1ra-88/23 — art. 192-1 alin. 1, art. 186 alin. 2 lit. d CP

1ra-88/23 — art. 192-1 alin. 1, art. 186 alin. 2 lit. d CP (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 1ra-88/2023

1-19088073-01-1ra-19012023

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

22 februarie 2023 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Cobzac Elena și Plămădeală Ghenadie

a examinat admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către

avocatul Russu Alexandr în numele inculpatului, prin care se solicită casarea deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 05 octombrie 2022, în cauza penală

privindu-l pe

Dănăuță Victor Xxxxx, născut la xxxxx,

originar și domiciliat în Xxxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Asupra recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal al Curții

Supreme de Justiție,

C O N S T A T Ă :

20Xxxxx, Dănăuța Victor a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.

19Xxxxx alin. (1) Cod penal (c/p 2019030473), la 8 (opt) luni închisoare cu

executare în penitenciar de tip semiînchis;

A fost recunoscut Dănăuță Victor vinovat și condamnat în baza art. 186 alin.

(2) lit. d) Cod penal (c/p 2018020493) la 1 (un) an închisoare cu executare în

penitenciar de tip semiînchis.

A fost recunoscut Dănăuță Victor vinovat și condamnat în baza art. 186 alin.

(2) lit. d) Cod penal (c/p 2018090178) la 1 (un) an închisoare cu executare în

penitenciar de tip semiînchis.

A fost recunoscut Dănăuță Victor vinovat și condamnat în baza art. 186 alin.

(2) lit. d) Cod penal (c/p 2019010431) la 1 (un) an închisoare cu executare în

penitenciar de tip semiînchis.

În baza art. 84 alin. (1) Cod penal, lui Dănăuță Victor, prin concurs parțial al

pedepselor aplicate, i s-a stabilit pedeapsă definitivă cu închisoare pe un termen de

3 (trei) ani cu executare în penitenciar de tip semiînchis.

A fost soluționată soarta corpurilor delicte.

1.2. Pentru a pronunța sentința, instanța de fond a constatat că, Dănăuță Victor,

la 29 aprilie 2018, aproximativ în intervalul de timp de la ora 04:00, până la ora

14:00, având intenția sustragerii bunurilor altei persoane, aflându-se în apartamentul

nr. 5, amplasat în casa de locuit de pe str. Xxxxx, mun. Chișinău, prin acces liber,

1

pe ascuns a sustras din portmoneul cet. Iacob Gheorghe, bani și anume 300 (trei sute)

euro, care conform cursului oficial al BNM la 29.04.2018, constituiau echivalentul

a 6042 lei, 50 (cinci zeci) dolari SUA, care conform cursului oficial al BNM la

29.04.2018, constituiau echivalentul a 826,50 lei și 400 lei, adică bani în sumă totală

de 7268,50 lei, cu care a părăsit locul comiterii infracțiunii, cauzându-i părții

vătămate Iacob Gheorghe Anatol o daună materială considerabilă.

Tot el, în dimineața zilei de 13 august 2018, aflându-se în casa cet. Șontea

Daniela, situată în s. Cuhnești r. Glodeni, a găsit cheile de la automobilul de model

„Xxxxx” cu numărul de înmatriculare XXXXX ce aparține în posesie personală

ultimei, după care a urcat la volanul automobilul dat și împreună cu Șontea Silvestru

s-au deplasat în or. Glodeni și mun. Bălți, iar în jurul orei 15.00 s-au întors la

domiciliul Șontea Daniela, unde el a parcat automobilul pe stradă în fața gospodăriei

si urmărind scopul sustragerii bunurilor altei persoane, profitând de faptul că Șontea

Silvestru a intrat în casă și nu este observat de nimeni, tainic a sustras automobilul

de model „Xxxxx” cu numărul de înmatriculare XXXXX, precum 400 MDL ce se

aflau în salon, pe pare i-a însușit și a părăsit locul infracțiunii, prin ce a cauzat părții

vătămate o daună materiala considerabilă în sumă totală de 60007 lei.

