

versiunea ultimilor;

- acuzatorul de stat nu a prezentat probe suficiente pentru condamnarea lui

Cîrlan Constantin, ori, doar declarațiile părții vătămate care nu a fost audiat pe viu

nu pot fi puse la condamnarea inculpatului, alte probe nu au fost cercetate în cadrul

ședinței de judecată care ar constata vinovăția inculpaților. Sarcina probei în ceia

ce privește stabilirea vinovăției îi revine procurorului, deci declarațiile părții

vătămate de la urmărirea penală nu pot fi puse la condamnarea inculpaților,

conform art. 389 Cod de procedură penală, așa cum instanța nu a avut posibilitate

și nu a audiat partea vătămată pe viu, însă a dat o apreciere de credibilitate a

declarațiilor acesteia de la urmărirea penală și le-a acceptat integral, dar în

ansamblu cu alte probe nu coroborează. Declarațiile martorului Calin A. nu indică

direct la comiterea infracțiunii de către inculpați,

2021, au fost admise apelurile declarate, casată parțial sentința, în latura penală,

rejudecată cauza și pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru

prima instanță, în această parte, prin care:

S-a încetat procesul penal în privința lui Munteanu Dumitru și Cîrlan

Constantin, recunoscuți vinovați de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 186

alin. (2) lit. b), d) Cod penal, în legătură cu intervenirea termenului de prescripție

a răspunderii penale, prevăzut de art. 60 Cod penal.

În rest, sentința a fost menținută.

4.1. În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a reținut că, instanța de

fond a stabilit în mod corect situația de fapt și vinovăția inculpaților care a fost

dovedită cu certitudine și fără echivoc, dând faptei săvârșite încadrarea juridică

corespunzătoare materialului probator administrat.

Aceste împrejurări au fost constatate din totalitatea de probe acumulate la

cauza penală sus-indicată și care au fost corect apreciate, respectându-se

prevederile art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței,

concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu - din punct de

vedere al coroborării lor.

Probe noi la examinarea cauzei în instanța de apel nu au fost administrate,

însă au fost cercetate suplimentar probele administrate în prima instanță, precum și

au fost date citirii materialele cauzei penale, așa cum, acuzatorul de stat a formulat

un demers în acest sens.

Colegiul judiciar a constatat, că la pronunțarea sentinței prima instanță just a

ajuns la concluzia, că fapta penală reținută în culpa inculpaților Munteanu Dumitru

și Cîrlan Constantin, a avut loc și a fost săvârșită de către ultimii, în circumstanțele

4

descrise mai sus. La momentul judecării cauzei și pronunțării sentinței, prima

instanță corect a calificat infracțiunea în baza art. 186 alin. (2) lit. b), d) Cod penal,

conform indiciilor - furtul, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane,

săvârșită de două persoane și cauzarea de daune în proporții considerabile.

Aceste împrejurări au fost constatate din totalitatea de probe administrate în

cauza penală de instanța de fond, și care au fost corect apreciate prin prisma

pertinenței, concludenței, utilității și veridicității lor, iar în ansamblu – din punct de

vedere al coroborării lor, respectând-se prevederile art.101 Cod de procedură

penală.

Analizând temeiul nominalizat în raport cu motivele invocate în cererile de

apel, Colegiul judiciar a constatat că acestea nu-și găsesc confirmarea la judecarea

apelurilor declarate de către apărători în interesele inculpaților, însă instanța de

apel a constatat la caz intervenirea termenului de prescripție de atragere la

răspundere penală, fapt ce instituie motive temeinice de implicare a instanței de

apel în sensul casării sentinței și încetării procesului penal în privința inculpaților

Munteanu Dumitru și Cîrlan Constantin recunoscuți vinovați de săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (2) lit. b), d) Cod penal, în legătură cu

prescripția tragerii la răspundere penală.

Verificând aspectele de drept operate de prima instanță la individualizarea și

stabilirea categoriei și termenului de pedeapsă inculpaților Munteanu Dumitru și

Cîrlan Constantin instanța a ținut cont de criteriile generale de individualizare a

pedepsei prevăzute la art. 7, 75, 61 alin. (1) și (2) Cod penal, de gravitatea

infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de personalitatea celor vinovați, de

circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, precum și scopul

pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării celor vinovați.

