1ra-759/2022 — art. 191 alin. 2 lit. d CP

1ra-759/2022 — art. 191 alin. 2 lit. d CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 1ra-759/2022

1-19180106-01-1ra-19052022

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

12 iulie 2022 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte – Timofti Vladimir

Judecători – Cobzac Elena, Țurcan Anatolie, Plămădeală Ghenadie, Boico Victor

a judecat recursul ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de

Circumscripție Bălți, Pasat Liliana, prin care solicită casarea deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Bălți din 15 februarie 2022, în cauza penală privind-o pe

Ciumac Maria XXXXX, născută la XXXXX, originară și

domiciliată în XXXXX.

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

Asupra recursului ordinar în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal

lărgit al Curții Supreme de Justiție,

A C O N S T A T A T :

Ciumac Maria a fost recunoscută vinovată în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.

191 alin. (2) lit. d) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de amendă în

mărime de 850 u.c. ceia ce constituie 42 500 lei, cu privarea de dreptul de a ocupa

anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate ce ține de gestionarea bunurilor

sau a banilor pe un termen de până la 5 ani.

S-a admis acțiunea civilă înaintată de către partea civilă Șușchevici Nicolae, s-

a încasat din contul inculpatei Ciumac Maria în beneficiul lui Șușchevici Nicolae

suma de 21 540 lei.

S-a soluționat soarta corpului delict.

1.1 Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că, Ciumac Maria,

activând în calitate de asistent parental din cadrul Direcției Asistență Socială și

Protecție a Familiei din orașul Drochia, conform ordinului nr.236 din 30 martie 2017

și a contractului individual de muncă a asistentului parental profesionist din 03

aprilie 2017, fiind persoană material responsabilă de evidența operațiunilor

financiare și a mijloacelor bănești ce parvin în calitate de alocații lunare persoanelor

cu dezabilități, urmărind scopul însușirii ilegale a bunurilor materiale ce aparțin lui

Sușchevici Nicolae, domiciliat în X, folosindu-se de situația de serviciu, în perioada

1

de timp cuprinsă de la 03 noiembrie 2016 până la 04 septembrie 2019, a încasat din

contul bancar nr. X care aparține părții vătămate, mijloace bănești în sumă de 21 540

lei MD, care au fost folosite în scopuri personale, prin ce a cauzat pătimașului o

daună considerabilă.

Astfel prin acțiunile intenționate, Coteț Lilian, a comis infracțiunea prevăzută

de art. 191 alin. (2) lit. d) Cod penal – Delapidarea averii străine, adică însușirea,

dispunerea sau folosirea ilegală a bunurilor altei sau ale altor persoane de către

cel cărui i-au fost încredințate în baza unui titlu și cu un anumit scop ori refuzul de

a le restitui, care a produs daune considerabile, cu folosirea situației de serviciu.

Maria, solicitând casarea integrală a sentinței, pronunțarea unei noi hotărâri, prin

care inculpata să fie achitată din lipsa faptei infracționale, invocând că, nevinovăția

ei este demonstrată prin declarațiile martorilor Rusu Elvira, Rudi Alexandru și Isachi

Ludmila; extragerea banilor se efectuau doar pentru necesitățile părții vătămate și ca

ajutor pentru sora părții vătămate, Șușchevici Cristina; partea vătămată este

influențată de către Soltuz Nicolae.

s-a admis apelul din alte motive decât cele invocate, s-a casat sentința cu pronunțarea

unei hotărâri noi prin care:

În temeiul art. 2 alin. (1) a Legii cu privire la amnistie în legătură cu aniversarea

a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova, nr. 243 din

21.12.2021 – procesul penal în privința lui Ciumac Maria pe art. 191 alin. (2) lit. d)

Cod penal, încetează cu liberarea inculpatei de la pedeapsa penală principală.

S-au menținut dispozițiile sentinței referitor la pedeapsa complimentară, la

acțiunea civilă și corpurile delicte.

3.1 Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că, prima instanță în baza

probelor administrate pe caz corect a concluzionat ca fiind dovedită vinovăția

inculpatei Ciumac Maria în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 191 alin. (2) lit.

d) Cod penal.

