1ra-1483/22 — 217-1 alin. 4 lit. d CP

Prin sentința Judecătoriei Chișinău (sediul Buiucani) din 01 iulie 2021, pe baza probelor administrate la faza de urmărire penală, în procedura prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală, Ratcov Roman a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 217/1 alin. (4) lit. d) Cod penal, la 6 (șase) ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a exercita funcții legate de gestionarea drogurilor sau analogilor acestora pe un termen de 5 (cinci) ani. Termenul executării pedepsei sub formă de închisoare stabilite inculpatului, a fost calculat din 01 iulie 2021, cu includerea în acest termen a perioadei în care se afla în stare de reținere și arest la 28 noiembrie 2020, ora 14:05. A fost încasată din contul inculpatului sumă de 6300(șase mii trei sute) lei în beneficiul statului, legate de efectuarea expertizelor judiciare. 1

Pentru pronunțarea sentinței, prima instanță a constatat în fapt, că Ratcov Roman XXX, în urma înțelegerii prealabile și împreună cu alte persoane la moment nestabilite de organul de urmărire penală, urmărind scopul punerii în circulație ilegală a diferitor tipuri de droguri în proporții deosebit de mari, pe parcursul anului 2020, a primit ilegal de la persoanele în curs de identificare care gestionează magazine de tip online ce comercializează droguri, locațiile cu ascunzișuri amplasate pe teritoriul mun. Chișinău, unde se aflau diferite cantități de substanțe stupefiante PVP (alpha-Pyrrolidinopentiophenone), marijuană, LSD și MDMA, adică droguri, cu scopul de a le distribui și fasona în doze mai mici, cu ulterioara plasare a drogurilor în diferite ascunzișuri în diverse locații din mun. Chișinău pentru a fi preluate de potențialii consumatori, fapt pentru care era remunerat cu mijloace bănești, inclusiv prin transferuri bancare de tip ”cash out”. Astfel el, după ce prelua din ascunzișuri drogurile ascunse de complicii săi, le transporta la domiciliul său temporar în apartamentul nr. XXX din mun. Chișinău, str. XXX, xXX, unde, cu ajutorul cântarelor de mici dimensiuni, bandei izolante de diferite culori și pachețelelor din polimer, inclusiv de tip zip-lock, cântărea, distribuia și fasona în doze mai mici diferite tipuri de droguri, inclusiv de tip PVP (alpha- Pyrrolidinopentiophenone), marijuană, LSD și MDMA. Ulterior, tot el, în repetate rânduri, acționând în mod tainic, personal, ascundea pachețelele cu droguri în ascunzișuri din diferite locuri publice de pe teritoriul mun. Chișinău, transmițând informația despre locul aflării drogurilor (coordonatele geografice) și fotografia cu locul plasării acestora, prin intermediul aplicațiilor electronice și mijloacelor de comunicare cifrate către administratorii magazinelor online din rețeaua internet, care la rândul lor organizau înstrăinarea drogurilor către consumatori, inclusiv prin aplicațiile de tip ”Telegram”, cu ulterioara remunerare a lui Ratcov Roman, cu mijloace bănești, inclusiv prin transferuri bancare de tip ”cash out”. Astfel, în cadrul percheziției efectuate la 28.11.2020, între orele 1420-1535, la domiciliul temporar a lui Ratcov Roman din ap. XX de pe str. XXX XXX din mun. Chișinău au fost depistate și ridicate droguri destinate distribuirii și înstrăinării terțelor persoane, precum și obiecte destinate ambalării și fasonării drogurilor în doze mai mici, inclusiv: 50 de pachețele învelite cu banda izolantă de culoare verde și 40 de pachețele învelite cu banda izolantă de culoare galbenă în interior cu substanță solidă în formă de cristale, 2 pachete de tip zip-lock în interior cu substanță solidă în formă de cristale, 3 pachețele de tip zip-lock în interior cu substanță solidă în formă de cristale de culoare albastră, 7 pachețele de tip zip- lock în interior cu substanță solidă în formă de cristale de culoare albă și un pachețel din polimer cu substanță solidă în formă de cristale de culoare albă, 3 pachețele în interior cu câte o comprimată cu denumirea ”Gold”, un pachețel de tip zip-lock în interior cu 2 pachețele din banda izolantă de. culoare neagră, 2 pachețele în interior cu substanță solidă în formă de praf cu inscripția