1ra-1097/2022 — art. 327 alin. 1 CP

1ra-1097/2022 — art. 327 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 1ra-1097/2022

1-20000525-01-1RA-25072022

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

DECIZIE

23 ianuarie 2023 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit în următoarea componență:

Președinte – Diaconu Iurie,

Judecători – Guzun Ion, Catan Liliana, Boico Victor și Cobzac Elena,

a judecat în ședință, fără citarea părților, recursul ordinar declarat de către

procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău Plîngău Alexandru, prin care

solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 14 februarie 2022,

în cauza penală în privința lui

Grițcan Vladislav Xxxxx, xxxxx.

Termenul examinării cauzei:

Instanța de fond: 02.01.2020 – 20.01.2021;

Instanța de apel: 18.02.2021 – 14.02.2022;

Instanța de recurs: 25.07.2022 – 23.01.2023.

A C O N S T A T A T :

Vladislav a fost achitat de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 327

alin. (1) Cod penal, din motiv că fapta acestuia nu întrunește elementele infracțiunii.

urmărire penală Grițcan Vladislav, este învinuit de faptul că la 24 octombrie 2017, fiind

angajat în calitate de șef al Sectorului de Poliție nr. 5 (Copanca) al Inspectoratului de

Poliție Căușeni, adică fiind o persoană publică în sensul stipulat în art. 123 alin. (2) Cod

penal, fiind în exercitarea atribuțiilor de serviciu, împreună cu ofițerul de investigații al

biroului Crime Grave al Secției Investigații a Inspectoratului de poliție Căușeni, i-au

escortat pe Semion Dogari și Valeriu Corcan, domiciliați în s. Talmaza, r-nul Ștefan Vodă,

la Inspectoratul de poliție Căușeni, pentru a fi audiați în cauza penală nr. xxxx, pornită

la 24.10.2017, în baza elementelor infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) și art. 151

alin. (2) lit. d) Cod penal, pe faptul maltratării cet. Cebotari Serghei.

În continuare, aflându-se în incinta Inspectoratului de poliție Căușeni, având

scopul de a-l exonera de răspundere penală pe cet. Nicolae Sîrghi, ca urmare, urmând a

fi lezate drepturile părții vătămate Serghei Cebotari privind recuperarea prejudiciului

cauzat prin acțiunile infracționale ale cet. Nicolae Sîrghi, în sumă de 25 000 lei (prejudiciu

încasat prin sentința Judecătoriei Căușeni din 22 mai 2018, la inculpatul Nicolai Sîrghi în

benificiul părții vătămate Serghei Cebotari), acționând intenționat cu folosirea situației

de serviciu, i-a determinat pe Semion Dogari și Valeriu Corcan, ca în cadrul audierilor

1

pe cauza penală nr. xxxx, să declare precum că cet. Nicolai Sîrghi nu a fost implicat în

maltratarea lui Serghei Cebotari, iar dacă vor declara astfel, nu vor fi reținuți și se vor

afla la libertate.

Astfel, în urma acțiunilor ilegale ale polițistului Vladislav Grițcan, fiind

influiențați, Semion Dogari și Valeriu Corcan, în cadrul audierilor în calitate de bănuiți,

au declarat ofițerului de urmărire penală, precum că Nicolai Sîrghi nu a participat la

maltratarea lui Serghei Cebotari, iar în rezultat Nicolai Sîrghi a fost audiat în calitate de

martor. Ulterior, Nicolai Sîrghi, a fost pus sub învinuire de comiterea infracțiunilor

prevăzute de art. 287 alin. (3) și art. 151 alin. (1) Cod penal, pe faptul maltratării lui

Serghei Cebotari, iar apoi prin sentința Judecătoriei Căușeni din 22 mai 2018 a fost

condamnat pentru fapta încriminată.

În rezultaul acțiunilor ilegale ale polițistului Vladislav Grițcan, au fost cauzate

daune în proporții considerabile intereselor publice, prin faptul exonerării unui infractor

de la răspundere penală și au fost încălcate drepturile și interesele ocrotite de lege a părții

vătămate Serghei Cebotari și cauzat un prejudiciu material considerabil în sumă de 25

000 lei.

Astfel, Grițcan Vladislav, este învinuit de faptul că a comis infracțiunea

prevăzută de art. 327 alin. (1) Cod penal, adică folosirea intenționată de către o persoană

publică a situației de serviciu, dacă aceasta a cauzat daune în proporții considerabile drepturilor

și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice.

