1ra-1483/22 — 217-1 alin. 4 lit. d CP

1ra-1483/22 — 217-1 alin. 4 lit. d CP (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 1ra-1483/22

1-21047076-01-1ra-10102022

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

30 ianuarie 2023 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Toma Nadejda,

Judecători – Catan Liliana, Guzun Ion, Boico Victor, Plămădeală Ghenadie,

a judecat, fără citarea părților, în baza materialelor cauzei, recursul

ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău,

Devder Djulieta, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău

din 24 mai 2022, în cauza penală în privința lui

Ratcov Roman XXXX, născut la XX XX XX, cu

viza de domiciliu în mun. Chișinău, str. XXX, X,

ap. X și locuiește în mun. xXX, str. XXXX, Xx,

ap.XX.

Termenul de examinare:

Prima instanță: 31.03.2021 – 01.07.2021;

Instanța de apel: 12.08.2021 – 24.05.2022;

Instanța de recurs: 10.10.2022 – 30.01.2023.

A C O N S T A T A T :

pe baza probelor administrate la faza de urmărire penală, în procedura

prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală, Ratcov Roman a fost recunoscut

vinovat și condamnat în baza art. 217/1 alin. (4) lit. d) Cod penal, la 6 (șase) ani

închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis, cu privarea de

dreptul de a exercita funcții legate de gestionarea drogurilor sau analogilor

acestora pe un termen de 5 (cinci) ani.

Termenul executării pedepsei sub formă de închisoare stabilite

inculpatului, a fost calculat din 01 iulie 2021, cu includerea în acest termen a

perioadei în care se afla în stare de reținere și arest la 28 noiembrie 2020, ora

14:05.

A fost încasată din contul inculpatului sumă de 6300(șase mii trei sute)

lei în beneficiul statului, legate de efectuarea expertizelor judiciare.

1

Ratcov Roman XXX, în urma înțelegerii prealabile și împreună cu alte persoane

la moment nestabilite de organul de urmărire penală, urmărind scopul punerii

în circulație ilegală a diferitor tipuri de droguri în proporții deosebit de mari,

pe parcursul anului 2020, a primit ilegal de la persoanele în curs de identificare

care gestionează magazine de tip online ce comercializează droguri, locațiile cu

ascunzișuri amplasate pe teritoriul mun. Chișinău, unde se aflau diferite

cantități de substanțe stupefiante PVP (alpha-Pyrrolidinopentiophenone),

marijuană, LSD și MDMA, adică droguri, cu scopul de a le distribui și fasona în

doze mai mici, cu ulterioara plasare a drogurilor în diferite ascunzișuri în

diverse locații din mun. Chișinău pentru a fi preluate de potențialii

consumatori, fapt pentru care era remunerat cu mijloace bănești, inclusiv prin

transferuri bancare de tip ”cash out”. Astfel el, după ce prelua din ascunzișuri

drogurile ascunse de complicii săi, le transporta la domiciliul său temporar în

apartamentul nr. XXX din mun. Chișinău, str. XXX, xXX, unde, cu ajutorul

cântarelor de mici dimensiuni, bandei izolante de diferite culori și pachețelelor

din polimer, inclusiv de tip zip-lock, cântărea, distribuia și fasona în doze mai

mici diferite tipuri de droguri, inclusiv de tip PVP (alpha-

Pyrrolidinopentiophenone), marijuană, LSD și MDMA.

Ulterior, tot el, în repetate rânduri, acționând în mod tainic, personal,

ascundea pachețelele cu droguri în ascunzișuri din diferite locuri publice de pe

teritoriul mun. Chișinău, transmițând informația despre locul aflării drogurilor

(coordonatele geografice) și fotografia cu locul plasării acestora, prin

intermediul aplicațiilor electronice și mijloacelor de comunicare cifrate către

administratorii magazinelor online din rețeaua internet, care la rândul lor

organizau înstrăinarea drogurilor către consumatori, inclusiv prin aplicațiile de

tip ”Telegram”, cu ulterioara remunerare a lui Ratcov Roman, cu mijloace

bănești, inclusiv prin transferuri bancare de tip ”cash out”. Astfel, în cadrul

percheziției efectuate la 28.11.2020, între orele 1420-1535, la domiciliul

temporar a lui Ratcov Roman din ap. XX de pe str. XXX XXX din mun. Chișinău

au fost depistate și ridicate droguri destinate distribuirii și înstrăinării terțelor