MDMA, 2 un zip lock cu timbre colorate, 2 pachete de tip zip-lock în interior cu masa vegetală verde, cu un miros specific, o geantă de tip sport în care se aflau alte 2 genți în una din care se afla pachețele de tip zip-lock folosite, 4 cîntare electronice, un vas din plastic și o linguriță, toate cu urme de praf de culoare albă. Potrivit raportului de expertiză judiciară nr. 34/12/1-R-4642 din 23.12.2020, substanța solidă, cu aspect de cristale, de culoare albă, ambalată în 90 (nouăzeci) de pachete din polimer de tip zip-lock înfășurate cu bandă izolantă de culoare verde și galbenă, substanța solidă, cu aspect de cristale, de culoare bej, ambalată în două pachete din polimer de tip zip-lock, substanța solidă, cu aspect de cristale de culoare albastră, ambalată în trei pachete din polimer de tip zip-lock, substanța solidă, cu aspect de cristale, de culoare albă, ambalată în șapte pachete din polimer de tip zip-lock și într-un pachet din polimer legat în partea superioară, precum și substanța solidă cu aspect de cristale de culoare albă din geanta din material textil, de culoare albastră depistate și ridicate la 28.11.2020, în rezultatul percheziției efectuate la domiciliul lui Ratcov Roman XXX din mun. XXXX, str. XXX, XX/XX, ap. XX, reprezintă PVP (alpha- Pyrrolidinopentiophenone), care se atribuie la categoria substanțelor stupefiante, adică droguri cu cantitatea de 990.99 gramme. Tot potrivit aceluiași raport de expertiză, pe suprafața celor 32 pachete din polimer de tip zip-lock, fără conținut, din interiorul genții din material textil, de culoare neagră, pe suprafața celor patru cântare electronice la scară mică, pe suprafața vasului din polimer incolor, precum și pe suprafața linguriței din polimer de culoare albă, depistate și ridicate în aceleași circumstanțe, s-au depistat urme de PVP (alpha-Pyrrolidinopentiophenone), care se atribuie la categoria substanțelor stupefiante, adică droguri. Masa vegetală, uscată, de culoare verde, ambalată în două pachete din polimer de tip zip-lock, depistate și ridicate în aceleași circumstanțe, reprezintă marihuană, care se atribuie la categoria substanțelor stupefiante, adică droguri cu cantitatea de 0,76 grame (masă uscată). Cele două timbre multicolore, prezentate într-un pachet din polimer de tip zip-lock, depistate și ridicate în aceleași circumstanțe, conțin substanța LSD, care se atribuie la categoria substanțelor stupefiante. Cantitatea substanței stupefiante - LSD, constituie în total 2 timbre (doze). Cele cinci comprimate de culoare cafenie, de formă paralelepipedică, cu inscripția ”GOLD”, depistate și ridicate în aceleași circumstanțe, conțin MDMA (3,4-metilendioxi-N-metil-amfetamină), care se atribuie la categoria substanțelor psihotrope, adică droguri cu cantitatea de 1.68 grame. Substanța solidă cu aspect de cristale de culoare bej, ambalată în două pachete din polimer de tip zip-lock, cu inscripția MDMA, depistate și ridicate în aceleași circumstanțe, reprezintă MDMA (3,4- metilendioxi-iV-metil- amfetamină), care se atribuie la categoria substanțelor psihotrope, adică droguri cu cantitatea de 0.54 grame. 3 Potrivit Listei substanțelor stupefiante, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe, depistate în traficul ilicit precum și cantitățile acestora, aprobate prin Hotărârilor Guvernului nr.79 din 23.01.2006 și nr. 1088 din 05.10.2004, cu ulterioarele modificări, substanța PVP (alpha- Pyrrolidinopentiophenone) în cantitate de 990.99 grame, constituie droguri în proporții deosebit de mari, substanța marijuana în cantitate de 0,76 grame, constituie droguri în proporții mici, 2 timbre doze a substanței LSD, constituie droguri în proporții mari, iar substanța MDMA în cantitate de 2.22 grame (1.68 g + 0.54 g), constituie droguri în proporții mari. Acțiunile inculpatului au fost încadrate în baza art. 217/1 alin. (4) lit. d) Cod penal, adică circulația ilegală a drogurilor în scop de înstrăinare, manifestată prin păstrarea, transportarea și distribuirea ilegală de droguri, săvârșite de mai multe persoane, în proporții deosebit de mari, adică infracțiunea prevăzută de art. 2171 alin. (4) lit. d) din Codul penal.