Tot el, acționând intenționat și înțelegând caracterul prejudiciabil al acțiunilor

sale, urmărind scopul sustragerii bunurilor altei persoane, la 07 martie 2019,

aproximativ ora 07:50, în timp ce locuia temporar la domiciliul lui Moruz Ion și

anume în apartamentul nr. Xxxxx din str. Xxxxx mun. Chișinău, folosindu-se de

faptul că nu este observat de nimeni, a sustras pe ascuns din cutia de la telefonul

mobil, ce se afla în pe dulapul din apartamentul respectiv, bunuri ce aparțin pârții

vătămate, și anume trei lănțișoare din aur a câte 2000 lei fiecare, două brățări din aur

a câte 3000 lei fiecare, o pereche de cercei din aur pentru copii, la preț de 1500 lei și

din buzunarul scurtei mijloace bănești în numerar în sumă totală de 180 lei, după

care cu bunurile sustrase a plecat din apartament într-o direcție necunoscută. Astfel,

victimei i-a fost cauzat un prejudiciu material considerabil în sumă totală de 13680

lei.

Tot el, la Xxxxx martie 2019, aproximativ la ora 04:00, având intenția răpirii

mijlocului de transport, fără scop de însușire, dându-și seama de caracterul

prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările și dorind în mod conștient

survenirea lor, aflându-se în ap. Xxxxx de pe str. Xxxxx 9A, mun. Chișinău, a sustras

cheile automobilului de model „Xxxxx” cu n/î XXXXX.

Continuându-și acțiunile infracționale a răpit mijlocul de transport de model

„Xxxxx” cu n/î XXXXX, de culoare roșie, la preț de 1600 euro, care conform

cursului oficial al BNM constituie 31 205, Xxxxx lei, ce aparține cet. Melega Andrei.

Ulterior, deplasându-se cu mijlocul de transport răpit, l-a abandonat în extravilanul

or. Florești.

în interesele inculpatului Dănăuța Victor, solicitând admiterea apelului, casarea

parțială a sentinței cu rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri cu aplicarea

unei pedepse definitive prin prisma art. 84 Cod penal, închisoare pe un termen de 2

ani (în loc de 3 (trei) ani stabilită de prima instanță), iar în temeiul art. 90 Cod penal

2

de a dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei stabilite inculpatului pe

un termen de 5 ani.

2.1 În motivarea cerințelor sale a invocat că:

- inculpatul la faza înaintării bănuirii cât și a învinuirii si-a recunoscut vina în

infracțiunile incriminate, indicând că se căiește de cele comise fapt ce denotă că

acesta din start a conștientizat gravitatea faptelor comise și totodată a mers la

conlucrarea cu organul de urmărire penală;

- inculpatul dispune de un șir enorm de circumstanțe atenuante ce sunt

valorificate în favoarea acestuia, care reflectă prin sine periculozitatea redusă

acestuia, prin raportare cu fapta comisă. Prin urmare conform art. 76 Cod penal a

indicat prezența următoarelor circumstanțe atenuante și anume are un loc de trai

permanent, a mers la conlucrarea organului de urmărire penală, infracțiune face parte

din categoria mai puțin grave, a recunoscut faptul comiterii infracțiunii, sa căit de

cele comise, a contribuit activ la descoperirea infracțiunii, la evidența medicului

narcolog nu se află. Susține că toate aceste circumstanțe atenuante denotă expres

faptul că inculpatul a conștientizat acțiunile sale, iar reeducarea acestuia este pasibilă

cu aplicarea unei pedepse minimale prevăzute de normele încriminate,

- deși inculpatului urmează a fi stabilită o pedeapsă de 2 ani închisoare,

executarea eventualei pedepse nefiind rațională, motiv pentru care potrivit art. 89

alin.(2) lit. a) și art. 90 alin. (1), (2) Cod penal solicită a fi dispusă suspendarea

executării pedepsei cu închisoarea, deoarece infracțiunile comise de către ultimul se

califică ca fiind mai puțin grave, aspect ce denotă periculozitatea redusă a acestuia.

