1ra-389/2022 — art. 329 alin. 1 CP

1ra-389/2022 — art. 329 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 1ra-389/22

1 -15169176-01-1ra-17032022

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

17 ianuarie 2023 mun. Chișinău

Colegiul Penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte –Timofti Vladimir,

Judecători – Boico Victor, Țurcan Anatolie, Plămădeală Ghenadie,

Mardari Dumitru,

judecând, în baza materialelor cauzei, recursurile ordinare declarate de către

partea vătămată Tretiatcenco Valeri, reprezentantul părții civilmente responsabile

Agenția Servicii Publice, Ușurelu Alexei și de către avocatul Ionaș Gheorghe în

numele inculpatului Țugui Artur, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de

Apel Chișinău din 01 decembrie 2021, în cauza penală în privința lui

Ciumac Andrei XXXXXX, născut la xxxxx, domiciliat

în mun. xxxxx;

Țugui Artur XXXXX, născut la xxxxx, domiciliat în

mun. xxxxx.

Termenul examinării cauzei:

Prima instanță: 24.07.2015– 12.04.2018.

Instanța de apel: 19.09.2019 – 25.02.2020;

15.09.2020 – 01.12.2021.

Instanța de recurs: 04.06.2020 – 21.07.2020;

17.03.2022 – 17.01.2023.

A C O N S T A T A T :

Artur a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 329 alin.

(2) lit. b) Cod penal și condamnat la închisoare pe un termen de 2 ani, cu privarea de

dreptul de a ocupa funcții ce țin de primirea în gestiune a bunurilor materiale pe

termen de 1 an, iar potrivit art. 90 Cod penal a fost dispusă suspendarea condiționată

a executării pedepsei stabilite pe un termen de probațiune de 1 an.

Ciumac Andrei a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunilor prevăzute

de art. 329 alin. (2) lit. b) Cod penal și condamnat:

- pentru episodul săvârșit la 31.12.2009, la închisoare pe un termen de 2 ani, cu

privarea de dreptul de a ocupa funcții ce țin de primirea în gestiune a bunurilor

materiale pe termen de 1 an;

- pentru episodul săvârșit la 28.06.2011, la închisoare pe un termen de 2 ani, cu

privarea de dreptul de a ocupa funcții ce țin de primirea în gestiune a bunurilor

1

materiale pe termen de 1 an.

În conformitate cu art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin

cumul parțial de pedepse, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă – închisoare pe un

termen de 3 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții ce țin de primirea în

gestiune a bunurilor materiale pe termen de 1 an și 6 luni.

Potrivit art. 90 Cod penal a fost dispusă suspendarea condiționată a executării

pedepsei stabilite lui Ciumac Andrei pe un termen de probațiune de 2 an.

Acțiunea civilă depusă de Chiseliov Alexandr a fost admisă parțial, dispunându-

se încasarea:

- din contul lui Ciumac Andrei, Țugui Artur și ÎS „Registru”, în mod solidar, în

beneficiul lui Chiseliov Alexandr cu titlu de prejudiciu material 9 000 Euro, suma

echivalentă în lei conform cursului valutar stabilit de Banca Națională la momentul

executării sentinței;

- din contul lui Ciumac Andrei și Țugui Artur, în mod solidar, în beneficiul lui

Chiseliov Alexandr 180 000 lei cu titlu de prejudiciu moral.

Acțiunea civilă depusă de Tretiatcenco Valerii a fost admisă parțial, dispunându-

se încasarea:

- din contul lui Ciumac Andrei și ÎS „Registru”, în mod solidar, în beneficiul lui

Tretiatcenco Valerii cu titlu de prejudiciu material 120 000 dolari SUA, suma

echivalentă în lei conform cursului valutar stabilit de Banca Națională la momentul

executării sentinței;

- din contul lui Ciumac Andrei în beneficiul lui Tretiatcenco Valerii cu titlu de

prejudiciu moral 25 000 lei și cu titlu de cheltuieli judiciare 3 000 lei.

În rest acțiunile civile au fost respinse.

A fost soluționată soarta corpurilor delicte.

constatat:

Ciumac Andrei, aflându-se în exercițiul funcției de inspector superior al Biroului de

înmatriculare a Transportului nr. 7, mun. Chișinău, a Direcției Principale înregistrare a

Transportului și Calificarea Conducătorilor Auto a ÎS „CRIS Registru”, cu sediul mun.

Chișinău, str. Calea Ieșilor, 14, funcție pe care o exercita în temeiul ordinului nr. 181-p din

22.07.2008, fiind o persoană publică în conformitate cu prevederile art. 123 Cod penal,

manifestând o atitudine neconștiincioasă față de obligațiunile de serviciu, neglijând expres

prevederile pct. 7 și 9 a „Regulilor de înmatriculare a mijloacelor de transport”, aprobate prin

Hotărârea Guvernului RM nr. 1047 din 08.11.1999 „Cu privire la reorganizarea Sistemului

informațional automatizat de căutare „Automobilul” în Registrul de stat al transporturilor și

introducerea testării autovehiculelor și remorcilor acestora” și fișei de post, la 31.12.2009 a

primit de la persoana terță Musienco Alexandru, fără împuternicirea corespunzătoare,

cererea privind radierea de la evidență a mijlocului de transport de model „Lexus LX 570”,

numărul șasiului XXXXXXXXXXX, numărul motorului xxxxxx, completată din numele

lui Tretiatcenco Valerii, fiind semnată de Musienco Alexandru și cererea privind schimbarea

proprietarului asupra acestui mijlocul de transport completată din numele reprezentantului

SRL „HAPPY VIKING” SRL Daniel Isac. La cereri au fost anexate: copia certificatului de

2

înmatriculare nr. 082905690 eliberat la 17.09.2008, contractul de vânzare-cumpărare din

31.12.2009 încheiat între vânzătorul Tretiatcenco Valerii, în persona lui Musienco Alexandr,

și cumpărătorul ÎM „HAPPY VIKING” SRL, copia certificatului de înregistrare a ÎM

„HAPPY VIKING” SRL, copia extrasului nr. 192782 din 28.09.2009 din Registrul de Stat

al persoanelor juridice, copia adeverinței din 23.01.2006, ordinul din 31.12.2009 a

directorului ÎM „HAPPY VIKING” SRL, procura nr. 2110 din 10.05.2008 prin care

Tretiatcenco Valerii l-a împuternicit pe Musienco Alexandru să-i reprezinte interesele în

toate instanțele judiciare, organele de drept și organele administrației publice a Republicii

Moldova cu toate drepturile prevăzute de reclamant, reclamat, terță persoană, pătimit în

toate cazurile civile sau penale. În aceiași zi, prin îndeplinirea necorespunzătoare a

obligațiilor de serviciu a inginerului Ciumac Andrei, ca rezultat al unei atitudini neglijente

și neconștiincioase față de ele, exprimate prin neidentificarea împuternicirilor lui Musienco

Alexandru, a contrasemnat cererile și chestionarul respective, inacțiune ce a permis

reînmatricularea automobilului pe numele ÎM „HAPPY VIKING” SRL, prin ce lui

Tretiatcenco Valerii a fost cauzat un prejudiciu în proporții deosebit de mari în sumă de 120

000 dolari SUA, echivalentul a 1 476 204 lei conform cursului stabilit de Banca Națională a

RM la acel moment.

Țugui Artur, activând în baza ordinului, nr. 254 p din 22.07.2010 în funcția de expert

al Secției cercetări tehnico-științifice a Direcției securitate informațională și a documentelor a

Departamentului tehnologii și producere al ÎS „CRIS „Registru”, fiind persoană publică,

angajat al unei întreprinderi de stat autorizată să îndeplinească activități de interes public,

care conform obligațiilor de serviciu îndeplinește cercetări prealabile a unităților de transport,

în scopul depistării falsului inscripției de marcaj a caroseriei, motorului și șasiului la

importul lor în Republica Moldova, reînregistrare și testare tehnică, precum și cercetări

prealabile ale documentelor de însoțire a unităților de transport, pentru depistarea falsului la

importul lor în Republica Moldova, reînregistrare și testare tehnică, având calificarea

necesară în domeniul expertizei criminalistice, posedând cunoștințe despre caracteristicile de

bază, amplasarea marcajelor la unitățile de transport și regulile utilizării materialelor

informative de referință în domeniu, a comis neglijență în serviciu în următoarele

circumstanțe:

La 24.06.2011, executând cercetarea documentelor și inscripțiilor de marcaj ale

motorului și șasiului automobilului de model „Mercedes B200 CDI”, numărul șasiului

XXXXXXXXXXXXXXXXXXX, prezentat examinării de către proprietarul Burac Denis,

aplicând metodele tehnice specifice, a examinat superficial inscripțiile de marcaj și pașaport

tehnic de tip italian.

Ca urmare a atitudinii neglijente sau neconștiincioase fată de obligațiile de serviciu,

expertul Țugui Artur nu a depistat modificarea semnelor cu numărul de ordine „12” până la

„17” ale numărului de caroserie, nu a depistat la panoul de bord al automobilului, care

conține informația despre codul numărul șasiului înscris în blocul de comandă al motorului

automobilului, nu a depistat lipsa ecusonului de trecere a controlului tehnic obligatoriu a

automobilului, precum și culoarea mai deschisă a numărului tipărit la pașaportul tehnic de

tip italian, prin ce a permis înmatricularea mijlocului de transport de model „Mercedes B200

CDI”, numărul șasiului XXXXXXXXXXXXXXXXXXX, care din 10.04.2010 figurează ca

3

fiind furat din Italia cu n/î XXXXX.

Ulterior Denis Burac a înstrăinat automobilul indicat la prețul de 9000 euro lui

Chiseliov Alexandru, cauzându-i ultimului un prejudiciu în proporții deosebit mari.

Ciumac Andrei, activând în baza ordinului nr. 181-p din 22.07.2008 în funcția de

inginer al Biroului de înmatriculare a Transportului nr. 7 mun. Chișinău al Direcției

înregistrare a Transportului și Calificarea Conducătorilor Auto a ÎS „CRIS Registru”, fiind

persoană publică, angajat al unei întreprinderi de stat autorizată să îndeplinească activități

de interes public, care conform obligațiilor de serviciu examinează cererile persoanelor fizice

pe întrebările ce țin de domeniul documentării și evidenței mijloacelor de transport,

efectuează toate verificările, controale și alte formalități legate de aceasta, efectuează

verificarea tuturor documentelor ce servesc drept temei la documentarea și evidența

mijloacelor de transport, precum și ale materialelor care pot să denote semne de falsificare și a

altor documente în care pot apărea asemenea cazuri, efectuează personal verificarea

agregatelor numerotate ale mijloacelor de transport, a comis neglijența în serviciu în

următoarele circumstanțe:

La 24.06.2011 inginerul Biroului de înmatriculare a Transportului nr. 7 Chișinău a

Direcției înregistrare a Transportului și Calificarea Conducătorilor Auto a ÎS „CRIS

Registru” Ciumac Andrei a primit spre examinare cererea din 24.06.2011, completată din

numele proprietarului mijlocului de transport de model „Mercedes B200 CDI”, numărul

șasiului XXXXXXXXXXXXXXXXXXX, Burac Denis cu privire la înmatriculare primară

de stat a vehiculului nominalizat.

La 28.06.2011, în rezultatul atitudinii neglijente sau neconștiincioase față de obligațiile

de serviciu a inginerului Ciumac Andrei, exprimată prin neexaminarea și acceptarea

mijlocului de transport de model „Mercedes B200 CDI”, numărul șasiului

XXXXXXXXXXXXXXXXXXX și a documentelor ca certificatul de înmatriculare și titlul

de proprietate a acestui vehicul spre examinare expertului autorizat în activitatea respectivă,

care să determine autenticitatea documentelor, eventualele modificări ale textului inițial sau

numerelor agregatelor mijlocului de transport în cauză, inacțiune ce a permis înmatricularea

mijlocului de transport de model „Mercedes B200 CDI”, numărul șasiului

XXXXXXXXXXXXXXXXXXX, care din 10.04.2010 figura ca fiind furat din Italia cu n/î

XXXXX.

Ulterior Burac Denis a înstrăinat automobilul indicat la prețul de 9000 euro lui

Chiseliov Alexandru, cauzându-i ultimului un prejudiciu în proporții deosebit de mari.

Acțiunile inculpaților Țugui Artur și Ciumac Andrei au fost încadrate în baza art.