Procuratura r-nului Căușeni, Sorocean Alexandru, care a solicitat admiterea apelului,

casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima

instanță prin care Grițcan Vladislav să fie recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 327 alin. (1) Cod penal, cu stabilirea unei pedepse sub formă de amendă

în mărime de 1 000 u.c. ( 50 000 lei ), cu privarea de dreptul de a ocupa funcții în cadrul

organelor MAI pe un termen de 3 ani.

3.1. În motivarea apelului a menționat că potrivit declarațiilor lui Corcan Valeriu

și Dogari Semion, la data de 24 octombrie 2017 au fost escortați la IP Căușeni de către

polițistul Grițcan Vladislav și încă un polițist, pentru a fi audiați în cauza penală pe faptul

maltratării cet. Cebotari Serghei. Când au ajuns la IP Căușeni, Sîrghi Nicolai era deja

prezent. Dogari Simion și Sîrghi Nicolai au fost duși de către Grițcan Vladislav într-un

birou al IP Căușeni, unde le-a cerut ca să declare ofițerului de urmărire penală tot ce

cunosc, însă de Sîrghi Nicolai să nu comunice că a participat și el la maltratarea lui

Serghei Cebotari.

Ulterior, au fost escortați de către Vladislav Grițcan în biroul ofițerului de

urmărire penală, unde fiind audiați, despre Sîrghi Nicolai nu au comunicat nimic,

deoarece Grițcan Vl. le-a spus să comunice că nu a fost prezent. Aceștia au comunicat că

l-au maltratat pe Serghei Cebotari doar ei, iar Nicolai Sîrghi nu a făcut nimic. Ulterior,

au dat declarații și au recunoscut că la bătaie a participat și Sîrghi Nicolae. Inițial au dat

declarații că nu a fost Sîrghi, deoarece au fost duși de Grițcan Vl. într-un biroul la IP

Căușeni, Nicolai Sîrghi a fost scos din birou, iar Grițcan Vladislav le-a comunicat că dacă

o să comunice că Sîrghi N. nu a participat la altercație o să fie totul bine și vor pleca acasă.

Peste o lună a comunicat că la altercație a participat și Sîrghi N., deoarece au fost reținuți,

2

fiind aplicată măsura preventivă - arestul, iar Sîrghi N. se afla la libertate, pe când în

realitate acesta tot a participat la maltratarea lui Serghei Cebotari. În acel birou, cu

Vladislav Grițcan au stat aproximativ 5 minute după care i-au dus sus, la etajul doi, la

ofițerul de urmărire penală. Nu au comunicat ofițerului de urmărire penală că au fost

influențați să comunice că Sîrghi N. nu a participat la maltratare.

Faptul că Corcan Valeriu și Dogari Semion, au fost escortați în biroul ofițerului

de urmărire penală anume de către Vladislav Grițcan, a fost dovedit în instanța de

judecată și prin declarațiile martorului Diana Țurcan.

În procesul-verbal de confruntare din 21.09.2019, între bănuitul Grițcan Vladislav

și martorul Valeriu Corcan, unde ultimul a menționat că Vladislav Grițcan este unul din

cei doi polițiști care la data de 24.10.2017 i-au escortat pe dânsul și pe Semion Dogari la

IP Căușeni și a spus că anume Vladislav Grițcan este polițistul care le-a spus că el

împreună cu Dogari Semion trebuie să spună în cadrul audierilor precum că la

maltratarea lui Serghei Cebotari, cet. Sîrghi Nicolai nu a participat.

Astfel, reieșind din cele sus menționate, prin sentința din 20 ianuarie 2020,

pronunțată de către Judecătoria Căușeni, ilegal a fost achitat inculpatul Vladislav

Grițcan.

a fost respins, ca nefondat, apelul procurorului, cu menținerea sentinței.

4.1. În motivarea soluției pronunțate instanța de apel a reținut că, la pronunțarea

sentinței, instanța de judecată corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept și just a

trasajuns la concluzia că inculpatul Grițcan Vladislav urmează a fi achitat de săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 327 alin. (1) Cod penal, pe motivul că fapta acestuia nu

întrunește elementele infracțiunii.

Aceste împrejurări au fost constatate din totalitatea de probe acumulate la cauza

penală, fiind corect apreciate, respectându-se prevederile art. 101 Cod de procedură

penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității, iar toate

probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor.

Astfel, nici una din probele acumulate la urmărirea penală și cercetate în ședința

instanței de fond și apel nu confirmă existența în acțiunile inculpatului Grițcan Vladislav

a elementelor infracțiunii incriminate lui.