Reieșind din materiale cauzei, Colegiul judiciar a reținut că fapta inculpaților

Munteanu Dumitru și Cîrlan Constantin întrunește semnele obiective și subiective

ale infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (2) lit. b), d) Cod penal. Sancțiunea art.

186 alin. (2) Cod penal, prevede pedeapsa cu amendă în mărime de la 650 la 1350

unități convenționale sau cu muncă neremunerată în folosul comunității de la 180

la 240 de ore, sau cu închisoare de până la 4 ani, care în raport cu dispozițiile art.

16 Cod penal, se atribuie la categoria infracțiunilor mai puțin grave.

Citând atât prevederile art. 332 alin. (1) Cod de procedură penală care

statuează că, în cazul în care, pe parcursul judecării cauzei, se constată vreunul

din temeiurile prevăzute în art. 275 pct. 5)-9), 285 alin. (2), precum și în cazurile

prevăzute în art. 53-60 din Codul penal, instanța, prin sentință motivată, încetează

procesul penal în cauza respectivă, cât și prevederile art. 398 alin. (4) pct. 3) Cod

de procedură penală că, sentința de condamnare se adoptă fără stabilirea pedepsei,

cu liberarea de răspundere penală în cazurile prevăzute în art. 57 și 58 din Codul

penal, cu liberarea de pedeapsă în cazurile prevăzute în art. 93 din Codul penale

sau al expirării termenului de prescripție Colegiul judiciar a constatat că inculpații

5

Munteanu Dumitru a.n. xx.xx.xxxx și Cîrlan Constantin a.n. xx.xx.xxxx la momentul

comiterii infracțiunii au fost minori, iar infracțiunea prevăzută de art. 186 alin.(2)

lit. b),d) Cod penal, se atribuie la categoria infracțiunilor mai puțin grave, și că

termenul de prescripție de tragere la răspundere penale, stabilit în art. 60 alin.(1)

lit. b), (7) Cod penal, pentru asemenea categorii de infracțiunii se reduc pe

jumătate pentru persoanele care la data săvârșirii infracțiunii erau minori, și anume

jumătate din 5 ani constituie 2 ani și 6 luni de la data săvârșirii infracțiunii, iar la

caz inculpații Munteanu Dumitru și Cîrlan Constantin au săvârșit infracțiunea la

data de 25.01.2018, dată de la care au expirat mai mult de 2 ani și 6 luni.

Pe cale de consecință, Colegiul judiciar a concluzionat ca fiind necesar de a

înceta procesului penal intentat în privința numiților Munteanu Dumitru și Cîrlan

Constantin, recunoscuți vinovați de comiterea infracțiunii prevăzute de art.186

alin. (2) lit. b), d) Cod penal, din motiv că a expirat termenul de prescripție pentru

tragerea acestora la răspundere penală.

Colegiul judiciar a respins argumentul acuzatorului de stat precum că, la caz

nu a expirat termenul necesar de atragere la răspundere penală, invocând că

curgerea prescripției a fost suspendată pe perioada în care inculpații s-au sustras de

la prezentarea în instanța de judecată, fapt confirmat prin încheierile de aducere

silită, or curgerea termenului de prescripție se întrerupe odată cu anunțarea în

căutare a inculpatului și nici de cum prin încheierile de aducere silită.