329 alin. (2) lit. b) Cod penal – neglijența în serviciu, adică neîndeplinirea sau îndeplinirea

necorespunzătoare de către o persoană publică a obligațiilor de serviciu ca rezultat al unei

atitudini neglijente sau neconștiincioase față de ele, dacă aceasta a cauzat daune în proporții

mari intereselor publice sau drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau

juridice.

- avocatul Ionaș Gheorghe în numele inculpatului Țugui Artur, prin care a

solicitat repunerea în termen, admiterea apelului, casarea sentinței și pronunțarea

unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit, pentru prima instanță, prin care Țugui

4

Artur să fie achitat pe motiv că în acțiunile acestuia nu se conțin elementele

constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 329 alin. (2) lit. b) Cod penal și a lăsa

fără soluționare acțiunea civilă depusă de partea vătămată Chiseliov Alexandr;

- partea civilmente responsabilă Agenția Servicii Publice, în persoana

Directorului interimar Eșanu Mircea, prin care a solicitat repunerea în termen a

apelului, admiterea acestuia, casarea parțială a sentinței și pronunțarea unei noi

hotărâri prin care acțiunea civilă în partea încasării solidare și din contul ÎS „CRIS

Registru” a prejudiciului material să fie respinsă ca neîntemeiată.

3.1 În conținutul cererii de apel depuse, avocatul Ionaș Gheorghe a invocat că:

- dezbaterile judiciare și ultimul cuvânt inculpaților a fost acordat la 09.02.2018,

iar pentru 26.02.2018 a fost fixată pronunțarea sentinței. La 26.02.2018 pronunțarea

sentinței nu a avut loc pe motivul lipsei judecătorului, explicându-se părților că

despre următoarea ședință vor fi informați suplimentar. Prezentându-se de

nenumărate ori la instanță nu a primit nici un răspuns relevant cu privire la

următoarea ședință și modul de obținere a sentinței.

Ulterior, pe pagina web a Judecătoriei Chișinău a fost plasată informația cu

privire la faptul că ședința de judecată a fost fixată pentru 24.05.2018, ora 14:00.

Prezentându-se la data și ora indicată, judecătorul i-a informat că pe pagina web este

o eroare iar ședința nu va avea loc, deoarece încă nu este fixată.

Ulterior, ședința din 24.05.2018, ora 14:00 a fost exclusă iar la 10.09.2018 a fost

plasat dispozitivul sentinței pronunțat chipurile la 12 aprilie 2018, cu indicarea

faptului că sentința motivată va fi pronunțată la 11.05.2018.

La data de 11.09.2018 s-a adresat cu o cerere în adresa instanței cu solicitarea

informării despre data petrecerii ședinței sau expedierea sentinței motivate pentru a

fi studiată și, după caz, contestată în ordine de apel. Până la moment nu a

recepționat sentința și nu a fost informat despre data și ora ședinței;

- potrivit materialelor cauzei, învinuirea înaintată lui Țugui Artur nu și-a găsit

confirmarea pe parcursul cercetării judecătorești și în special nu s-a constatat

existența elementelor infracțiunii prevăzute de art. 329 alin. (2) lit. b) Cod penal;

- în învinuire nu sunt indicate actele normative care ar fi fost încălcate de Țugui

Artur și normele juridice care prevăd faptul că inculpatul ar fi persoană publică;

- pe parcursul cercetării judecătorești s-a constatat că Țugui Artur a efectuat doar

cercetarea preliminară pe teritoriul BIT nr.7, a automobilului „Mercedes B200” cu

numărul șasiului Xxxxxxxxx și cu numărul motorului xxxxxxxxxx, aceasta fiind

efectuată în strictă conformitate cu Instrucțiunea din 10.07.2007 „Cu privire la

ordinea și regulile de efectuare a examinării preliminare și cercetării semnelor de

marcaj ale mijloacelor de transport și documentelor lor de însoțire de către experții

Secției deservirii teritoriale”, fără aplicarea metodelor distructive, soluțiilor speciale,

hârtie abrazivă și alte metode care duc la distrugerea numărului șasiului

automobilului.

În cadrul acesteia inculpatul Țugui Artur a utilizat lupa, oglinda la motor și

becul, a fost efectuată fotografierea automobilului, VIN-codului, VIN-codul aplicat

pe șasiu și tăblița aplicată pe bara ușii, a constatat lipsa ecusonului pe certificatul de

5

înmatriculare de origine italiană, motive din care nu a semnat foto-tabelul pe verso a

cererii și pe certificatul de proprietate, nu a aplicat ștampila pe certificatul de

proprietate deoarece au apărut anumite dubii și a transmis lui Ciumac Andrei că este

necesară efectuarea unei constatări tehnico-științifice, și astfel nu a aplicat ștampila

pe certificatul de proprietate.

În rezultatului examinării certificatului de înmatriculare de originea italiană a

constatat lipsa semnelor ce ar indica la prezența stării tehnice a mijlocului de

transport, care este obligatoriu pentru mijlocul de transport ce circulă fără tracțiune

și nu este din salon, în circumstanțele date inculpatul Țugui Artur nu a acceptat

înmatricularea mijlocului de transport iar faptul dat se confirmă prin lipsa

semnăturii și ștampilei pe actele indicate supra.

Astfel, în baza dubiilor invocate de către expertul Țugui Artur, posesorul a fost

îndreptat către Direcția documentare mijloace de transport din cadrul ÎS „CRIS

Registru”, iar conform răspunsului instituției date nr. 814i din 28.06.2011 s-a permis

înmatricularea automobilului cu VIN-cod nr. XXXXXXXXXXXXXXXXXXX deoarece

nu se află în căutare.

Țugui Artur nu dispune de posibilitatea tehnică și capacitățile profesionale

privind efectuarea constatării tehnico-științifică deoarece anume în cadrul acestei

constatări și prin utilizarea tehnicii și metodelor speciale, improprii activității sale, a

și fost depistată ștanțarea VIN–Cod-ului automobilului de model „Mercedes B200

CDI”;

- lui Țugui Artur i s-a incriminat cauzarea de daune în proporții mari intereselor

publice sau drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau

juridice, provocând alte urmări grave însă, în învinuirea înaintată se indică asupra

faptului că Burac Denis a înstrăinat automobilul la un preț de 9000 euro lui Chiseliov

Alexandru, cauzându-i ultimului un prejudiciu în proporții deosebit mari, fără a fi

indicate acțiunile inculpatului care ar fi dus la cauzarea daunelor în proporții mari

intereselor publice sau drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor

fizice sau juridice, provocând alte urmări grave;

- prin dispozitivul sentinței, acțiunile civile ale părților vătămate au fost admise

în principiu, urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor care urmează a fi

încasate în beneficiul părților civilmente nominalizate să hotărască instanța de drept

comun în cadrul unui proces aparte conform regulilor stabilite pentru cauzele civile,

iar potrivit dispozitivului sentinței integrale, acțiunile civile ale părților vătămate au

fost admise în parte și s-a încasat din contul inculpaților și ÎS „Registru”, în mod

solidar, în beneficiul lui Chiseliov Alexandr, ca recuperare a prejudiciului material

cauzat – 9 000 euro, ori suma echivalentă în lei conform cursului valutar stabilit de

Banca Națională la momentul executării sentinței date, și s-a încasat din contul

inculpaților, în mod solidar, în beneficiul lui Chiseliov Alexandr – 180 000 lei ca

recuperare a prejudiciului moral cauzat.

3.2 În conținutul cererii de apel depuse, reprezentantul părții civilmente

responsabile a invocat că:

- instanța de fond a omis să expună motivele din care a ajuns la concluzia că

6

prejudiciul material menționat urmează a fi încasat în mod solidar și de la ÎS „CRIS

Registru” fiind încălcat dreptul la un proces echitabil;

- părțile vătămate au avut posibilitatea să-și apere interese legitime prin

recunoașterea nulității actelor juridice ca urmare a viciilor juridice depistate cu

atragere la răspundere civilă a persoanelor care le-au înstrăinat, bunurile cu aceste

vicii juridice, care sunt adevăratele persoane care le-au cauzat prejudicii în modul

stabilit de art. 16; 1122 Cod civil. Aceste fapte se dovedesc prin aceea că aceste

persoane au înaintat acțiuni în judecată privind apărarea drepturilor sale în fața

persoanelor care real le-a cauzat prejudiciul, însă cererile lor au fost scoase de pe rol,

adică din culpa lor gravă nu au înlăturat prejudiciul prin mijloace legale;

-dispunerea de a încasa și de la ÎS „CRIS Registru” în mod solidar pretinsul

prejudiciu este neîntemeiată și din considerentul că organul de urmărire penală nu a

înaintat față de întreprindere învinuire, iar instanța indică doar că încasarea este

solidară, deoarece ei activau ca salariați în cadrul ÎS „CRIS Registru” fără să

stabilească vinovăția.

au fost repuse în termen și admise apelurile, inclusiv din alte motive, casată total

sentința, rejudecată cauza, inclusiv în conformitate cu art. 411 Cod de procedură

penală, și pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță

prin care:

Ciumac Andrei a fost achitat de învinuirea în comiterea infracțiunii prevăzute de

art. 329 alin. (2) lit. b) Cod penal (episodul cu partea vătămată Tretiacenco Valerii),

deoarece fapta nu întrunește elementele infracțiunii.

Ciumac Andrei a fost liberat de răspundere penală în baza art. 329 alin. (1) Cod

penal, în baza art. 53 lit. g) și art. 60 alin. (1) lit. b) Cod penal și încetat procesul penal

în legătură cu expirarea termenului de prescripție de tragere la răspundere penală.

Țugui Artur a fost liberat de răspundere penală în baza art. 329 alin. (1) Cod

penal, în baza art. 53 lit. g) și art. 60 alin. (1) lit. b) Cod penal și încetat procesul penal

în legătură cu expirarea termenului de prescripție de tragere la răspundere penală.

A fost admisă acțiunea civilă și s-a dispus încasarea din contul lui Țugui Artur și

Ciumac Andrei în beneficiul lui Chiseliov Alexandru, în mod solidar, a: prejudiciului

moral în mărime de 20 000 lei; prejudiciului material în mărime de 9 000 euro,

echivalentul în lei la momentul executării hotărârii.

S-a dispus transmiterea corpului delict (automobilul de model ”Mercedes B200

CDI”, VIN-cod WDD2452081J400020, cu nr. de înmatriculare K AR 459) către „San

Giogio Service Genova” SRL, reprezentat de SRL „Lori-s Autoplus”, cu sediul în

mun. Chișinău, str. Bulgară 31A.

2020 au declarat recursuri ordinare:

- procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Călugăreanu Vitalie;

- partea vătămată Tretiatcenco Valerii;

- avocatul Ionaș Gheorghe, în numele inculpatului Țugui Artur;

- avocatul Rogac Lucian, în numele inculpatului Ciumac Andrei.

7

2020 a fost: respins ca inadmisibil recursul ordinar declarat de avocatul Rogac

Lucian, în numele inculpatului Ciumac Andrei, admis recursurile ordinare declarate

de către procuror, partea vătămată Tretiatcenco Valerii și avocatul Ionaș Gheorghe,

în numele inculpatului Țugui Artur, casată total decizia din 25 februarie 2020 în

prezenta cauză penală și dispusă rejudecarea cauzei în aceiași instanță de apel, în alt

complet de judecată.

5.1 Pentru a decide în sensul formulat, Colegiului penal lărgit al Curții Supreme

de Justiție a constatat că avocatul Rogac Lucian, cât și inculpatul, interesele căruia le

reprezenta, Ciumac Andrei, nu au utilizat clea ordinară de atac – apelul.

În argumentarea soluției s-a menționat, că decizia instanței de apel urmează a fi

desființată, din următoarele motive:

- soluția instanței de apel, de admitere, inclusiv din alte motive, a apelurilor nu este

reglementată de Codul de procedură penală și, prin urmare, instanța de apel a

pronunțat o soluție neprevăzută de art. 415 alin. (1) pct. 2) Cod de procedură penală,

or doar sentința poate fi casată parțial sau total, inclusiv din oficiu, presupunându-se

casarea în afara temeiurilor și motivelor invocate de apelanți, adică din alte motive;

- soluția adoptată de instanța de apel nu corespunde și prevederilor art. 389 alin.