Instanța de apel a reținut că, procurorul a solicitat administrarea unui șir de

probe, după cum urmează: declarațiile martorilor Țurcan Diana, Corcan Valeriu,

Berlinschi Constantin și Dogari Semion; precum și probe materiale: ordonanța de pornire

a urmăririi penale pe cauza penală nr. xxxx; ordonanța de pornire a urmăririi penale pe

cauza penală nr. xxxx; plângerea cet. Cebotari Serghei; procesul-verbal de audiere a

părții vătămate Cebotari Serghei; procesul-verbal de audiere a martorului Sîrghi Nicolai;

ordonanța de anulare a procesului-verbal de audiere a martorului Sîrghi Nicolai;

raportul de constatare nr. 333 din 06.09.2017; raportul de expertiză judiciară nr. xxxx din

17.01.2017; raportul de expertiză judiciară nr. xxxx din 21.01.2017; procesul-verbal de

reținere a cet. Semion Dogari; procesul-verbal de audiere a bănuitului Semion Dogari;

procesul-verbal de audiere a învinuitului Semion Dogari; procesul-verbal de reținere a

cet. Valeriu Corcan; procesul-verbal de audiere a bănuitului Valeriu Corcan; procesul-

verbal de audiere a învinuitului Valeriu Corcan; procesul-verbal de audiere a bănuitului

3

Nicolae Sîrghi; procesul-verbal de audiere a învinuitului Nicolae Sîrghi; procesul-verbal

de confruntare dintre Semion Dogari și Nicolae Sîrghi; procesul-verbal de confruntare

dintre Valeriu Corcan și Nicolae Sîrghi; procesul-verbal de audiere a învinuitului Valeriu

Corcan din 09.01.2018; procesul-verbal de audiere a învinuitului Semion Dogari din

09.01.2018; procesul-verbal de reținere din 24.10.2017; procesul-verbal de confruntare

din 21.09.2019, între bănuitul Anatolii Glodea și martorul Valeriu Corcan; procesul-

verbal de confruntare din 21.09.2019, între bănuitul Grițcan Vladislav și martorul Valeriu

Corcan.

În această ordine de idei, instanța de apel a apreciat critic argumentele

acuzatorului de stat în partea în care a invocat că din probele prezentate se constată vina

inculpatului, or aceste argumente nu corespund materialelor cauzei, motiv din care

apelul acuzatorului nu poate fi reținut ca fiind întemeiat.

Învinuirea adusă inculpatului Grițcan Vladislav, urmează că în urma acțiunilor

infracționale, au fost cauzate daune în proporții considerabile prin faptul exonerării unui

infractor de la răspundere penală, fiind încălcate drepturile și interesele ocrotite de lege

părții vătămate Serghei Cebotari și cauzat un prejudiciu material considerabil în sumă

de 25 000 lei.

Însă, instanța de apel a susținut poziția instanței de fond și a constatat că, în

cadrul examinării cauzei penale, de către procuror nu a fost dovedită existența urmărilor

prejudiciabile și anume - daunelor în proporții considerabile cauzate părții vătămate

Serghei Cebotari, aceasta fiind una din condițiile existenței laturii obiective în cauză, la

momentul săvârșirii acțiunilor imputate.

La dosar lipsește și plângerea așa numitei părți vătămate, căreia, în urma

acțiunilor infracționale ale inculpatului, i-a fost cauzat un prejudiciu material în sumă de

25 000 lei, prejudiciu ce nu poate fi imputat inculpatului dar care a fost solicitat de către

partea vătămată Cebotari Serghei care a și fost încasat în urma examinării cauzei penale

prin Sentința Judecătoriei Căușeni din 22.05.2018 de la persoanele recunoscute vinovate

pe faptul maltratării ultimului.

Totodată, instanța de apel a menționat că, în cadrul cercetării judecătorești, atât

în instanța de fond, cât și cea de apel, s-a stabilit indubitabil faptul că inculpatul Grițcan

Vladislav nu a comis acțiuni intenționate care ar cădea sub incidența prevederilor art.

327 alin. (1) Cod penal.

Astfel, instanța de apel a reținut că, în acțiunile inculpatului Grițcan Vladislav

lipsește latura obiectivă a infracțiunii incriminate și anume legătura cauzală dintre

acțiunile acestuia și consecințele survenite.