Astfel, reieșind din materialele cauzei, Colegiul judiciar a constatat cu

certitudine că, la etapa judecării apelurilor termenul era deja prescris, ceea ce

condiționează încetarea procesului penal și liberarea inculpaților Cîrlan

Constantin și Munteanu Dumitru de răspunderea pe care urmau să o poarte

pentru infracțiunea comisă în baza art. 186 alin. (2) lit. b), d) Cod penal, or prin

liberarea de la răspunderea penală se prezumă renunțarea statului la

condamnarea și aplicarea unei pedepse penale față de inculpați.

ordinar de către, procurorul-șef al Procuraturii de circumscripție Cahul, Dumitru

Calendari, prin care, invocând temeiurile prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 16)

Cod de procedură penală, și anume că, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe

care se întemeiază soluția, motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii,

instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței; norma de

drept aplicată în hotărârea atacată contravine unei hotărârii de aplicare a aceleiași

norme date anterior de către Curtea Supremă de Justiție, solicită casarea deciziei,

rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru

prima instanță, prin care Cîrlan Constantin și Munteanu Dumitru să fie considerați

condamnați în baza art. 186 alin. (2) lit. b), d) Cod penal, cu liberarea de pedeapsă

penală, pe motivul expirării termenului de prescripție prevăzut de art. 60 alin. (1)

lit. b) și alin. (7) Cod penal.

În motivarea recursului, invocă următoarele argumente:

6

- contrar prevederilor art. 389 alin. (1), (4) pct. 3) Cod de procedură penală,

instanța de apel a dispus încetarea procesului penal, în legătură cu intervenirea

termenului de prescripție, deși la argumentarea poziției face trimitere la prevederile

art. 389 alin. (4) pct. 3) Cod de procedură penală, cât și la prevederile art. 60 alin.

(1) lit. b) Cod penal. Or, în acest context devine incertă poziția instanței de apel

care încetează procesul penal pornit în privința inculpaților, în legătură cu

intervenirea termenului de prescripție prevăzut de art. 60 Cod penal, dar nu

liberează inculpații Cîrlan Constantin și Munteanu Dumitru de pedeapsă penală,

soluție ce corespunde prevederilor art. 389 alin. (4) pct. 3) Cod de procedură

penală;

- cu privire la norma de drept ce reglementează intervenirea termenului de

prescripție tragerii la răspundere penală, de liberarea de pedeapsa penală și soluția

ce urmează a fi adoptată de instanțele de judecată (art. 389 alin. (4) pct. 3) CPP),

hotărârea atacată contravine unor hotărâri de aplicare a aceleiași norme date

anterior de către Curtea Supremă de Justiție într-un șir de cauze (decizia din

26.05.2020 pe dosarul nr. lra-329/20, privindu-l pe Boicenco N., și decizia din

17.11.2020, dosarul nr. 1ra-2085/2020 privindu-l pe Ababi C.)

materialelor din dosar, Colegiul penal lărgit, conchide că recursul acuzatorului

urmează a fi admis, din următoarele considerente.

Potrivit prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură

penală, judecând recursul instanța este în drept să-l admită, cu casarea totală

sau parțială a hotărârii atacate, rejudecă cauza și pronunță o nouă hotărâre,

dacă nu se agravează situația condamnatului.

Instanța de recurs poate să intervină în soluția instanței de apel, inclusiv și

să o caseze, atunci când se constată comiterea unei erori de drept, care a dus la

adoptarea unei hotărâri ilegale, totodată verificând dacă s-a aplicat corect legea

la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate

cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

Astfel, Colegiul lărgit menționează că, declanșând o continuare a judecării

cauzei în fond, apelul este o cale de atac sub aspect de fapt și de drept, întrucât

odată exercitat, produce un efect devolutiv complet în sensul că provoacă un

control integral atât în fapt, cât și în drept, în privința persoanelor care l-au

declarat.

În speță se atestă că, recurentul este de acord cu circumstanțele de fapt și

cu încadrarea juridică a acțiunilor inculpatului însă, critică hotărârea recurată

sub aspectul încetării procesul penal de învinuire a lui Cîrlan Constantin și

Munteanu Dumitru pe faptul comiterii infracțiunii prevăzute de art. 186 alin.

(2) lit. b), d) Cod penal.

Având în vedere motivele care au servit temei pentru pronunțarea soluției

enunțate mai sus, Colegiul penal lărgit apreciază ca fiind întemeiate

7

argumentele recurentului cu privire la netemeinicia soluției instanței de apel,

din considerentele ce urmează a fi desfășurate în continuare.

