1ra-1023/2022 — art. 201/1 alin.1 lit. b CP

1ra-1023/2022 — art. 201/1 alin.1 lit. b CP (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr.1ra-1023/2022

1-20136376-01-1ra-14072022

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

24 ianuarie 2023 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Țurcan Anatolie, Diaconu Iurie, Cobzac Elena, Plămădeală Ghenadie,

judecând fără citarea părților, recursul ordinar declarat de către avocatul Ciuhrii

Ludmila în numele inculpatului Cojocari Alexandru, prin care se solicită casarea

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 12 aprilie 2022, în cauza penală

în privința lui

Cojocari Alexandru xxxx

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 02.01.2020 – 05.11.2021;

Instanța de apel: 03.12.2021 – 12.04.2022;

Instanța de recurs: 14.07.2022 – 24.01.2023.

a c o n s t a t a t:

administrate la faza de urmărire penală, în procedura prevăzută de art.3641 Cod de

procedură penală, Cojocari Alexandru a fost recunoscut vinovat de comiterea

infracțiunii prevăzute art.2011 alin.(1) lit. b) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub

formă de 120 ore de muncă neremunerată în folosul comunității.

A fost dispusă încasarea de la Cojocari Alexandru în beneficiul statului suma de

2 058 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare.

A fost dispusă încasarea Cojocari Alexandru în beneficiul reprezentantului părții

vătămate minore Xxxx, Iurii Elena, suma de 1 500 lei, cu titlu de prejudiciu moral și

suma de 2 000 lei, cu titlu de cheltuieli de asistență juridică, iar în total suma de 17 000

lei.

1.1. Prin încheierea Judecătoriei Ungheni, sediul Central din 08 noiembrie 2021,

a fost înlăturată omisiunea evidentă din sentința Judecătoriei Ungheni, sediul Central

din 05 noiembrie 2021, prin care Cojocari Alexandru a fost recunoscut vinovat în

săvârșirea infracțiunii prevăzută de art.2011 alin.(1) lit. b) Cod penal, cu indicarea în

partea motivării și a dispozitivului sentinței la încasarea prejudiciului moral suma

corectă de “15 000 lei, în loc 1 500 lei”.

Astfel alin.(6) din sentința Judecătoriei Ungheni, sediul Central din 05 noiembrie

2021, prin care Cojocari Alexandru a fost recunoscut vinovat în săvârșirea infracțiunii

1

prevăzută de art.2011 alin.(1) lit. b) Cod penal, urmând să aibă conținutul, ”se încasează

din contul lui Cojocari Alexandru în beneficiul reprezentantului părții vătămate minore

Xxxx, Iurii Elena cu titlu de prejudiciu moral adus ca urmare a acțiunilor sale

infracționale suma de 15 000 lei și cheltuielile de asistență juridică în sumă de 2 000

lei, iar în total suma de 17 000 lei”.

la data de 1 martie 2019, aproximativ la ora 21:00 min, în timp ce se afla la domiciliul

comun din xxxx, acționând cu intenție directă și urmărind scopul impunerii voinței și

controlului personal asupra fiului vitreg - Xxxx, născut la data de xxxx, manifestând un

comportament înjositor și umilitor în raport cu ultimul, l-a dezbrăcat complet de haine

pe Xxxx și astfel l-a scos afară, unde acesta a stat aproximativ 30 de minute, până când

a fost găsit de către Iurii Mihail, fiindu-i cauzate astfel dureri fizice și suferințe psihice.

numele inculpatului Cojocari Alexandru, a declarat apel, solicitând casarea acesteia, cu

adoptarea unei noi hotărâri, prin care să fie diminuată suma prejudiciului moral în

cuantum de 3 500 lei, cu casarea încheierii de corectare a erorii.

În argumentarea apelului a invocat că la evaluarea prejudiciului moral cauzat

părții vătămate la suma de 1 500 lei (expusă în sentința judecătorească din 05.11.2021)

o consideră echitabilă, având în vedere că partea vătămată minoră nu a suportat dureri

fizice, leziuni corporale. Prin acțiunile inculpatului, părții vătămate minore i-a fost

cauzat prejudiciu afectiv, una din modalitățile prejudiciului moral, care atentează asupra

demnității persoanei.

