1ra-1610/2022 — art. 179 alin. 1, art. 151 alin. 1 CP

1ra-1610/2022 — art. 179 alin. 1, art. 151 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 1ra-1610/2022

1-21065237-01-1ra-28112022

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

23 ianuarie 2023 mun. Chișinău

Colegiul Penal lărgit în componența:

președinte Iurie Diaconu

judecători Liliana Catan

Ion Guzun

Victor Boico

Elena Cobzac

a judecat, fără participarea părților, recursul ordinar declarat de către avocatul

Lungu Cristina, în numele părții vătămate Traista Sergiu, împotriva deciziei

Colegiului Penal al Curții de Apel Bălți din 14 septembrie 2022 în cauza penală a lui

Androșciuc Denis, născut la XXXXX, originar

din XXXXX.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 04.05.2021 – 12.11.2021;

Instanța de apel: 14.12.2021 – 14.09.2022;

Instanța de recurs ordinar : 28.11.2022 – 23.01.2023.

Asupra recursului ordinar declarat, Colegiul Penal lărgit

c o n s t a t ă:

încetat procesul penal intentat, în baza art. 179 alin. (1) Cod penal, în privința lui

Androșciuc Denis în legătură cu împăcarea părților.

A fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 151 alin. (1) Cod penal la

închisoare pe un termen de 5 (cinci) ani, în penitenciar de tip semiînchis.

În conformitate cu art. 85 alin. (1) și art. 87 Cod penal la pedeapsa aplicată i s-a

adăugat integral pedeapsa stabilită lui prin sentința Judecătoriei Edineț, sediul

Central, din 22.12.2020, neexecutată, stabilindu-i astfel pedeapsa definitivă sub

formă de închisoare pe termen de 5 (cinci) ani și 15 zile, în penitenciar de tip

semiînchis.

A fost admisă parțial acțiunea civilă, dispunându-se încasarea din contul lui

Androșciuc Denis în beneficiul lui Traista Sergiu prejudiciului material în sumă de

25017,73 lei, prejudiciului moral în sumă de 20000 lei și cheltuielile de asistență

juridică în suma de 5000 lei.

S-a dispus încasarea din contul lui Androșciuc Denis în beneficiul statului

cheltuieli judiciare în suma de 768 lei.

A fost soluționată soarta corpurilor delicte.

seara de 07 ianuarie 2021, aproximativ în jurul orei 22:30, din motive necunoscute,

fiind sub influența alcoolului consumat, urmărind scopul violării domiciliului lui

Slivca Natalia, prin acces liber, fără consimțământul acesteia, a pătruns ilegal în

1

gospodăria victimei, amplasată în XXXXX, după care, pentru o anumită perioadă de

timp, a rămas ilegal în această ogradă, la fel fără consimțământul victimei, la

cerințele acesteia refuzând să părăsească proprietatea, astfel periclitându-i victimei

dreptul la inviolabilitatea domiciliului, consfințit la art. 29 din Constituția Republicii

Moldova.

Tot Androșciuc Denis în seara de 23 decembrie 2020, aproximativ în jurul orei

19:30, aflându-se în gospodăria victimei Traista Sergiu, amplasată în XXXXX,

urmărind scopul pricinuirii leziunilor corporale, i-a aplicat ultimului mai multe

lovituri cu pumnii și picioarele în diferite regiuni ale corpului, inclusiv sărind cu

greutatea corpului peste piciorul celui atacat, astfel provocându-i, potrivit raportului

de expertiză judiciară nr. 202119D0013 din 22.01.2021, leziuni corporale sub formă

de plagă contuzionată în regiunea capului, fractura deschisă a tibiei pe dreapta în 1/3

medie (distală), fractura osului fibula pe dreapta în 1/3 proxima, vătămări care au fost

produse în rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect contondent, dur, sau la lovire

de acesta, posibil în timpul și circumstanțele indicate, într-o perioadă scurtă de timp

unele față de altele, în comun prezintă pericol pentru viață și, în baza acestui criteriu,

se califică ca vătămare corporală gravă, în condițiile în care în momentul cauzării

leziunilor a acționat cu o putere suficientă pentru înfrângerea rezistenței țesuturilor

traumatizate.