În conformitate cu prevederile art. 391 alin. (1) Cod de procedură penală,

sentința de încetare a procesului penal se adoptă dacă 1) lipsește plângerea

părții vătămate, plângerea a fost retrasă sau părțile s-au împăcat; 2) a

intervenit decesul inculpatului; 3) persoana nu a atins vârsta pentru tragere la

răspundere penală; 4) există o hotărâre judecătorească definitivă asupra

aceleiași persoane pentru aceeași faptă; 5) există o hotărâre a organului de

urmărire penală asupra aceleiași persoane pentru aceeași faptă de încetare a

urmăririi penale, de scoatere a persoanei de sub urmărire penală sau de

clasare a procesului penal; 6) există alte circumstanțe care exclud sau

condiționează pornirea urmăririi penale și tragerea la răspundere penală;

precum și 7) în cazurile prevăzute în art. 54-56 din Codul penal.

Însă, instanța de apel, dispunând încetarea procesului penal în cauza

penală în privința lui Cîrlan Constantin și Munteanu Dumitru, a omis să indice

în temeiul cărui punct, din cele prevăzute la art. 391 alin. (1) Cod penal,

încetează procesul penal.

Astfel, se reține că, instanța de apel a dispus încetarea procesului penal în

privința inculpaților Cîrlan Constantin și Munteanu Dumitru, conducându-se de

prevederile art. 332 alin. (1) Cod de procedură penală.

Potrivit descriptivului și dispozitivului deciziei recurate, se atestă că

instanța de apel a reținut drept temei de încetare a procesului penal, prevederile

art. 60 Cod penal - intervenirea termenului de prescripție de tragere la

răspundere penală.

În acest context, instanța de recurs ține să accentueze, că potrivit

prevederilor art. 332 alin. (1) Cod de procedură penală, în cazul în care, pe

parcursul judecării cauzei, se constată vreunul din temeiurile prevăzute în art.

275 pct. 5)–9), 285 alin. (1) pct. 1), 2), 4), 5), precum și în cazurile prevăzute

în art. 53-60 din Codul penal, instanța, prin sentință motivată, încetează

procesul penal în cauza respectivă.

Din alineatul (5) al aceleiași norme rezultă că, în cazul prevăzut la art.

275 pct. 4), încetarea procesului penal nu se admite fără acordul inculpatului

și în acest caz, procedura continuă în mod obișnuit.

Conform art. 275 pct. 4) Cod de procedură penală, urmărirea penală nu

poate fi pornită, iar dacă a fost pornită, nu poate fi efectuată, și va fi încetată

în cazurile în care a intervenit termenul de prescripție sau amnistia.

Totodată, potrivit prevederilor art. 53 lit. g) Cod penal, persoana care a

săvârșit o faptă ce conține semnele componenței de infracțiune poate fi liberată

de răspundere penală de către procuror în cadrul urmăririi penale și de către

instanța de judecată la judecarea cauzei în cazul prescripției de tragere la

răspundere penală.

8

Colegiul penal lărgit constată că, soluția instanței de apel cu privire la

încetarea procesului penal în privința inculpaților Munteanu Dumitru și Cîrlan

Constantin pe temeiul expirării termenului prescripției răspunderii penale,

prevăzute de art. 60 Cod penal, este greșită și nu poate fi menținută, deoarece

aceasta contravine prevederilor legale enunțate supra.

În sensul vizat, se punctează că, pe tot parcursul desfășurării procesului

penal, inculpații Munteanu Dumitru și Cîrlan Constantin au pledat nevinovați,

aducând în acest sens diferite argumente, iar poziția lor contravine din start

prevederilor art. 332 alin. (5) Cod de procedură penală și denotă imposibilitatea

încetării procesului penal în ședința de judecată, din motivul intervenirii

termenului de prescripție de tragere la răspundere penală.

Or, având în vedere că încetarea procesului penal în ședința de judecată

are loc pe temeiuri de nereabilitare, o condiție necesară în acest sens este mai

întâi de toate constatarea vinovăției inculpaților, Colegiul penal lărgit

constatând la caz că, soluția instanței de apel contravine esenței prevederilor

legale citate și temeiurilor de încetare a procesului penal în contextul în care

inculpații Munteanu Dumitru și Cîrlan Constantin vinovăția de săvârșirea

faptelor incriminate, nu au recunoscut.

