1ra-875/2022 — art. 42 alin. 3m 190 alin. 5 CP

1ra-875/2022 — art. 42 alin. 3m 190 alin. 5 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 1ra-875/2022

1-15103653-01-1ra-10062022

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

31 ianuarie 2023 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte – Timofti Vladimir,

judecători – Cobzac Elena, Țurcan Anatolie, Plămădeală Ghenadie, Burduh

Victor,

a judecat în ședință, fără citarea părților, recursul ordinar, declarat de către

inculpatul Todița Igor, prin care se solicită casarea sentinței Judecătoriei Orhei, sediul

Central din 06 decembrie 2019 și a deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 17 noiembrie 2021, în cauza penală privindu-l pe

Todița Igor xxxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Asupra recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal lărgit al

Curții Supreme de Justiție,

A C O N S T A T A T :

Igor a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii, prevăzute de art.42 alin.(3),

190 alin.(5) Cod penal. Todița Igor a fost eliberat de răspundere penală cu încetarea

procesului penal în privința acestuia în legătură cu intervenirea prescripției tragerii la

răspundere penală.

Au fost admise în principiu acțiunile civile depuse de părțile vătămate Garșinschi

Nadejda, Guțeva Claudia, Dumbravă Agnesa, Dogocher Raisa, Gașper Fiodor, Cușnir

Pintilie, Fedotova Zoia, urmând ca asupra cuantumelor prejudiciilor să se expună

instanța de judecată civilă în procedură contencioasă.

A fost respinsă ca neîntemeiată plîngerea avocatului Ursachi Ana, depusă în

numele lui Todița Igor, în ordinea art. 313 Cod de procedură penală.

2000 - 2002, a organizat și dirijat săvârșirea unei infracțiuni după un plan criminal

alcătuit din timp, urmărind scopul însușirii prin escrocherie a bunurilor din avutul

proprietarului, care făceau parte din patrimoniul SA „Vindecea-LG” și aparțineau

inclusiv acționarilor minoritari, în următoarele circumstanțe: La începutul anului

1

2000, Todița Igor a încheiat convenții verbale de a procura cotele părți din capitalul

statutar al acționarilor majoritari ai SRL „Ghencom” și SA „Lorens” în mărime totală

de 51%, deținute în capitalul social al SA „Vindecea-LG”. Cu scopul de a-și ascunde

acțiunile infracționale și pentru a se eschiva de răspundere penală pentru acțiunile

îndreptate spre însușirea prin înșelăciune și abuz de încredere a bunurilor acționarilor

minoritari ai SA „Vindecea-LG”, care constituiau 49%, Todița Igor nu a efectuat

careva modificări în actele de înregistrare și statutul SA „Vindecea-LG”, conducând

cu activitatea întreprinderii din umbră prin persoane interpuse. Astfel, Todița Igor, la

01.03.2000, pentru a putea controla activitatea societății, prin intermediul consiliului

societății care de facto la acel moment nu mai activa, a obținut numirea în funcție de

director al SA „Vindecea-LG” pe cet. Smirnova (Tanasoi) (Grecu) Diana. Ulterior,

Todița Igor prin înțelegere prealabilă și de comun acord cu Smirnova (Tanasoi)

(Grecu) Diana, care acționa la indicațiile acestuia în calitate de director al SA

„Vindecea-LG”, contrar prevederilor Legii nr. 1134-XII din 02.04.1997 privind

societățile pe acțiuni și lit. k) al Capitolului 7 din Statutul societății, care stipulează

că: „Adunarea Generală a acționarilor are atribuția exclusivă de a lua decizia privind

încheierea tranzacțiilor de proporții, dacă obiectul acestor tranzacții este

achiziționarea (înstrăinarea), transmiterea (primirea) în gaj (în arendă) a bunurilor,

valoarea cărora se cifrează mai mult de 50% din valoarea activelor societății conform

ultimului bilanț (...)”, fără a convoca Adunarea Generală a acționarilor, au falsificat

procesul-verbal al Adunării Generale al SA „Vindecea-LG”, datându-l cu 02.06.2000,

precum că s-ar fi adoptat hotărârea de a depune în gaj a tuturor activelor (clădiri,

instalații, echipament, terenuri și altele) a SA „Vindecea-LG”, împuternicind-o pe

Smirnova (Tanasoi) (Grecu) Diana să semneze cu BC „Universalbank” SA contractul

de gaj, după care au acumulat semnăturile reprezentanților acționarilor majoritari și

membrilor Comisiei de Cenzori. La 14.06.2000, în baza contractului de credit xxxxx,

SA „Vindecea-LG” a obținut un credit în sumă de 160000,00 dolari SUA pe un

termen de 6 luni, iar în gaj fiind transmis imobilul din xxxxx, constituit din 30 obiecte

și edificii evaluate de părți la un preț de 2422423,00 lei, utilaj în sumă totală de

574554,4 lei și bunuri materiale în sumă de 377120,00 lei, ceea ce constituia mai mult

de 50% din valoarea activelor societății conform ultimului bilanț contabil. Ulterior, la

16.05.2001, Smirnova (Tanasoi) (Grecu) Diana, la indicațiile lui Todița Igor, folosind

aceeași modalitate de solicitare a creditului de la BC „Universalbank” SA, în baza

unui acord adițional la contractul de credit xxxxx din 14.06.2000, SA „Vindecea-LG”

a mai obținut de la instituția financiară BC „Universalbank” SA un credit în sumă de

2500000,00 lei. La 29.05.2001, Todița Igor în comun cu Smirnova (Tanasoi) (Grecu)

Diana, urmând scopul însușirii mijloacelor bănești sub pretextul restituirii unui

presupus împrumut de la SRL „Remplis”, întreprindere a cărei fondator și

administrator fiind Smirnova (Tanasoi) (Grecu) Diana, ultima a dispus transferarea

pe conturile acestei întreprinderi a sumei de 2115000,00 lei, iar la data de 04.06.2001,

2

urmărind același scop, sub pretextul achitării datoriilor către SRL „Lidiron”, care nu

desfășura nici o activitate, a dispus transferarea unei sume de 187828,00 lei. La

19.07.2002, datorită faptului că SA „Vindecea- LG” nu-și onora obligațiunile

contractuale, Judecătoria Economică de Circumscripție Chișinău, a adoptat o hotărâre

prin care a transmis forțat în posesia BC „Universalbank” SA a bunurilor gajate, care-

i aparțineau cu drept de proprietate SA „Vindecea-LG” și anume imobilul amplasat

în mun. Orhei, str. Dorobanți, 26, constituind 30 obiecte și edificii, tot utilajul gajat și

alte bunuri materiale. Astfel, la 25.10.2002, între SRL „Orvip”, fondată la 02.10.2002,

al cărei manager principal fiind aceeași persoană interpusă Smirnova (Tanasoi)