În continuare, instanța de apel a menționat că, necătând la faptul, că prima

instanță corect a calificat acțiunile inculpatei, sentința urmează a fi casată cu

emiterea unei noi hotărâri prin care procesul penal de învinuire a lui Ciumac Maria

în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 191 alin. (2) lit. d) Cod penal, urmează a

fi încetat în temeiul art.2 alin. (1) a Legii cu privire la amnistie în legătură cu

aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova, nr.243

din 24.12.2021, or, conform art.2 alin.(1) a Legii cu privire la amnistie în legătură

cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova,

nr.243 din 24.12.2021 procesele penale în privința infracțiunilor săvârșite până la

adoptarea prezentei legi, pentru care Codul penal nr.985/2002 prevede drept

pedeapsă principală maximă o pedeapsă nu mai aspră decât pedeapsa cu închisoare

pe un termen de 7 ani, încetează la faza de urmărire penală sau la cea de judecare a

cauzei, cu excepțiile prevăzute de prezenta lege. Potrivit art.2 alin.(2) Procesul penal

2

în privința infracțiunilor ușoare, mai puțin grave și grave, săvârșite până la adoptarea

prezentei legi de persoane care, la data comiterii infracțiunii, nu atinseseră vârsta de

18 ani, încetează la faza de urmărire penală sau la faza de judecare a cauzei. Potrivit

art.(3) încetarea procesului penal conform alin.(1) și (2) are loc cu acordul scris al

persoanei bănuite, învinuite sau inculpate”.

Pentru infracțiunea prevăzută de art. 191 alin. (2) lit. d) Cod penal, infracțiune,

ce a fost săvârșită de către inculpata Ciumac Maria legislația prevede o pedeapsă

maximă sub formă de închisoare pe un termen de până la 6 ani.

În prevederile Art.1. - (1) din legea sus menționată se indică faptul :,,Prezenta

lege se aplică condiționat și exclusiv persoanelor bănuite, învinuite și inculpate,

precum și persoanelor condamnate, care sunt caracterizate pozitiv pe parcursul

executării pedepsei, al perioadei de probațiune sau al termenului de probă și sunt

evaluate psihologic ca prezentând risc de recidivă mediu sau redus, dacă persoanele

respective cad sub incidența prevederilor art.2-5, 7, 8”.

Astfel, instanța de apel a considerat că în conformitate cu art. 2 alin. (1) a Legii

cu privire la amnistie în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea

independenței Republicii Moldova, nr. 243 din 24.12.2021, procesul penal de

învinuire a lui Ciumac Maria în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 191 alin. (2)

lit. d) Cod penal, urmează a fi încetat.

în Procuratura de Circumscripție Bălți, Pasat Liliana, indicând temeiul pentru recurs

prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, prin care solicită

casarea deciziei, cu remiterea cauzei la rejudecare, invocând:

- decizia atacată cu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția;

- hotărârea judecătorească de aplicare a amnistiei nu constituie temei de

reabilitare a persoanei(art. 285 alin. (2)), 274 pct. 4) pct. 2) Cod de procedură penală,

astfel, pe caz urmând a fi adoptată o hotărâre de condamnare cu liberarea, reducere

ori comutare a pedepselor penale în ordinea art. 389 alin. (4) pct. 2) Cod de

procedură penală;

- instanța de apel corect a concluzionat că inculpata cade sub incidența Legii

nr. 243 din 24 decembrie 2021 privind amnistia, însă incorect a încetat procesul

penal pe art. 191 alin. (2) lit. d) Cod penal, cu liberarea acesteia de răspundere

penală, or, urma să adopte o decizie de condamnare în baza prevederilor art. 389

alin. (4) pct. 2) Cod de procedură penală.

constată că acesta urmează a fi admis din următoarele considerente.

În speță se constată, că recurentul s-a conformat prevederilor art. 422 Cod de

procedură penală și a declarat recursul ordinar în termen.

Conform prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală,

judecând recursul, instanța de recurs este în drept să admită recursul și să dispună

rejudecarea de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi

corectată de către instanța de recurs.

3

Potrivit art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul,

verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de

prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi

prezentate instanței de apel. În vederea soluționării apelului, instanța de apel poate

da o nouă apreciere probelor. Instanța de apel se pronunță asupra tuturor motivelor

invocate în apel.

Chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se pronunțe

prima instanță și care prin apel se transmit instanței de apel sunt: dacă fapta reținută

ori numai imputată s-a săvârșit ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și în ce

împrejurări s-a comis, dacă probele corect au fost apreciate prin prisma cumulului

de probe anexate la dosar în conformitate cu art. 101 Cod de procedură penală.

La chestiuni de drept se referă cele ce țin de faptul: dacă fapta întrunește

elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a

fost individualizată și aplicată just; dacă normele de drept procesual penal au fost

corect aplicate și hotărârea adoptată să conțină răspuns la toate motivele invocate.

În același context, Colegiul penal lărgit menționează, că hotărârile pronunțate

de instanțele ierarhic inferioare trebuie să fie motivate atât în fapt, cât și în drept, în

corespundere cu prevederile legislației în vigoare, pentru a permite instanței ierarhic

superioare de a verifica corespunderea hotărârii pronunțate cu legea. Necesită a se

avea în vedere că nu numai nemotivarea hotărârii, dar și motivarea insuficientă sau

motivarea în termeni generali-vagi, reprezintă motiv de casare. Colegiul penal

constată că aceste prevederi legale deși sunt obligatorii, nu au fost întocmai

respectate la judecarea prezentei cauze în ordine de apel.