(4) pct. 3) Cod de procedură penală, or, deși, în partea descriptivă a hotărârii a fost

reținută vinovăția inculpaților, în partea dispozitivă a actului judecătoresc, nu se

regăsește mențiunea privind constatarea că Ciumac Andrei și Țugui Artur se

recunosc vinovați de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 329 alin. (1) Cod penal,

fiind indicat doar că procesul penal intentat în privința acestora se încetează, cu

liberarea de răspundere penală, în legătură cu expirarea termenului prescripției

tragerii la răspundere penală;

- raportând partea rezolutivă cu cea dispozitivă a hotărârii, s-a constatat că

lipsește o motivare a soluției de examinare a cauzei prin extindere cu privire la

părțile care nu au declarat apel sau la care acesta nu se referă;

- în speță, prevederile art. 113 Cod penal nu au fost întocmai respectate de către

acuzare, iar eroarea de drept nu a fost înlăturată de prima instanță și cea de apel,

existând neconcordanță între semnele faptei prejudiciabile săvârșite de Ciumac

Andrei și Țugui Artur și semnele componenței infracțiunii reținute în seama lor,

deoarece încadrând acțiunile inculpaților în baza art. 329 alin. (1) Cod penal, instanța

de apel a făcut referire și la „cauzarea de daune în proporții mari drepturilor și intereselor

ocrotite de lege ale persoanei juridice”, fără a fi descris în fapta prejudiciabilă în ce

constată această cauzare de daune și fără a fi identificată persoana juridică, căreia i s-

a adus atingere la drepturi;

- instanța de apel a admis apelul părții civilmente responsabile, însă nu a

dezbătut argumentul primei instanțe cu referire la încasarea și din contul ÎS

„Registru” a prejudiciului material pentru partea vătămată Chiseliov Alexandr.

au fost admise apelurile declarate de: avocatul Ionaș Gheorghe în numele

inculpatului Țugui Artur, partea civilmente responsabilă Instituția Publică ”Agenția

8

Servicii Publice”, succesorul în drepturi al Î.S. ”CRIS Registru” și apelul suplimentar

declarat de partea civilmente responsabilă Instituția Publică ”Agenția Servicii

Publice”, succesorul în drepturi al Î.S. ”CRIS Registru” împotriva sentinței, a fost

casată total sentința, inclusiv din oficiu, în temeiul art. 409 alin. (2) Cod de procedură

penală și pronunță o nouă hotărîre potrivit modului stabilit pentru prima instanță,

prin care:

Ciumac Andrei a fost recunoscut vinovat de săvîrșirea infracțiunii prevăzute la

art. 329 alin. (1) Cod penal (episodul părții vătămate Tretiacenco Valerii), cu liberarea

de pedeapsa penală în legătură cu expirarea termenului de prescripție pentru

atragerea la răspundere penală.

Ciumac Andrei a fost recunoscut vinovat de săvîrșirea infracțiunii prevăzute la

art. 329 alin. (1) Cod penal (episodul părții vătămate Chiseliov Alexandr), cu

liberarea de pedeapsa penală în legătură cu expirarea termenului de prescripție

pentru atragerea la răspundere penală.

Țugui Artur a fost recunoscut vinovat de săvîrșirea infracțiunii prevăzute la art.

329 alin. (1) Cod penal, cu liberarea de pedeapsa penală în legătură cu expirarea

termenului de prescripție pentru atragerea la răspundere penală.

Acțiunea civilă înaintată de Chiseliov Alexandr către Țugui Artur, Ciumac

Andrei și Î.S. ”CRIS Registru” cu privire la repararea prejudiciului material cauzat

prin infracțiune, s-a admis în principiu, urmînd ca asupra cuantumului

despăgubirilor cuvenite să decidă instanța civilă.

Acțiunea civilă înaintată de Chiseliov Alexandr către Țugui Artur, Ciumac

Andrei și Î.S. ”CRIS Registru” cu privire la repararea prejudiciului moral cauzat prin

infracțiune, s-a respins ca neîntemeiată.

Se dispus de a fi încasat în mod solidar de la Țugui Artur, Ciumac Andrei și

Instituția Publică ”Agenția Servicii Publice”, succesorul în drepturi al Î.S. ”CRIS

Registru” în beneficiul părții vătămate Chiseliov Alexandr cheltuielile de judecată în

mărime de 6 709 lei.

Acțiunea civilă înaintată de Tretiacenco Valerii către Î.S. ”CRIS Registru” și

Ciumac Andrei cu privire la repararea prejudiciului material cauzat prin infracțiune,

s-a admis în principiu, urmînd ca asupra cuantumului despăgubirilor cuvenite să

decidă instanța civilă.

Acțiunea civilă înaintată de Tretiacenco Valerii către Î.S. ”CRIS Registru” și

Ciumac Andrei cu privire la repararea prejudiciului moral, s-a respins ca

neîntemeiată.

S-a dispus de a fi încasat în mod solidar de la Instituția Publică ”Agenția Servicii

Publice”, succesorul în drepturi al Î.S. ”CRIS Registru” și Ciumac Andrei în

beneficiul părții vătămate Tretiacenco Valerii cheltuielile de asistență juridică în

mărime de 3000 lei.

Corpul delict: automobilul de model ”Mercedes B200 CDI”, VIN-cod

WDD2452081J400020, cu nr. de înmatriculare K AR 459, s-a dispus a fi transmis ”San

Giogio Service Genova” SRL, reprezentat de S.R.L. ”Lori-s Autoplus”, cu sediul în

mun. Chișinău, str. Bulgară 31A.

9

6.1 În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a considerat apelurile

declarate, ca fiind depuse în termeni legali, reieșind din decizia Colegiului

disciplinar a Consiliului Superior al Magistraturii din 16 noiembrie 2018, prin care s-

au constatat abatere disciplinară în acțiunile judecătorului Lazari Serghei.

Instanța de apel a constatat următoarea stare de fapt:

Ciumac Andrei, aflându-se în exercițiul funcției de inspector superior al Biroului de

înmatriculare a Transportului nr. 7, mun. Chișinău, al Direcției Principale înregistrare a

Transportului și Calificarea Conducătorilor Auto a ÎS „CRIS „Registru”, cu sediul mun.

Chișinău, str. Calea Ieșilor, 14, funcție pe care o exercita în temeiul ordinului nr. 181-p din

22.07.2008, fiind o persoană publică în conformitate cu prevederile art. 123 CP RM,

manifestând o atitudine neconștiincioasă față de obligațiunile de serviciu, neglijând expres

prevederile pct. 7 și 9 a „Regulilor de înmatriculare a mijloacelor de transport”, aprobate prin

Hotărîrea Guvernului RM nr. 1047 din 08.11.1999 „Cu privire la reorganizarea Sistemului

informațional automatizat de căutare „Automobilul” în Registrul de stat al transporturilor și

introducerea testării autovehiculelor și remorcilor acestora” și fișei de post, la 31.12.2009 a

primit de la persoana terță Musienco Alexandru, fară împutenicirea corespunzătoare, cererea

privind radierea de la evidență a mijlocului de transport de model „Lexus LX 570”, VIN-cod

JXXXXXXXXXXX, nr. motor xxxxxx, completată din numele lui Tretiacenco Valerii, fiind

semnată de Musienco Alexandru și cererea privind schimbarea proprietarului asupra acestui

mijloc de transport completată din numele reprezentantului SRL „HAPPY VIKING” SRL

Daniel Isac. La cereri au fost anexate: copia certificatului de înmatriculare nr. 082905690

eliberat la 17.09.2008, contractul de vînzarecumpărare din 31.12.2009 încheiat între

vînzătorul Valerii Tretiacenco, în persona cet. Alexandr Musienco, și cumpărătorul ÎM

„HAPPY VIKING” SRL, copia certificatului de înregistrare a întreprinderii „HAPPY

VIKING” SRL, copia extrasul nr. 192782 din 28.09.2009 din Registrul de Stat al

persoanelor juridice, copia adeverinței din 23.01.2006, ordinul din 31.12.2009 a directorului

întreprinderii „HAPPY VIKING” SRL, procura nr.2110 din 10.05.2008, prin care cet.

Valerii Tretiatcenco l-a împuternicit pe cet. Alexandru Musienco să-i reprezinte interesele în

toate instanțele judiciare, organele de drept și organele administrației publice a Republicii

Moldova cu toate drepturile prevăzute de reclamant, reclamat, terță persoană, pătimaș în

toate cazurile civile sau penale. În aceiași zi, prin îndeplinirea necorespunzătoare a

obligațiilor de serviciu a inginerului Andrei Ciumac, ca rezultat al unei atitudini neglijente

și neconștiincioase față de ele, exprimate prin neidentificarea împuternicirilor cet. Alexandru

Musienco, a contrasemnat cererile și chestionarul respectiv, inacțiune ce a permis

reînmatricularea automobilului pe numele întreprinderii „HAPPY VIKING” SRL, prin ce

cet. Valerii Tretiacenco i-a fost cauzat un prejudiciu în proporții deosebit de mari în sumă de

120 000 dolari SUA, echivalentul a 1476204 lei RM conform cursului stabilit de Banca

Națională a RM la acel moment.

Instanța de apel a încadrat acțiunile lui Ciumac Andrei în baza art. 329 alin. (1)

Cod penal, neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzătoare de către o persoană publică a

obligațiilor de serviciu ca rezultat al unei atitudini neglijente sau neconștiincioase față de ele,

prin ce a cauzat daune în proporții mari drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale

10

persoanelor fizice sau juridice.

Ulterior, instanța de apel a constatat:

Ciumac Andrei, activând în baza ordinului nr. 181-p din 22.07.2008 în funcția de

inginer al Biroului de înmatriculare a Transportului nr. 7 mun. Chișinău al Direcției

înregistrare a Transportului și Calificarea Conducătorilor Auto a IS „CRIS Registru”, fiind

persoană publică, angajat al unei întreprinderi de stat autorizată să îndeplinească activități

de interes public, care conform obligațiilor de serviciu examinează cererile persoanelor fizice

pe întrebările ce țin de domeniul documentării și evidenței mijloacelor de transport,

efectuează toate verificările, controale și alteformalități legate de aceasta, efectuează

verificarea tuturor documentelor ce servesc drept temei la documentarea și evidența

mijloacelor de transport, precum și ale materialelor care pot să denote semne de falsificare și a

altor documente în care pot apărea asemenea cazuri, efectuează personal verificarea

agregatelor numerotate ale mijloacelor de transport, a comis neglijență în serviciu în

următoarele circumstanțe. La data de 24.06.2011 inginerul Biroului de înmatriculare a

Transportului nr. 7 Chișinău al Direcției înregistrare a Transportuluiși Calificarea

Conducătorilor Auto a IS „CRIS Registru” Andrei Ciumac a primit spre examinare cererea

din 24.06.2011, completată din numele proprietarului mijlocului de transport de model

„Mersedes B200 CDI” VIN-cod XXXXXXXXXXXXXXXXXXX Denis Burac cu privire la

înmatriculare primară de stat a vehiculului nominalizat. La 28.06.2011, în rezultatul

atitudinii neglijente sau neconștiincioase fată de obligațiile de serviciu a inginerului Andrei

Ciumac, exprimată prin neexaminarea și acceptarea mijlocului de transport de model

„Mercedes B200 CDI” VIN-cod XXXXXXXXXXXXXXXXXXX și a documentelor ca

certificatul de înmatriculare și titlul de proprietate a acestui vehicul spre examinare

expertului autorizat în activitatea respectivă, care să determine autenticitatea documentelor,

eventualele modificări ale textului inițial sau numerelor agregatelor mijlocului de transport

în cauză, inacțiune ce a permis înmatricularea mijlocului de transport de model „Mercedes

B200 CDI” VIN-cod XXXXXXXXXXXXXXXXXXX, care din 10.04.2010 figura ca fiind

furat din Italia cu n/î XXXXX. Ulterior Denis Burac a înstrăinat automobilul indicat la

prețul de 9000 euro cet. Alexandru Chiseliov, cauzând ultimului un prejudiciu în proporții

mari.

Pentru acest capăt de învinuire, instanța de apel a încadrat acțiunile lui Ciumac

Andrei în baza art. 329 alin. (1) Cod penal, neîndeplinirea sau îndeplinirea

necorespunzătoare de către o persoană publică a obligațiilor de serviciu ca rezultat al unei

atitudini neglijente sau neconștiincioase față de ele, dacă aceasta a cauzat daune în proporții

mari drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice.