(Grecu) Diana și SA „Vindecea-LG”, din numele căreia acționa BC „Universalbank”

SA, a fost încheiat contractul de vânzare-cumpărare a imobilului și utilajului gajat în

sumă de 2422423.0 lei, în baza căruia toate activele SA „Vindecea-LG”, inclusiv

cotele părți a acționarilor minoritari constituite din foștii angajați ai societății, au

trecut în proprietatea SRL „Orvip”. Ca urmare a acțiunilor infracționale ale lui Todița

Igor, manifestate prin organizarea și dirijarea comiterii unei infracțiuni de

escrocherie, comisă prin înșelăciune și abuz de încredere față de acționarii minoritari

ai SA „Vindecea-LG” (deținători a-i 49% din valoarea totală de acțiuni) care au dus

la lipsirea lor de cotele părți deținute în activele întreprinderii - clădire, instalații,

utilaj, terenuri și alte bunuri ale societății în valoare de 1653307.0 lei.

Astfel, prin acțiunile sale intenționate Todița Igor a săvârșit participarea la

escrocherie, adică participarea în calitate de organizator la dobândirea ilicită a

bunurilor altor persoane prin înșelăciune sau abuz de încredere, comisă de două sau

mai multe persoane, cu cauzarea de daune în proporții deosebit de mari, infracțiune

prevăzută de art. art.42 alin.(3), 190 alin.(5) Cod penal.

admiterea apelului, casarea sentinței și pronunțarea unei hotărâri noi prin care să fie

achitat în legătură cu faptul că nu a comis faptele imputate.

În motivarea apelului nominalizat s-au invocat următoarele motive:

- sentința este neîntemeiată și ilegală, bazată pe o interpretare eronată a normelor

legale, dar și pe neelucidare deplină a tuturor circumstanțelor cauzei, inclusiv

examinare neobiectivă a probelor dosarului penal, urmare a cărui fapt a fost aplicată

condamnarea cet. Todiță Igor, or, a considerat că la caz erau prezente toate premisele

pentru încetarea dosarului penal pe motiv că Todită Igor, nu a comis fapta imputată;

- la fel, s-a indicat că instanța de fond nu a efectuat o analiză complexă a

circumstanțelor cauzei și a personalității inculpatului, susținînd că probele în cumul

cât și solicitările procuraturii nu au putut demonstra faptul că Todiță Igor, a avut

foloase sau a dobândit ilicit bunurilor altei persoane, prin înșelăciune sau abuz de

putere, or o astfel de abordare din partea instanței de fond este neîntemeiată Astfel, a

considerat că în mod nejustificat prima instanță a ajuns la concluzia că Todiță Igor,

este vinovat de faptul că fabrica de bere din Orhei sau Vindeceea - LG, a ajuns în

3

faliment și a fost devalizată de către Universalbank SA, or la caz, nu s-a făcut o analiză

complexă a faptului cine este vinovat de creditarea masivă a fabricii de bere și din ce

caz nu a fost posibil întoarcerea sumelor de bani băncii, cât și banii celor investiți de

către Todiță Igor. Prin urmare, a considerat că prima instanță incorect și nejustificat a

aplicat pedeapsa cu condamnarea în privința lui Todiță Igor, în baza art. 190 Cod

penal.

2020, a fost respins ca nefondat apelul inculpatului Todița Igor declarat împotriva

sentinței Judecătoriei Orhei, sediul Central din 06 decembrie 2019 și a fost menținută

această sentință fără modificări.

2021, a fost admis recursul ordinar declarat de inculpatul Todița Igor, casată total

decizia instanței de apel și a fost dispusă rejudecarea cauzei de către aceeași instanță

de apel, în alt complet de judecată.

apelul declarat de către inculpatul Todița Igor împotriva sentinței Judecătoriei Orhei,

sediul Central din 06 decembrie 2019, a fost admis din alte motive, casând sentința

parțial în latura penală, inclusiv din oficiu în baza art. 409 alin. (2) Cod de procedură

penală și a fost pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima

instanță.

Todița Igor a fost liberat de pedeapsa penală pe art.art.42 alin.(3), 190 alin.(5) Cod

penal în legătură cu intervenirea termenului de prescripție.

S-a încetat procesul penal în privința lui Todița Igor în comiterea infracțiunii,

prevăzute de art.art.42 alin.(3), 190 alin.(5) Cod penal, în legătură cu intervenirea

termenului de prescripție.

În rest, sentința Judecătoriei Orhei, sediul Central din 06 decembrie 2019 a fost

menținută.

6.1. În motivarea soluției date, instanța de apel a reținut, că, prin decizia Colegiul

penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 22 februarie 2021, a fost admis recursul

ordinar declarat de inculpatul Todița Igor, casată total decizia Colegiului penal al

Curții de Apel Chișinău din 21 septembrie 2020 și a fost dispusă rejudecarea cauzei

de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

În acest context, instanța de apel conducîndu-se de prevederile art.436 alin.3) Cod

de procedură penală, a purces la examinarea cauzei penale în privința lui Todița Igor,

învinuit de săvîrșirea infracțiunii, prevăzute de a art.42, alin.(3), 190 alin.(5) Cod

penal, în raport cu indicațiile instanței de recurs care sunt obligatorii pentru instanța

de apel.

Astfel, instanța de apel a constatat că, Todița Igor, în perioada anilor 2000 -2002,

a organizat și dirijat săvârșirea unei infracțiuni după un plan criminal alcătuit din timp,

urmărind scopul însușirii prin escrocherie a bunurilor din avutul proprietarului, care

4

făceau parte din patrimoniul SA „Vindecea-LG” și aparțineau inclusiv acționarilor

minoritari, în următoarele circumstanțe:

La începutul anului 2000, Todița Igor a încheiat convenții verbale de a procura

cotele părți din capitalul statutar al acționarilor majoritari ai SRL „Ghencom” și SA

„Lorens” în mărime totală de 51%, deținute în capitalul social al SA „Vindecea-LG”.

Cu scopul de a-și ascunde acțiunile infracționale și pentru a se eschiva de

răspundere penală pentru acțiunile îndreptate spre însușirea prin înșelăciune și abuz

de încredere a bunurilor acționarilor minoritari ai SA „Vindecea-LG”, care

constituiau 49%, Todița Igor nu a efectuat careva modificări în actele de înregistrare

și statutul SA „Vindecea-LG”, conducând cu activitatea întreprinderii din umbră prin

persoane interpuse.