Din textul recursului declarat, se atestă că recurentul critică decizia instanței

de apel prin prisma temeiului de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de

procedură penală, sub aspectele că hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția și instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția

instanței.

Verificând legalitatea deciziei atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal lărgit

reține că în speță și-a găsit confirmarea temeiul de recurs prevăzut de art. 427 alin.

(1) pct. 6) Cod de procedură penală, prin prisma faptului că hotărârea atacată nu

cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția.

5.1. Colegiul penal lărgit menționează că la 24 decembrie 2021 a fost adoptată

și la 31 decembrie 2021 a intrat în vigoare Legea nr. 243 privind amnistia în legătură

cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova, în

continuare Legea nr. 243.

Mai mult, Colegiul penal lărgit atestă că amnistia, este actul de clemență al

puterii legiuitoare, care, conform art. 107 Cod penal, are ca efect înlăturarea

răspunderii penale sau a pedepsei fie reducerea pedepsei aplicate sau comutarea

ei.

Colegiul penal lărgit constată că instanța de apel prin decizia adoptată a dispus

că - „În temeiul art. 2 alin. (1) a Legii cu privire la amnistie în legătură cu

4

aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova, nr. 243

din 21.12.2021 – procesul penal în privința lui Ciumac Maria pe art. 191 alin. (2)

lit. d) Cod penal, încetează cu liberarea inculpatei de la pedeapsa penală

principală.” (f.d. 25, 29, vol. II).

Analizând materialele cauzei, Colegiul penal lărgit reține că instanța de apel

la adoptarea deciziei în speță, nu a ținut cont pe deplin de prevederile legii

nominalizate și a Codului de procedură penală, coraportate la circumstanțele cauzei.

În acest sens, Colegiul penal lărgit notează că instanța de apel la adoptarea

soluției în speță nu a ținut cont că, pronunțarea unei sentințe (hotărâri) de încetare a

procesului penal în legătură cu intervenirea amnistiei în temeiul art. 391 alin. (1) pct.

6) Cod de procedură penală, când –„există alte circumstanțe care exclud sau

condiționează pornirea urmăririi penale și tragerea la răspundere penală”, poate

avea loc doar dacă pe parcursul judecării cauzei, în ședința preliminară, se constată

aplicabilitatea Legii nr. 243, iar inculpatul își manifestă acordul privind încetarea

procesului penal în privința sa, în baza acestui temei.

Or, acest fapt, rezultă din contrapunerea și interpretarea prevederilor art. 350

alin. (1) Cod de procedură penală , ce stipulează că: – „Dacă în ședința preliminară

s-au constatat temeiurile prevăzute în art.332, instanța, prin sentință motivată,

încetează procesul penal în cauza respectivă”, precum și a art. 332 alin. (1), (5) Cod

de procedură penală, care prevede că: - „ (1) În cazul în care, pe parcursul judecării

cauzei, se constată vreunul din temeiurile prevăzute în art.275 pct.5)–9), 285

alin.(2), precum și în cazurile prevăzute în art.53-60 din Codul penal, instanța, prin

sentință motivată, încetează procesul penal în cauza respectivă. (5) În cazul

prevăzut la art.275 pct.4), încetarea procesului penal nu se admite fără acordul

inculpatului. În acest caz, procedura continuă în mod obișnuit”, art. 285 alin. (2)

Cod de procedură penală, care stipulează că: „Încetarea urmăririi penale are loc în

cazurile de nereabilitare a persoanei, prevăzute la art.275 pct.4)–9) din prezentul

cod”, și art. 275 pct. 4) Cod de procedură penală, care prevede că: – „Urmărirea

penală nu poate fi pornită, iar dacă a fost pornită, nu poate fi efectuată, și va fi

încetată în cazurile în care a intervenit termenul de prescripție sau amnistia”.

Or, în ipoteza în care în procesul judecării cauzei, după ședința preliminară,

inclusiv la faza judecării apelului, instanța de judecată constată aplicabilitatea Legii

nr. 243, atunci instanța de judecată care examinează cauza, poate pronunța în

privința inculpatului, fie o sentință de achitare conform prevederilor art. 390 Cod de

procedură penală, dacă se constată nevinovăția inculpatului, fie o sentință de

condamnare, conform prevederilor art. 389 alin. (4) pct. 2) Cod de procedură penală,

cu stabilirea pedepsei și liberarea de executarea acesteia în cazul amnistiei

conform art. 107 Cod penal.