În privința lui Țugui Artur, instanța de apel a constatat:

Țugui Artur, activând în baza ordinului, nr. 254 p din 22.07.2010 în funcția de expert

al Secției cercetări tehnico-științifice a Direcției securitate informațională și a documentelor a

Departamentului tehnologii și producere al ÎS „CRIS „Registru”, find persoană publică,

angajat al unei întreprinderi de stat autorizată să îndeplinească activități de interes public,

care conform obligațiilor de serviciu îndeplinește cercetări prealabile a unităților de transport,

în scopul depistării falsului inscripției de marcaj a roseriei, motorului și șasiului la importul

lor în Republica Moldova, reînregistrare și testare tehnică, precum și cercetări prealabile ale

11

documentelor de însoțire a unităților de transport, pentru depistarea falsului la importul lor

în Republica Moldova, reînregistrare și testare tehnică, avînd calificarea necesară în

domeniul expertizei criminalistice, posedînd cunoștințe despre caracteristicile de bază,

amplasarea marcajelor la unitățile de transport și regulile utilizării materialelor informative

de referință în domeniu, a comis neglijență în serviciu în următoarele circumstanțe. La

24.06.2011, executînd cercetarea documentelor și inscripțiilor de marcaj ale motorului și

șasiului automobilului de model „Mercedes B200 CDI”, VIN-cod

XXXXXXXXXXXXXXXXXXX, prezentat examinării de către proprietarul Burac Denis,

aplicând metodele tehnice specifice, a examinat superficial inscripțiile de marcaj și pașaport

tehnic de tip italian. Ca urmare a atitudinii neglijente sau neconștiincioase fată de obligațiile

de serviciu expertul Artur Țugui nu a depistat modificare semnelor cu numărul de ordine

„12” pînă la „17” ale numărului de caroserie, nu a depistat la panoul de bord al

automobilului, care conține informație despre codul VIN înscris în blocul de comandă al

motorului automobilului, nu a depistat lipsa ecusonului de trecere a controlului tehnic

obligatoriu a automobilului, precum și culoarea mai deschisă a numărului tipărit la

pașaportul tehnic de tip italian, prin ce a permis înmatricularea mijlocului de transport de

model „Mercedes B200 CDI” VIN-cod XXXXXXXXXXXXXXXXXXX, care din

10.04.2010 figurează ca fiind furat din Italia cu n/î XXXXX. Ulterior Denis Burac va

înstrăinat automobilul indicat la preșul de 9000 euro lui Alexandru Chiseleov, cauzându-i

ultimului un prejudiciu în proporții mari.

Instanța de apel a încadrat acțiunile lui Țugui Artur în baza art. 329 alin. (1) Cod

penal, neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzătoare de către o persoană publică a

obligațiilor de serviciu ca rezultat al unei atitudini neglijente sau neconștiincioase față de ele,

dacă aceasta a cauzat daune în proporții mari sau drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale

persoanelor fizice sau juridice.

În partea descriptivă a deciziei instanța de apel a descris probele care, în viziunea

ultimei, coroborează între ele și demonstrează vinovăția inculpaților de comiterea

infracțiunilor incriminate.

Instanța de apel a reținut că învinuirea înaintată inculpaților prevede în calitate

de consecințe prejudiciabile daune mari cauzate intereselor publice și alte urmări grave,

sintagme care au fost declarate neconstituționale. Totodată, a considerat că, în

acțiunile inculpaților lipsește semnul constitutiv a infracțiunii prevăzute de art. 329

alin. (2) lit. b) - urmările prejudiciabile sub forma daunelor „intereselor publice sau

alte urmări grave”, motiv din care a considerat oportun de a încadra acțiunile

inculpaților în baza art. 329 alin. (1) Cod penal.

Atestând că inculpatul Ciumac Andrei nu a contestat sentința și reținând

prevederile art. 411 Cod de procedură penală, cât și Hotărârea Curții Constituționale

nr.24 din 17.10.2019 privind excepția de neconstituționalitate a unor prevederi din

art. 329 alin. (1) și art. 329 alin. (2) lit. b) din Codul penal, instanța de apel a

considerat necesar de a reîncadra acțiunile lui Ciumac Andrei din prevederile art.

329 alin. (2) lit. b) Codul penal în cele ale art. 329 alin. (1) Cod penal, în temeiul

efectului extensiv al apelului declarat de inculpatul Țugui Artur și reieșind din

faptul că astfel nu se va agrava situația inculpatului.

12

Totodată, ținând cont că Ciumac Andrei nu a contestat sentința emisă în privința

sa, instanța de apel nu a găsit necesar de a supune analizei probatoriul administrat

pe marginea învinuirii aduse acestuia și a considerat că vina acestuia pe deplin a fost

dovedită, inculpatul fiind de acord cu faptul stabilirii vinovăției sale de către

instanța de fond.

Cu referire la învinuirea adusă inculpatului Țugui Artur în baza art. 329 alin. (1) Cod

penal, instanța de apel a constatat că declarațiile inculpatului Țugui Artur, privind

nevinovăția sa în comiterea faptei penale incriminate, se combat prin totalitatea de

probe pertinente, concludente, utile și veridice cercetate în ședința de judecată care

coroborează între ele și demonstrează incontestabil vinovăția inculpaților în

comiterea infracțiunii incriminate.

Instanța de apel a considerat că prima instanță just și-a întemeiat sentința în baza

declarațiilor părții vătămate, a martorilor și probelor scrise cercetate în ședința de

judecată, iar prin analiza lor, se dovedește vinovăția inculpatului Țugui Artur în

comiterea infracțiunii incriminate, iar acuzațiile sunt bine justificate standardului de

dovadă „în afara dubiilor rezonabile”, la această concluzia ajunge instanța de apel

din analiza probelor pertinente și concludente, utile administrate în ședința de

judecată care nu au fost combătute de către partea apărării, astfel de dovadă rezultă

din existența deducerilor suficient de puternice, clare și concordante sau a

similarelor prezumției de fapt necombătute, care poate fi luată în considerație de

comportamentul părților când sunt obținute dovezile respective.

În decizie s-a menționat:

„Faptul că inculpatul nu a recunoscut vina în comiterea infracțiunii incriminate, nu

constituie un temei de achitare a acestuia, în situația în care probele administrate la caz

denotă absolut contrariul și anume acestea atestă fără echivoc faptul că, Țugui Artur,

activând în baza ordinului, nr. 254 p din 22.07.2010 în funcția de expert al Secției cercetări

tehnico-științifice a Direcției securitate informațională și a documentelor a Departamentului

tehnologii și producere al ÎS „CRIS „Registru”, fiind persoană publică, angajat al unei

întreprinderi de stat autorizată să îndeplinească activități de interes public, care conform

obligațiilor de serviciu îndeplinește cercetări prealabile a unităților de transport, în scopul

depistării falsului inscripției de marcaj a caroseriei, motorului și șasiului la importul lor în

Republica Moldova, reînregistrare și testare tehnică, precum și cercetări prealabile ale

documentelor de însoțire a unităților de transport, pentru depistarea falsului la importul lor

în Republica Moldova, reînregistrare și testare tehnică, având calificarea necesară în

domeniul expertizei criminalistice, posedând cunoștințe despre caracteristicile de bază,

amplasarea marcajelor la unitățile de transport și regulile utilizării materialelor informative

de referință în domeniu, a comis neglijență în serviciu în următoarele circumstanțe. La

24.06.2011, executând cercetarea documentelor și inscripțiilor de marcaj ale motorului și

șasiului automobilului de model „Mercedes B200 CDI”, VIN-cod

XXXXXXXXXXXXXXXXXXX, prezentat examinării de către proprietarul Burac Denis,

aplicând metodele tehnice specifice, a examinat superficial inscripțiile de marcaj și pașaport

tehnic de tip italian.

Ca urmare a atitudinii neglijente și neconștiincioase fată de obligațiile de serviciu

13

expertul Artur Țugui nu a depistat modificarea semnelor cu numărul de ordine „12” pînă la

„17” ale numărului de caroserie, nu a depistat la panoul de bord al automobilului, care

conține informație despre codul VIN înscris în blocul de comandă al motorului

automobilului, nu a depistat lipsa ecusonului de trecere a controlului tehnic obligatoriu a

automobilului, precum și culoarea mai deschisă a numărului tipărit la pașaportul tehnic de

tip italian, prin ce a permis înmatricularea mijlocului de transport de model „Mercedes B200

CDI” VIN-cod XXXXXXXXXXXXXXXXXXX, care din 10.04.2010 figurează ca fiind

furat din Italia cu n/î XXXXX.

Ulterior Denis Burac a înstrăinat automobilul indicat la prețul de 9000 euro lui

Alexandru Chiseliov, cauzînd ultimului un prejudiciu în proporții deosebit mari.

Astfel, acțiunile inculpatului Țugui Artur fiind încadrate în baza art. 329 al. (1) Cod

Penal - neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzătoare de către o persoană publică a

obligațiilor de serviciu ca rezultat al unei atitudini neglijente sau neconștiincioase față de ele,

dacă aceasta a cauzat daune în proporții mari drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale

persoanelor fizice sau juridice.”

Instanța de apel a considerat că, prima instanță just a concluzionat că, în

rezultatul acțiunilor inculpatului, au fost aduse grave prejudicii drepturilor și

intereselor legitime ale părții vătămate Chiseliov A., care a încheiat o tranzacție cu

un bun prezumat ca fiind legal pus în circuitul civil pe teritoriul Republicii Moldova,

asigurându-se că mijlocul de transport este înmatriculat și deține numere de

evidență, în situația în care inculpații ar fi acționat în strictă conformitate cu

obligațiunile lor de serviciu și prevederile legale, acest mijloc de transport nu urma a

fi înmatriculat, deoarece anume inculpatului revenea obligațiunea de a verifica

autenticitatea actelor și a altor circumstanțe care permit identificarea și

individualizarea mijlocului de transport care urmează a fi înmatriculat, și astfel ar fi

exclus punerea în circulația civilă a unui bun sustras peste hotarele RM și ulterior

introdus în țară.

Instanța de apel a reținut că prin declarațiile specialistului Maxim Ursu a fost

demonstrată atitudinea neglijentă a inculpatului Țugui Artur față de obligațiunile

sale de serviciu, care nemijlocit a examinat mijlocul de transport și semnele de

identificare ale acestuia, și care manifestând neglijență, fără a respecta

consecutivitatea acțiunilor care ar permite demonstrarea falsificării datelor de

identificare a automobilului, în lipsa titlului de proprietate asupra vehiculului

importat pe numele lui Denis Burac, a permis înmatricularea lui și punerea în

circulația civilă.

S-au menționat prevederile pct. 9 al Regulilor de înmatriculare a Mijloacelor de

Transport, aprobate prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr.1047 din

08.11.1999 „Cu privire la reorganizarea Sistemului informațional automatizat de

căutare “Automobilul” în Registrul de stat al transporturilor și introducerea testării a

autovehiculelor și remorcilor acestora”, potrivit cărora, trebuie să conțină: „data și

locul întocmirii, esența și condițiile tranzacției, inclusiv costul vehiculului, adresele,

datele de identificare și semnăturile părților (pentru persoane juridice - semnăturile

autentificate,; cu ștampile), datele despre vehicul (marca, modelul, varianta, anul de

14

fabricație, numărul de identificare al mijlocului de transport (VIN), culoarea,

numărul curent de producție al șasiului (ramei), caroseriei (atașului și a motorului)”.

Art. 20 alin. (7) Cod vamal indică la faptul că, înmatricularea de stat a mijloacelor

de transport auto se efectuează în temeiul titlurilor de proprietate, cu condiția

prezentării actelor vamale stabilite de Autoritatea centrală a Serviciului Vamal, care

confirmă autorizarea plasării mijlocului de transport în circuitul liber pe teritoriul

Republicii Moldova de către Serviciul Vamal.