Astfel, Todița Igor, la 01.03.2000, pentru a putea controla activitatea societății,

prin intermediul consiliului societății care de facto la acel moment nu mai activa, a

obținut numirea în funcție de director al SA „Vindecea-LG” pe cet. Smirnova

(Tanasoi) (Grecu) Diana.

Ulterior, Todița Igor prin înțelegere prealabilă și de comun acord cu Smirnova

(Tanasoi) (Grecu) Diana, care acționa la indicațiile acestuia în calitate de director al

SA „Vindecea-LG”, contrar prevederilor Legii nr. 1134-XII din 02.04.1997 privind

societățile pe acțiuni și lit. k) al Capitolului 7 din Statutul societății, care stipulează

că: „Adunarea Generală a acționarilor are atribuția exclusivă de a lua decizia privind

încheierea tranzacțiilor de proporții, dacă obiectul acestor tranzacții este

achiziționarea (înstrăinarea), transmiterea (primirea) în gaj (în arendă) a bunurilor,

valoarea cărora se cifrează mai mult de 50% din valoarea activelor societății conform

ultimului bilanț (...)”, fără a convoca Adunarea Generală a acționarilor, au falsificat

procesul-verbal al Adunării Generale al SA „Vindecea-LG”, datându-l cu 02.06.2000,

precum că s-ar fi adoptat hotărârea de a depune în gaj a tuturor activelor (clădiri,

instalații, echipament, terenuri și altele) a SA „Vindecea-LG”, împuternicind-o pe

Smirnova (Tanasoi) (Grecu) Diana să semneze cu BC „Universalbank” SA contractul

de gaj, după care au acumulat semnăturile reprezentanților acționarilor majoritari și

membrilor Comisiei de Cenzori.

La 14.06.2000, în baza contractului de credit xxxxx SA „Vindecea-LG” a obținut

un credit în sumă de 160000,00 dolari SUA pe un termen de 6 luni, iar în gaj fiind

transmis imobilul din xxxxx, constituit din 30 obiecte și edificii evaluate de părți la

un preț de 2422423,00 lei, utilaj în sumă totală de 574554,4 lei și bunuri materiale în

sumă de 377120,00 lei, ceea ce constituia mai mult de 50% din valoarea activelor

societății conform ultimului bilanț contabil.

Ulterior, la 16.05.2001, Smirnova (Tanasoi) (Grecu) Diana, la indicațiile lui

Todița Igor, folosind aceeași modalitate de solicitare a creditului de la BC

„Universalbank” SA, în baza unui acord adițional la contractul de xxxxx din

5

14.06.2000, SA „Vindecea-LG” a mai obținut de la instituția financiară BC

„Universalbank” SA un credit în sumă de 2500000,00 lei.

La 29.05.2001, Todița Igor în comun cu Smirnova (Tanasoi) (Grecu) Diana,

urmând scopul însușirii mijloacelor bănești sub pretextul restituirii unui presupus

împrumut de la SRL „Remplis”, întreprindere a cărei fondator și administrator fiind

Smirnova (Tanasoi) (Grecu) Diana, ultima a dispus transferarea pe conturile acestei

întreprinderi a sumei de 2115000,00 lei, iar la data de 04.06.2001, urmărind același

scop, sub pretextul achitării datoriilor către SRL „Lidiron”, care nu desfășura nici o

activitate, a dispus transferarea unei sume de 187828,00 lei.

La 19.07.2002, datorită faptului că SA „Vindecea-LG” nu-și onora obligațiunile

contractuale, Judecătoria Economică de Circumscripție Chișinău, a adoptat o hotărâre

prin care a transmis forțat în posesia BC „Universalbank” SA a bunurilor gajate, care-

i aparțineau cu drept de proprietate SA „Vindecea-LG” și anume imobilul amplasat

în xxxxx, constituind 30 obiecte și edificii, tot utilajul gajat și alte bunuri materiale.

Astfel, la 25.10.2002, între SRL „Orvip”, fondată la 02.10.2002, al cărei manager

principal fiind aceeași persoană interpusă Smirnova (Tanasoi) (Grecu) Diana și SA

„Vindecea-LG”, din numele căreia acționa BC „Universalbank” SA, a fost încheiat

contractul de vânzare-cumpărare a imobilului și utilajului gajat în sumă de

2422423,00 lei, în baza căruia toate activele SA „Vindecea-LG”, inclusiv cotele părți

acționarilor minoritari constituite din foștii angajați ai societății, au trecut în

proprietatea SRL „Orvip”.

Ca urmare a acțiunilor infracționale ale lui Todița Igor, manifestate prin

organizarea și dirijarea comiterii unei infracțini de escrocherie, comisă prin

înșelăciune și abuz de încredere față de acționarii minoritari ai SA „Vindecea-LG”

(deținători a-i 49% din valoarea totală de acțiuni) care au dus la lipsirea lor de cotele

părți deținute în activele întreprinderii - clădire, instalații, utilaj, terenuri și alte bunuri

ale societății în valoare de 1653307,00 lei.

Astfel, prin acțiunile sale intenționate Todița Igor a săvârșit participarea la

escrocherie, adică participarea în calitate de organizator la dobândirea ilicită a

bunurilor altor persoane prin înșelăciune sau abuz de încredere, comisă de două sau

mai multe persoane, cu cauzarea de daune în proporții deosebit de mari, infracțiune

prevăzută de art. art. 42 alin. (3), 190 alin. (5) Cod penal.

Examinând probatorul administrat, instanța de apel, a considerat dovedită în afara

dubiilor rezonabile vina inculpatului Todița Igor pe deplin prin următoarele mijloace

de probă pertinente, concludente, utile și veridice, care coroborează între ele, cum ar

fi: declarațiile părții vătămate Dumbravă Agnesa, părții vătămate, Garșinschi

Nadejda, părții vătămate Guțeva Claudia, părții vătămate Dogocher Raisa, părții

vătămate Gasper Fiodor, părții vătămate Cusnir Pintilie, părții vătămate Fidotova

Zoia, martorului Muntean Victor, martorului Matveenco Natalia, martorului

Oseledcic Nadejda, martorului Gherman Valeriu.