2022 a fost respins, ca nefundat, apelul declarat de către avocatul Russu Alexandr în

numele inculpatului Dănăuță Victor cu menținerea sentinței atacate.

3.1. În motivarea soluției adoptate instanța de apel, vverificând probele și

analizând ansamblul de probe din cauza penală, prin prisma prevederilor art.101 Cod

de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, veridicității și

coroborării lor, a constatat că, în acțiunile lui Dănăuță Victor sunt prezente semnele

constitutive ale infracțiunii prevăzute de art.186 alin.(2) lit. d), art. 186 alin.(2) lit.d),

art. 186 alin.(2) lit. d), și art. 19 Xxxxx alin.(1) Cod penal.

Instanța de apel a reținut că, instanța de fond a stabilit în mod corect situația de

fapt și de drept, vinovăția inculpatului Dănăuța Victor, care a fost dovedită cu

certitudine și fără echivoc, apreciind faptele săvârșite de acesta, iar încadrarea

juridică făcută de către instanța de fond corespunde circumstanțelor de fapt a cauzei

și materialului probator administrat. Cercetarea judecătorească s-a efectuat cu

respectarea dispozițiilor procesual-penale privind administrarea probelor.

Vina inculpatului în comiterea infracțiunii incriminate este dovedită prin

probele administrate în cadrul urmăririi penale și cercetate în instanța de fond,

verificate prin citire în apel și anume prin: - declarațiile părții vătămate Iacob

Gheorghe; - procesul - verbal de cercetare la fața locului din 29.04.2018 prin care a

fost cercetat locul comiterii infracțiunii (f.d. 23); - declarațiile părții vătămate Șontea

Daniela; declarațiile martorilor Șontea Silivestru; Agachi Gheorghii; Moga Nicolae;

Burduja Serghei; - procesul-verbal din 13.08.2018 de consemnare a plângerii orale

3

ale lui Șontea Daniela (Vol. I, f.d. 4); - plângerea cet. Șontea Daniela din 13.08.2018

(Vol. I, f.d. 5); - extras de pe Site-ul „curs-md”, conform căruia la data de 13.08.2018

suma de 3100 euro a constituit suma de 58607,36 lei. (Vol. I, f.d. 14); - proces-verbal

din 04.02.2019 de cercetare la fața locului și proces verbal de ridicare de la

domiciliul cet. Burduja Serghei a automobilului de model „Xxxxx (Vol. I, f.d.

180,192); - proces-verbal din 13.02.2019 de examinare a actelor ridicate din

automobilul de model „Xxxxx” (Vol.I, f.d.Xxxxx1); - proces-verbal din 13.02.2019

de examinare a automobilului de model „Xxxxx”, potrivit căruia în salon au fost

depistate mai multe acte pe numele lui Șontea Daniela (vol. I, f.d. Xxxxx8); -

declarațiile martorului Boișteanu Octavian; - procesul-verbal de recunoaștere a

persoanei după fotografie din 13.04.2019, prin care partea vătămată, Moruz Ion a

recunoscut în comiterea furtului și anume pe cet. Dănăuță Victor (f.d. 29); - procesul-

verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie din 15.04.2019, prin care

martorul, Brașoveanu Lilia l-a recunoscut pe cet. Dănăută Victor (f.d. 87); -

procesul-verbal din 15.04.2019 de ridicare de la cet. Moruz Ion a unei cutii destinată

pentru păstrarea telefonului mobil (f.d. 31-33); - procesul-verbal de examinare a

obiectului din 15.04.2019 (f.d. 34); - proces-verbal din 16.05.2019 de confruntare,

între partea vătămată, cet. Moruz Ion si învinuitul, cet. Dănăută Victor (f.d. 95); -

declarațiile martorului Cibotari Andrei; - proces-verbal de ridicare din 25.03.2019,

a automobilului de model „Xxxxx” de culoare roșie și a pașaportului tehnic al

automobilului menționat supra (f.d. 23); - proces-verbal de examinare din

25.03.2019, a automobilului de model „Xxxxx” care dispune de mai multe

deteriorări vizibile (f.d. 25).