Avocatul Cotruța Sergiu în numele inculpatului Ratcov Roman a contestat sentința cu apel, solicitând casarea parțială a acesteia, în partea individualizării pedepsei, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri în această parte, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care să fie stabilită pedeapsa mai blândă sub forma de 4 ani 8 luni închisoare fără aplicarea pedepsei complementare sub forma de privare de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de 2 la 5 ani, iar cheltuielile judiciare în suma de 6300(șase mii trei sute) lei pentru efectuarea expertizei judiciare să fie trecute în contul statului. În motivarea apelului a invocat că, cu sentința parțial nu este de acord, o consideră prea aspră în partea stabilirii pedepsei și neîntemeiată în partea încasării cheltuielilor de judecată pentru efectuare expertizelor judiciare. A fost menționat că, Ratcov Roman s-a căit sincer de cele săvârșite, a întreprins acțiuni orientate spre micșorarea daunei cauzate prin infracțiune și acordarea ajutorului organelor de ocrotire a normelor de drept în descoperirea infracțiunii, relatând detaliat condițiile în care a ajuns să desfășoară activitatea ilicită, modalitatea de distribuire a substanțelor interzise, precum și modul de remunerarea pentru acțiunile întreprinse. Apărarea a subliniat că, Ratcov Roman a comunicat organului de urmărire penală toate informațiile cunoscute privitor la fapta ilicită, ținând cont de specificul acesteia-magazin online, ceea ce presupune lipsa contractului fizic/vizual cu persoana care l-a angajat și remunerat. Totodată reieșind de circumstanțele infracțiunii, personalitatea inculpatului, apărarea a considerat că scopul pedepsei penale de corectare și reeducare, poate fi atins prin stabilirea unei pedepse minime sub limita stabilită pentru fapta respectivă. A fost reținut faptul că, la stabilirea categoriei și a măsurii de pedeapsă inculpatului, instanță de fond nu a ținut cont de toate circumstanțele reale și 4 personale privind individualizarea pedepsei, aplicându-i lui Ratcov Roman o pedeapsă prea aspră, nefiind aplicate în privința inculpatului prevederile art. 79 Cod penal, ignorând circumstanțele stabilite drept excepționale, limitându- se la aprecierea lor ca fiind atenuante, ce au servit temei de apropierea sancțiunii penale de minimul prevăzut dar nu sun limita acestui minim.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 24 mai 2022, a fost admis apelul declarat de avocatul Cotruță Sergiu în numele inculpatului Ratcov Roman, casată sentința Judecătoriei Chișinău sediul Buiucani din 01 iulie 2021, în partea individualizării pedepsei și pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanța prin care, lui Ratcov Roman recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art.217/1 alin.(4) lit. d) Cod penal, cu aplicarea prevederilor art. 70 alin.(3/1) Cod penal, art. 364/1 alin.(8) Cod de procedură penală fiind stabilită pedeapsă sub forma de închisoare pe un termen de 5(cinci ) ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții legate de gestionarea drogurilor sau analogilor acestora pe un termen de 5(cinci)ani. În temeiul art. 385 alin.(5) Cod de procedură penală, pentru constatarea încălcării drepturilor privind condițiile de detenție, garantate de art. 3 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, termenul pedepsei lui Ratcov, a fost redus cu 214 zile pentru perioada în care inculpatul s-a aflat în stare de arest de la 28 noiembrie 2020, până la 1 iulie 2021 Termenul executării pedepsei inculpatului Ratcov Roman a fost calculat din 23 iunie 2022, cu includerea duratei aflării inculpatului în stare de arest începând cu 28 noiembrie până la 23 iunie 2022. 