De notat este și faptul că, potrivit procesului verbal al ședinței instanței de

apel, apărarea a susținut apelurile declarate prin care au solicitat achitarea

inculpaților, iar careva cerere de încetare a procesului penal, din partea apărării

nu a parvenit.

Instanța de apel în partea descriptivă a deciziei a indicat ca fiind necesar

„de a înceta procesul penal intentat în privința lui Munteanu Dumitru și Cîrlan

Constantin în baza art. 186 alin. (2) lit. b), d) Cod penal, invocând prevederile

art. 332 alin. (1) Cod de procedură penală, după care, se contrazice făcând deja

trimitere la prevederile art. 398 alin. (4) pct. 3) Cod de procedură penală,

indicând că intervenirea termenului de prescripție de tragere la răspundere

penală condiționează atât încetarea procesului penal cât și liberarea de

răspundere penală a inculpaților, iar în dispozitiv, a dispus „încetarea

procesul penal de învinuire a lui Munteanu Dumitru și Cîrlan Constantin pe

faptul infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (2) lit. b), d) Cod penal, soluție

care este una greșită și care denotă faptul că motivarea soluției contrazice

dispozitivul hotărârii.

Pe cale de consecință, având în vedere că instanța de apel a comis eroarea

prevăzută la pct. 6 alin. (1) al art. 427 Cod de procedură penală - hotărârea atacată

nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, motivarea soluției contrazice

dispozitivul hotărârii, acesta este expus neclar, ținând cont de faptul că, recursul

respectiv este o cale de atac, în principal, de drept, deoarece provoacă verificarea

legalității hotărârii atacate, iar rejudecarea cauzei de către instanța de apel se

dispune dacă există temeiurile stipulate în art. 427 alin. (1), pct. 6) Cod de

9

procedură penală, Colegiul penal lărgit urmează să caseze integral decizia instanței

de apel cu dispunerea rejudecării cauzei în aceiași instanță de ape, în alt complet de

judecată.

În mare parte soluția instanței de recurs de a dispune rejudecarea se bazează

pe statuările Curții Europene în speța Năvoloacă c. Moldovei (cererea nr.

25236/02), hotărârea din 16.12.2008, unde Curtea având a se pronunța asupra

acestei cauze a considerat că chestiunile care urmau a fi hotărâte de către Curtea

Supremă de Justiție nu puteau fi examinate în mod corespunzător, ca chestiuni ce

țin de un proces echitabil, fără o apreciere directă a circumstanțelor factologice

prezentate de părți pe marginea speței deferite judecății. Având în vedere că,

Curtea Supremă de Justiție nu are competența să facă o examinare directă în fapt,

ea are competența de a dispune rejudecarea cauzei de către instanța ierarhic

inferioară, în speță, echitatea cere ca Curtea Supremă de Justiție să dispună

rejudecarea cauzei.

La rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să se conducă de prevederile

art. 436 Cod de procedură penală, care prevede procedura de rejudecare și limitele

acesteia, să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate cu prevederile

Legii procesual-penale asupra tuturor motivelor invocate în apel, și ținând cont de

motivele casării deciziei atacate și practica CEDO, să pronunțe o hotărâre legală și

întemeiată.

Colegiul Penal lărgit

d e c i d e :

Admite recursul ordinar declarat de procurorul – șef al Procuraturii de

circumscripție Cahul, Dumitru Calendari, casează total decizia Colegiului judiciar

al Curții de Apel Cahul din 15 februarie 2021, în cauza penală privindu-i pe

CÎRLAN Constantin Xxxxxx, MUNTEANU Dumitru Xxxxxx și dispune rejudecarea

cauzei, în aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată.

Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată, pronunțată integral la 30 iulie

2021.

Președinte Nadejda TOMA

Judecători Liliana CATAN

Iurie DIACONU

Ion GUZUN

Victor BOICO

10