Apreciind probele pe cauza penală din punct de vedere al pertinenței,

concludenții, utilității și veridicității lor, iar toate în ansamblu din punct de vedere al

coroborării lor, verificând concomitent argumentele din rechizitoriu în raport cu

probele cercetate în cadrul ședinței de judecată, instanța de apel a constatat că,

instanța de fond a stabilit corect situația de fapt, dând faptelor reținute în sarcina

inculpatului Dănăuța Victor încadrarea juridică corespunzătoare, și anume comiterea

de către inculpat a infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (2) lit. d) Cod penal - (

episodul cu Iacob Gheorghe) , art. 186 alin (2) lit.d) Cod penal - ( episodul cu Șontea

Daniela), art. 186 alin.(2) lit. d) Cod penal - (episodul cu Moruz Ion), conform

semnelor constitutive ale infracțiunii: furtul, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor

altei persoane cu cauzarea de daune în proporții considerabile, precum și infracțiunea

prevăzută de art. 19Xxxxx alin. (1) Cod penal (pe episodul cu răpirea mijlocului de

transport „Volkswaghen Vento”) conform semnelor constitutive ale infracțiunii:

răpirea mijlocului de transport fără scop de însușire.

La stabilirea pedepsei și mărimea acesteia instanța de apel a constatat că, prima

instanța la individualizarea și stabilirea categoriei și termenului pedepsei

inculpatului, în măsura deplină a ținut cont de prevederile art., art. 7, 61, 75 Cod

penal și anume de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana

inculpatului, de circumstanțele cauzei care atenuează și agravează răspunderea

vinovatului, de condițiile de viață ale familiei acestuia precum și de scopul pedepsei

aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului.

4

Contrar alegațiilor părții apărării din cerere de apel, instanța de apel a ajuns la

concluzia că, instanța de fond, la stabilirea pedepsei, corect a ținut cont că, Dănăuță

Victor, a comis mai multe infracțiuni care fac parte din categoria celor mai puțin

grave, de persoana inculpatului care a recunoscut vinovăția, nu a reparat prejudiciul

părților vătămate, la evidența medicului psihiatru nu se află, nici la evidența

medicului narcolog nu se află, anterior a fost judecat la pedepse penale neprivative

de libertate, însă a comis noi infracțiuni, ce denotă că inculpatul nu a făcut concluzii

pozitive pentru sine, iar pedepsele penale aplicate anterior nu și-au atins scopul

pedepsei penale, inculpatul continuând comportamentul antisocial prin săvârșirea de

noi infracțiuni comise cu scop de cupiditate.

La caz, instanța de apel a menționat că, nu pot fi reținute argumentele apărării

privind aplicarea unei pedepse mai blânde, or, sentința este una legală și întemeiată

din motivele menționate supra.

Prin urmare, instanța de apel a respins alegațiile avocatului în interesele

inculpatului, precum că, deși au fost un șir de circumstanțe atenuante totuși acestuia

i-a fost aplicată o pedeapsă prea aspră solicitând să-i fie stabilită pedeapsa cu

suspendarea condiționată a executării pedepsei-penale de către inculpatul Dănăuță

Victor, or, instanța de apel a reținut că, chiar dacă ultimul a recunoscut vinovăția, s-

a căit sincer de cele comise, a conlucrat cu organul de urmărire penală, reeducarea

și corectarea inculpatului va fi posibilă anume prin executarea pedepsei cu

închisoare și executarea reală a ei, ori datele despre persoana inculpatului în mod

cert au demonstrat că acesta nu poate fi corectat fără a fi izolat de societate, deoarece

numărul și frecvența infracțiunilor comise au dovedit cert că, inculpatul sustrage

bunurile materiale ale altor persoane în scop de cupiditate, care a devenit

îndeletnicire a inculpatului în vederea întreținerii sale materiale în societate.