persoane, precum și obiecte destinate ambalării și fasonării drogurilor în doze

mai mici, inclusiv: 50 de pachețele învelite cu banda izolantă de culoare verde

și 40 de pachețele învelite cu banda izolantă de culoare galbenă în interior cu

substanță solidă în formă de cristale, 2 pachete de tip zip-lock în interior cu

substanță solidă în formă de cristale, 3 pachețele de tip zip-lock în interior cu

substanță solidă în formă de cristale de culoare albastră, 7 pachețele de tip zip-

lock în interior cu substanță solidă în formă de cristale de culoare albă și un

pachețel din polimer cu substanță solidă în formă de cristale de culoare albă, 3

pachețele în interior cu câte o comprimată cu denumirea ”Gold”, un pachețel de

tip zip-lock în interior cu 2 pachețele din banda izolantă de. culoare neagră, 2

pachețele în interior cu substanță solidă în formă de praf cu inscripția MDMA,

2

un zip lock cu timbre colorate, 2 pachete de tip zip-lock în interior cu masa

vegetală verde, cu un miros specific, o geantă de tip sport în care se aflau alte 2

genți în una din care se afla pachețele de tip zip-lock folosite, 4 cîntare

electronice, un vas din plastic și o linguriță, toate cu urme de praf de culoare

albă. Potrivit raportului de expertiză judiciară nr. 34/12/1-R-4642 din

23.12.2020, substanța solidă, cu aspect de cristale, de culoare albă, ambalată în

90 (nouăzeci) de pachete din polimer de tip zip-lock înfășurate cu bandă

izolantă de culoare verde și galbenă, substanța solidă, cu aspect de cristale, de

culoare bej, ambalată în două pachete din polimer de tip zip-lock, substanța

solidă, cu aspect de cristale de culoare albastră, ambalată în trei pachete din

polimer de tip zip-lock, substanța solidă, cu aspect de cristale, de culoare albă,

ambalată în șapte pachete din polimer de tip zip-lock și într-un pachet din

polimer legat în partea superioară, precum și substanța solidă cu aspect de

cristale de culoare albă din geanta din material textil, de culoare albastră

depistate și ridicate la 28.11.2020, în rezultatul percheziției efectuate la

domiciliul lui Ratcov Roman XXX din mun. XXXX, str. XXX, XX/XX, ap. XX,

reprezintă PVP (alpha- Pyrrolidinopentiophenone), care se atribuie la

categoria substanțelor stupefiante, adică droguri cu cantitatea de 990.99

gramme. Tot potrivit aceluiași raport de expertiză, pe suprafața celor 32

pachete din polimer de tip zip-lock, fără conținut, din interiorul genții din

material textil, de culoare neagră, pe suprafața celor patru cântare electronice

la scară mică, pe suprafața vasului din polimer incolor, precum și pe suprafața

linguriței din polimer de culoare albă, depistate și ridicate în aceleași

circumstanțe, s-au depistat urme de PVP (alpha-Pyrrolidinopentiophenone),

care se atribuie la categoria substanțelor stupefiante, adică droguri. Masa

vegetală, uscată, de culoare verde, ambalată în două pachete din polimer de tip

zip-lock, depistate și ridicate în aceleași circumstanțe, reprezintă marihuană,

care se atribuie la categoria substanțelor stupefiante, adică droguri cu

cantitatea de 0,76 grame (masă uscată). Cele două timbre multicolore,

prezentate într-un pachet din polimer de tip zip-lock, depistate și ridicate în

aceleași circumstanțe, conțin substanța LSD, care se atribuie la categoria

substanțelor stupefiante. Cantitatea substanței stupefiante - LSD, constituie în

total 2 timbre (doze). Cele cinci comprimate de culoare cafenie, de formă

paralelepipedică, cu inscripția ”GOLD”, depistate și ridicate în aceleași

circumstanțe, conțin MDMA (3,4-metilendioxi-N-metil-amfetamină), care se

atribuie la categoria substanțelor psihotrope, adică droguri cu cantitatea de

1.68 grame. Substanța solidă cu aspect de cristale de culoare bej, ambalată în

două pachete din polimer de tip zip-lock, cu inscripția MDMA, depistate și

ridicate în aceleași circumstanțe, reprezintă MDMA (3,4- metilendioxi-iV-metil-

amfetamină), care se atribuie la categoria substanțelor psihotrope, adică

droguri cu cantitatea de 0.54 grame.