Aceste acțiuni ale lui Androșciuc Denis au fost încadrate în baza art. 179 alin.

(1) Cod penal – violarea de domiciliu, adică pătrunderea și rămînerea ilegală în

domiciliul unei persoane fără consimțămîntul acesteia și refuzul de a le părăsi la

cererea ei și în baza art. 151 alin. (1) Cod penal – vătămarea intenționată gravă a

sănătății, care este periculoasă pentru viață.

avocatul Baban Nicolae, în numele inculpatului Androșciuc Denis, și avocatul Lungu

Cristina, în numele părții vătămate Traista Sergiu.

3.1. Procurorul a declarat apel a solicitat casarea parțială a sentinței, cu

pronunțarea unei hotărâri, potrivit modului stabilit de prima instanță, prin care lui

Androșciuc Denis, recunoscut culpabil de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 151

alin. (1) Cod penal, să-i fie aplicată pedeapsa cu închisoare pentru un termen de 7 ani,

în penitenciar de tip semiînchis.

În conformitate cu prevederile art. 85, 87 Cod penal, la pedeapsa stabilită, prin

cumul total, de adăugat partea neexecutată a pedepsei aplicate prin sentința

judecătoriei Edineț din 22.12.2020, stabilindu-i pedeapsa definitivă sub formă de

închisoare pe un termen de 7 ani și 15 zile, în penitenciar de tip semiînchis.

În motivarea apelului s-a indică că pedeapsa aplicată la limita minimă prevăzută

de lege nu va duce la atingerea scopurilor prevăzute de alin. (2) art. 61 Cod penal, or

inculpatul a săvârșit o infracțiune grava. Motivul comiterii infracțiunii ar fi tendința

de a-și demonstra bravura și superioritatea sa față de victimă și cei din jur, în

condițiile în care potrivit declarațiilor părții vătămate, Androșciuc Denis de fiecare

data servea alcool prealabil încăierării, motivând ca el trebuie sa se mențină în formă.

Daca ar fi de analizat persoana celui vinovat, atunci constată că Androșciuc

Denis, în pofida vârstei fragede, a reușit în repetate rânduri sa apară în vizorul

organelor de drept, este persoana anterior condamnată și cu antecedente penale, de

unde rezulta cert ca dansul nu face concluziile de rigoare și nu stă pe calea corectării

și reeducării sale, dimpotrivă, continuă să săvârșească alte fapte infracționale.

2

Nu în ultimul rând, urmează de subliniat că în privința condamnatului

Androșciuc Denis careva circumstanțe atenuante nu au fost identificate, fiind

identificate doar circumstanțe agravante.

Pe de alta parte, condamnatul Androșciuc Denis duce un mod de viață nedemn

de apreciat, este holtei, este caracterizat negativ la locul de trai, predispus spre

agresivitate, întrebuințează abuziv si sistematic băuturi alcoolice, nu este implicat nici

în proces de studii si nici în câmpul muncii. Pe parcursul urmăririi penale, precum și

în cadrul cercetărilor judecătorești, acesta nu a recunoscut vina, nu a colaborat cu

organele de drept, nici într-un mod nu a compensat dauna materiala/morala pricinuita

prin infracțiune.

3.2. Avocatul Baban Nicolae prin apelul declarat în numele inculpatului

Androșciuc Denis a solicitat casarea parțială a sentinței cu pronunțarea unei hotărâri,

potrivit modului stabilit de prima instanță, prin care Androșciuc Denis să fie

recunoscut culpabil și condamnat în baza art. 157 Cod penal la o pedeapsă non-

privativă de libertate.