Instanța de apel a reținut că, la stabilirea pedepsei instanța de fond corect a ținut

cont de faptul că inculpatul anterior a mai comis infracțiuni și a fost condamnat,

careva concluzii pozitive nu și-a făcut și a săvârșit din nou trei episoade de furt într-

o perioadă restrânsă de timp.

Instanța de apel consideră că în speță, instanța de fond la stabilirea pedepsei a

respectat cerințele de motivare referitor la procedura de executare a pedepsei de

către inculpat, precum și a luat în considerație atitudinea acestuia față de

consecințele survenite, ținând cont de faptul că inculpatul anterior a mai comis

infracțiuni similare, însă fiind pedepsit cu suspendarea condiționată a executării

pedepsei, apoi cu amenda penală, nu a conștientizat cele săvârșite și a comis

infracțiuni noi, astfel, fiind predispus în continuare de săvârșirea altor infracțiuni, iar

acestea circumstanțe ale cauzei penale denotă cert la necesitatea aplicării

inculpatului pedepsei privative de libertate.

Cât privește cererea inculpatului Dănăuță Victor privind aplicarea în privința

lui a Legii cu privire la amnistie, instanța de apel a reținut că, această cerere este

nefondată și urmează a fi va respinsă, ori potrivit datelor despre persoana

inculpatului, acesta face parte din categoria persoanelor, pentru care conform art.6

din Legea nr.243 din 24.12.20Xxxxx au fost prevăzute interdicții la aplicarea legii

privind amnistia.

5

În acest punct de analiză, instanța de apel a precizat că, inculpatul nu poate

beneficia de exigențele actului de amnistie și nu poate fi liberat de pedeapsa penală

în prezenta pricină, or, anterior au fost încetate cauzele de trei ori pe motivul

împăcării părților, prohibiție impusă expres de legiuitor.

Prin urmare, instanța de apel a constatat că, la cazul dedus judecății inculpatul

Dănăuță Victor cade sub incidența restricțiilor formulate în art. 6 din Legea nr. 243

și în privința lui nu poate fi aplicat actul de amnistie respectiv.

Alexandr în numele inculpatului care invocând temeiurile prevăzute la art. 427

alin.(1) pct. 4),6),10),12) Cod procedură penală, solicită admiterea recursului,

casarea deciziei și pronunțarea unei noi hotărâri prin care sa fie dispusă aplicarea în

privința cet. Dănăuță Victor a unei pedepsei mai blânde.

4.1 În motivarea recursului se indică că:

- instanța de apel neîntemeiat a respins solicitarea apărăii, de a-i fi aplicată

inculpatului o pedeapsă mai blândă cu aplicarea prevederilor art.90 Cod penal

deoarece în privința cet. Dănăuță există un șir - de circumstanțele atenuante ce sunt

valorificate în favoarea acestuia, prin care se reflectă periculozitatea-redusă a

acestuia, are un loc de trai permanent pe teritoriul RM, a mers la conlucrarea

organului de urmărire-penala, infracțiunea face parte din categoria mai puțin gravă,

a recunoscut faptul comiterii infracțiunii, s-a căit de cele comise, a contribuit activ

la descoperirea infracțiunii, nu se află la evidența medicului narcolog;

- toate acestea circumstanțele atenuante, de fapt, denotă expres faptul că

inculpatul a conștientizat acțiunile sale, iar corectarea și reeducare acestuia este

posibilă cu aplicarea unei pedepse minimale, prevăzută de normele incriminate, în

coroborare cu reducerea pedepsei prin aplicarea art.3641 Cod procedură penală;