Instanța de apel a apreciat critic declarațiile martorilor Dogari Semion și Corcan

Valeriu, deoarece aceștia nu au fost nici recunoscuți și nici audiați în calitate de părți

vătămate. În instanța de fond, aceștia au declarat că nu au fost influențați de către Grițcan

Vladislav, iar martorul Dogari Semion, la ședința de judecată din 02.11.2020, a declarat

că nici nu-l cunoaște pe Grițcan Vladislav, iar plângerea sa din 11.01.2018, nu a semnat-

o.

Totodată, martorii Dogari Semion și Corcan Valeriu, au depus plângerea la

procuratura r-nului Căușeni la data de 11.01.2018 pe faptul dat, după o perioadă de 3

luni și 17 zile după presupusa faptă, iar în această perioadă martorii au avut statut de

4

bănuiți, învinuiți și ulterior inculpați, fiind asistați de apărători, însă nu au declarat

despre faptul că asupra lor au fost făcute careva presiuni.

Martorii Țurcan Diana și Berlinschi Constantin au declarat despre faptul că

activând în calitate de ofițeri de urmărire penală, au efectuat acțiuni de urmărire penală

cu participarea bănuiților Corcan Valeriu și Dogari Semion la data de 24 octombrie 2017

și ulterior cu respectarea Codului de Procedură Penală, cu participarea avocaților Bragoi

A. și Parpalac A. În timpul efectuării acțiunilor, martorii Dogari Semion și Corcan

Valeriu, nu au declarat despre faptul că au fost influențați de către Grițcan Vladislav, ori

le-au fost lezate careva drepturi, nefiind depusă vreo cerere din partea lor, inclusiv din

partea apărătorilor.

Așadar, depozițiile acestora nu indică că în acțiunile inculpatului Grițcan

Vladislav sunt prezente elementele constitutive ale infracțiunii incriminate lui, ori nici

unul din martorii audiați nu au arătat la persoana inculpatului și că ultimul ar fi admis

careva derogări de la normele legale.

Mai mult ca atât, depozițiile martorilor Țurcan Diana și Berlinschi Constantin,

coroborează în totalitate cu depozițiile inculpatului Grițcan Vladislav.

Astfel, instanța de apel a conchis că la materialele cauzei lipsesc careva probe din

care ar rezulta că acțiunile/inacțiunile lui Grițcan Vladislav ar fi fost comise în afara

cadrului legal, ori ar fi admis careva derogări de la statutul funcției pe care o ocupa

acesta, nu a întocmit nici un act procedural și nu s-a confirmat intenția acestuia de a

influența.

temeiul pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, contestă cu recurs ordinar

hotărârile instanțelor de fond, solicitând casarea acestora cu remiterea cauzei la

rejudecare în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

În motivarea recursului ordinar invocă următoarele aspecte:

- atât instanța de fond, cât și instanța de apel, în motivarea soluției, s-au bazat

unilateral și subiectiv doar pe declarațiile inculpatului, care nu își recunoaște vina, cât și

pe declarațiile martorilor Țurcan Diana și Berlinschi Constantin, care sunt colegii de

serviciu a inculpatului, și care din conținutul probatoriului administrat nu au fost

prezenți la discuția dintre inculpatul Grițcan Vladislav și martorii Dogari Semion și

Corcan Valeriu;

- instanța de apel a ignorat declarațiile martorilor Corcan Valeriu și Dogari Semion,

date atât în cadrul urmăririi penale, în instanța de fond, cât și audiați în instanța de apel.

Din conținutul declarațiilor lui Corcan Valeriu, deducem că odată ce ultimul

împreună cu Dogari Semion au fost conduși la IP Căușeni, au fost chestionați de către

Grițcan Vladislav, comunicându-le să relateze asupra circumstanțelor cauzei. Tot atunci

de către Grițcan Vladislav le-a fost comunicat să nu comunice nimic despre Sîrghi

Nicolae (cu toate că acesta deasemenea l-a maltratat pe Cebotari Serghei), sau să

comunice precum că ultimul nu a participat la altercația în cadrul căreia a fost maltratat

Serghei Cebotari. Totodată, inculpatul le-a comunicat lui Corcan Valeriu și Dogari

Semion, că în caz că vor comunica că Sîrghi Nicolae nu a participat la altercația în cauză

va fi totul bine. Atât la urmărirea penală, în instanța de fond, cât și în apel, Corcan

Valeriu a declarat precum că a comunicat ofițerului de urmărire penală Diana Țurcan,

5

că Nicolae Sîrghi nu a participat la altercația în cauză, care a avut loc la 28.08.2017 în

cadrul căreia a fost maltratat Serghei Cebotari, pe motiv că de la Grițcan Vladislav a

înțeles că dacă nu va comunica despre Nicolae Sîrghi va fi eliberat, fapt ce nu a avut loc.