3

Potrivit Listei substanțelor stupefiante, psihotrope și a plantelor care

conțin astfel de substanțe, depistate în traficul ilicit precum și cantitățile

acestora, aprobate prin Hotărârilor Guvernului nr.79 din 23.01.2006 și nr. 1088

din 05.10.2004, cu ulterioarele modificări, substanța PVP (alpha-

Pyrrolidinopentiophenone) în cantitate de 990.99 grame, constituie droguri în

proporții deosebit de mari, substanța marijuana în cantitate de 0,76 grame,

constituie droguri în proporții mici, 2 timbre doze a substanței LSD, constituie

droguri în proporții mari, iar substanța MDMA în cantitate de 2.22 grame (1.68

g + 0.54 g), constituie droguri în proporții mari.

Acțiunile inculpatului au fost încadrate în baza art. 217/1 alin. (4) lit. d)

Cod penal, adică circulația ilegală a drogurilor în scop de înstrăinare,

manifestată prin păstrarea, transportarea și distribuirea ilegală de droguri,

săvârșite de mai multe persoane, în proporții deosebit de mari, adică

infracțiunea prevăzută de art. 2171 alin. (4) lit. d) din Codul penal.

contestat sentința cu apel, solicitând casarea parțială a acesteia, în partea

individualizării pedepsei, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri

în această parte, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care să fie

stabilită pedeapsa mai blândă sub forma de 4 ani 8 luni închisoare fără

aplicarea pedepsei complementare sub forma de privare de dreptul de a ocupa

anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de 2 la 5 ani,

iar cheltuielile judiciare în suma de 6300(șase mii trei sute) lei pentru

efectuarea expertizei judiciare să fie trecute în contul statului.

În motivarea apelului a invocat că, cu sentința parțial nu este de acord, o

consideră prea aspră în partea stabilirii pedepsei și neîntemeiată în partea

încasării cheltuielilor de judecată pentru efectuare expertizelor judiciare.

A fost menționat că, Ratcov Roman s-a căit sincer de cele săvârșite, a

întreprins acțiuni orientate spre micșorarea daunei cauzate prin infracțiune și

acordarea ajutorului organelor de ocrotire a normelor de drept în descoperirea

infracțiunii, relatând detaliat condițiile în care a ajuns să desfășoară activitatea

ilicită, modalitatea de distribuire a substanțelor interzise, precum și modul de

remunerarea pentru acțiunile întreprinse.

Apărarea a subliniat că, Ratcov Roman a comunicat organului de

urmărire penală toate informațiile cunoscute privitor la fapta ilicită, ținând

cont de specificul acesteia-magazin online, ceea ce presupune lipsa contractului

fizic/vizual cu persoana care l-a angajat și remunerat.

Totodată reieșind de circumstanțele infracțiunii, personalitatea

inculpatului, apărarea a considerat că scopul pedepsei penale de corectare și

reeducare, poate fi atins prin stabilirea unei pedepse minime sub limita

stabilită pentru fapta respectivă.

A fost reținut faptul că, la stabilirea categoriei și a măsurii de pedeapsă

inculpatului, instanță de fond nu a ținut cont de toate circumstanțele reale și

4

personale privind individualizarea pedepsei, aplicându-i lui Ratcov Roman o

pedeapsă prea aspră, nefiind aplicate în privința inculpatului prevederile art.

79 Cod penal, ignorând circumstanțele stabilite drept excepționale, limitându-

se la aprecierea lor ca fiind atenuante, ce au servit temei de apropierea

sancțiunii penale de minimul prevăzut dar nu sun limita acestui minim.