În motivarea apelului, titularul a indicat că instanța incorect a aplicat legea

materială, or, din declarațiile părții vătămate rezultă că în timpul certei el a nimerit cu

piciorul într-o groapa lângă pragul casei și și-a frânt piciorul.

Astfel, Androsciuc Denis a căzut cu greutatea corpului peste partea vătămată nu

intenționat, ci deoarece partea vătămată s-a împiedicat.

În cazul dat nu se poate spune ca persista semnele infracțiunii prevăzute de art.

151 Cod penal, dar semnele infracțiunii prevăzute de art. 157 Cod penal.

3.3. Avocatul Lungu Cristina prin apelul declarat în numele părții vătămate

Traista Sergiu a solicitat casarea sentinței în latura civilă, rejudecarea cauzei și

pronunțarea unei noi hotărâri prin care acțiunea civilă să fie admisă integral.

În motivarea apelului s-a invocat că în urma acțiunilor ilegale ale lui Androșciuc

Denis, Traista Sergiu a suportat:

- daună materială în mărime de 35 472,73 lei, banii fiind necesari pentru

medicamente, tratament și pentru intervenții chirurgicale (cumpărare a tijei

centromedulara zavorita TIBIE 902110900) cheltuielile de drum;

- daună morală în mărime de 300000 (trei sute mii) lei, rezultată din cauzarea de

suferințe psihice și fizice.

2022 au fost respinse ca nefondate apelurile avocatului Baban Nicolae, în numele

inculpatului Androșciuc Denis, și cel al avocatului Lungu Cristina, în numele părții

vătămate Traista Sergiu, admițându-se apelul procurorului, casată parțial sentința,

rejudecată cauza și pronunțată o nouă hotărâre prin care, în temeiul art. 84 alin. (4) și

art. 87 Cod penal, la pedeapsa aplicată lui Androșciuc Denis i-a fost adăugată integral

partea neexecutată a pedepsei stabilite prin sentința Judecătoriei Edineț, sediul

Central, din 22.12.2020, stabilindu-i acestuia pedeapsa definitivă de 5 (cinci) ani 15

zile închisoare, în penitenciar de tip semiînchis.

Au fost menținute celelalte dispoziții ale sentinței.

4.1. În partea descriptivă a deciziei, instanța de apel a indicat că:

- nu se expune pe capătul de acuzare adus în baza art. 179 alin. (1) Cod penal, or

soluția de încetare a procesului penal nu a fost contestat de părți;

- prima instanță, în conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură

penală, a verificat complet sub toate aspectele și în mod obiectiv circumstanțele

3

cauzei și a dat probelor administrate o apreciere legală din punct de vedere al

pertinenței, concludentei, utilității și veridicității lor, corect ajungând la concluzia

privind vinovăția inculpatului Androșciuc Denis în baza art. 151 alin. (1) Cod penal.

În acest sens, instanța de apel a menționat că afirmațiile avocatului Baban

Nicolae de a recalifica acțiunile inculpatului în baza art. 157 Cod penal sunt

nefondate și poartă un caracter declarativ, deoarece Androșciuc Denis, după aplicarea

multiplelor lovituri părții vătămate și după ce ultimul a căzut la pământ, a dându-și

seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, conștientizând survenirea

urmărilor grave, a sărit peste piciorul victimei cu greutatea corpului și acționând cu

intenție directă, a cauzat leziunii corporale grave.

Nefondate au fost apreciate și argumentele avocatului Lungu Cristina indicate în

apelul declarat în numele părții vătămate Traista Sergiu, de vreme ce suma încasată

cu titlu de prejudiciu moral corespunde gradului de vinovăție a autorului

prejudiciului, iar suma solicitată (300 000 lei) este exagerată, ea depășind volumul

suferințelor fizice și psihice suferite de către partea vătămată.

La fel, întemeiat s-a dispus încasarea prejudiciului patrimonial în sumă de

25017,73 lei, la baza acestei soluții fiind puse bonurile de plată ce atestă cheltuielile

suportate pentru tratament.