6

Prin prisma tuturor probelor prezentate de acuzatorul de stat și examinate în

ședința de judecată, instanța de apel a reiterat faptul, că starea de fapt probantă în faza

de urmărire penală prin incriminarea faptelor imputate inculpatului, s-a confirmat în

totalitate. Toate probele prezentate de către acuzatorul de stat au fost analizate și

examinate minuțios de către instanța de apel, cu respectarea principiului apărării și

contradictorialității.

Instant de apel a menționat că vinovăția lui Todița Igor în comiterea infracțiunii

incriminate de către organul de urmărire penală și-a găsit confirmare deplină atât prin

depozițiile depuse de către inculpat, părțile vătămate, martori, cât și prin intermediul

probelor prezentate de către acuzatorul de stat în ședința de judecată, enunțate în

rechizitoriu și anume: - procesul-verbal al Adunării Generale a acționarilor SA

„Vindecea-LG” din 01.03.2000 (vol. 1, f.d. 15); -procesul-verbal al Adunării

Generale a acționarilor SA „Vindecea-LG” din 02.06.2000 (vol. 1, f.d. 16); - scrisorile

acționarilor SA „Vindecea-LG” din 31.10.2005, prin care indică că nu au fost

informați despre neconvocarea Adunărilor Generale a acționarilor (vol. 1, f.d. 19-28,

29-36); - explicația cet. Fiodorov Pavel din 13.10.2005 (vol. 1, f.d. 37); -explicația

cet. Oseledcic Nadejda din 11.10.2005 (vol. 1, f.d. 38); - cererea BC „Universalbank”

SA și directorului SA „Vindecea-LG” de autentificare a contractului de gaj (vol. 1,

f.d. 72); - contractul de vânzare-cumpărare nr. 4296 din 25.10.2002 dintre SA

„Vindecea-LG” și SRL „Orvip” (vol.1, f.d.73-75; vol.4, f.d.65-66); - contractul de

vânzare-cumpărare nr.1-4293 din 12.06.2003 dintre SRL „Orvip” și SA „Nori” (vol.

1, f.d. 76-78); - contractul de ipotecă nr. 1-4301 din 12.06.2003 dintre SA „Nori” și

BC „Victoriabank” SA (vol.1, f.d. 79-80); - raportul financiar al SA „Vindecea-LG”

pe trimestrul I al anului 2002 (vol.1, f.d. 82-83); -contractul de vânzare-cumpărare a

terenului aferent nr. 1-3370 din 25.09.1997 dintre Primăria or. Orhei și SA „Vindecea-

LG” (vol.1, f.d.86-87); - fișa contului personal generalizată la data de 01.06.2000

(vol.1, f.d.102); - procesul-verbal nr.22 al ședinței comisiei de creditare a BC

„Universalbank” SA din 01.06.2000 (f.d.105); - procesul-verbal nr. 23 al ședinței

comisiei de creditare a BC „Universalbank” SA din 16.05.2001 (f.d.106); - procesul-

verbal nr.31 al ședinței comisiei de creditare a BC „Universalbank” SA din

11.07.2000 (f.d.107); - procesul-verbal nr. 65 al ședinței comisiei de creditare a BC

„Universalbank” SA din 01.12.2000 (f.d.108); -contul analitic SA „Vindecea-LG”

pentru perioada 04.12.2000 - 10.05.2005 (vol.1, f.d.109-114, 117-120); - contractul

de credit xxxxx dintre BC „Banca Socială” SA și SRL „Orvip” (în persoana

directorului Tanasoi Diana) (vol.1, f.d. 128-135, 138-153); - contractul de gaj nr. 42

din 31.12.2002 dintre BC „Banca Socială” SA și SRL „Orvip” (în persoana

directorului Tanasoi Diana) (vol.1, f.d.136-137); - hotărârea Judecătoriei Economice

de Circumscripție xxxxx din 19.06.2002 (vol.1, f.d.156); - titlu executoriu xxxxx din

19.06.2002 (vol. 1, f.d. 157); - contractul de credit xxxxx dintre BC „Universalbank”

SA și SA „Vindecea-LG” (în persoana directorului Tanasoi Diana) și acordurile

7

adiționale la acesta: xxxxx (vol.1, f.d.158-161, 162-165); - contractul de gaj

nr.346100-G-1 din 15.06.2000 dintre BC „Universalbank” SA și SA „Vindecea-LG”

(în persoana directorului Tanasoi Diana) (vol.1, f.d. 166); - scrisoarea informativă a

BC „Universalbank” SA xxxxx cu privire la rulajele SA „Vindecea-LG” în perioada

01.06.2000 - 29.02.2004 (vol. 1, f.d. 168, 169-205); -procesul-verbal de audiere a

martorului Oseledcic Nadejda din 05.04.2006, potrivit căruia a făcut declarații pe

marginea cauzei, declarații similare făcând și ulterior în ședința de judecată (vol. 2,

f.d. 26-27); - procesul-verbal de audiere a martorului Muntean Victor din 12.04.2006

(vol.2, f.d.29-31); - procesul-verbal de audiere a martorului Guțeva Clavdia din

04.04.2006 (vol.2, f.d.22-23); - procesul-verbal de audiere a martorului Dumbrava

Agnesa din 30.03.2006 (vol. 2, f.d. 16-17); - procesul-verbal de audiere a martorului

Garșinschi Nadejda din 03.04.2006 (vol.2, f.d. 18-19); - procesul-verbal de audiere a

martorului Fiodorov Pavel din 03.04.2006 (vol.2, f.d.20-21); - procesul-verbal de

audiere a martorului Matveenco Natalia din 04.04.2006 (vol. 2, f.d. 22-25); - procesul-

verbal de audiere a martorului Smirnova (Tanasoi) (Grecu) Diana din 02.05.2006

(vol.2, f.d.33-37); - procesul-verbal de audiere a martorului Suhodoliscaia Ludmila

din 16.05.2006 (vol. 2, f.d. 38-39); - procesul-verbal de audiere a martorului Ghenov

Ghenadii din 01.06.2006 (vol. 2, f.d.40); - procesul-verbal de ridicare din 06.06.2006

(vol.2, f.d. 49-50, 51-92); - procesul-verbal de ridicare din 11.04.2006 (vol.2, f.d.94-

95, 96); - procesul-verbal de ridicare din 30.03.2006, potrivit căruia au fost ridicate:

dosarul juridic al SRL „Orvio” pe 28 file; dosarul juridic al SA „Vindecea-LG” pe