Analizând acțiunile inculpatului Țugui A., aferent procedurii de înmatriculare a

mijlocului de transport de model „Mercedes B200 CDI”, instanța de apel a notat că

scopul registrului de stat al transportului constă în acumularea și actualizarea

informației despre fiecare vehicul (agregat), despre dreptul de proprietate și alte

drepturi patrimoniale asupra acestora, despre titularii de drepturi, despre titlurile de

proprietate, despre tranzacții cu vehicule și alte temeiuri pentru generarea,

modificarea, suspendarea și încetarea drepturilor, avînd drept sarcini principale

identificarea deplină, evidența și documentarea parcului de vehicule și a vehiculelor

aflate în trafic internațional, asigurarea protecției și recunoașterii publice a

drepturilor de proprietate, de posesie și de folosință asupra vehiculelor, introducerea

în țară a controlului automatizat asupra deplasării vehiculelor, susținerea sistemului

fiscal și sistemului de asigurări, asigurarea autorităților administrației publice

centrale și locale, a agenților economici și a populației cu informații statistice despre

numărul și starea tehnică a vehiculelor exploatate în țară, dezvoltarea

infrastructurilor de transporturi și prestări de servicii de acest gen.

Instanța de apel a statuat că, în procesul înmatriculării de stat primare a

mijlocului de transport de model „Mercedes B200 CDI” VIN-cod nr.

XXXXXXXXXXXXXXXXXXX, inculpatul, în rezultatul atitudinii neglijente sau

neconștiincioase fată de obligațiile sale de serviciu, prin neasigurarea prezenței

proprietarului mijlocului de transport, prin nedepistarea falsului inscripției de

marcaj a caroseriei la acest vehicul și neîndreptarea mijlocului de transport,

documentului de înmatriculare și titlului de proprietate a acestuia către un expert

pentru efectuarea unei cercetări tehnico-științifice și în lipsa titlului de proprietate

asupra vehiculului importat, a admis înmatricularea vehiculului în cauză în

Registrul de stat al transporturilor, cu datele de identificare ale căruia și ale

documentelor care-l însoțeau falsificate, automobilul aflându-se în consemn ca fiind

sustras pe teritoriul Italiei, prin ce a cauzat daune în proporții mari părții vătămate

Chiseliov A.

Analizând circumstanțele cauzei, instanța de apel a reținut că vinovăția

inculpatului Țugui Artur în neîndeplinirea, sau îndeplinirea necorespunzătoare de

către o persoană publică a obligațiilor de serviciu ca rezultat al unei atitudini

neglijente sau neconștiincioase față de ele, dacă aceasta a cauzat daune în proporții

mari sau drepturilor și intereselor ocrotite de lege persoanelor fizice sau juridice, pe

deplin confirmată și acțiunile lui necesar de încadrat conform art. 329 alin. (1) Cod

penal.

Argumentul apelantului, precum că partea acuzării nu a indicat în învinuirea din

15

rechizitoriu actele normative care ar fi fost încălcate de Țugui Artur și normele

juridice care prevăd faptul că inculpatul ar fi persoană publică, instanța a constatat

că sunt combătute integral prin ordonanța de punere sub învinuire și rechizitoriu,

unde este indicat expres – „Țugui Artur, activând în baza ordinului, nr. 254 p din

22.07.2010 în funcția de expert al Secției cercetări tehnico-științifice a Direcției securitate

informațională și a documentelor a Departamentului tehnologii și producere al ÎS „CRIS

„Registru”, fiind persoană publică, angajat al unei întreprinderi de stat autorizată să

îndeplinească activități de interes public, care conform obligațiilor de serviciu îndeplinește

cercetări prealabile a unităților de transport, în scopul depistării falsului inscripției de marcaj

a caroseriei, motorului și șasiului la importul lor în Republica Moldova, reînregistrare și

testare tehnică, precum și cercetări prealabile ale documentelor de însoțire a unităților de

transport, pentru depistarea falsului la importul lor în Republica Moldova, reînregistrare și

testare tehnică, avînd calificarea necesară în domeniul expertizei criminalistice, posedînd

cunoștințe despre caracteristicile de bază, amplasarea marcajelor la unitățile de transport și

regulile utilizării materialelor informative de referință în domeniu.”

Cu referire la argumentul apelantului cu privire la faptul că Artur Țugui a

efectuat doar cercetarea preliminară pe teritoriul BIT nr.7, a automobilului

„Mercedes B200” cu VIN-cod Xxxxxxxxx, cu numărul motorului xxxxxxxxxx,

instanța de apel a menționat că Țugui Artur, în urma atribuțiilor de serviciu și

obligațiilor, urma a verifica minuțios unitatea de transport pentru constatarea

autenticității datelor acesteia, or acest fapt se confirmă incontestabil prin extrasul din

ordinul de angajare la muncă a cet. Artur Țugui, nr. 254p din 22.07.2010; - fișa de

post a inginerului BIT nr. 7; - fișa de post a expertului Secției cercetări tehnico-

științifice; - regulamentul BÎT nr. 7 din 28.09.2010; - instrucțiunea „Cu privire la

ordinea și regulile de efectuare a examinării preliminare și cercetării semnelor de

marcaj ale mijloacelor de transport și documentelor lor de însoțire de către experții

Secției deservirii teritoriale”, aprobată la 10.07.2007 de către șeful Direcției tehnologii

de protecție din cadrul ÎS „CRIS Registru”; - ordinul nr. 79 din 15.03.2010 „Cu privire

la unele măsuri ce țin de evidența vehiculelor”, emis de directorul general al ÎS

„CRIS Registru”, prin care s-a aprobat instrucțiunea cu privire la identificarea

vehiculelor în procesul înmatriculării; - dispoziția nr. 01/445 din 13.04.2005 a

directorului general al ÎS „CRIS „Registru”, prin care s-a aprobat instrucțiune „Cu

privire la procedura de examinare și cercetare a mijloacelor de transport, de către

specialiștii Centrului tehnologii de protecție al ÎS „Registru” pe lîngă subdiviziunile

de înregistrare și examinare a Direcției Principale de înregistrare a Transportului și

Calificare a Conducătorilor Auto a Departamentului Tehnologii Informaționale”.

Cu referire la alegațiile părții apărării, precum că Artur Țugui a efectuat doar

cercetarea preliminară pe teritoriul BIT nr.7, a automobilului „Mercedes B200" cu

VIN-cod Xxxxxxxxx, cu numărul motorului xxxxxxxxxx, fără aplicarea metodelor

distructive, soluțiilor speciale, hârtie abrazivă și alte metode care duc la distrugerea

VIN-codului automobilului, instanța de apel a atestat că potrivit pct. 2.2 al Fișei de

post a expertului Secției examinare autovehicule, adusă la cunoștință lui Țugui Artur

contra semnătură la data de 04.03.2013, sarcinile principale ale expertului Secției sunt

16

”efectuarea identificării, cercetărilor tehnico-științifice ale semnelor de marcare ale

autovehiculelor (caroserie, motor, șasiu) și documentelor de însoțire, cu stabilirea

conținutului inițial în cazul nimicirii sau falsificării lor”. La fel, potrivit pct. 3.1. al

Fișei de post, principalele funcții ale expertului Secției sunt: ”efectuarea identificării

cercetărilor tehnico-științifice ale semnelor de marcare ale autovehiculelor (caroserie,

motor, șasiu) și documentelor de însoțire, cu stabilirea conținutului inițial în cazul

nimicirii sau falsificării lor”. Pct. 4.1 al Fișei postului stabilea că expertul Secției este

obligat ”în limita competenței, să efectueze identificarea cercetările tehnico-științifice

a semnelor de marcare ale autovehiculelor (caroserie, motor, șasiu) și documentelor

de însoțire, cu stabilirea conținutului inițial în cazul nimicirii sau falsificării lor”.

Respectiv, în situația în care însuși inculpatul afirmă că în procesul de examinare

a documentelor ce însoțeau mijlocul de transport „Mercedes B200" cu VIN-cod

Xxxxxxxxx i-au apărut careva dubii în privința legalității acestora, instanței de apel i-

a fost evident că urma să purceadă la îndeplinirea exactă a atribuțiilor funcționale, să

verifice detaliat caroseria, motorul, șasiul automobilului menționat și să nu se

limiteze doar la refuzul de a semna foto-tabelul acestuia. Instanța de apel a statuat că

la caz, era cert că Artur Țigui a manifestat o atitudine neglijentă față de obligațiunile

de serviciu stipulate în Fișa de post, neîndeplinindu-le în modul corespunzător,

cauzând astfel daune în proporții mari persoanei fizice.

Urmare a celor relatate, concluzia instanței de apel că, argumentele apelantului

ce țin de nevinovăția inculpatului Țugui Artur, sunt neîntemeiate.

Cu referire la chestiunea individualizării pedepsei penale, instanța de apel a constatat

că, din momentul săvârșirii faptei și pînă la data adoptării deciziei, au trecut mai

mult de doi ani, că cursul prescripției nu a fost suspendat, iar ca urmare a decis a-i

recunoaște vinovați pe Ciumac Andrei și Țugui Artur de săvârșirea infracțiunii

prevăzute la art. 329 alin. (1) Cod penal, cu liberarea acestora de pedeapsă penală, pe

motivul expirării termenului de prescripție pentru tragerea la răspundere penală.

Cu referire la acțiunea civilă înaintată de partea vătămată Tretiacenco Valerii, instanța

de apel a atestat că suma solicitată de 120 000 dolari SUA, reprezintă din conținutul

cererii de chemare în judecată, contravaloarea bunului pierdut – autoturismul de

model ”LEXUS LX 570”, anul fabricării 2008, cu numărul de înmatriculare CNN 571.

În decizie s-a notat că, din materialele cauzei rezultă că la 31.12.2009 Musienco

Alexandru, fără împuternicirea corespunzătoare, a depus în adresa Î.S. ”CRIS

Registru” cererea privind radierea de la evidență a mijlocului de transport de model

„Lexus LX 570”, VIN-cod XXXXXXXXXXX, nr. motor xxxxxx, completată din numele

lui Tretiacenco Valerii, fiind semnată de Musienco Alexandru și cererea privind

schimbarea proprietarului asupra acestui mijlocul de transport completată din

numele reprezentantului SRL „HAPPY VIKING”. În aceeași zi – 31.12.2009, a fost

întocmit contractul de vânzare-cumpărare a aceluiași mijloc de transport prin care

SRL „HAPPY VIKING” a vândut autoturismul de model ”LEXUS LX 570” S.R.L.

”Pegas”.

Totodată, din materialele cauzei a atestat că la 29.01.2016, Tretiacenco Valerii s-a

adresat cu cerere de chemare în judecată către Musienco Alexandru, SRL „HAPPY

17

VIKING”, S.R.L. ”Pegas” și Î.S. ”CRIS Registru” prin care a solicitat constatarea

nulității absolute a actului juridic de vânzare-cumpărare a autoturismului de model

”LEXUS LX 570”, revendicarea acestuia din posesie nelegitimă și restituirea

autoturismului proprietarului Tretiacenco Valerii. La data de 28.02.2017, judecătoria

Chișinău (sediul Rîșcani) a respins cererea reclamantului Tretiacenco Valerii privind

scutirea de la plata taxei de stat, iar cererea de chemare în judecată menționată supra

a fost scoasă de pe rol. (vol. 4, f.d. 25-30).

Astfel, instanța de apel a considerat că autoturismul de model ”LEXUS LX 570”

al cărui proprietar este partea vătămată Tretiacenco Valerii nu a fost nici pierdut și

nici distrus, motiv din care s-a admis în principiu acțiunea civilă înaintată de

Tretiacenco Valerii, urmând ca în instanța civilă să fie verificată posibilitatea

restituirii în natură a acestuia, cu stabilirea diferenței dintre prețul automobilului la

momentul înstrăinării și la momentul de față sau încasarea contravalorii acestui bun.

Vis-a-vis de acțiunea civilă înaintată de partea vătămată Chiseliov Alexandr, instanța de

apel a atestat că acesta solicita încasarea sumei de 9 000 euro, ce reprezintă

contravaloarea mijlocului de transport de model „Mercedes B200 CDI”.

În sensul dat s-a menționat că instanța a constatat cu certitudine că în rezultatul

îndeplinirii necorespunzătoare de către inculpații Ciumac Andrei și Țugui Artur a

obligațiilor de serviciu a fost posibilă înmatricularea și înregistrarea dreptului de

proprietate asupra mijlocului de transport de model „Mercedes B200 CDI” VIN-cod

XXXXXXXXXXXXXXXXXXX, după cet. Denis Burac care ulterior a înstrăinat

automobilul indicat la prețul de 9 000 euro lui Alexandru Chiseliov.

Astfel, instanța a considerat că în speță acțiunea civilă urmează a fi soluționată cu

participarea lui Burac Denis prin prisma art. 62 Cod de procedură civilă.