- deși, inculpatului urmează a-i fi stabilită o pedeapsă de 2 ani închisoare,

executarea eventualei pedepse stabilite inculpatului, nu este rațională de a fi

executată, motiv pentru care potrivit art.89 alin.(2) lit. a) și 90 alin.(1), (2) Cod penal,

urmează a fi suspendat condiționat executarea pedepsei cu închisoarea,

- este necesar de a aplica în privința cet. Dănăuța amnistia, or, acesta a săvârșit

infracțiuni mai puțin grave.

inculpatului în conformitate cu prevederile art. 431 alin.(1) pct.11 Cod procedură

penală, procurorul a depus referință, care a pledat pentru inadmisibilitatea acestuia

invocând că, instanța de apel just a ajuns la concluzia menținerii sentinței de

condamnare a lui Dănăuță Victor la pedeapsa definită sub formă de 3 ani închisoare.

Or, această soluție a fost reținută în strictă conformitate cu prevederile art. 7,61,75-

77 Cod penal.

Acuzarea a invocat că, instanța de apel just a constatat cp la caz inculpatul

Dănăuță Victor cade sub incidența restricțiilor prevăzute de art. 6 alin. (1) lit. h) al

Legii nr. 243 privind amnistia. Or, în privința acestuia anterior de trei ori a fost

înlăturată răspunderea penală, în temeiul art. 109 Cod penal.

materialului din dosar și a motivelor invocate, ținând cont de opinia procurorului

6

expusă în referință, care a solicitat declararea recursului ca inadmisibil, Colegiul

penal concluzionează că acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele

considerente.

În speță se constată, că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat

recurs ordinar în termen în conformitate cu art.422 Cod de procedură penală.

Conform art. 424 alin.(2) Cod de procedură penală, instanța de recurs ordinar

examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute de art. 427 Cod de

procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate și argumentate de

recurent.

Potrivit art. 427 alin.(1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel

pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond

și de apel doar în cazurile stipulate în textul normei vizate.

Recurentul în recursul ordinar declarat, indică temeiuri de casare a hotărârii

instanței de apel, prevederile art. 427 alin.(1) pct.4),6),10) și 12) Cod de procedură

penală.

Din conținutul recursului declarat, Colegiul penal atestă că, deși recurentul a

indicat temeiurile de casare a deciziei instanței de apel prevăzute la pct. 4), 6), 12)

alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, pentru declararea recursului, din

conținutul argumentelor formulate se atestă că recursul nu a fost motivat sub aceste

aspecte, iar criticile aduse se subscriu temeiului de casare prevăzut la pct. 10) alin.

(1) al normei precitate, potrivit cărora hotărârile instanței de apel pot fi supuse

recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, în

cazul când s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale.

Analizând decizia contestată, în raport cu temeiul invocat de recurent prin

prisma prevederilor pct. 10 alin.(1) art. 427 Code de procedură penală, Colegiul

penal constată lipsa cărorva temeiuri de casare, deoarece instanța de apel just a

respins apelul declarat de apărare în partea individualizării pedepsei stabilite

inculpatului Dănăuță Victor și a motivat întemeiat soluția adoptată, acordând deplină

eficiență prevederilor art. 7, 61, 75-78 Cod penal, la soluționarea chestiunii cu privire

la individualizarea executării pedepsei inculpatului, stabilite conform sancțiunii

articolului imputat acestuia.

Colegiul penal în raport cu motivele invocate în recurs, care sunt declarative,

constată că, o astfel de eroare nu și-a găsit confirmarea la examinarea recursului

declarat în acest sens, lipsind temeiuri de implicare a instanței de recurs în sensul

casării hotărârii contestate întrucât în mod just instanța de apel a menținut sentința,

prin care i-a fost aplicată inculpatului pedeapsa sub formă de închisoare, cu

executarea reală a acesteia, motivând corespunzător temeiurile neaplicării unei

pedepsei mai blânde. Mai mult ca atât, argumentele din recursul declarat, au

constituit obiect al examinării la judecarea cauzei în instanța de apel, asupra cărora

instanța de apel s-a expus argumentat în hotărârea pronunțată, pe care Colegiul penal

le însușește, ce este conform practicii CEDO, hotărârea Albert vs România din

16.02.2010.