În continuare, referitor la argumentele procurorului, instanța de apel a reținut că

la individualizarea pedepsei aplicate lui Androșciuc Denis s-a ținut cont de

prevederile art. 16, 61 și 75 Cod penal.

Prin urmare, deoarece infracțiunea comisă se atribuie la categoria celor grave,

inculpatul este anterior condamnată, iar antecedentele penale nu sunt stinse, pedeapsa

cu închisoare pe un termen de cinci ani, este suficientă pentru corectarea și

reeducarea lui Androșciuc Denis.

Totodată, prima instanță a admis o eroare de drept cât privește aplicarea

prevederilor art. 85 Cod penal la stabilirea pedepsei definitive.

Astfel, Androșciuc Denis a comis noua infracțiune la 23.12.2020, iar sentința

care urmează a fi cumulată a fost pronunțată la 22.12.2020, ea nefiind definitivă și

irevocabilă.

Așadar, cazului îi sunt incidente prevederile art. 84 alin. (4) și 87 Cod penal.

numele părții vătămate Traista Sergiu prin care solicită casarea parțială a deciziei cu

adoptarea unei noi hotărâri prin care să fie admisă integral acțiunea civilă, invocând

argumente similare apelului (a se vedea pct. 3.3. a prezentei hotărâri).

procedură penală, depune procurorul care pledează pentru inadmisibilitatea

recursului.

concluzionează că acesta urmează a fi admis, casată decizia instanței de apel, în latura

civilă, în partea încasării prejudiciului moral și dispusă rejudecarea cauzei în aceeași

instanță de apel, în alt complet de judecată.

Colegiul conchide că titularul recursului ordinar s-a conformat prevederilor art.

422 Cod de procedură penală și a depus cererea în termen.

Obiect de judecare a instanței de recurs o constituie doar chestiunile cu privire la

soluționarea acțiunii civile depuse în cadrul procesului penal de către partea

vătămată.

4

Asupra fondului cererii de recurs ordinar, Colegiul menționează că instanța de

recurs poate să intervină în soluția instanței de apel, inclusiv și să o caseze, atunci

când se constată existența erorilor de drept, ce duc la adoptarea unei hotărâri

netemeinice, în același timp, verificându-se dacă s-a aplicat corect legea la faptele

reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea

dispozițiilor de drept formal și material.

Din conținutul cererii de recurs rezultă că titularul pledează pentru casarea

deciziei instanței de apel în latura civilă cu adoptarea unei noi hotărâri.

La caz, verificând și analizând decizia instanței de apel, raportat la motivele

invocate de avocatul Lungu Cristina, în numele părții vătămate Traista Sergiu,

Colegiul penal constată că atât prima instanță cât și cea de apel au judecat cauza cu

abateri de la normele procesual-penale, speței fiindu-i aplicabile prevederile art. 435

alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală potrivit cărora, judecând recursul,

instanța este în drept să îl admită, să caseze total sau parțial hotărârea atacată și să

dispună rejudecarea de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu

poate fi corectată de către instanța de recurs.

În susținerea celor expuse supra, Colegiul menționează că, în lumina

jurisprudenței CtEDO, importanța soluționării unei cauze în fond, rezidă din

expunerea asupra vinovăției/nevinovăției persoanei acuzate de comiterea unui delict,

în vederea stabilirii adevărului obiectiv, restabilirii ordinii de drept, ocrotirii și

asigurării drepturilor nu numai a acuzatului, dar și a victimelor infracțiunii (hotărârea

CtEDO Maslova și Nalbandov versus Federația Rusă). Totodată, urmează a fi

soluționată chestiunea dacă despăgubirea acordată este proporțională cu prejudiciul

suferit de către reclamant, or nivelul compensației nu trebuie să fie nerezonabil în

comparație cu sumele acordate în cauze similare (hotărârea CtEDO Cimpoeș versus

R. Moldova).

La caz, reclamantul a solicitat încasarea a 300000 lei cu titlu de prejudiciu

moral.