Cît privește solicitarea părții vătămate Alexandru Chiseliov de a încasa din

contul pîrîților suma de 138 764,00 echivalentul a 240 000 ruble rusești, instanța de

apel a atestat că partea civilă a indicat că suma dată reprezintă salariul ratat în

legătură cu aflarea nevoită a salariatului întreprinderii ”PROMMONTAJSTROI”

S.R.L. din Federația Rusă, Chiseliov Alexandr în concediu neplătit în perioada

15.12.2013-15.06.2014, în legătură cu necesitatea rezolvării litigiului cu automobilul

de model „Mercedes B200 CDI”.

Instanța de apel a notat că în scopul probării pretenției sale, Chiseliov Alexandr a

anexat două certificate eliberate de PROMMONTAJSTROI” S.R.L., rezidentă a

Federației Ruse și a reținut însă că, în primul rînd certificatele menționate au fost

anexate la acțiunea civilă fără a fi traduse în limba de stat. În a-l doilea rînd, partea

civilă nu a anexat nici Ordinul de angajare care ar confirma faptul aflării sale în

relații de muncă cu întreprinderea menționată, nici extrasele din contabilitatea

acestei întreprinderi din care ar rezulta faptul că pînă la data de 15.12.2013, el ar fi

primit salariu de la această întreprindere, dar și mărimea salariului.

În aceste condiții, instanța de apel a admis acțiunea civilă înaintată de Chiseliov

Alexandr cu privire la repararea prejudiciului material în principiu, urmând ca

asupra cuantumului despăgubirilor ce urmează a fi acordate să hotărască instanța

civilă.

18

Cu referire la cererile părților civile Tretiacenco Valerii și Chiseliov Alexandr privind

repararea prejudiciului moral cauzat prin infracțiune, instanța de apel, din conținutul

acestora, dar și din materialele dosarului, a atestat că în rezultatul acțiunilor

inculpaților Țugui Artur și Ciumac Andrei, părțile vătămate Chiseliov Alexandr și

Tretiacenco Valerii nu au suportat careva suferințe psihice sau fizice în sensul

prevederilor art. 219 alin. (4) Cod de procedură civilă, motiv din care cererea părții

civile Tretiacenco Valerii cu privire la încasarea sumei de 50 000 lei cu titlu de

prejudiciu moral, precum și cererea părții civile Chiseliov Alexandr privind

încasarea sumei de 100 000 lei cu titlu de prejudiciu moral, au fost respinse ca

neîntemeiate.

Cu referire la cererile părților civile Tretiacenco Valerii și Chiseliov Alexandr

privind compensarea cheltuielilor de asistență juridică și judecată, instanța de apel a

reținut faptul că, suma în mărime de 9 000 lei solicitată cu titlu de cheltuieli de

asistență juridică nu este una rezonabilă, ținând cont că apărătorul a omis să prezinte

instanței un raport cu privire la volumul de lucru efectuat în prezenta cauză, care ar

fi permis instanței să verifice pe cît de rezonabile au fost aceste cheltuieli.

În sensul expus mai sus, instanța a decis de a încasa în mod solidar de la Țugui

Artur, Ciumac Andrei și Instituția Publică ”Agenția Servicii Publice”, succesorul în

drepturi al Î.S. ”CRIS Registru” în beneficiul părții vătămate Chiseliov Alexandr

cheltuielile de judecată în mărime de 6 709 lei și de a încasa în mod solidar de la

Instituția Publică ”Agenția Servicii Publice”, succesorul în drepturi al Î.S. ”CRIS

Registru” și Ciumac Andrei în beneficiul părții vătămate Tretiacenco Valerii

cheltuielile de asistență juridică în mărime de 3000 lei, considerând aceste sume

reale, necesare și rezonabile.

Cît privesc solicitările din apelul depus de Instituția Publică ”Agenția Servicii

Publice”, succesorul în drepturi al Î.S. ”CRIS Registru”, instanța de apel le-a

considerat nefondate, pe motiv că angajatorul Î.S. ”CRIS Registru” urmează să

poarte răspundere materială pentru prejudiciul cauzat de inculpați în rezultatul

atitudinii neglijente față de funcțiile care le-au fost încredințate, având ulterior

dreptul de regres contra acestora.

Instanța de apel a respins și celelalte afirmații din cererea de apel depusă de

Instituția Publică ”Agenția Servicii Publice”, succesorul în drepturi al Î.S. ”CRIS

Registru”, motivând că, Legea nr. 131 din 07 iunie 2007 privind siguranța traficului

rutier permite doar notarea în Registrul de stat al transporturilor a mijloacelor de

transport a căror număr de identificare a fost nimicit intenționat, falsificat sau

contrafăcut și a celor aflarea vehiculului în căutare națională sau internațională nu și

înregistrarea dreptului de proprietate prin înmatricularea acestora.

- partea vătămată Tretiatcenco Valeri, prin care invocând incidența pct. 6) și 7) a

dispozițiilor alin. (1) art. 427 Cod de procedură penal, solicită admiterea recursului,

casarea parțială a deciziei, în partea acțiunii civile înaintate de Tretiacenco Valerii, cu

menținerea sentinței, în partea în care s-a încasat din contul lui Ciumac Andrei și ÎS

„Registru”, în mod solidar, în beneficiul lui Tretiatcenco Valerii cu titlu de prejudiciu

19

material suma de 120 000 dolari SUA, echivalentă în lei conform cursului valutar

stabilit de Banca Națională la momentul executării sentinței și din contul lui Ciumac

Andrei în beneficiul lui Tretiatcenco Valerii cu titlu de prejudiciu moral suma de 25

000 lei;

- reprezentantul părții civilmente responsabile Agenția Servicii Publice, Ușurelu

Alexei, prin care invocând incidența pct. 7), 9) și 12) a dispozițiilor alin. (1) art. 427

Cod de procedură penal, solicită acceptarea spre examinare și admiterea recursului,

casarea deciziei și a sentinței cu dispunerea printr-o nouă decizie încetarea

procesului penal urmare a lipsei faptei penale și respingerea acțiunii civile în dosarul

penal, ca fiind neîntemeiată;

- avocatul Ionaș Gheorghe în numele inculpatului Țugui Artur, prin care

invocând incidența pct. 6) și 8) a dispozițiilor alin. (1) art. 427 Cod de procedură

penal, solicită admiterea recursului, casarea sentinței și a deciziei, rejudecarea cauzei

cu adoptarea unei noi hotărâri, prin care să fie dispusă achitarea lui Țugui Artur, pe

motiv că în acțiunile acestuia nu se conțin elementele constitutive ale infracțiunii

prevăzute de art. 329 alin. (1) Cod penal și a lăsa fără soluționare acțiunea civilă

depusă de partea vătămată Chiseliov Alexandr, din motivul lipsei în acțiunile lui

Țugui Artur a componenței de infracțiune prevăzute de art. 329 alin. (1) Cod penal.

7.1 În susținerea recursului, partea vătămată Tretiatcenco Valeri invocă:

- instanța de apel nu a avut temei de a casa sentința în partea stabilirii

responsabilității ce revine lui Ciumac Andrei conform normelor juridico-civile, odată

ce ultimul nu a declarat apel, Curtea Supremă de Justiție a atras atenția asupra

acestui fapt, iar inculpatul Ciumac Andrei a fost pus sub învinuire pentru fapte

proprii, deosebite de cele pentru care a fost pus sub învinuire inculpatul Țugui

Artur;

- episodul din 31 decembrie 2009 (în privința cet. Tretiatcenco), de care a fost

recunoscut vinovat Ciumac Andrei, nu a fost imputat lui Țugui Artur, iar extinderea

apelului declarat de Țugui Artur asupra situației inculpatului Ciumac Andrei, în

privința unui episod unde a fost inculpat doar ultimul, este făcută printr-o

interpretare extensivă greșită a situației de fapt, cu aplicarea greșită a normelor

procesuale;

- repunerea în termen a apelului declarat de către partea civilmente responsabilă

Instituția Publică ”Agenția Servicii Publice” este contrară normelor procesuale;

- la data examinării cauzei penale în instanța de apel, soluția de admitere în

principiu a acțiunii civile nu era prevăzută de legea procesual penală;

- în mod cert și coerent, de către partea vătămată a fost demonstrată mărimea

prejudiciului material. Acest prejudiciu este echivalent cu valoarea de piață a

bunului care a ieșit din patrimoniul părții vătămate ca rezultat al acțiunilor

Inculpatului Ciumac Andrei. Ori pentru partea vătămată Tretiacenco Valerii bunul

material este pierdut. Astfel întreaga valoare a bunului material este pierdută pentru

partea vătămată și urmează a fi recuperată. Dacă bunul material ar fi fost restituit,

atunci ar fi existat o dificultate în stabilirea mărimii prejudiciului material. Ori bunul

este înscris irevocabil ca proprietate a unui terț, în privința căruia nu este intentată

20

cauza penală. Recurentul nu înțelege pe baza căror considerente i-a fost respinsă

cererea privind recuperarea prejudiciului moral;

- fiind stabilite cu certitudine toate temeiurile răspunderii delictuale, instanța de

apel nu a acordat o satisfacție drepturilor părții vătămate, care au fost lezate prin

durata excesivă a procedurii de restabilire a drepturilor sale. Ori, deși toate

împrejurările de fapt au fost stabilite cu claritate, până în prezent, partea vătămată

nu a reușit să obțină restabilirea drepturilor sale.

7.2 În susținerea recursului, reprezentantul părții civilmente responsabile

Agenția Servicii Publice, Ușurelu Alexei invocă următoarele:

- la examinarea prezentei cauze în prima instanță, judecătorul Lazari a comis mai

multe abuzuri, a modificat sentința deja publicată, a emis-o fără citarea legală a

părților, a falsificat data pronunțării, fapt pentru ce a fost sancționat doar disciplinar

de CSM prin hotărârea 13/9 din 16.11.18;

- instanța de apel, fără a indica motivele materiale sau procesuale, a casat total

sentința;

- atât sentința, cât și decizia sunt neîntemeiate, întrucât motivarea soluțiilor

contrazic dispozitivul hotărârii, iar faptei pretins săvîrșite i s-a dat o încadrare

juridică greșită;

- instanțele ierarhic inferioare urmau să aplice corect Legea și să dispună

încetarea procesului penal, pe motivul expirării termenului de prescripție, deși este

ferm convins că procesul urma a fi încetat, pe motivul lipsei faptei infracțiunii.

Practica judiciară demonstrează că anume astfel de soluție urmau să pronunțe

instanțele inferioare, însă acestea tratează cazul neobiectiv, cu o vădită părtinire de

acuzare;

- în speță sunt prezente raporturi juridice civile, legate de înstrăinarea unor

bunuri cu viciu juridic și viciu de consimțământ;

- în lipsa prejudiciului cauzat și a laturii obiective a infracțiunii, nu poate fi vorba

de existența componenței de infracțiune de neglijență în serviciu;

- fiind admisă prin Lege notarea în Registrul de Stat al Transporturilor a

vehiculelor cu număr de identificare nimicit intenționat, falsificat sau contrafăcut,

precum și a celor aflate în căutare națională sau internațională, acțiunile

condamnaților nu constituie nici măcar abatere disciplinară, nu tocmai infracțiune

penală, învinuirile înaintate fiind nefondate și ilegale;

- în decizie se indică eronat că înmatricularea, adică introducerea datelor unității

de transport în Registrul de Stat al Transportului diferă de notare, deoarece prin

înmatriculare se recunoaște dreptul de proprietate al persoanei asupra ei. Este o

concluzie, greșită deoarece înmatricularea este o procedură care doar admite

utilizarea vehiculului pe drumurile publice, iar titlurile de proprietate sunt actele

prevăzute de p.40 al Hotărârii Guvernului 1047 în baza cărora se efectuează

înmatricularea;

- dispozitivul deciziei contrazice motivării soluției, deoarece, admițând în

principiu acțiunea civilă fără a stabili prejudiciul concret, nu poți califica corect fapta

penală săvârșită, întrucât la componența de infracțiune prevăzută de art. 329 Cod

21

penal, semnul calificant este anume mărimea prejudiciului cauzat care trebuie să fie

„în proporții mari”;

- concluziile Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 25.02.20 sunt legale

și corespund situției de fapt și anume că, organul de urmărire penală nu a prezentat

careva argumente plauzibile că A. Ciumac prin acțiunile sale neglijente ar fi cauzat

victimei prejudicii în proporții deosebit de mari, achitându-l în acest capăt de

învinuire;

- chiar dacă am admite cazul interpretării eronate a împuternicirilor procurii de

către A. Ciumac, procura prezentată de V. Tretiacenco, ultimul are posibilitatea să

înainteze o acțiune civilă de recunoaștere a nulității actului juridic în urma viciului

de consimțământ cu întoarcerea părților în poziția inițială. Prin urmare, existând

astfel de posibilitate nu poate fi vorba de componența de infracțiune imputată;

- nu a avut loc o cercetare multiaspectuală și obiectivă, au fost obținute rezultate

îndoielnice, pentru că două persoane suspecte D. Rurac și A. Musienco, care au

încasat real sume de bani ca urmare a unor tranzacții dubioase, cel puțin din punct

de vedere al dreptului civil, au rămas și cu banii în buzunar și în afara urmăririi

penale.