Consideră, că starea părții vătămate minore psiho-emoțională nu a fost diferită în

comparație cu starea de până la incident, de aceea evaluarea prejudiciului moral la suma

de 15 000 lei este nejustificată.

Totodată, a mai indicat că la pronunțarea sentinței, instanța de fond a luat în

calcul argumentele părții apărării referitor la nivelul suferințelor morale ale părții

vătămate minore Xxxx, și corect a conchis că acestea urmează a fi compensate cu suma

de 1 500 lei, or, această evaluare a prejudiciului este echitabilă. Eroarea s-a comis la

calcularea sumei totale ce urmează a fi încasată de la inculpat.

Consideră că prin încheierea din 08.11.2021, instanța a interpretat și aplicat

eronat prevederile normei legale inserate la art.249 Cod de procedură penală, corectarea

erorilor materiale. Or, prin încheierea contestată nu a fost corectată o eroare materială

sau de calcul, nu a fost înlăturată o omisiune (conform art.250 Cod de procedură

penală), ci a fost modificată soluția instanței pe marginea pretenției de compensare a

prejudiciului moral, având în vedere că s-a intervenit și în partea de motivare a sentinței

și în dispozitivul actului judecătoresc.

fost respins ca nefondat, apelul declarat, cu menținerea sentinței atacate fără modificări.

4.1. În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a reținut că, prima instanță

corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept, analizând obiectiv cumulul de probe

prin prisma art.101 Cod de procedură penală din punct de vedere al pertinenței,

concludenții, veridicității și coroborării lor, corect concluzionând asupra vinovăției

inculpatului Cojocari Alexandru de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.2011 alin.(1)

lit. b) Cod penal, violența în familie, adică acțiunea intenționată comisă de un membru

al familiei în privința altui membru al familiei, manifestată prin izolare, intimidare în

2

scop de impunere a voinței și a controlului personal asupra victimei, calificarea faptei

fiind corectă precum și măsura de pedeapsă.

Referitor la soluționarea acțiunii civile, instanța de apel a menționat că prima

instanță corect a admis parțial acțiunea civilă în latura prejudiciului moral, în

corespundere cu prevederile art.art.221 alin.(1), (2), 225 alin.(2), 219 alin.(2), (3), (4),

220 alin.(1), (2), (3) Cod de procedură penală, ținând cont de prevederile art.art.1998

alin.(1), 2037 alin.(1) Cod civil, indicând că - în urma acțiunilor inculpatului, părții

vătămate minore i-au fost cauzate suferințe psihice, atât și dureri fizice, rezultatul

aplicărilor multiple lovituri cu palmele peste diferite regiuni ale corpului, scotea pe timp

de noapte și frig afară fiind dezbrăcat, astfel, evaluând în echitate dauna morală cauzată

părții vătămate minore prin infracțiune, prin atribuirea compensației bănești în sumă de

15 000 lei părții vătămate minore.

De asemenea, instanța de apel a constatat că prima instanță corect a dispus

încasarea din contul inculpatului a cheltuielilor de asistență juridică în mărime de 2 000

lei, confirmate prin contractul de asistență juridică din 17 februarie 2020, prin mandatul

nr.1458932 (f.d.75) cât și prin bonurilor de plată nr.941151 din 13 noiembrie 2020 și

nr.919535 din 17 februarie 2020.

Cu referire la alegațiile invocate în cererea de apel privind casarea încheierii din

08 noiembrie 2021 cu privire la înlăturarea omisiuni, instanța de apel le-a apreciat critic,

deoarece în speță, instanța în cadrul judecătorii cauzei a soluționat chestiunea cu privire

la prejudiciul moral, însă în partea descriptivă și în dispozitivul sentinței a admis o

eroare în partea ce vizează cuantumul prejudiciului moral, indicându-se în loc de

sintagma 15 000 lei, sintagma greșită, 1 500 lei, mai mult, reținând suma totală ce

urmează a fi încasată din contul inculpatului, prin sentință și anume, 17 000 lei, se

deduce, că instanța a încasat suma de 15 000 lei cu titlu de prejudiciu moral, însă, greșit

s-a indicat suma de 1 500 lei, aspecte care constituie o eroare materială și care justificat

și întemeiat a fost corectată prin încheierea din 08 noiembrie 2021.