Prin urmare, având în vedere argumentele expuse supra, Colegiul penal lărgit

consideră că în speță este incident temeiul de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1)

pct. 6) Cod de procedură penală, în sensul că hotărârea atacată nu cuprinde motivele

pe care se întemeiază soluția.

5

5.2. De asemenea, Colegiul penal lărgit notează, că potrivit prevederilor art.

415 alin. (1) pct. 2) Cod de procedură penală, - ”instanța de apel, judecând cauza în

ordine de apel, admite apelul, casând sentința parțial sau total, inclusiv din oficiu,

în baza art.409 alin.(2), și pronunță o nouă hotărâre, potrivit modului stabilit,

pentru prima instanță”.

Însă, din conținutul deciziei instanței de apel (f.d. 25-26, 29, vol. II), Colegiul

penal lărgit observă că instanța de apel nu a respectat pe deplin prevederile legale

menționate supra și a comis următoarele erori.

Astfel, Colegiul penal lărgit atestă că în dispozitivul deciziei (f.d. 25-26, 29

vol. II), instanța de apel a adoptat soluția de casare a sentinței primei instanțe, prin

următoarea formulare: „Apelul inculpatei Ciumac Maria Mihail, declarat împotriva

sentinței Judecătoriei Drochia sediul Central din 10.07.2021 se admite din alte

motive, decât cele invocate, cu casarea sentinței și pronunțarea unei hotărâri noi

după cum urmează...Dispozițiile sentinței referitor la pedeapsa complimentară, la

acțiunea civilă și corpurile delicte se mențin fără modificări.”

Colegiul penal lărgit reține că din analiza textului dispozitivului menționat,

rezultă că instanța de apel a adoptat o soluție de casare totală a sentinței primei

instanțe, însă, contradictoriu și neclar a mai indicat în dispozitiv că: „Dispozițiile

sentinței referitor la pedeapsa complimentară, la acțiunea civilă și corpurile delicte

se mențin fără modificări”, ce putea fi formulat doar în cazul în care se adopta o

soluție de casare parțială a sentinței primei instanțe.

Prin urmare, Colegiul penal lărgit atestă o expunere neclară a textului

dispozitivului instanței de apel, ce nu corespunde cerințelor din prevederile art. 415

alin. (1) pct. 2) Cod de procedură penală, eroare de drept ce cade sub incidența

temeiului de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, și

afectează corectitudinea acestei decizii, motiv din care aceasta nu poate fi menținută.

5.3. În consecință, Colegiul penal lărgit atestă că instanța de apel a adoptat o

soluție neclară, fără a se expune pe aspectele esențiale menționate supra, lăsându-le

fără o argumentare cuvenită, având în vedere circumstanțele particulare ale cauzei,

prin ce a fost afectată soluția adoptată și astfel, recursul declarat de procuror urmează

a fi admis, iar decizia instanței de apel casată total, cu dispunerea rejudecării cauzei

în instanța de apel.

În acest context, Colegiul penal lărgit indică că potrivit jurisprudenței

constante a CtEDO, expuse în cazurile aplicării art. 6 al Convenției, s-a conchis că

o hotărâre motivată demonstrează că părțile au fost auzite în cadrul procesului penal

(Suominen c. Finlandei (2003) §37, Kuznetsov și alții c. Rusiei (2007) §85).

dispozițiile art. 436 Cod de procedură penală, care prevede procedura de rejudecare

și limitele acesteia, să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate cu

prevederile Legii procesual penale – asupra motivelor esențiale indicate în cererea

de apel și chestiunile esențiale supuse atenției sale, și în măsura competenței sale

asupra motivelor din recursul ordinar declarat, nominalizate în prezenta decizie, să

6

țină cont de toate circumstanțele de fapt și de drept ale cauzei, să elucideze faptele

importante pentru soluționarea justă și promptă a cauzei date, să-și argumenteze clar

concluziile sale în decizia adoptată, și în dependență de circumstanțele constatate,

ținând cont de motivele casării deciziei atacate, să pronunțe o hotărâre legală și

întemeiată, în conformitate cu prevederile art. 417 Cod de procedură penală și

jurisprudența CtEDO.

procedură penală, Colegiul penal lărgit,

D E C I D E :

Admite recursul ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de

Circumscripție Bălți, Pasat Liliana, casează total decizia Colegiului penal al Curții

de Apel Bălți din 15 februarie 2022, în cauza penală privind-o pe Ciumac Maria

XXXXX, cu dispunerea rejudecării cauzei de către Curtea de Apel Bălți, în alt

complet de judecată.

Decizia nu este supusă căilor de atac.

Decizia motivată pronunțată integral la 12 iulie 2022.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Țurcan Anatolie

Cobzac Elena

Plămădeală Ghenadie

Boico Victor

7