189 file (vol. 3, f.d. 2, 3-220); - procesul-verbal de audiere a părții vătămate

Dumbrava Agnesa din 22.12.2008 (vol. 4, f.d.3-5); - procesul-verbal de audiere a

părții vătămate Guțeva Clavdia din 22.12.2008 (vol.4, f.d.8);- procesul-verbal de

audiere a părții vătămate Garșinschi Nadejda din 22.12.2008 (vol.4, f.d. 11-12); -

procesul-verbal de audiere a martorului Corolețcaia (Obreja) Lilia din 22.12.2008

(vol.4, f.d.14); - titlul executoriu xxxxx din 29.07.2008 (vol.4, f.d.21); - încheierea

privind restituirea documentului executoriu din 22.12.2008 (vol. 4, f.d. 20); -

procesul-verbal de audiere a învinuitei Grecu Diana din 22.04.2009 (vol.4, f.d.56, 63);

- actul de transmitere a bunurilor în proprietate din 28.10.2002, între BC

„Universalbank” SA și SRL „Orvip” (vol. 4, f.d. 64); - sentința Judecătoriei Orhei din

28.08.2003, de achitare a cet. Tanasoi Diana (vol. 4, f.d. 67-69); - decizia Curții de

Apel Chișinău din 18.12.2003 (vol. 4, f.d. 70); - sentința Judecătoriei Orhei din

20.12.2004, în privința lui Tanasoi Diana (vol. 4, f.d. 71-73); - extras din sentința

Judecătoriei Orhei din 02.12.2003, prin care a fost încetată urmărirea penală în

privința lui Tanasoi Diana pe art. 1646 alin. (3) Cod penal (vol. 4, f.d. 74); - procesul-

verbal de audiere a învinuitului Todița Igor din 16.10.2009 (vol. 4, f.d. 115-116); -

procesul-verbal de confruntare dintre Dumbrava Agnesa și Todița Igor din

03.12.2009 (vol. 4, f.d. 125-126); - procesul-verbal de confruntare dintre Garșinschi

Nadejda și Todița Igor din 12.12.2009 (vol. 4, f.d. 127-129); - procesul-verbal de

8

confruntare dintre Smirnova (Tanasoi) (Grecu) Diana și Todița Igor din 12.12.2009,

potrivit căruia Smirnova (Tanasoi) (Grecu) Diana a invocat că toate inițiativele și

schemele de activitate, primire a creditelor, gestionare a finanțelor SA „Vindecea-

LG” au parvenit din partea lui Todița Igor, iar ultima le-a acceptat (vol. 4, f.d. 130-

132); - procesul-verbal de audiere a martorului Muntean Victor din 20.04.2010 (vol.

4, f.d. 144); - procesul-verbal de audiere a martorului Gherman Valeriu din

22.04.2010 (vol. 4, f.d. 145); - procesul-verbal de audiere a martorului Garșinschi

Nadejda din 12.02.2010 (vol. 4, f.d. 146-147); - procesul-verbal de audiere a

martorului Guțeva Clavdia din 12.02.2010 (vol. 4, f.d. 148-149); - procesul-verbal de

percheziție din 23.06.2010, potrivit căruia de la Todița Igor au fost ridicate un șir de

acte (vol.4, f.d.153-154); - rocesul-verbal de audiere a martorului Garșinschi Nadejda

din 31.10.2013 (vol.5, f.d. 16-17); - procesul-verbal de audiere a martorului Guțeva

Clavdia din 04.11.2013 (vol.5, f.d.18-19); - procesul-verbal de audiere a martorului

Gașper Fiodor din 18.01.2014 (vol.5, f.d.20-21); - procesul-verbal de audiere a

martorului Fedotova Zoia din 18.01.2014 (vol.5, f.d.22-23); - procesul-verbal de

audiere a martorului Cușnir Pintilie din 18.01.2014 (vol. 5, f.d. 24-25); - procesul-

verbal de audiere a martorului Dogocher Raisa din 18.01.2014 (vol.5, f.d. 26-27); -

bilanțul contabil al SA „Vindecea-LG” la 01.01.1999 (vol.5, f.d. 31-42); -procesul-

verbal de audiere a părții vătămate Dumbrava Agnesa din 22.08.2014 (vol. 5, f.d.74-

76); -procesul-verbal de audiere a părții vătămate Garșinschi Nadejda din 18.09.2014

(vol.5, f.d.77-78); - procesul-verbal de audiere a părții vătămate Dogocher Raisa din

18.09.2014 (vol.5, f.d.79-80); - procesul-verbal de audiere a părții vătămate Guțeva

Clavdia din 18.09.2014 (vol. 5, f. d. 81-82); - procesul-verbal de audiere a părții

vătămate Pocatilova Valentina din 18.09.2014 (vol.5, f.d.83-84); - procesul-verbal de

audiere a martorului Ghenov Ghenadie din 28.11.2014 (vol. 5, f.d. 85-87); - procesul-

verbal de audiere a părții vătămate Fedotova Zoia din 12.02.2015 (vol. 5, f.d.87); -

procesul-verbal de audiere a părții vătămate Cușnir Pintilie din 12.02.2015 (vol.5,

f.d.90); -procesul-verbal de audiere a părții vătămate Gașper Fiodor din 12.02.2015

(vol.5, f.d.93); -procesul-verbal de audiere a părții vătămate Dogocher Raisa din

12.02.2015 (vol.5, f.d.96); - procesul-verbal de audiere suplimentară a părții vătămate

Garșinschi Nadejda din 12.02.2015 (vol.5, f.d.89); - procesul-verbal de audiere

suplimentară a părții vătămate Guțeva Clavdia din 12.02.2015 (vol.5, f.d. 102); -

procesul-verbal de audiere suplimentară a părții vătămate Dumbrava Agnesa din

12.02.2015 (vol. 5, f.d. 105); - procesul-verbal de audiere a martorului Pușcuța Igor

din 07.02.2003 și din 25.03.2015 (vol. 5, f.d. 136, 144-146); - procesul-verbal de

audiere a martorului Morozovschi Oleg din 14.02.2003 (vol. 5, f.d. 147-149).

Instanța de apel cercetând în cumul probele administrate la cazul dedus judecății

prin prisma admisibilității, pertinenței și concludenței, utilității și veridicității

raportată la declarațiile date în ședința de judecată și probele administrate, a

considerat dovedită indubitabil vinovăția inculpatului Todița Igor în participarea la

9

escrocherie, adică participarea în calitate de organizator la dobândirea ilicită a

bunurilor altor persoane prin înșelăciune sau abuz de încredere, comisă de două sau

mai multe persoane, cu cauzarea de daune în proporții deosebit de mari, infracțiune

prevăzută de art. art.42 alin.(3), 190 alin.(5) Cod penal.