24 mai 2022, a fost admis apelul declarat de avocatul Cotruță Sergiu în numele

inculpatului Ratcov Roman, casată sentința Judecătoriei Chișinău sediul

Buiucani din 01 iulie 2021, în partea individualizării pedepsei și pronunțată o

nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanța prin care, lui

Ratcov Roman recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de

art.217/1 alin.(4) lit. d) Cod penal, cu aplicarea prevederilor art. 70 alin.(3/1)

Cod penal, art. 364/1 alin.(8) Cod de procedură penală fiind stabilită pedeapsă

sub forma de închisoare pe un termen de 5(cinci ) ani, cu executarea pedepsei

în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții legate de

gestionarea drogurilor sau analogilor acestora pe un termen de 5(cinci)ani.

În temeiul art. 385 alin.(5) Cod de procedură penală, pentru constatarea

încălcării drepturilor privind condițiile de detenție, garantate de art. 3 din

Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale,

conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, termenul

pedepsei lui Ratcov, a fost redus cu 214 zile pentru perioada în care inculpatul

s-a aflat în stare de arest de la 28 noiembrie 2020, până la 1 iulie 2021

Termenul executării pedepsei inculpatului Ratcov Roman a fost calculat

din 23 iunie 2022, cu includerea duratei aflării inculpatului în stare de arest

începând cu 28 noiembrie până la 23 iunie 2022.

4.1 În argumentarea soluției pronunțate, instanța de apel a indicat că

prima instanță corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept și just a ajuns

la concluzia că inculpatul a comis infracțiunea prevăzută de art.217/1 alin.(4)

lit. d) Cod penal.

În opinia instanței de apel, prima instanța nu a aplicat în privința

inculpatului prevederile art. 79 din Cod penal, ignorând circumstanțele

stabilite drept excepționale, limitându-se la aprecierea lor ca fiind atenuante,

ce au servit temei de apropierea sancțiunii penale minime prevăzute de lege,

dar nu sub limita acestei. Astfel aprecierea circumstanțelor stabilite ca fiind

atenuante și nu excepționale rezultă din interpretarea eronată a normelor de

drept material și a influențat la stabilirea pedepsei penale.

S- a menționat despre faptul că, circumstanțele care atenuează vina în

conformitate cu art. 76 Cod penal, sunt căința sinceră și săvârșirea infracțiunii

de către o persoana care a tins vârsta de 18 ani, dar nu a atins vârsta de 21 de

ani.

Circumstanțele agravante în privința lui Ratcov Roman nu au fost

reținute, inculpatul anterior nu a fost în conflict cu legea, nu se află la evidența

5

medicului narcolog sau psihiatru, nu are persoane la întreținere, se căiește de

cele comise.

Totodată a fost reținută atitudinea cooperantă a inculpatului care s-a

prezentat în ședințele de judecată, a conlucrat atât cu organul de urmărire

penală cât și cu instanța de judecată prin ce a facilitat examinarea rapidă a

cauzei, a recunoscut vina și s-a căit pentru cele comise.

De asemenea, instanța de apel a considerat necesar aplicarea

prevederilor art. 70 alin.(3/1) Cod penal și prevederile art. 364/1 Cod de

procedură penală, stabilind noi limite de pedeapsă, inițial aplicând prevederile

art.70 alin.(3/1) Cod penal cu reducerea a 1/3 din limita maxima a sancțiunii

de 15 ani, care urmare a calcului efectuat a constituit 10(zece) ani, ulterior cu

aplicarea prevederilor art. 364/1 alin.(8) din Codul de procedură penală, din

noile limite stabilite, limita minimă 7(șapte) ani și limita maximă 10 ani, în

temeiul art. 364/1 alin.(8) din Codul de procedură penală, au fost stabilite

limita minimă 4,8 (patru) ani și opt luni și limita maxima 6, 8 (șase) ani și opt

luni.

Instanța de apel a reiterat, că ținând cont de circumstanțele reale și

personale ale inculpatului, analizând circumstanțele comiterii infracțiunii,

pericolul social al faptei, personalitate și vârsta fragedă a inculpatului, faptul că

a manifestat căința sinceră, instanța de apel a stabilit inculpatului o pedeapsă

sub forma de închisoare pe un termen de 5 ani cu aplicarea pedepsei

complimentare sub forma de privare de dreptul de a exercita funcții legate de

gestionarea drogurilor sau analogilor acestora pe un termen de 5 (cinci) ani.