4.1 În argumentarea soluției pronunțate, instanța de apel a indicat că prima instanță corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept și just a ajuns la concluzia că inculpatul a comis infracțiunea prevăzută de art.217/1 alin.(4) lit. d) Cod penal. În opinia instanței de apel, prima instanța nu a aplicat în privința inculpatului prevederile art. 79 din Cod penal, ignorând circumstanțele stabilite drept excepționale, limitându-se la aprecierea lor ca fiind atenuante, ce au servit temei de apropierea sancțiunii penale minime prevăzute de lege, dar nu sub limita acestei. Astfel aprecierea circumstanțelor stabilite ca fiind atenuante și nu excepționale rezultă din interpretarea eronată a normelor de drept material și a influențat la stabilirea pedepsei penale. S- a menționat despre faptul că, circumstanțele care atenuează vina în conformitate cu art. 76 Cod penal, sunt căința sinceră și săvârșirea infracțiunii de către o persoana care a tins vârsta de 18 ani, dar nu a atins vârsta de 21 de ani. Circumstanțele agravante în privința lui Ratcov Roman nu au fost reținute, inculpatul anterior nu a fost în conflict cu legea, nu se află la evidența 5 medicului narcolog sau psihiatru, nu are persoane la întreținere, se căiește de cele comise. Totodată a fost reținută atitudinea cooperantă a inculpatului care s-a prezentat în ședințele de judecată, a conlucrat atât cu organul de urmărire penală cât și cu instanța de judecată prin ce a facilitat examinarea rapidă a cauzei, a recunoscut vina și s-a căit pentru cele comise. De asemenea, instanța de apel a considerat necesar aplicarea prevederilor art. 70 alin.(3/1) Cod penal și prevederile art. 364/1 Cod de procedură penală, stabilind noi limite de pedeapsă, inițial aplicând prevederile art.70 alin.(3/1) Cod penal cu reducerea a 1/3 din limita maxima a sancțiunii de 15 ani, care urmare a calcului efectuat a constituit 10(zece) ani, ulterior cu aplicarea prevederilor art. 364/1 alin.(8) din Codul de procedură penală, din noile limite stabilite, limita minimă 7(șapte) ani și limita maximă 10 ani, în temeiul art. 364/1 alin.(8) din Codul de procedură penală, au fost stabilite limita minimă 4,8 (patru) ani și opt luni și limita maxima 6, 8 (șase) ani și opt luni. Instanța de apel a reiterat, că ținând cont de circumstanțele reale și personale ale inculpatului, analizând circumstanțele comiterii infracțiunii, pericolul social al faptei, personalitate și vârsta fragedă a inculpatului, faptul că a manifestat căința sinceră, instanța de apel a stabilit inculpatului o pedeapsă sub forma de închisoare pe un termen de 5 ani cu aplicarea pedepsei complimentare sub forma de privare de dreptul de a exercita funcții legate de gestionarea drogurilor sau analogilor acestora pe un termen de 5 (cinci) ani. Suplimentar a fost menționat că în ședința instanței de apel, apărătorul și inculpatul au solicitat ca termenul de arest preventiv să fie raportat la prevederile art. 385 alin.