7.3 În susținerea recursului, avocatul Ionaș Gheorghe în numele inculpatului

Țugui Artur invocă:

- instanțele nu au judecat cauza penală în corespundere cu exigențele prevăzute

de lege, deoarece nu s-a pronunțat asupra motivelor esențiale invocate în apelul

declarat, nu a verificat dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârile

contestate și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept

formal și material. Instanța de apel a lăsat fară examinare argumentele invocate de

inculpatul Țugui Artur și confirmate prin probe veridice, din care rezultă că acesta

de fapt nu a acceptat înmatricularea mijlocului de transport, iar faptul dat se

confirmă prin lipsa semnăturii si ștampilei pe actele mijlocului de transport;

- motivarea hotărârii instanței de apel, este una formală în care s-au descris

faptele, probele administrate în cauza penală nu au fost analizate și nu au fost

excluse contradictorialitățile. Instanța de apel nu a analizat și combătut declarațiile

inculpaților Țugui Artur și Ciumac Andrei;

- inculpatul nu dispune de posibilitatea tehnică și capacitățile profesionale

privind efectuarea constatării tehnico-științifică. Este greșită constatarea instanței că,

Artur Țugui, având calificarea necesară în domeniul expertizei nu a depistat

modificarea semnelor numerelor de ordine „12”, nu intră în atribuțiile specifice

activității specialistului în verificarea primară a mijloacelor de transport, or acesta nu

este în drept să utilizeze în teren metode distructive și nici nu dispune de aparatajul

și cunoștințele necesare;

- instanța de apel a dispus condamnarea lui Țugui Artur, în baza unor

presupuneri, or infracțiunea de neglijență nu s-a stabilit cu certitudine în urma

aprecierii unor probe incontestabile și concludente. Inculpatul a declarat că nu a

acceptat înmatricularea mijlocului de transport, deoarece nu a aplicat ștampila și nu

a semnat pe foto-tabel pe verso a cererii și pe certificatul de proprietate, iar faptul

22

semnării cererii nu poate fi considerat ca acceptarea înmatriculării;

- instanța apel a emis decizia de condamnare arbitrar, prin încălcarea principiului

prezumției nevinovăției, iar fapta de neglijență în serviciu nu a fost dovedită dincolo

de orice îndoială rezonabilă;

- cu referire la acțiunea civilă, potrivit materialelor cauzei, rezultă că,

automobilul de model „Mercedes B200” a fost înregistrat pe numele lui Burac Denis,

care a decis înstrăinarea automobilului în litigiu, la un preț de 9 000 euro părții

vătămate Alexandr Chiseliov. Inculpații Țugui Artur sau Ciumac Andrei nu au avut

nici-o atribuție cu vânzarea-cumpărarea mijlocului de transport de model „Mercedes

B200" către partea civilă Chiseliov Alexandr. Acțiunile incriminate lui Țugui Artur

nu au cauzat părții vătămate Chiseliov Alexandr prejudiciu, iar bunul viciat a fost

vîndut de către Burac Denis, iar la caz urmează a fi aplicate regulile unor relații de

vînzare-cumpărare a unui bun viciat.

lărgit concluzionează că, acestea urmează a fi respinse, din următoarele

considerente.

Recurenții s-au conformat prevederilor art. 422 Cod de procedură penală și au

declarat recursuri ordinare în termen.

În conformitate cu art. 424 Cod de procedură penală, instanța de recurs judecă

recursul numai cu privire la persoana la care se referă și numai în raport cu calitatea

pe care aceasta o are în proces.

Instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute în

art. 427, fiind în drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate, fără a agrava

situația condamnaților.

Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot

fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și

de apel doar în cazurile stipulate în acest articol.

Conform prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, instanța

de recurs judecând recursul, este în drept de al respinge ca inadmisibil, cu

menținerea hotărârii atacate, în cazul în care se constată că recursul nu a fost declarat

cu respectarea condițiilor legale (este tardiv sau inadmisibil) ori nu este întemeiat

legal (este nefondat).

Recursul este nefondat în cazul când hotărârea atacată este legală, întemeiată și

motivată.

Din sumarul recursurilor ordinare declarate, Colegiul penal lărgit constată că

cererile de recurs declarate de către partea vătămată Tretiatcenco Valeri,

reprezentantul părții civilmente responsabile Agenția Servicii Publice, Ușurelu

Alexei și de către avocatul Ionaș Gheorghe în numele inculpatului Țugui Artur, în

principiu se fundamentează pe temeiul prevăzut la pct. 6) al art. 427 alin. (1) Cod de

procedură penală potrivit căruia, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului

pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și apel atunci când

instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea

atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice

23

dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de

fapt, care a afectat soluția instanței. Suplimentar în recursul declarat, partea vătămată

Tretiatcenco Valeri, invocă pct. 7) art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, potrivit

căruia apelul a fost introdus tardiv, reprezentantul părții civilmente responsabile

Agenția Servicii Publice, Ușurelu Alexei, invocă pct. 12) art. 427 alin. (1) Cod de

procedură penală, potrivit căruia faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită, iar

avocatul Ionaș Gheorghe în numele inculpatului Țugui Artur, notează incidența

temeiului prevăzut la pct. 8) art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, potrivit

căruia fapta imputată nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art.

329 alin. (1) Cod penal.

Criticile părții vătămate Tretiatcenco Valeri, sunt axate în partea acțiunii civile

privind încasarea prejudiciilor materiale și morale de la ÎS CRIS Registru și Ciumac

Andrei, în particular în partea dispunerii admiterii lor în principiu.

Reprezentantul părții civilmente responsabile Agenția Servicii Publice, Ușurelu

Alexei, critică soluțiile instanțelor de fond, solicitând dispunerea încetării procesului

penal urmare a lipsei faptei penale, or faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică

greșită, cu respingerea acțiunii civile, și că la examinarea cauzei penale în instanța de

apel termenul de prescripție de tragere la răspundere penală era deja expirat.

Revendicările apărării în numele inculpatului Țugui Artur, sunt axate pe critica

sentinței și a deciziei prin prisma lipsei unei motivări complexe în raport cu

prevederile art. 101 Cod de procedură penală a soluțiilor adoptate, încălcarea

dreptului la un proces echitabil al inculpatului, precum și faptul că acțiunile

inculpatului Țugui Artur nu întrunesc elementele infracțiunii prevăzute de art. 329

alin. (1) Cod penal.

Verificând materialele dosarului în raport cu alegațiile recurenților, Colegiul

penal lărgit într-un prim aspect, face referire la temeiul de recurs invocat de partea

vătămată Tretiatcenco Valeri, prevăzut de pct. 7) art. 427 alin. (1) Cod de procedură

penală, potrivit căruia apelul a fost introdus tardiv.

Astfel, asupra criticilor cu referire la termenul de declarare a apelurilor de către

avocatul Ionaș Gheorghe în numele inculpatului Țugui Artur, de partea civilmente

responsabilă Instituția Publică ”Agenția Servicii Publice”, succesorul în drepturi al

Î.S. ”CRIS Registru” și apelul suplimentar declarat de partea civilmente responsabilă

Instituția Publică ”Agenția Servicii Publice”, succesorul în drepturi al Î.S. ”CRIS

Registru”, Colegiul penal al Curții de Apel a dat răspunsuri clare și argumentate,

motivându-și temeinic soluția în acest sens, așa cum este indicat în pct. 7, 7.1. și 7.2.

al deciziei atacate, soluție pe care instanța de recurs o însușește și reiterarea căreia nu

o consideră necesară, deoarece soluția instanței de apel este pe deplin conformă

circumstanțelor de fapt și de drept stabilite, precum și practicii judiciare constante.

În al doilea rând, studiind textul deciziei atacate prin prisma temeiului invocat

de către avocatul Ionaș Gheorghe și prevăzut la pct. 8) alin. (1) art. 427 Cod de

procedură penală, precum că acțiunile inculpatului Țugui Artur nu întrunesc

elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 329 alin. (1) Cod penal, Colegiul

penală lărgit statuează că acesta nu și-a găsit confirmarea la examinarea recursului

24

declarat, dat fiind faptul, că instanța de apel, judecând cauza și verificând probele în

ședința de judecată a motivat detaliat și clar soluția adoptată în urma propriei

analize și examinări coroborate a probelor ce au servit ca temei pentru soluționarea

cauzei, expunându-se argumentat din care motive a ajuns la concluzia de încadrare a

faptelor imputate și de constatare a vinovăției inculpatului Țugui Artur în săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 329 alin. (1) Cod penal.

Instanța de recurs reamintește că temeiul pentru recurs invocat, este aplicabil

atunci când nu a fost stabilită fapta care corespunde elementelor constitutive ale

infracțiunii, nici mijloacele de probă prin intermediul cărora s-au constatat

elementele infracțiunii, ori când nu au fost stabilite faptele care invocă

circumstanțele atenuante și agravante ale infracțiunii.

Conform art. 113 alin. (1) Cod penal, se consideră calificare a infracțiunii

determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele faptei

prejudiciabile săvârșite și semnele componenței infracțiunii, prevăzute de norma

penală.

Instanța de recurs, în sensul dat, fără a reitera întreaga motivare a instanței de

apel, pe care și-o însușește sub aspectul stării de fapt și de drept reținute, conchide că

acestea întemeiat au ajuns la concluzia existenței faptei și vinovăției inculpatului

Țugui Artur în comiterea infracțiunii prevăzute de a art. 329 alin. (1) Cod penal, fiind

stabilite în acțiunile acesteia toate elementele constitutive ale neglijenței în serviciu.

Totodată, nu este fondată critica, în sensul pretinderii că, inculpatul Țugui Artur nu

este vinovat de comiterea infracțiunii imputate și că instanța de apel a analizat superficial

circumstanțele de fapt și de drept ale cauzei și nu a pătruns în esență, iar probele acumulate

la urmărirea penală indică că inculpatul nu a comis faptele imputate.

La acest aspect, Colegiul penal atestă că s-a confirmat pe deplin faptul că în

rezultatul acțiunilor inculpatului au fost aduse grave prejudicii drepturilor și

intereselor legitime ale părții vătămate Chiseliov Alexandr, care a încheiat o

tranzacție cu un bun prezumat ca fiind legal pus în circuitul civil pe teritoriul

Republicii Moldova, asigurându-se că mijlocul de transport este înmatriculat și

deține numere de evidență, în situația în care inculpații ar fi acționat în strictă

conformitate cu obligațiunile lor de serviciu și prevederile legale acest mijloc de

transport nu urma a fi înmatriculat, deoarece anume inculpatului revenea

obligațiunea de a verifica autenticitatea actelor și a altor circumstanțe care permit

identificarea și individualizarea mijlocului de transport care urmează a fi

înmatriculat, și astfel ar fi exclus punerea în circulația civilă a unui bun sustras peste

hotarele RM și ulterior introdus în țară, fapt ce se confirmă prin probele administrate

și apreciate, prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al

pertinenței, concludenței, utilității, veridicității ce coroborează între ele.

Astfel, Colegiul penal analizând circumstanțele și materialele cauzei, în raport cu

argumentele expuse de apărătorul Ionaș Gheorghe, prin prisma temeiului pentru

recurs semnalat, Colegiul consideră că, în prezenta speță criticile ultimului sânt

nefondate, deoarece instanța de apel justificat a ajuns la concluzia de reîncadrare a

acțiunilor imputate inculpatului Țugui Artur, prin actul de învinuire și cel de

25

sesizare a instanței, de la prevederile art. 329 alin. (2) lit. b) Cod penal, în temeiul

Hotărârii Curții Constituționale nr. 24 din 17.10.2019, la prevederile art. 329 alin. (1)

Cod penal, potrivit indicilor calificativi: neîndeplinirea sau îndeplinirea

necorespunzătoare de către o persoană publică a obligațiilor de serviciu ca rezultat al unei

atitudini neglijente sau neconștiincioase față de ele, prin ce a cauzat daune în proporții mari

drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice.