Declarații similare cu ale lui Corcan Valeriu a dat și Dogari Semion. Ultimul a

confirmat aceste declarații și în instanța de apel, și anume a relatat ,,că la maltratare au

participat numai 2 persoane și nu 4, deoarece nu a dorit să-i spună pe toti. Dacă nu-i spuneau pe

ceilalți 2, i-au spus că o să se ducă acasă. Acest lucru i-a fost spus în birou la Grițcan, era prezent

și inculpatul. Ulterior, a spus că la maltratare au participat 4 persoane deoarece credea că o să se

rezolve mai repede cauza”.

Declarațiile martorilor Corcan Valeriu și Dogari Semion se confirmă și prin

conținutul procesului-verbal de confruntare din 21.09.2019 efectuat între martorul

Valeriu Corcan și bănuitul Anatolii Glodea, precum și prin procesul-verbal de

confruntare din 21.09.2019 efectuat între martorul Valeriu Corcan și bănuitul Grițcan

Vladislav, din care deducem că anume Grițcan Vladislav este polițistul care le-a spus lui

Valeriu Corcan și Semion Dogari să comunice că la maltratarea lui Serghei Cebotari,

Nicolae Sîrghi nu a participat.

Declarațiile martorilor Corcan Valeriu și Dogari Semion se confirmă și prin

conținutul procesului-verbal de confruntare efectuat între Dogari Semion și Sîrghi

Nicolae, precum și prin conținutul procesului verbal de confruntare efectuat între

Corcan Valeriu și Sîrghi Nicolae, în cadrul cauzei penale nr. xxxx;

- instanța de apel și-a motivat soluția de achitare a inculpatului Grițcan Vladislav

prin faptul că la dosar lipsește și plângerea așa numitei părți vătămate, căreia în urma acțiunilor

infracționale ale inculpatului i-a fost cauzat un prejudiciu material în sumă de 25000 lei, iar

prejudiciul dat nu poate fi imputat inculpatului, dar a fost solicitat de către partea vătămată

Cebotari Serghei, și care a fost deja încasat în urma examinării cauzei penale prin Sentința

Judecătoriei Căușeni din 22.05.2018 de la Nicolae Sîrghi recunoscut vinovat pe faptul maltratării

lui Cebotari Serghei.

Decizia instanței de apel, la acest aspect este una contradictorie și incertă. Cu toate

că instanța de apel, în motivarea soluției a invocat că lui Cebotari Serghei i-a fost cauzat

un prejudiciu material în sumă de 25000 lei, prejudiciu care a fost încasat de la Sîrghi

Nicolae prin sentința Judecătoriei Căușeni din 22.05.2018, însă suma dată nu poate fi

imputată lui Grițcan Vladislav.

Or, infracțiunea prevăzută de art. 327 Cod penal este una materială. Astfel, prin

acțiunile lui Grițcan Vladislav de a influiența martorii Corcan Valeriu și Dogari Semion,

și anume prin faptul de a comunica organului de urmărire penală precum că Sîrghi

Nicolae nu a participat la maltratarea lui Cebotari Serghei (acțiuni care depășesc vădit

atribuțiile de serviciu ale inculpatului), urmăreau direct cauzarea de daune intereselor

publice (liberarea de răspundere penală a lui Sîrghi Nicolae), cât și privarea de dreptul

părții vătămate Cebotari Serghei pe cauza penală nr. xxxx, de a solicita repararea

prejudiciului care i-a fost cauzat prin infracțiune de către Sîrghi Nicolae. În concluzie

acțiunea lui Grițcan Vladislav, care profitând de funcția deținută de a influiența martorii

pe respectiva cauză penală, acțiuni ce depășesc vădit atribuțiile de serviciu ale ultimului

se află în legătură cauzală cu urmările prejudiciabile și anume cu suma de 25000 lei, pe

care Cebotari Serghei a pretins-o de la Sîrghi Nicolae. Din care motive, în aceste

6

circumstanțe fapta inculpatului Grițcan Vladislav întrunește latura obiectivă a

componenței de infracțiune prevăzută de art. 327 alin. (1) Cod penal.