(5) Cod de procedură penală și ca rezultat să fie redusă inculpatului pedeapsa, solicitare care a fost admisă de instanța de apel, or durata aflării inculpatului în arest poate fi raportată la încălcarea drepturilor privind condițiile de detenție, garantate de art.3 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. În opinia instanței de apel, Ratcov Roman s-a aflat în stare de arest preventiv 214 (două sute paisprezece) zile, fapt pentru care termenul închisorii urmează a fi redus cu 214 zile. Au fost invocat că, prevederile legale menționate își răspândesc efectele asupra perioadei în care inculpatul s-a aflat în stare de arest până la pronunțarea sentinței Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 01 iulie 2021. De către instanța de apel a fost reiterat faptul că, perioada în care s-a deținut Ratcov Roman constituie un tratament inuman, iar aceasta este o încălcare a drepturilor privind condițiile de detenție, garantate de art.3 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. De asemenea, instanța de apel a conchis că, reducerea pedepsei potrivit formulei de calcul: două zile de închisoare pentru o zi de arest preventiv, se 6 efectuează doar pentru perioada aflării în arest preventiv a învinuitului pe perioada urmării penale și a inculpatului în instanța de judecată, până la pronunțarea sentinței de condamnare la pedeapsa închisorii cu ispășire în penitenciare.

Procurorul, în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) Cod de procedură penală, declară recurs ordinar, solicitând casarea parțială a deciziei instanței de apel, în partea stabilirii pedepsei, cu dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel, în alt complet de judecată. În motivarea recursului ordinar acuzarea indică, că decizia nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția în partea individualizării pedepsei, or această soluția este vădit neîntemeiată, inculpatului fiindu-i aplicată o pedeapsă individualizată contrar prevederilor legale, subsecvent a fost pripit constatată incidența prevederilor art. 385 a alin.(5) Cod de procedură penală, astfel încât inculpatului Ratcov Roman greșit i-a fost aplicat mecanismul compensatoriu. Susține procurorul că, la aplicarea pedepsei inculpatului instanța de apel nu a acordat deplină eficientă prevederilor art.61, 75 Cod penal, greșit ajungând la concluzia stabilirii unei pedepse sub limita minimă prevăzută de dispoziția normei penale, pentru care inculpatul a fost diferit justiției. Consideră că, a fost omis faptul că, infracțiunea comisă de inculpat se califică ca fiind una deosebit de gravă, iar caracterul faptei prejudiciabile, denotă că în privința acestuia deja nu mai pot fi folosite alte măsuri de constrângere mai blânde, ca închisoare decât termen stabilit prin sentință. Acuzarea remarcă că, deși inculpatul este la prima abatere, iar potrivit materialului caracteristic se reține că anterior nu s-a aflat în conflict cu legea, toate aceste circumstanțe nu pot substitui rezonanța infracțiunii pentru care inculpatul a fost diferit justiției și impactul acesteia asupra societății, iar rolul inculpatului și comportamentul acestuia în timpul săvârșirii infracțiunii, nu prezintă garanțiile unei bune conduite din partea făptașului, ce ar fi permis instanței de apel de a da dovada de clemență în privința inculpatului. Subsidiar acuzarea critică decizia în partea aplicării remediului compensatoriu raportat la 385 alin.(5) Cod de procedură penală, devreme ce la materialele cauzei nu au fost anexate careva probe care ar confirma că inculpatul Ratcov Roman s-a aflat în condițiile de detenție care nu corespund minimului necesar pentru deținerea în custodia statului. Or, deși partea apărării a optat pentru aplicarea acestui mecanism, nu a prezentat în acest sens careva probe prin care să fie stabilit că inculpatului i s-a încălcat dreptul la condițiile de detenție garantate de art.3 a Convenție Europene pentru Drepturile Omului, solicitarea apărării având un caracter declarativ.