Ludmila în numele inculpatului Cojocari Alexandru, prin care, invocând-u-se

prevederile art.427 alin.(1) pct. 6) Cod de procedură penală, se solicită casarea deciziei

instanței de apel, cu remiterea cauzei la rejudecare într-un alt complet de judecată,

invocând argumente similare cu cele indicate în apel (pct. 3. din prezenta decizie),

invocând suplimentar că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor

invocate în apel.

Precizează că, instanța de apel nu a răspuns motivat la argumentul invocat în

cererea de apel referitor la faptul că prin încheierea din 08 noiembrie 2022 nu a fost

corectată o “eroare evidentă” și nu a fost înlăturată o “omisiune evidentă” din sentința

din 05 noiembrie 2022, ci a fost modificată soluția instanței pe marginea acțiunii civile,

or, omisiunea de a se expune motivat asupra argumentului invocat în cererea de apel,

echivalează cu nerezolvarea fondului apelului.

pentru inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat.

Indică în susținerea referinței că, instanța de apel nu a comis erori de drept în

raport cu argumentele invocate de recurent, decizia conține motive legale pe care se

întemeiază soluția.

3

invocate, Colegiul penal lărgit consideră că acesta urmează a fi admis, din

considerentele ce succed.

În conformitate cu art.435 alin.(1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, instanța

de recurs, judecând recursul, admite recursul, casează hotărârea atacată și dispune

rejudecarea cauzei de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate

fi corectată de către instanța de recurs.

După cum rezultă din conținutul recursului declarat, recurentul critică decizia

instanței de apel din punct de vedere al prezenței temeiului de casare prevăzut de art.427

alin.(1) pct. 6) Cod de procedură penală, potrivit cărora hotărârile instanței de apel pot

fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de

apel, în cazurile când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate

în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția.

Reieșind din textul deciziei contestate prin prisma argumentelor invocate în

recurs și temeiului de casare nominalizat, Colegiul penal lărgit constată că criticele

aduse de către titularul cererii de recurs și-au găsit confirmare în speța dedusă judecății,

iar hotărârea instanței de apel urmează a fi desființată, din considerentele ce urmează.

În acest context instanța de recurs menționează, că conform art.414 Cod de

procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia

hotărârii atacate pe baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor

din dosar și oricăror probe noi prezentate instanței de apel sau cercetează suplimentar

probele administrate de prima instanță. Instanța de apel poate da o nouă apreciere

probelor din dosar.

Instanța de apel este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în

apel. Chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se pronunțe prima

instanță și care prin apel se transmit instanței de apel sunt: dacă fapta reținută ori numai

imputată s-a săvârșit ori nu, dacă fapta a fost săvârșită de inculpat și în ce împrejurări

s-a comis, dacă probele corect au fost apreciate prin prisma cumulului de probe anexate

și administrate la dosar în conformitate cu art.101 Cod de procedură penală.

La chestiunile de drept se referă cele ce țin de următoarele: dacă fapta întrunește

elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a fost

individualizată și aplicată just, dacă normele de drept procesual, penal sau administrativ

au fost corect aplicate, hotărârea adoptată urmând să conțină răspuns la toate motivele

invocate.

Colegiul penal lărgit notează că, hotărârile pronunțate de instanțele de fond

trebuie să fie motivate atât în fapt, cât și în drept, în corespundere cu prevederile

legislației în vigoare, pentru a permite instanței superioare de a verifica corespunderea

hotărârii pronunțate cu legea. Necesită a se avea în vedere că nu numai nemotivarea

hotărârii, dar și motivarea insuficientă sau motivarea în termeni generali, vagi,

reprezintă motiv de casare. Nemotivarea ca o omisiune esențială apare astfel ca un viciu

de procedură.