431 alin. (1) pct. 11) Cod procedură penală, avocatul Oboroceanu Ion în numele

inculpatului a depus referință care a pledat pentru inadmisibilitatea recursului declarat,

ca fiind vădit neîntemeiat.

cauzei, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia că acesta

urmează a fi admis din următoarele considerente:

Potrivit prevederilor art. 434 Cod de procedură penală, judecând recursul declarat

împotriva deciziei instanței de apel, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție

verifică legalitatea hotărârii atacate pe baza materialelor din dosar și se pronunță asupra

tuturor motivelor invocate în recurs de titularul acestuia.

În această ordine de idei, rațiunea și finalitatea exercitării căii de atac, în particular

avându-se în vedere recursul ordinar, rezidă în înlăturarea erorilor admise de instanța

ierarhic inferioară la etapa precedentă de judecare a cauzei, iar controlul judecătoresc pe

care acesta îl declanșează, are un rol preventiv și unul reparator.

Soluția instanței de recurs se fundamentează, în drept, pe prevederile art. 435 alin.

(1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, potrivit cărora judecând recursul, instanța de

recurs este în drept să îl admită, să dispună rejudecarea de către instanța de apel, în cazul

în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

Reieșind din temeiurile de drept ale recursului declarat, se reține că procurorul

invocă incidența cazului de casare prevăzut la pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură

penală, și anume când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în

apel și nu a stabilit temeiurile de fapt și de drept care au dus la respingerea apelului

declarat, ca nefondat, prin aceasta fiind încălcată obligația instanței de motivare a

hotărârii judecătorești, care face parte din setul de garanții subsecvente procesului

echitabil.

Totodată, din conținutul recursului ordinar declarat se atestă că, procurorul critică

soluția adoptată de către instanța de apel, și din motiv că contravine circumstanțelor

cauzei și probelor administrate în prezenta speță, or concluziile instanței de apel nu se

racordă la ansamblul probatoriu administrat în cauză.

Așadar, instanța de recurs poate să intervină în soluția instanței de apel, inclusiv și

să o caseze, atunci când se constată comiterea erorilor de drept, ce au dus la adoptarea

unei hotărâri ilegale, în același timp, verificându-se dacă s-a aplicat corect legea la faptele

reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea

dispozițiilor de drept formal și material.

Din dispozițiile art. 414 Cod de procedură penală, rezultă că instanța de apel,

judecând apelul, este obligată să verifice legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza

probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar, și oricăror probe

noi prezentate instanței de apel sau să cerceteze suplimentar probele administrate de

prima instanță. În vederea soluționării apelului, instanța de apel poate da o nouă

apreciere probelor. Instanța de apel, este obligată să se pronunțe asupra tuturor

motivelor invocate în apel.

7

Prin urmare, Colegiul menționează că, declanșând o continuare a judecării cauzei

în fond, apelul este o cale de atac sub aspect de fapt și de drept, întrucât odată exercitat,

produce un efect devolutiv complet, în sensul că provoacă un control integral atât în

fapt, cât și în drept, în privința persoanelor ce a fost declarat.

Ca supoziție a celor supra enunțate se reține că chestiunile de fapt asupra cărora s-

a pronunțat ori trebuia să se pronunțe prima instanță și care, prin apel, se transmit

instanței de apel sânt următoarele: dacă fapta reținută ori numai imputată a fost săvârșită ori

nu; dacă fapta a fost comisă de către inculpat și, dacă da, în ce împrejurări a fost comisă; în ce

constă participația, contribuția materială a fiecărui participant; dacă există circumstanțe

atenuante și agravante; dacă probele au fost corect apreciate; dacă toate în ansamblu au fost

apreciate de prima instanță prin prisma cumulului de probe anexate la dosar, în conformitate cu

prevederile art. 101 Cod de procedură penală.

În ce privește chestiunile de drept pe care le poate soluționa instanța de apel, acestea

sânt: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă

pedeapsa a fost individualizată și aplicată just, dacă normele de drept procesual, penal ori civil au

fost corect aplicate și hotărârea adoptată să conțină răspuns la toate motivele invocate.

În cazul în care se constată încălcări ale prevederilor legale referitoare la chestiunile

menționate supra, hotărârea instanței de apel urmează a fi desființată, cu trimiterea

cauzei la rejudecare în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

Relevant este de specificat în acest context că, hotărârea instanței de apel, potrivit

art. 417 Cod de procedură penală, trebuie să cuprindă, printre altele, și temeiurile de fapt

și de drept care au dus, după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și

motivele adoptării soluției date.