Judecând recursul ordinar declarat în raport cu materialele cauzei și motivele invocate, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a fi admis, din considerentele ce urmează. 7 Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol. Conform art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, instanța de recurs, judecând recursul, admite recursul, casează hotărârea atacată și dispune rejudecarea cauzei de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs. Potrivit practicii judiciare constante, erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept material sau substanțial. Instanța de recurs verifică, dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Din conținutul recursului declarat de către procuror, se atestă că acesta a indicat drept temeiuri pentru declararea recursului art. 427 alin. (1) pct. 6) și 10) Cod de procedură penală, potrivit cărora hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, în cazurile când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărîrii; s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale. Analizând textul deciziei contestate prin prisma argumentelor invocate în recurs și temeiurilor de casare nominalizate, Colegiul penal constată că criticile aduse de către titularul cererii de recurs și-au găsit confirmare în speța dedusă judecății. În acest context instanța de recurs menționează, că conform art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar și oricăror probe noi prezentate instanței de apel sau cercetează suplimentar probele administrate de prima instanță. Instanța de apel poate da o nouă apreciere probelor din dosar. Instanța de apel, este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel. Chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se pronunțe prima instanță și care prin apel se transmit instanței de apel sunt: dacă fapta reținută ori numai imputată s-a săvârșit ori nu, dacă fapta a fost săvârșită de inculpat și în ce împrejurări s-a comis, dacă probele corect au fost apreciate prin prisma cumulului de probe anexate și administrate la dosar în conformitate cu art. 101 Cod de procedură penală. Din conținutul recursului rezultă că, partea acuzării critică decizia instanței de apel, în partea ce se referă la individualizarea pedepsei și anume aplicarea neîntemeiată a pedepsei sub forma de 5 ani închisoare cu executarea în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a exercita funcții legate de gestionarea drogurilor sau analogilor acestora pe un termen de 5 ani, 8 precum și mecanismului compensatoriu în temeiul art. 385 alin.(5) Cod de procedură penală prin care pedeapsa a fost redusă cu 214 de zile. Astfel, Colegiul penal lărgit, verificând legalitatea deciziei instanței de apel sub acest aspect, constată că aceasta, la examinarea apelului, în partea individualizării pedepsei, nu a respectat întru totul prevederile art. 414 alin. (1), 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, potrivit cărora hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, la fel instanța de apel la judecarea cauzei nu a examinat-o sub toate aspectele și nu a dat răspuns la motivele esențiale invocate, în ordine de apel. După cum rezultă din materialele cauzei, potrivit sentinței, Ratcov Roman a fost condamnat în baza art. 217/1 alin. (4) lit.d) Cod penal, la 6 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a exercita funcții legate de gestionarea drogurilor sau analogilor acestora pe un termen de 5 ani cu încasarea din contul inculpatului în beneficiul statului a cheltuielilor judiciare în mărime de 6300 lei. La caz, analizând decizia supusă recursului, în partea individualizării pedepsei, Colegiul penal lărgit conchide că instanța de apel, nu a pătruns pe deplin în esența argumentelor și a motivat superficial soluția adoptată prin care a stabilit inculpatului o pedeapsa sub forma de 5 ani închisoare cu privarea de dreptul de a exercita funcții legate de gestionarea drogurilor sau analogilor acestora pe un termen de 5 ani, cu aplicarea mecanismului compensator prevăzut de art. 385 alin.