În conexiunea celor menționate mai sus, instanța de recurs remarcă faptul că

potrivit sentinței, Cojocari Alexandru a fost condamnat în baza art.2011 alin.(1) lit. b)

Cod penal, fiind dispusă încasarea din contul lui Cojocari Alexandru în beneficiul

reprezentantului părții vătămate minore Xxxx, Iurii Elena, prejudiciu moral în sumă de

4

1 500 lei, precum și cheltuieli de asistență juridică în sumă de 2 000 lei, iar în total suma

de 17 000 lei.

Prin încheierea Judecătoriei Ungheni, sediul Central din 08 noiembrie 2021, a

fost înlăturată omisiunea evidentă din sentința Judecătoriei Ungheni, sediul Central din

05 noiembrie 2021, prin care Cojocari Alexandru a fost recunoscut vinovat în săvârșirea

infracțiunii prevăzută de art.2011 alin.(1) lit. b) Cod penal, cu indicarea în partea

motivării și a dispozitivului sentinței la încasarea prejudiciului moral suma corectă de

“15 000 lei, în loc 1 500 lei”. Astfel alin.(6) din sentință, urmând să aibă conținutul, ”se

încasează din contul lui Cojocari Alexandru în beneficiul reprezentantului părții

vătămate minore Xxxx, Iurii Elena cu titlu de prejudiciu moral adus ca urmare a

acțiunilor sale infracționale suma de 15 000 lei și cheltuielile de asistență juridică în

sumă de 2 000 lei, iar în total suma de 17 000 lei”.

Fiind învestită cu judecarea apelului declarat de către partea apărării, instanța de

apel a dispus respingerea acestuia ca fiind nefondat și menținerea sentinței.

Instanța de recurs ține să accentueze că, deși în cererea de apel partea apărării a

invocat dezacordul cu cuantumul prejudiciului moral încasat de la inculpat de către

prima instanță, solicitând diminuarea sumei a prejudiciului moral, totuși instanța de apel

considerând corectă soluția primei instanțe, a respins apelul declarat, astfel, nu a pătruns

pe deplin în esența argumentelor și a motivat superficial soluția adoptată referitor la

acțiunea civilă înaintată de către reprezentantului părții vătămate minore Xxxx, Iurii

Elena.

Astfel, la segmentul dat instanța de recurs constată că soluția instanței de apel

este insuficient motivată.

Conform prevederilor art.219 alin.(4) Cod de procedură penală, la evaluarea

cuantumului despăgubirilor materiale ale prejudiciului moral, instanța de judecată ia în

considerare suferințele fizice ale victimei, prejudiciul agrement sau estetic, pierderea

speranței în viață, pierderea onoarei prin defăimare, suferințele psihice provocate de

decesul rudelor apropiate etc.

În corespundere cu art.220 Cod de procedură penală și art.2037 Cod civil,

mărimea despăgubirii pentru prejudiciul moral se determină de către instanța de

judecată în funcție de caracterul și gravitatea prejudiciului moral cauzat persoanei

vătămate, de gradul de vinovăție a autorului prejudiciului, dacă vinovăția este o condiție

a răspunderii, și de măsura în care această despăgubire poate aduce satisfacție echitabilă

persoanei vătămate. Caracterul și gravitatea prejudiciului moral le apreciază instanța de

judecată, luând în considerare circumstanțele în care a fost cauzat prejudiciul,

restrângerea posibilităților de viață familială și socială, precum și statutul social al

persoanei vătămate. La determinarea despăgubirii, instanța de judecată va tinde să

acorde o despăgubire care, pe de o parte, are o mărime comparabilă cu cea acordată în

mod obișnuit în împrejurări similare și, pe de altă parte, să ia în cont particularitățile

concrete ale cazului.

Totodată, despăgubirile pentru daune morale se disting de cele pentru daunele

materiale prin faptul că acestea nu se probează, ci se stabilesc de instanța de judecată

prin evaluarea circumstanțelor concrete.

Astfel, Colegiul penal lărgit constată că, instanța de apel nu a motivat acordarea

despăgubirii pentru prejudiciul moral cauzat prin infracțiune în raport cu criteriile

prevăzute de lege, sub acest aspect decizia instanței de apel nefiind motivată în

5

corespundere cu prevederile art.414 alin.(5) Cod de procedură penală.