Deci, fiind investită cu o situație de fapt, instanța de apel, ca urmare a efectuării

cercetării judecătorești, urmează să expună în hotărârea adoptată situația de fapt reținută

pe baza probatoriului administrat și să formuleze niște concluzii temeinice, cu suport

probator, privitor la vinovăția inculpatului și încadrarea juridică a faptei săvârșite de

către acesta sau nevinovăția acestuia și temeiul achitării, prevăzut de normele procesual

penale.

Însă, contrar celor stipulate de legea procesual-penală, în cauza deferită judecății

instanța de apel nu a exercitat în deplină măsură aceste atribuții legale reglementate

exhaustiv de legislator.

Astfel, verificând asupra principiului respectării normelor de drept menționate,

Colegiul penal lărgit constată că, potrivit rechizitoriului inculpatul a fost învinuit de

către organul de urmărire penală de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 327 alin. (1)

Cod penal. Prima instanță a adoptat o soluție de achitare în privința lui Grițcan

Vladislav, învinuit de comiterea infracțiunii menționate, din motiv că fapta acestuia nu

întrunește elementele infracțiunii, soluție menținută de către instanța de apel.

Analizând hotărârea adoptată de către instanța de apel, Colegiul penal lărgit

constată că, în partea descriptivă a deciziei instanța de apel a menționat că ,,Instanța de

apel susține poziția instanței de fond și constată că, în cadrul examinării cauzei penale, de către

procuror nu a fost dovedită existența urmărilor prejudiciabile și anume - daunelor în proporții

considerabile cauzate părții vătămate Serghei Cebotari, aceasta fiind una din condițiile existenței

laturii obiective în cauză, la momentul săvârșirii acțiunilor imputate.

8

La dosar lipsește și plângerea așa numitei părți vătămate căreia în urma acțiunilor

infracționale aduse inculpatului i-a fost cauzat un prejudiciu material în sumă de 25 000 lei,

prejudiciu ce nu poate fi imputat inculpatului dar care a fost solicitat de către partea vătămată

Cebotari Serghei care a și fost încasat în urma examinării cauzei penale prin sentința Judecătoriei

Căușeni din 22.05.2018 de la persoanele recunoscute vinovate pe faptul maltratării ultimului”,

fapt ce denotă o poziție contradictorie și incertă a instanței de apel.

Or, cu toate că, în motivarea soluției adoptate instanța de apel invocă că, lui

Cebotari Serghei i-a fost cauzat un prejudiciu material în sumă de 25 000 lei, prejudiciu

care a fost încasat de la Sîrghi Nicolae prin sentința Judecătoriei Căușeni din 22.05.2018,

suma dată nu poate fi imputată lui Grițcan Vladislav.

De asemenea, concluziile instanței de apel sunt contrare și declarațiilor martorilor

Corcan Valeriu și Dogari Semion, date atât în cadrul urmăririi penale, în instanța de

fond, cât și audiați în instanța de apel, potrivit cărora rezultă că ultimii fiind conduși la

IP Căușeni, au fost chestionați de către Grițcan Vladislav, care le-a comunicat să nu

declare nimic despre Sîrghi Nicolae, sau să comunice precum că ultimul nu a participat

la altercația în cadrul căreia a fost maltratat Cebotari Serghei, cu condiția că vor fi

eliberați.

Mai mult ca atât, fără a fi combătute în urma analizei în raport cu alte probe, instanța

de apel, nejustificat, a apreciat critic declarațiile martorilor menționați pe motiv că,

ultimii nu au fost nici recunoscuți și nici audiați în calitate de părți vătămate (f.d. 12, vol.

II). Or, la caz, nu sunt temeiuri ca, Corcan Valeriu și Dogari Semion, să fie recunoscuți în

calitate de părți vătămate.

Totodată, se constată că instanța de apel a argumentat la general faptul că probele

acuzării nu confirmă vinovăția inculpatului, fără ca să aprecieze fiecare probă în parte și

să-și expună punctul său de vedere asupra fiecăreia și asupra admisibilității sau

inadmisibilității acestora, contrar prevederilor art. 101 alin. (1) Cod de procedură penală,

or, instanța de apel urma să cerceteze minuțios aspectele învinuirii înaintate lui Grițcan

Vladislav și să-și argumenteze corespunzător concluziile trasate pe marginea alegațiilor

expuse de părți.