Prima instanță a micșorat cuantumul prejudiciului moral solicitat spre încasare

până la 20000 lei, făcând referire la prevederi legale, practica judiciară constantă, fără

a le adapta și a le analiza la situația concretă.

În continuare, instanța de apel a subscris la argumentele primei instanțe,

neînlăturând eroarea de drept.

În lumina lacunelor descrise mai sus, Colegiul constată că, acțiunea civilă

depusă de Traista Sergiu nu a fost examinată în mod corespunzător de instanța de

apel, ca o chestiune de proces echitabil, afectându-se grav dreptul părții vătămate la

compensarea prejudiciului prejudiciul moral, iar acționarea contrar prevederilor

enunțate constituie eroarea de drept prescrisă de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de

procedură penală.

Or, deși stabilirea cuantumului despăgubirilor echivalente unui prejudiciu

nepatrimonial include o doză de aproximare, instanța trebuie să aibă în vedere o serie

de criterii, cum ar fi: consecințele negative suferite de cel în cauză pe plan fizic și

psihic, importanța valorilor morale lezate, măsura în care au fost lezate aceste valori

și intensitatea cu care au fost percepute consecințele vătămării, măsura în care i-a fost

afectată situația familială, profesională și socială.

Totodată, instanța trebuie să stabilească un anumit echilibru între prejudiciul

moral suferit și despăgubirile acordate, în măsură să permită celui prejudiciat anumite

5

avantaje care să atenueze suferințele morale, fără a se ajunge însă în situația

îmbogățirii fără just temei.

Principiul ce se degajă din jurisprudența CtEDO în materia daunelor morale, pe

care instanțele naționale sunt obligate să îl aplice, este acela al statuării în echitate

asupra despăgubirii acordate victimei, în raport de circumstanțele particulare ale

fiecărui caz în parte. De asemenea, conform aceleiași jurisprudențe, despăgubirile

acordate trebuie să păstreze un raport rezonabil de proporționalitate cu dauna suferită,

sens în care a fost consacrat principiul proporționalității daunei cu despăgubirea

acordată.

Suma de bani acordată cu titlu de daune morale nu trebuie să devină o sursă de

îmbogățire pentru victimă, dar nici să aibă numai un caracter pur simbolic, ci ea

trebuie să reprezinte doar atât cât este necesar pentru a-i ușura ori compensa, în

măsura posibilă, suferințele pe care le-a îndurat sau eventual mai trebuie să le îndure.

În atare situație, erorile menționate sunt erori de drept și se încadrează în art. 427

alin. (1) Cod de procedură penală, deoarece se referă atât la procedura de judecare cât

și de motivare a soluției adoptate de instanțele ce judecă fondul cauzei, or o hotărâre

se prezumă a fi legală doar atunci când părților li se respectă, în egală măsură,

drepturile și libertățile procesuale, iar instanța ierarhic-superioară este obligată să

corecteze eroarea de drept (hotărârea CtEDO Leoni versus Italia).

La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să se conducă de prevederile art.

436 Cod de procedură penală, care prevede procedura de rejudecare și limitele

acesteia, ținând cont de motivele expuse în prezenta decizie și de motivele invocate în

recursul declarat, iar ca urmare să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată, care să

corespundă prevederilor art. 417 Cod de procedură penală.

penală, Colegiul Penal lărgit

d e c i d e:

Admite recursul ordinar declarat de către avocatul Lungu Cristina, în numele

părții vătămate Traista Sergiu, casează decizia Colegiului Penal al Curții de Apel

Bălți din 14 septembrie 2022 în latura civilă, în partea încasării prejudiciului moral,

în cauza penală privindu-l pe Androșciuc Denis și dispune rejudecarea cauzei, în

această parte, în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată.

Decizia integrală semnată la 28 februarie 2023, pronunțată la 17 martie 2023.

Președinte Iurie Diaconu

Judecători Liliana Catan

Ion Guzun

Victor Boico

Elena Cobzac

6