Potrivit textului de apel formulat de către inculpatul Todița Igor împotriva

sentinței instanței de fond, rezultă că ultimul pledează pentru pronunțarea unei

sentinței de achitare în privința sa, pe motiv că, faptele inculpatului nu întrunesc

elementele infracțiunii. Raportând motivele invocate în cererea de apel la materialele

cauzei penale, instanța de apel a conchis că argumentele invocate de către apelant la

caz nu își găsesc confirmare în starea de fapt a prezentei cauze penale, motiv pentru

care instanța de apel a reținut astfel că, în cadrul ședinței de judecată au fost prezentate

suficiente probe pertinente, concludente, veridice și utile, care demonstrează pe deplin

vinovăția inculpatului Todița Igor în comiterea infracțiunii, prevăzute de art. art.42

alin.(3), 190 alin.(5) Cod penal.

Astfel, instanța de apel a apreciat declarațiile părților vătămate în coroborare cu

declarațiile martorilor și în special a lui Tanasoi Diana, care expres au indicat că,

Todița Igor în perioada anilor 2000 - 2002, a organizat și dirijat SA „Vindecea-LG”

fără a figura în careva postură la această întreprindere. Astfel, Tanasoi Diana a indicat

că ea afost numită în calitate de director al SA „Vindecea-LG” la propunerea lui

Todița Igor, a gestionat firma la indicațiile și sub controlul acestuia, care primea

beneficii din activitatea firmei care nu erau contabilizate, și tot la indicațiile acestuia

a recurs la primirea creditelor de la BC „Universalbank” SA cu gajarea tuturor

bunurilor SA „Vindecea-LG” fără acordul acționarilor, credite care nu au fost

rambursate la timp în legătură cu care fapt BC „Universalbank” SA a recurs la

urmărirea bunurilor gajate/ipotecate. Totodată, în acest sens BC „Universalbank” SA

a vândut bunurile SA „Vindecea-LG” la preț diminuat SRL „Orvip” administrator al

căreia de asemenea, cu aportul lui Todița Igor, a fost numită Tanasoi Diana, iar

ulterior, în scurtă perioadă de timp bunurile cu pricina să fie înstrăinate SA „Nori” și,

în baza contractul de ipotecă xxxxx dintre SA „Nori” și BC „Victoriabank” SA,

ipotecate în favoarea ultimei în vederea obținerii unui credit, pentru ca acestea să nu

mai poată fi restituite proprietarului de drept.

Instanța de apel a apreciat critic declarațiile inculpatului referitor la un pretins

împrumut pe care el l-ar fi acordat SA „Vindecea-LG” în sumă de 250000,00 dolari

SUA, deoarece nu a prezentat nici o probă în susținerea acestuia, nu a dovedit că a

avut asemenea sumă pe care ar fi putut-o acorda SA „Vindecea-LG”. Instanța de apel

a reținut că acesta nu a pretins acordarea unui asemenea împrumut în cadrul urmăririi

penale, dar a făcut-o doar în instanța de judecată, menționând că nu a pretins

restituirea acestui împrumut din anul 2000 până în prezent și nici nu are nici un înscris

valabil despre acordarea acestuia, sub pretextul că dovada i-ar fi fost ridicată în cadrul

percheziției efectuate de CCCEC.

10

De asemenea, instanța de apel a apreciat critic și argumentul inculpatului potrivit

căruia el a transmis automobilul său de model „Audi A6” unei persoane fizice, cu

scopul să-l vândă, iar banii primiți din vânzare să fie transmiși SA „Vindecea-LG” ca

parte a împrumutului pe care l-a acordat ultimei, fără însă a proba afirmațiile sale,

care nu s-au confirmat în instanța de judecată.

În afară de aceasta, instanța de apel a reținut că, deși Todița Igor a pretins că el nu

gestiona din umbră SA „Vindecea-LG”, în cadrul declarațiilor sale el era la curent cu

tot ce se întâmplă la firmă, verifica unde s-au dus banii, venea la fața locului și

soluționa conflictele cu angajații, inclusiv cele legate de neplata salariului prin

acordarea unei sume de 80000,00 lei în vederea achitării acestuia, deși SA „Vindecea-

LG” avea luate credite în sume impunătoare, soarta cărora nu a fost stabilită.

Argumentul lui Todița Igor că el cunoștea despre toate cele ce se întâmplă la SA

„Vindecea-LG” doar din declarațiile lui Tanasoi Diana nu poate fi apreciat de instanța

de judecată ca fiind unul plauzibil, deoarece este combătut prin declarațiile părților

vătămate pe dosar, care au indicat că anume el regulat, de câteva ori pe săptămână

venea la fabrica de bere, controla activitatea acesteia și gestiona cu afacerile firmei

prin intermediul lui Tanasoi Diana. Mai mult ca atât, dacă el într-adevăr nu ar fi avut

tangență cu activitatea firmei, de ce s-ar fi interesat de aceasta și de ce i-ar fi solicitat

lui Tanasoi Diana să-l informeze despre toate cele ce se petreceau la firmă.

Suplimentar, din declarațiile părților vătămate dar și a martorilor, instant de apel

a reținut că, inculpatul participa activ la Adunările Generale ale SA „Vindecea-LG”

unde venea cu propuneri, idei, inclusiv de numire a directorului, luare a creditelor,

gestionare a finanțelor. Iar, din examinarea în cumul a înscrisurilor probatorii din

dosar, instant de apel a dedus că tot el - Todița Igor a dirijat și procurarea bunurilor

SA „Vindecea-LG” gajate/ipotecate BC „Universalbank” SA, de către SRL „Orvip”

administrator al căreia de asemenea, cu aportul lui Todița Igor, a fost numită Tanasoi

Diana.

Prin urmare, instanța de apel a denotat că vinovăția lui Todița Igor a fost dovedită

incontestabil.

Instanța de apel a menționat că dezacordul părții apărării cu sentința instanței de

fond este întemeiat doar pe critica modului în care instanța de judecată a apreciat

probele și circumstanțele cauzei, însă, împrejurările enunțate supra denotă în mod

concludent că instanța de fond nu a comis erori de drept în raport cu motivele invocate

de apelant, că hotărârea atacată cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, că a

avut loc fapta de săvârșirea căreia a fost învinuit inculpatul, că această faptă a fost

săvârșită de inculpat, fapta întrunește elementele constitutive ale infracțiunii, fiind

constatată vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii, iar solicitarea formulată

prin cererea de apel nu poate fi admisă din motivele indicate de către acesta.