Totodată, instanța de apel sesizată în modul stabilit de lege a analizat

suplimentar materialul probator, apreciind drept juste constatările primei instanțe în

această parte, reconfirmând, în temeiul prevederilor legale și a probelor analizate și

cercetate suplimentar în ședința de judecată, starea de fapt expusă în sentință, în

drept încadrând faptele inculpatului Țugui Artur după elementele constitutive ale

infracțiunii prevăzute la art. 329 alin. (1) Cod penal.

În al treilea rând, Colegiul penal lărgit statuează, alegațiile recurenților în sensul

că „hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază” și că ”motivarea soluției

contrazice dispozitivul hotărârii”, în urma cercetării materialelor cauzei, că acestea nu

și-au găsit confirmarea, dat fiind faptul că, instanța de apel la examinarea cauzei a

respectat prevederile art. 414 alin. (1), 417 alin. (1) pct. 8), 419 Cod de procedură

penală și prin hotărârea adoptată și-a întemeiat soluția, concluzie la care a ajuns

instanța de apel în urma verificării probelor apreciate prin prisma art. 101 Cod de

procedură penală și a circumstanțelor cauzei, conformându-se cerințelor art. 414 Cod

de procedură penală, a emis o decizie care cuprinde motivele pe care își întemeiază

soluția, și în partea contestată de recurenți în prezentele recursuri, astfel că

dispozitivul corespunde descriptivului deciziei, din care considerente instanța de

recurs nu identifică motive justificative de a interveni în respectiva decizie sub

aspectul erorii de drept invocate.

Instanța de apel s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelurile declarate,

a examinat prezenta cauză penală în baza probelor administrate legal de către

organul de urmărire penală și verificate în ședința de judecată, cu respectarea

prevederilor art. 100 alin. (4) și 101 Cod de procedură penală, respectiv a ținut cont

de motivele expuse de apelanți expunându-se detaliat asupra criticilor inovate, astfel

ajungând la concluzia corectă cu privire la vinovăția inculpaților Ciumac Andrei și

Țugui Artur.

Privitor la temeiul prevăzut la pct. 12) al art. 427 alin. (1) Cod de procedură

penală, precum că faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită, indicat de

reprezentantul părții civilmente responsabile Agenția Servicii Publice, Ușurelu

Alexei, în recursul ordinar, Colegiul penal lărgit atestă, în primul rând nemotivarea

acestuia și lipsa unor argumente în sensul dat, iar în al doilea rând Colegiul penal

atestă că, analizând decizia instanței de apel prin prisma erorii invocate, o astfel de

eroare în speța dată nu a fost stabilită, deoarece instanța de apel a constatat corect

prin prisma probelor administrate că acțiunile inculpatului Țugui Artur întrunesc

elementele componenței de infracțiune prevăzute de art. 329 alin. (1) Cod penal.

Astfel, ținând cont de cele stabilite de către instanța de apel și de argumentele

care au stat la baza calificării faptei inculpatului, Colegiul penal apreciază ca fiind

26

declarativ invocată prezența la caz a erorii date, întrucât instanța de apel la capitolul

respectiv a dat deplină eficiență prevederilor legale ce țin de aprecierea materialului

probator, care a confirmat întrunirea în acțiunile inculpatului Țugui Artur și a

elementelor constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 329 alin. (1) Cod penal.

Mai mult, invocând aceste temei de casare, nu au indicat în baza cărei norme

legale, în opinia lui, urmau a fi încadrate acțiunile inculpaților Ciumac Andrei și

Țugui Artur în condițiile invocării încadrării greșite de către instanță a faptelor

acestuia.

Implicit, Colegiul penal lărgit constată că recurenții critică modalitatea de

apreciere a probelor de către instanța de apel, însă, cu referire la faptul dacă

chestiunea de apreciere a probelor poate fi invocată la această etapă a procedurilor,

instanța de recurs reiterează, că motivele de reapreciere a probelor, nu se conțin în

temeiurile prevăzute la alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, și astfel nu pot fi

considerate ca motiv sub aspectul casării ca fiind ilegală a hotărârii contestate,

deoarece instanța de recurs nu analizează conținutul mijloacelor de probă, nu dă o

nouă apreciere materialului probator și nu stabilește o altă situație de fapt, decât cea

constatată de instanțele de fond, aceasta fiind sarcina primordială a instanțelor

respective.

Totodată, în sensul criticilor aduse, se impune precizarea că aprecierea probelor

este unul din cele mai importante momente ale procesului penal, deoarece întregul

volum de muncă depus de către organele de urmărire penală, instanțele

judecătorești, cât și de părțile în proces, se concentrează pe soluția ce va fi dată în

urma acestei activități. Aprecierea probelor după intima convingere a judecătorului

trebuie să se bazeze pe prevederile legale, iar convingerea intimă se întemeiază pe

examinarea tuturor probelor în ansamblu, sub toate aspectele, complet și obiectiv.

Legea stabilește că probele admisibile sunt apreciate după pertinența, concludența,

veridicitatea și utilitatea acestora și toate probele în ansamblu lor sunt apreciate din

punct de vedere al coroborării acestora.

Instanța de recurs reiterează că la etapa judecării recursului nu analizează

conținutul mijloacelor de probă, nu dă apreciere materialului probator și nu

stabilește o altă situație de fapt, decât cea constatată de instanțele ierarhic inferioare,

aceasta fiind atributul exclusiv al instanțelor de fond.

În acest sens Colegiul penal lărgit atestă, că la soluționarea cauzei instanța de

apel a ținut cont de prevederile art. 99-101, 414 Cod de procedură penală, a cercetat

probele sub toate aspectele, verificându-le și apreciindu-le prin prisma pertinenței,

concludenții, utilității și veridicității lor, iar în ansamblu din punct de vedere al

coroborării lor, astfel întemeiat ajungând la concluzia pronunțată.

Instanța de recurs mai notează și faptul, că argumentele cu privire la încadrarea

acțiunilor și prezența elementelor infracțiunii, au constituit deja obiect de examinare

la judecarea cauzei în ordine de apel, în privința cărora instanța s-a expus motivat și

amplu le-a dat o apreciere argumentată, soluție care nu necesită a fi reiterată, fiind

descrisă la pct. 4 a prezentei decizii.

Cu referire la chestiunea individualizării pedepsei penale, Colegiul penal lărgit

27

se alătură concluziilor instanța de apel, potrivit cărora acțiunile inculpaților Țugui

Artur și Ciumac Andrei au fost încadrate în baza art. 329 alin. (1) Cod penal, iar în

conformitate cu criteriile enunțate la art. 16 alin. (2) Cod penal, infracțiunea

incriminată acestora se atribuie la categoria infracțiunilor „ușoare”, astfel s-a notat că

infracțiunea pe episodul părții vătămate Tretiacenco Valerii a fost comisă de

inculpatul Ciumac Andrei la 31.12.2009, iar episodul părții vătămate Chiseliov

Alexandr a fost comisă la 28.06.2011, respectiv episodul părții vătămate Chiseliov

Alexandr a fost comisă de inculpatul Țugui Artur la 24.06.2011, atestându-se că din

momentul săvârșirii faptei și până la data adoptării prezentei decizii au trecut mai

mult de doi ani.

Reieșind din raționamentele expuse mai sus, instanța de apel întemeiat și-a

motivat soluția de recunoaște a vinovăției lui Ciumac Andrei și Țugui Artur de

săvârșirea infracțiunii prevăzute la art. 329 alin. (1) Cod penal cu liberarea acestora

de pedeapsă penală pe motivul expirării termenului de prescripție pentru tragerea la

răspundere penală.

Colegiul penal lărgit apreciază drept absolut clară și concretă soluția instanței de

apel în partea soluționării acțiunilor civile, implicit asupra admiterii în principiu a

acțiunilor, urmând asupra cuantumului despăgubirilor cuvenite să decidă instanța

civilă, or din lucrările dosarului rezultă că autoturismul de model ”LEXUS LX 570”

al cărui proprietar este partea vătămată Tretiacenco Valerii nu a fost nici pierdut și

nici distrus, motiv din care instanța a admis în principiu acțiunea înaintată de

Tretiacenco Valerii, urmând ca în instanța civilă să fie verificată posibilitatea

restituirii în natură a acestuia, cu stabilirea diferenței dintre prețul automobilului la

momentul înstrăinării și la momentul de față sau încasarea contravalorii acestui bun.

Cu referire la argumentul din recursul părții vătămate Tretiacenco Valerii,

precum că la data examinării cauzei penale în instanța de apel, soluția de admitere în

principiu a acțiunii civile nu era prevăzută de legea procesual penală, Colegiul penal lărgit

constată că soluția enunțată a fost adoptată de către instanța de apel la 01 decembrie

2021, dată la care intrase în vigoare modificările la alin. (3) art. 387 Cod de procedură

penală (În cazuri excepționale cînd, pentru a stabili exact suma despăgubirilor cuvenite

părții civile, ar trebui amînată judecarea cauzei, instanța poate să admită, în principiu,

acțiunea civilă, urmînd ca asupra cuantumului despăgubirilor cuvenite să hotărască instanța

civilă).

Din aceste considerente, Colegiul penal lărgit consideră neîntemeiată și pur

declarativă această critică expusă de către partea vătămată Tretiacenco Valerii în

recursul ordinar declarat.

Cât privește solicitarea părții vătămate Alexandru Chiseliov de a încasa din

contul pârâților suma de 138 764,00 echivalentul a 240 000 ruble rusești, s-a atestat că

partea civilă a indicat că suma dată reprezintă salariul ratat în legătură cu aflarea

nevoită a salariatului întreprinderii ”PROMMONTAJSTROI” S.R.L. din Federația

Rusă, Chiseliov Alexandr în concediu neplătit în perioada 15.12.2013-15.06.2014, în

legătură cu necesitatea rezolvării litigiului cu automobilul de model „Mercedes B200

CDI”, în sensul dat a anexat două certificate netraduse în limba de stat, eliberate de

28

PROMMONTAJSTROI” S.R.L., fără a anexa Ordinul de angajare care ar confirma

faptul aflării sale în relații de muncă cu întreprinderea menționată, extrasele din

contabilitatea acestei întreprinderi din care ar rezulta faptul că pînă la data de

15.12.2013, el ar fi primit salariu de la această întreprindere, dar și mărimea

salariului. În aceste condiții, instanța de apel a admis acțiunea civilă înaintată de

Chiseliov Alexandr cu privire la repararea prejudiciului material în principiu,

urmînd ca asupra cuantumului despăgubirilor ce urmează a fi acordate să hotărască

instanța civilă.

Colegiul Penal lărgit reiterează, că printre garanțiile unui proces echitabil,

reglementat de art. 6 din CEDO, se enumeră și faptul că orice persoană trebuie să fie

judecată în mod echitabil de un tribunal independent și imparțial, ceea ce a fost

realizat și în prezenta cauză, fiind respectate drepturile inculpatului garantate atât

de Constituția R. Moldova, CEDO, cât și de Codul de procedură penală.

Generalizând considerentele expuse supra, Colegiul penal lărgit se raliază

argumentelor expuse în sentință și în decizia Curții de Apel contestate, totodată,

notând că nu a constatat prezența erorilor de drept invocate în recursuri, care ar fi

afectat hotărârile atacate, deoarece soluția adoptată de către instanța de apel este

legală și întemeiată, iar recursurile ordinare declarate urmează a fi respinse ca

inadmisibile.

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E:

Respinge ca inadmisibile recursurile ordinare declarate de către partea vătămată

Tretiatcenco Valeri, reprezentantul părții civilmente responsabile Agenția Servicii

Publice, Ușurelu Alexei și de către avocatul Ionaș Gheorghe în numele inculpatului

Țugui Artur, cu menținerea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din

01 decembrie 2021 în cauza penală în privința lui Ciumac Andrei XXXXX și a lui

Țugui Artur XXXXXXX.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată este semnată la 28 februarie 2023 și pronunțată la 16 martie

2023.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Boico Victor

Țurcan Anatolie

Plămădeală Ghenadie

Mardari Dumitru

29

30