Suplimentar a fost menționat că în ședința instanței de apel, apărătorul

și inculpatul au solicitat ca termenul de arest preventiv să fie raportat la

prevederile art. 385 alin.(5) Cod de procedură penală și ca rezultat să fie redusă

inculpatului pedeapsa, solicitare care a fost admisă de instanța de apel, or

durata aflării inculpatului în arest poate fi raportată la încălcarea drepturilor

privind condițiile de detenție, garantate de art.3 din Convenția pentru apărarea

drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

În opinia instanței de apel, Ratcov Roman s-a aflat în stare de arest

preventiv 214 (două sute paisprezece) zile, fapt pentru care termenul închisorii

urmează a fi redus cu 214 zile.

Au fost invocat că, prevederile legale menționate își răspândesc efectele

asupra perioadei în care inculpatul s-a aflat în stare de arest până la

pronunțarea sentinței Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 01 iulie 2021.

De către instanța de apel a fost reiterat faptul că, perioada în care s-a

deținut Ratcov Roman constituie un tratament inuman, iar aceasta este o

încălcare a drepturilor privind condițiile de detenție, garantate de art.3 din

Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

De asemenea, instanța de apel a conchis că, reducerea pedepsei potrivit

formulei de calcul: două zile de închisoare pentru o zi de arest preventiv, se

6

efectuează doar pentru perioada aflării în arest preventiv a învinuitului pe

perioada urmării penale și a inculpatului în instanța de judecată, până la

pronunțarea sentinței de condamnare la pedeapsa închisorii cu ispășire în

penitenciare.

penală, declară recurs ordinar, solicitând casarea parțială a deciziei instanței de

apel, în partea stabilirii pedepsei, cu dispunerea rejudecării cauzei în instanța

de apel, în alt complet de judecată.

În motivarea recursului ordinar acuzarea indică, că decizia nu cuprinde

motivele pe care se întemeiază soluția în partea individualizării pedepsei, or

această soluția este vădit neîntemeiată, inculpatului fiindu-i aplicată o

pedeapsă individualizată contrar prevederilor legale, subsecvent a fost pripit

constatată incidența prevederilor art. 385 a alin.(5) Cod de procedură penală,

astfel încât inculpatului Ratcov Roman greșit i-a fost aplicat mecanismul

compensatoriu.

Susține procurorul că, la aplicarea pedepsei inculpatului instanța de apel

nu a acordat deplină eficientă prevederilor art.61, 75 Cod penal, greșit ajungând

la concluzia stabilirii unei pedepse sub limita minimă prevăzută de dispoziția

normei penale, pentru care inculpatul a fost diferit justiției.

Consideră că, a fost omis faptul că, infracțiunea comisă de inculpat se

califică ca fiind una deosebit de gravă, iar caracterul faptei prejudiciabile,

denotă că în privința acestuia deja nu mai pot fi folosite alte măsuri de

constrângere mai blânde, ca închisoare decât termen stabilit prin sentință.

Acuzarea remarcă că, deși inculpatul este la prima abatere, iar potrivit

materialului caracteristic se reține că anterior nu s-a aflat în conflict cu legea,

toate aceste circumstanțe nu pot substitui rezonanța infracțiunii pentru care

inculpatul a fost diferit justiției și impactul acesteia asupra societății, iar rolul

inculpatului și comportamentul acestuia în timpul săvârșirii infracțiunii, nu

prezintă garanțiile unei bune conduite din partea făptașului, ce ar fi permis

instanței de apel de a da dovada de clemență în privința inculpatului.

Subsidiar acuzarea critică decizia în partea aplicării remediului

compensatoriu raportat la 385 alin.(5) Cod de procedură penală, devreme ce la

materialele cauzei nu au fost anexate careva probe care ar confirma că

inculpatul Ratcov Roman s-a aflat în condițiile de detenție care nu corespund

minimului necesar pentru deținerea în custodia statului. Or, deși partea

apărării a optat pentru aplicarea acestui mecanism, nu a prezentat în acest sens

careva probe prin care să fie stabilit că inculpatului i s-a încălcat dreptul la

condițiile de detenție garantate de art.3 a Convenție Europene pentru

Drepturile Omului, solicitarea apărării având un caracter declarativ.

motivele invocate, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră

că recursul urmează a fi admis, din considerentele ce urmează.

7

Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de

apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol.