(5) Cod de procedură penală. În acest sens, Colegiul penal lărgit menționează că instanța de apel insuficient a abordat condițiile ce vizează circumstanțele cauzei și persoana celui vinovat și nu a luat în considerație faptul că inculpatul Ratcov Roman a comis infracțiune care se atribuie la infracțiuni deosebit de grave. Colegiul penal lărgit apreciază critic argumentul instanței de apel precum că, inculpatul a avut o “atitudinea cooperantă, s-a prezentat la ședințele de judecată, a conlucrat atât cu organul de urmărire penală cât și cu instanța de judecată prin ce a facilitat examinarea rapidă a cauzei”. Totodată urmează a fi reținut că cauza a fost examinată în procedura simplificată, inculpatului fiind redusă pedeapsa stabilită cu 1/3 , anume pentru recunoașterea săvârșirii faptelor indicate în rechizitoriu . Prin urmare, la caz, nu este clară poziția instanței de apel ce ține de faptul că, inculpatul a facilitat examinarea cauzei, or la judecare cauzei instanța de judecată trebuie să respecte toate cerințele prevăzute de legea penală ce asigură aplicarea față de inculpat a unei pedepse echitabile, legale și individualizate. Neglijarea unora din aceste criterii, constituie temei pentru casare a hotărârii contestate. Cu referire la plângerea inculpatului Ratcov Roman, declarată împotriva administrației penitenciare cu privire la condițiile de detenție care afectează grav drepturile prevenitului și condamnatului în baza art. 385 alin. (4) și (5) Cod de procedură penală, instanța de apel a constatat încălcarea drepturilor 9 privind condițiile de detenție în privința inculpatului Ratcov Roman pe perioada de 28 noiembrie 2020 până la 01 iulie 2021 în total 214 zile deținerii în calitate de prevenit. Potrivit art.385 alin. (5) Cod de procedură penală, în cazul constatării încălcării drepturilor privind condițiile de detenție, garantate de art.3 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, reducerea pedepsei se va calcula în felul următor: două zile de închisoare pentru o zi de arest preventiv. La caz, nu este clară formula de calcul folosită de către instanța de apel or, pentru 214 de zile în care Ratcov Roman s-a aflat în detenție în calitate de prevenit a fost redusă pedeapsa cu 214 de zile. Suplimentar, Colegiul penal lărgit menționează că, la materialele cauzei penale lipsește raportul penitenciarului nr. 13 privind condițiile de detenție în care s-a aflat Ratcov Roman. Mai mult, lipsesc probe care ar confirma că ultimul s-a adresat către administrația instituției penitenciare cu plângeri referitor la condițiile de detenție. Colegiul penal notează, că hotărârile pronunțate de instanțele de fond trebuie să fie motivate atât în fapt, cât și în drept, în corespundere cu prevederile legislației în vigoare, pentru a permite instanței superioare de a verifica corespunderea hotărârii pronunțate cu legea. Necesită a se avea în vedere că nu numai nemotivarea hotărârii, dar și motivarea insuficientă sau motivarea în termeni generali, vagi, reprezintă motiv de casare. Nemotivarea ca o omisiune esențială apare astfel ca un viciu de procedură. Din considerentele expuse, Colegiul penal lărgit conchide că, în prezenta speță și-au găsit confirmare temeiurile pentru recurs invocate de către procuror, ceea ce duce la casarea sentinței și a deciziei instanței de apel , cu remiterea cauzei la rejudecare în alt complet de judecată, deoarece această eroare nu poate fi corectată de instanța de recurs. La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să se conducă de prevederile art. 436 Cod de procedură penală, ce prevăd procedura de rejudecare și limitele acesteia, să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate cu prevederile legii procesuale penale asupra aspectelor evidențiate în prezenta decizie, să argumenteze clar concluziile sale în decizia adoptată, ținând cont de motivele casării deciziei atacate, și să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată, în conformitate cu prevederile art. 417 Cod de procedură penală.

În conformitate cu art. 434, 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție, DECIDE : 10 Admite recursul ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Devder Djulieta, casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 24 mai 2022, în cauza penală în privința lui Ratcov Roman XXXX și dispune rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată. Decizia motivată semnată la 28 februarie 2023 și pronunțată la 03 martie 2023. Președinte Toma Nadejda Judecători Catan Liliana Guzun Ion Boico Victor Plămădeală Ghenadie 11