Instant de apel a menționat că la cazul dedus judecății, faptele infracționale au fost

comise de Todița Igor în perioada anilor 2000 - 2002, perioadă în care era în vigoare

11

Codul penal în redacția Legii nr. 41 din 24.03.1961, cu toate acestea au fost încadrate

prin prisma normelor art. art. 42 alin. (3), 190 alin. (5) Cod penal în redacția Legii nr.

985 din 18.04.2002.

Totodată, instanța de apel în afară de temeiurile invocate în cererea de apel a

atestat că, la data examinării cauzei penale în ordine de apel a intervenit termenul de

prescripție de tragere la răspundere penală, din care motive se impune soluția

prevăzută la art. 332 alin. (1) raportat la art. 389 alin. (4), pct. 3) Cod de procedură

penală.

În acest sens, instanța de apel a relevat, că acțiunile inculpatului Todița Igor

întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii, prevăzute de art. art. 42 alin. (3),

190 alin. (5) Cod penal în redacția Legii nr. 985 din 18.04.2002, iar în conformitate

cu criteriile enunțate la art. 16 alin. (2) Cod penal, infracțiunea respectivă se califică

ca infracțiune „deosebit de gravă”.

Totodată, instanța de apel a reținut, că ținînd cont de perioada săvîrșirii infracțiunii

și potrivit art.7/1 Cod penal (în redacția 1961) Todiță Igor totuși a comis o infracțiune

gravă, iar potrivit art. 46 alin. (1) pct. 5) Cod penal (în redacția Legii nr. 41 din

24.03.1961) persoana nu poate fi trasă la răspundere penală dacă, din ziua săvîrșirii

infracțiunii au trecut următoarele termene: cincisprezece ani din ziua săvîrșirii

infracțiunii pentru care, conform prezentului Cod, poate fi aplicată o pedeapsă mai

severă decît pînă la 10 ani, sau pedeapsă cu detențiune pe viață.

Astfel, instanța de apel a constatat că, în speță a expirat termenul de prescripție de

stabilire a pedepsei penale, așa cum, infracțiunea a fost comisă de la începutul anului

2000 pînă la 2002, iar la caz nefiind prezente circumstanțe ce ar face imposibilă

aplicarea prescripției în privința inculpatului, or nu s-a stabilit faptul că, Todița Igor

în această perioadă ar mai fi săvârșit careva infracțiuni, sau că s-ar fi sustras de la

urmărirea penală sau judecată, la moment trecând mai mult de 15 ani de la comiterea

infracțiunii incriminate, circumstanțe din care s-a conchis că Todița Igor întrunește

toate cerințele pentru aplicarea prevederilor normei art. 46 alin. (1) pct. 5) Cod penal

(în redacția Legii nr. 41 din 24.03.1961), iar în legătură cu acest fapt, instanța de apel

a dispus liberarea inculpatului Todița Igor de pedeapsă penală, în legătură cu

expirarea termenului de prescripție de stabilire a pedepsei penale.

În speța dedusă judecății, părțile vătămate au solicitat repararea prejudiciilor

cauzate prin infracțiune de către Todița Igor după cum urmează: partea vătămată,

Garșinschi Nadejda, a indicat că solicită admiterea acțiunii civile în cuantum de 10

lei pentru fiecare acțiune pe care o deținea și 5% din suma volorilor acțiunilor pentru

fiecare zi din 2002 până în 2019 (data pronunțării sentinței), 20000.0 lei cu titlu de

reparații pentru prejudiciul moral cauzat și calcualrea pensiei în modul corespunzător

pentru perioada de activitate și anume suma de: 28340,00 + 72572,00 + 20000,00 =

120912.0 lei; Guțeva Claudia a cerut achitarea sumei de: 8920,00 + 22842,00 +

20000,00 = 51762,00 lei; Dumbravă Agnesa a cerut achitarea sumei de: 312000,00 +

12

798960,00 = 1110960,00 lei; Dogocher Raisa a cerut achitarea sumei de: 16000,00

+40972,00 + 20000,00 = 76972,00 lei; Gașper Fiodor a cerut achitarea sumei de:

10840,00 + 27758,00 + 20000,00 = 58598,00 lei; Cușnir Pintilie a cerut achitarea

sumei de: 9600,00 + 24583,00 + 20000,00 = 54183,00 lei; Fedotova Zoia a cerut

achitarea sumei de: 10840.0 + 27758,00 + 20000,00 = 58598,00 lei.

Astfel, instanța de apel a reținut că, la dosar nu au fost prezentate probe pertinente,

concludente și utile care ar dovedi faptul deținerii acțiunilor enunțate cu mențiunea

vis-a-vis de valoarea nominală inițială a acestora.

Mai mult ca atât, părțile vătămate nu au prezentat situația economică a SA

„Vindecea-LG” la data comiterii infracțiunii, deoarece valoarea de piață a acțiunilor

la data comiterii faptei infracționale poate să difere față de cea inițială (nominală) prin

creștere sau scădere în dependență de situația economico- financiară a agentului

economic SA „Vindecea-LG”. Prin urmare și cuantumul prejudiciului cauzat părților

vătămate putea fi diferit la data comiterii infracțiunii decât cel pretins de aceștia

reieșind din valoarea nominală a acțiunilor la data procurării acestora atât în partea

majorării acestuia cât și în partea diminuării lui.

În afară de aceasta, instanța de apel a reținut că creditele primite de SA „Vindecea-

LG” au fost unele viciate, nu se exclude faptul contestării contractelor de împrumut

dintre SA „Vindecea-LG” și BC „Universalbank” SA prin prisma nulității acestora

cu toate efectele ce rezultă din acest fapt. Similară este și soarta contractelor de

gaj/ipotecă încheiate cu banca, or nu s-a făcut o verificare a faptului dacă nu cumva

valoarea bunurilor gajate/ipotecate a fost intenționat diminuată.

De asemenea, nu a fost argumentată suma de 5% pretinsă pentru sumele solicitate

cu titlu de reparații și nici sumele prejudiciilor morale solicitate nu au fost probate.

Prin urmare, reieșind din faptul că nu s-au prezentat probele de rigoare în

susținerea acțiunilor civile, având în vedere faptul că soluționarea acestor întrebări ar

necesita o investigație suplimentară complexă, care au duce evident la tergiversarea

examinării cauzei penale, instant de apel a considerat necesar a admite în principiu

acțiunile civile depuse de părțile vătămate și a lăsa soluționarea acestora în procedură

contencioasă.