Conform art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, instanța

de recurs, judecând recursul, admite recursul, casează hotărârea atacată și

dispune rejudecarea cauzei de către instanța de apel, în cazul în care eroarea

judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

Potrivit practicii judiciare constante, erorile de drept pot fi erori de drept

formal sau procesual și erori de drept material sau substanțial. Instanța de

recurs verifică, dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea

atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de

drept formal și material.

Din conținutul recursului declarat de către procuror, se atestă că acesta a

indicat drept temeiuri pentru declararea recursului art. 427 alin. (1) pct. 6) și

10) Cod de procedură penală, potrivit cărora hotărârile instanței de apel pot fi

supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond

și de apel, în cazurile când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor

motivelor invocate în apel, sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care

se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărîrii; s-au

aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale.

Analizând textul deciziei contestate prin prisma argumentelor invocate

în recurs și temeiurilor de casare nominalizate, Colegiul penal constată că

criticile aduse de către titularul cererii de recurs și-au găsit confirmare în speța

dedusă judecății.

În acest context instanța de recurs menționează, că conform art. 414 Cod

de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și

temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor examinate de prima instanță,

conform materialelor din dosar și oricăror probe noi prezentate instanței de

apel sau cercetează suplimentar probele administrate de prima instanță.

Instanța de apel poate da o nouă apreciere probelor din dosar.

Instanța de apel, este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor

invocate în apel. Chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să

se pronunțe prima instanță și care prin apel se transmit instanței de apel sunt:

dacă fapta reținută ori numai imputată s-a săvârșit ori nu, dacă fapta a fost

săvârșită de inculpat și în ce împrejurări s-a comis, dacă probele corect au fost

apreciate prin prisma cumulului de probe anexate și administrate la dosar în

conformitate cu art. 101 Cod de procedură penală.

Din conținutul recursului rezultă că, partea acuzării critică decizia

instanței de apel, în partea ce se referă la individualizarea pedepsei și anume

aplicarea neîntemeiată a pedepsei sub forma de 5 ani închisoare cu executarea

în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a exercita funcții legate

de gestionarea drogurilor sau analogilor acestora pe un termen de 5 ani,

8

precum și mecanismului compensatoriu în temeiul art. 385 alin.(5) Cod de

procedură penală prin care pedeapsa a fost redusă cu 214 de zile.

Astfel, Colegiul penal lărgit, verificând legalitatea deciziei instanței de

apel sub acest aspect, constată că aceasta, la examinarea apelului, în partea

individualizării pedepsei, nu a respectat întru totul prevederile art. 414

alin. (1), 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, potrivit cărora hotărârea

atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, la fel instanța de

apel la judecarea cauzei nu a examinat-o sub toate aspectele și nu a dat răspuns

la motivele esențiale invocate, în ordine de apel.

După cum rezultă din materialele cauzei, potrivit sentinței, Ratcov Roman

a fost condamnat în baza art. 217/1 alin. (4) lit.d) Cod penal, la 6 ani închisoare,

cu privarea de dreptul de a exercita funcții legate de gestionarea drogurilor sau

analogilor acestora pe un termen de 5 ani cu încasarea din contul inculpatului

în beneficiul statului a cheltuielilor judiciare în mărime de 6300 lei.

La caz, analizând decizia supusă recursului, în partea individualizării

pedepsei, Colegiul penal lărgit conchide că instanța de apel, nu a pătruns pe

deplin în esența argumentelor și a motivat superficial soluția adoptată prin care

a stabilit inculpatului o pedeapsa sub forma de 5 ani închisoare cu privarea de

dreptul de a exercita funcții legate de gestionarea drogurilor sau analogilor

acestora pe un termen de 5 ani, cu aplicarea mecanismului compensator

prevăzut de art. 385 alin.(5) Cod de procedură penală.

În acest sens, Colegiul penal lărgit menționează că instanța de apel

insuficient a abordat condițiile ce vizează circumstanțele cauzei și persoana

celui vinovat și nu a luat în considerație faptul că inculpatul Ratcov Roman a

comis infracțiune care se atribuie la infracțiuni deosebit de grave.