În prezența circumstanțelor cauzei și anume că, inculpatul a recunoscut vina,

gravitatea infracțiunilor comise care se atribuie la categoria celor mai puțin grave,

7

nu a recuperat prejudiciul cauzat prin infracțiune părților vătămate, de personalitatea

inculpatului care la evidența medicului psihiatru și a medicului narcolog nu se află,

anterior a fost condamnat la pedepse neprivative de libertate, ce denotă faptul că

inculpatul nu a făcut concluzii pozitive pentru sine și a comis alte infracțiuni, iar

pedepsele aplicate anterior nu și-au atins scopul, inculpatul activitatea sa

infracțională cu scop de cupiditate, Colegiul penal reține legală concluzia instanței

de apel referitor la executarea reală a pedepsei închisorii, deoarece pedeapsa

stabilită, este proporțională faptelor comise de către inculpat, circumstanțelor cauzei

și personalității acestuia.

Instanța de recurs precizează că, față de natura și gravitatea faptelor comise, a

circumstanțelor reale privind săvârșirea acestora și a celor personale ale inculpatului,

pedeapsa definitivă de 3 ani închisoare, cu executarea ei reală, este aptă să conducă

la realizarea scopurilor sancțiunii, contribuind la corijarea și reeducarea inculpatului,

la formarea unei atitudini pozitive a acestuia față de faptele comise.

Mai mult, Colegiul penal conchide că, la stabilirea pedepsei cu închisoarea,

instanța de apel și-a motivat soluția adoptată indicând din care motive a ajuns la

concluzia că corijarea și reeducarea inculpatului Dănăuță Victor pentru faptele

comise este posibilă doar cu aplicarea pedepsei închisorii reale, astfel că instanța de

apel și-a motivat soluția referitor la iraționalitatea numirii pedepsei inculpatului non

privative de libertate motiv din care se respinge argumentul recurentului precum că,

„instanța de apel neîntemeiat a respins solicitarea apărăii, de a-i fi aplicată

inculpatului o pedeapsă mai blândă cu aplicarea prevederilor art.90 Cod penal

deoarece în privința cet. Dănăuță există un șir - de circumstanțele atenuante ce sunt

valorificate în favoarea acestuia”. Or, instanța de apel a reținut că, chiar dacă

inculpatul a recunoscut vinovăția, s-a căit sincer de cele comise, a conlucrat cu

organul de urmărire penală, reeducarea și corectarea inculpatului va fi posibilă

anume prin executarea pedepsei cu închisoare și executarea reală a ei, ori datele

despre persoana inculpatului în mod cert au demonstrat că acesta nu poate fi corectat

fără a fi izolat de societate, deoarece numărul și frecvența infracțiunilor comise au

dovedit cert că, inculpatul sustrage bunurile materiale ale altor persoane în scop de

cupiditate, care a devenit îndeletnicire a inculpatului în vederea întreținerii sale

materiale în societate.

Urmează a fi respins și argumentul apărării precum că, „circumstanțele

atenuante, denotă faptul că inculpatul a conștientizat acțiunile sale, iar corectarea

și reeducare acestuia este posibilă cu aplicarea unei pedepse minimale, prevăzută

de normele incriminate, în coroborare cu reducerea pedepsei prin aplicarea

art.3641 Cod procedură penală” deoarece instanța de apel în partea individualizării

pedepsei stabilite inculpatului Dănăuță Victor și-a motivat soluția adoptată,

acordând deplină eficiență prevederilor art. 7, 61, 75-78 Cod penal, cu referire la

aplicarea prevederilor art. art.3641 Cod procedură penală în privința inculpatului

Colegiul menționează că, cauza a fost examinată în procedură generală astfel,

ultimul nu poate beneficia de reducerea cu 1/3 a limitelor pedepsei prevăzute de lege

în cazul pedepsei cu închisoare.