Un alt aspect important de menționat este că, deși, instanța de apel a menținut

sentința de achitare a inculpatului pe motiv că fapta acestuia nu întrunește elementele

infracțiunii imputate, în motivarea soluției adoptate, invocă ,,Colegiul conchide că la

materialele cauzei lipsesc careva probe din care ar rezulta că acțiunile/inacțiunile lui Grițcan

Vladislav ar fi fost comise în afara cadrului legal, ori ar fi admis careva derogări de la statutul

funcției pe care o ocupa acesta, nu a întocmit nici un act procedural și nu s-a confirmat intenția

acestuia de a influența” (f.d. 90-91, vol. II), fapt ce semnalează temeiul de achitare în cazul

când ,,nu s-a constatat existența faptei infracțiunii” (art. 390 alin. alin. (1) pct. 1) Cod de

procedură penală).

În continuare, Colegiul constată că, pronunțându-se asupra motivelor invocate în

apel, instanța de apel face doar o copiere a sentinței instanței de fond, fără a analiza

punctual criticile apelantului și fără a da o nouă apreciere probelor administrate în cauza

penală, or, având dreptul să reformeze sentința atacată, apriori a mers pe ideea

preconcepută a instanței de fond care a statuat asupra nevinovăției inculpatului,

limitându-se doar la o motivare generală și pe alocuri repetată, fiind una confuză și fără

9

o argumentare concretă. Potrivit art. 414 alin. (5) Cod de procedură penală, instanța de

apel este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apeluri.

Astfel, în opinia instanței de recurs, instanța de apel nu a pătruns în esența

problemei de fapt și de drept, fiind prezentă discrepanța între cele reținute de instanța

de apel și conținutul real al probelor, ignorarea unor aspecte evidente, ce au avut drept

consecință pronunțarea unei concluzii nemotivate.

Mai mult ca atât, instanța de apel, ignorând un cumul de probe administrate la

dosar, a admis și a apreciat prioritar numai declarațiile inculpatului, care și au fost puse

la baza hotărârii de achitare, astfel expunându-se doar asupra cărorva probe, fără o

analiză în cumul a tuturor probelor prezentate de părți, neilucidând faptele importante

pentru soluționarea justă și promptă a cauzei date.

Din considerentele expuse, Colegiul penal lărgit statuează, că decizia instanței de

apel în cauza dată, este afectată de insuficiență în partea motivării soluției adoptate, ceea

ce este incident cazului de casare invocat în speță și prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6)

Cod de procedură penală, iar erorile admise de către instanța de apel nu pot fi corectate

în ordinea procedurii de recurs, deoarece instanța de recurs nu este abilitată cu atribuții

de a judeca cauza și a se pronunța asupra legalității sentinței, substituind instanța care a

judecat apelul, cu încălcarea prevederilor procesuale-penale la pronunțarea hotărârii

judecătorești.

În asemenea condiții, instanța de recurs conchide de a admite recursul ordinar

declarat de procuror, iar decizia instanței de apel urmează a fi casată total, cu remiterea

cauzei în privința acestuia, în instanța de apel la rejudecare, în alt complet de judecători.

La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să se conducă de prevederile art.

436 Cod de procedură penală, care prevăd procedura de rejudecare și limitele acesteia:

să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate cu prevederile legii procesual-

penale asupra motivelor esențiale invocate în cererea de apel; să cerceteze amănunțit

aspectele învinuirii înaintate, conform rechizitoriului și circumstanțelor stabilite în

ședința de judecată, să verifice și să aprecieze profund probele administrate și examinate

în instanță în strictă conformitate cu cerințele legii, să le dea o evaluare cuvenită cu

argumentarea admisibilității sau inadmisibilității fiecărei probe examinate, să elucideze

faptele importante pentru soluționarea justă și promptă a cauzei date; să-și argumenteze

clar concluziile în decizia adoptată, respectiv în caz de adoptare a unei concluzii de

vinovăție sau nevinovăție a inculpatului, să emită o soluție clară, ținând cont de motivele

casării deciziei atacate, de practica unitară în acest domeniu, precum și de practica

relevantă a CtEDO, și să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată, în conformitate cu

prevederile art. 417 Cod de procedură penală.

penal lărgit,

D E C I D E:

Admite recursul ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de

circumscripție Chișinău Plîngău Alexandru, casează total decizia Colegiului penal al

Curții de Apel Chișinău din 14 februarie 2022, în cauza penală în privința lui Grițan

10

Vladislav Xxxxx, și dispune rejudecarea cauzei de către aceiași instanță de apel, în alt

complet de judecată.

Decizia nu este susceptibilă căilor de atac.

Decizia motivată semnată la 28 februarie 2023 și pronunțată integral la 07 martie

2023.

Președinte: Diaconu Iurie

Judecători: Guzun Ion

Catan Liliana

Boico Victor

Cobzac Elena

11