Prejudiciul moral reprezintă o pagubă care este cauzată individului prin

vătămarea unui interes personal nepatrimonial. Evaluarea prejudiciului moral nu

presupune determinarea „prețului suferințelor fizice și psihice”, care sunt inestimabile,

dar aprecierea multilaterală a tuturor consecințelor negative ale prejudiciului și a

implicațiilor acestora pe toate dimensiunile vieții sociale.

La determinarea compensației pentru prejudiciul moral trebuie să se țină cont de

importanța valorii morale lezate pentru persoana vătămată. În cazul suportării unui

prejudiciu moral fiecare persoană vătămată acordă o considerație diferită valorilor

lezate. Persoana vătămată apreciază acele valori sau activități, care îi satisfac anumite

necesități sau aspirații.

Cuantumul compensației acordate depinde și de durata menținerii consecințelor

cazului urmare a cărora s-au produs. Stabilind cuantumul compensației pentru

prejudiciul moral, instanța de judecată trebuie să țină cont de măsura în care această

compensație poate acorda persoanei vătămate o anumită satisfacție.

În concluzie, instanța de recurs atestă că argumentele invocate în cererile de apel

nu au fost supuse verificării de către instanța de apel, argumente care, de fapt, țin de

soluționarea fondului apelului și neexpunerea asupra acestora reprezintă neexaminarea

fondului apelului de către instanța de apel.

Motivarea insuficientă efectuată de instanța de apel, se apreciază ca un viciu de

judecată care afectează hotărârea adoptată și reprezintă temei legal de a casa decizia

atacată și a dispune rejudecarea cauzei în instanța de apel.

Colegiul penal lărgit amintește că, potrivit jurisprudenței constante a Curții

Europene a Drepturilor Omului, în primul rând, rolul instanțelor judecătorești naționale

este să decidă asupra admisibilității probelor, precum și asupra relevanței și ponderii

acestora pentru pronunțarea deciziei judecătorești.

Rolul unei decizii motivate este să demonstreze părților că ele au fost auzite. O

decizie motivată oferă părții posibilitatea de a o contesta, precum și posibilitatea ca

decizia să fie revizuită de către o instanță de recurs. Doar prin adoptarea unei decizii

motivate poate avea loc un control public al administrării justiției.

Prin urmare, dreptul de a fi auzit include nu doar posibilitatea de a aduce

argumente instanței, dar și obligația corespunzătoare a instanței de a arăta, în motivarea

sa, motivele pentru care anumite argumente au fost acceptate sau respinse. (§ 30, 31

cauza Fomin vs Republica Moldova, decizia din 11 octombrie 2011).

Față de considerentele mai sus arătate, Colegiul penal lărgit ajunge la concluzia,

că la judecarea cauzei instanța de apel a admis erori, care nu pot fi corectate în ordinea

procedurii de recurs ordinar. Erorile menționate sunt erori de drept procedural și se

încadrează în art.427 alin.(1) pct. 6) Cod de procedură penală, deoarece se referă la

procedura de motivare a soluției instanței de apel și se consideră temei de recurs.

La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să se conducă de prevederile

art.436 Cod de procedură penală, ce prevăd procedura de rejudecare și limitele acesteia,

să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate cu prevederile legii procesuale

penale asupra tuturor motivelor invocate în cererea de apel, să verifice și să aprecieze

minuțios probele administrate și examinate în instanță în strictă conformitate cu

cerințele legii, să dea apreciere cuvenită fiecărei probe examinate și tuturor probelor în

ansamblu, să argumenteze clar și motivat concluziile sale în decizia adoptată.

6

penală, Colegiul penal lărgit

d e c i d e :

Admite recursul ordinar declarat de către avocatul Ciuhrii Ludmila în numele

inculpatului Cojocari Alexandru, casează total decizia Colegiului penal al Curții de

Apel Chișinău din 12 aprilie 2022, în cauza penală în privința lui Cojocari Alexandru

xxxx, și dispune rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de apel, într-un alt complet

de judecată.

Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată.

Decizia motivată pronunțată la 02 martie 2023.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Țurcan Anatolie

Diaconu Iurie

Cobzac Elena

Plămădeală Ghenadie

7