8

Totodată Colegiul atestă, că autorul recursului critică soluția instanței de apel,

în partea modului de executare a pedepsei stabilite, mai exact nu este de acord cu

aplicarea pedepsei reale cu închisoare, solicitând aplicarea în privința inculpatului a

prevederilor art. 90 Cod penal.

Ținând cont de prevederile art. 90 Cod penal, Colegiul penal reține ca

întemeiate constatările instanței de apel și anume că, în prezenta cauză, nu s-au

stabilit careva circumstanțe ce ar justifica suspendarea condiționată a executării

pedepsei cu închisoare în privința inculpatului, reieșind din faptul că, inculpatul

anterior a fost condamnat pentru infracțiuni similare, la pedeapsa cu suspendarea

condiționată a executării pedepsei, apoi cu amenda penală, nu a conștientizat cele

săvârșite și a comis infracțiuni noi, astfel, fiind predispus în continuare de săvârșirea

altor infracțiuni, iar aceste circumstanțe ale cauzei penale denotă cert la necesitatea

aplicării inculpatului pedepsei privative de libertate, astfel nefiind stabilit faptul că,

inculpatul a conștientizat pericolul social al faptei comise și care este atitudinea

dânsului față de cele comise.

Totodată, Colegiul Penal notează că, aplicarea prevederilor art. 90 Cod Penal

nu reprezintă o categorie aparte de pedeapsă, ci o măsură oferită persoanei prin lege

de a demonstra că infracțiunea comisă de ea este un incident în viața acesteia.

Analizând condițiile în care poate fi acordată suspendarea executării pedepsei

rezultă că aceasta nu este un drept al inculpatului, ci o facilitate a instanței de

judecată, care este liberă să aprecieze dacă este cazul să o acorde.

În această ordine de idei, reieșind din scopul pedepsei penale - restabilirea

echității sociale, corectarea inculpatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi

infracțiuni, atât din partea condamnatului, cât și a altor persoane, dispunerea în

privința acestuia a suspendării condiționate a pedepsei, poate doar să încurajeze

comiterea pe viitor de către inculpat și alte persoane a altor infracțiuni.

Urmează a fi respinsă și solicitarea apărării precum că, „este necesar de a

aplica în privința cet. Dănăuța amnistia, or, acesta a săvârșit infracțiuni mai puțin

grave”. La acesta aspect Colegiul penal constată că, nu și-a găsit confirmarea la

examinarea recursului declarat, or, la caz, instanța de apel întemeiat a constatat că,

inculpatul Dănăuță Victor cade sub incidența restricțiilor formulate în art. 6 lit. h)

din Legea nr. 243 și în privința lui nu poate fi aplicat actul de amnistie respectiv.

Prin urmare, Colegiul conchide că, decizia instanței de apel în partea

individualizării pedepsei lui Dănăuță Victor cuprinde motivele pe care se întemeiază

soluția, pedeapsa fiind individualizată conform prevederilor legale ce reglementează

acest aspect, iar argumentele pe care instanța de apel le-a expus în partea descriptivă

a deciziei, echivalează cu o motivare conformă rigorilor și exigențelor din art. 6

CoEDO.

Față de cele ce preced, Colegiul penal atestă că instanța de apel la judecarea

cauzei în ordine de apel nu a comis erori de drept, care ar impune casarea deciziei

adoptate, recursul ordinar declarat de avocatul Russu Alexandr în numele

inculpatului, fiind vădit neîntemeiat, fapt ce condiționează soluția inadmisibilității

acestuia.

9

penală, Colegiul penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Russu Alexandr

în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 05 octombrie 2022, în cauza penală privindu-l pe Dănăuță Victor

Xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 06 martie 2023.

Președinte Timofti Vladimir

Judecătorii Cobzac Elena

Plămădeală Ghenadie

10