Colegiul penal lărgit apreciază critic argumentul instanței de apel precum

că, inculpatul a avut o “atitudinea cooperantă, s-a prezentat la ședințele de

judecată, a conlucrat atât cu organul de urmărire penală cât și cu instanța de

judecată prin ce a facilitat examinarea rapidă a cauzei”.

Totodată urmează a fi reținut că cauza a fost examinată în procedura

simplificată, inculpatului fiind redusă pedeapsa stabilită cu 1/3 , anume pentru

recunoașterea săvârșirii faptelor indicate în rechizitoriu .

Prin urmare, la caz, nu este clară poziția instanței de apel ce ține de faptul

că, inculpatul a facilitat examinarea cauzei, or la judecare cauzei instanța de

judecată trebuie să respecte toate cerințele prevăzute de legea penală ce

asigură aplicarea față de inculpat a unei pedepse echitabile, legale și

individualizate. Neglijarea unora din aceste criterii, constituie temei pentru

casare a hotărârii contestate.

Cu referire la plângerea inculpatului Ratcov Roman, declarată împotriva

administrației penitenciare cu privire la condițiile de detenție care afectează

grav drepturile prevenitului și condamnatului în baza art. 385 alin. (4) și (5)

Cod de procedură penală, instanța de apel a constatat încălcarea drepturilor

9

privind condițiile de detenție în privința inculpatului Ratcov Roman pe

perioada de 28 noiembrie 2020 până la 01 iulie 2021 în total 214 zile deținerii

în calitate de prevenit.

Potrivit art.385 alin. (5) Cod de procedură penală, în cazul constatării

încălcării drepturilor privind condițiile de detenție, garantate de art.3 din

Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale,

conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, reducerea

pedepsei se va calcula în felul următor: două zile de închisoare pentru o zi de

arest preventiv.

La caz, nu este clară formula de calcul folosită de către instanța de apel

or, pentru 214 de zile în care Ratcov Roman s-a aflat în detenție în calitate de

prevenit a fost redusă pedeapsa cu 214 de zile.

Suplimentar, Colegiul penal lărgit menționează că, la materialele cauzei

penale lipsește raportul penitenciarului nr. 13 privind condițiile de detenție în

care s-a aflat Ratcov Roman. Mai mult, lipsesc probe care ar confirma că ultimul

s-a adresat către administrația instituției penitenciare cu plângeri referitor la

condițiile de detenție.

Colegiul penal notează, că hotărârile pronunțate de instanțele de fond

trebuie să fie motivate atât în fapt, cât și în drept, în corespundere cu

prevederile legislației în vigoare, pentru a permite instanței superioare de a

verifica corespunderea hotărârii pronunțate cu legea. Necesită a se avea în

vedere că nu numai nemotivarea hotărârii, dar și motivarea insuficientă sau

motivarea în termeni generali, vagi, reprezintă motiv de casare. Nemotivarea

ca o omisiune esențială apare astfel ca un viciu de procedură.

Din considerentele expuse, Colegiul penal lărgit conchide că, în prezenta

speță și-au găsit confirmare temeiurile pentru recurs invocate de către

procuror, ceea ce duce la casarea sentinței și a deciziei instanței de apel , cu

remiterea cauzei la rejudecare în alt complet de judecată, deoarece această

eroare nu poate fi corectată de instanța de recurs.

La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să se conducă de

prevederile art. 436 Cod de procedură penală, ce prevăd procedura de

rejudecare și limitele acesteia, să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă

conformitate cu prevederile legii procesuale penale asupra aspectelor

evidențiate în prezenta decizie, să argumenteze clar concluziile sale în decizia

adoptată, ținând cont de motivele casării deciziei atacate, și să pronunțe o

hotărâre legală și întemeiată, în conformitate cu prevederile art. 417 Cod de

procedură penală.

penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

10

Admite recursul ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de

circumscripție Chișinău, Devder Djulieta, casează total decizia Colegiului penal

al Curții de Apel Chișinău din 24 mai 2022, în cauza penală în privința lui

Ratcov Roman XXXX și dispune rejudecarea cauzei de către aceeași instanță

de apel, în alt complet de judecată.

Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată.

Decizia motivată semnată la 28 februarie 2023 și pronunțată la

03 martie 2023.

Președinte Toma Nadejda

Judecători Catan Liliana

Guzun Ion

Boico Victor

Plămădeală Ghenadie

11