Todița Igor, prin care indicând temeiurile prevăzute de art.427 alin.(1) pct.6), 8) Cod

de procedură penală, solicită casarea hotărârilor atacate, cu dispunerea pronunțării

unei noi hotărîri prin care Todița Igor să fie achitat.

În motivarea cererii de recurs inculpatul indică următoarele motive:

- la înaintarea învinuirii trebuie concretizată modalitatea faptică incriminată

inculpatului, la caz, lui Todița Igor iar o formulare a învinuirii înșelăciune sau abuz

de încredere nu este admisă, din punct de vedere legal, fiind necesară evidențierea

circumstanțelor care vizează înșelăciunea sau abuzul de încredere, acestea cunoscând

diferite modalități faptice;

13

- deși prin învinuirea adusă inculpatului, i s-a incriminat „înșelăciune sau abuz de

încredere” a victimei, procurorul a eșuat în a descrie în actul de învinuire, și mai ales

în a proba, care acțiuni concrete au stat la baza înșelăciunii sau abuzului de încredere

de către inculpat. În condițiile în care rechizitoriul nu conține o descriere exactă și

riguroasă a tuturor faptelor pentru care inculpatul a fost trimis în judecată și nici o

analiză adecvată a probelor pe care procurorul își întemeiază dispoziția de trimitere

în judecată, în contextul în care datele privitoare la faptele reținute în sarcina lui pe

alocuri fie pot genera confuzii fiind inexacte, fie sunt incomplete, ceea ce atrage

dificultatea determinării clare a obiectului judecății, rechizitoriul este neregular

întocmit;

- de altfel, în partea ce ține de acțiunile concrete ale inculpatului Todița Igor,

instanța de judecată în urma examinării tuturor probelor din dosar prin prisma

prevederilor art.101 Cod de procedură penală, obiectiv și multiaspectual, nu a sesizat

în acțiunile lui Todița Igor, careva elemente ale acțiunilor fie de înșelăciune fie de

abuz de încredere;

- sub incidența legii penale trebuie să intre doar acele încălcări care demonstrează

rea-voință, fraudă, malversațiunea din partea inculpatului;

- așadar, prin prisma circumstanțelor relatate supra, instanța urma să constate că

învinuirea adusă de către acuzatorul de stat, în forma și conținutul prezentat în

rechizitoriu și ordonanța de înaintare a învinuirii, se face a fi una imprecisă și care nu

reflectă în mod obiectiv situația reală în partea ce privește pretinsa latură subiectivă a

infracțiunii de escrocherie incriminate;

- prin prisma circumstanțelor de fapt relatate, în instanța de judecată se constată

că situația invocată de către procuror în sensul confirmării existenței laturii subiective

de intenție directă, precum și a acțiunii adiacente a laturii obiective - înșelăciune sau

abuz de încredere, nu s-au confirmat în cadrul ședinței de judecată, deși anume acesta

este aspectul cheie care diferențiază infracțiunea prevăzută de art. 190 din Codul penal

și neexecutarea obligațiilor contractuale care nu se încadrează în sfera infracțională;

- persoana nu poate fi privată de libertate în cazul în care se va demonstra că la

momentul asumării anumitor obligațiuni, cât și pe parcurs, aceasta a întreprins măsuri

reale pentru a-și onora obligațiunile;

- în mod cert, acțiunile inculpatului Todița Igor, în lipsa unor probe convingătoare

privind acțiunile sau inacțiunile concrete ale acestuia, în lipsa vinovăției exprimate

prin intenție directă, urmărind scopul însușirii prin escrocherie a bunurilor din avutul

proprietarului, care făceau parte din patrimoniul SA „Vindecea-LG” și aparțineau

inclusiv acționarilor minoritari, nu pot fi soldate cu emiterea unei sentințe de

condamnare în privința inculpatului;

- recurentul consideră că instanța incorect și nejustificat a aplicat pedeapsa în

privința lui Todița Igor, în baza art.190 Cod penal;

- inculpatul consideră că la caz nu se constată vreun temei pentru condamnarea

14

lui Todița Igor, chiar dacă această condamnare a fost formală cu eliberarea acestuia

în legătură cu survenirea termenului de prescripție, ținând cont de criteriul că atât

acuzarea cât și părțile vătămate, martorii nu au putut demonstra sau declara ce foloase

a obținut Todița Igor, și ce rol a jucat în administrarea fabricii de bere din Orhei;

- totodată recurentul menționează că susținerea învinuirii de către acuzatorul de

stat, poartă doar un caracter declarativ și se bazează tocmai pe presupuneri, iar

vinovăția lui Todița Igor nefiind obiectiv confirmată prin careva probe, fiind astfel o

totalitate de împrejurări care nu pot fi puse la baza unei sentințe de condamnare.

care a solicitat inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat.

8.1. La fel, referință a depus și partea vătămată Garșinschi Nadejda, care a solicitat

respingerea cererii de recurs depusă de căte inculpatul Todița Igor ca inadmisibilă din

motiv că nu cuprinde nici unul din temeiurile enumerate în art.427 Cod de procedură

penală și nici o eroare de drept nu a fost comisă nici de instanța de apel nici de către

instanța de fond.

concluzionează că acesta urmează a fi admis, din următoarele considerente.

În conformitate cu prevederile art.427 alin.(1) Cod de procedură penală,

hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept,

comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol.

Potrivit dispoziției art.435 alin.(1) pct.2) lit.c) Cod de procedură penală, judecând

recursul, instanța de recurs este în drept să îl admită, să dispună rejudecarea de către

instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către

instanța de recurs.

Totodată se remarcă, că instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la

faptele reținute prin hotărârile atacate și dacă aceste fapte au fost constatate cu

respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

Colegiul evidențiază și prevederile art.414 Cod de procedură penală, în care se

stipulează asupra căror chestiuni de fapt și de drept urmează să se expună instanța, la

etapa judecării cauzei în procedura de apel.

În particular, la chestiunile de fapt se atribuie următoarele aspecte: dacă fapta

reținută a fost săvârșită ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și, dacă da, în ce

împrejurări a fost comisă, dacă există circumstanțe atenuante și agravante, dacă

probele corect au fost apreciate prin prisma art.101 Cod de procedură penală.

În ce privește chestiunile de drept pe care urmează să le soluționeze instanța de

apel, acestea sunt: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a

fost corect calificată, dacă pedeapsa a fost individualizată și aplicată just, dacă

normele de drept procesual sau penal au fost corect aplicate.

În cazul în care se constată încălcări ale prevederilor legale referitoare la

chestiunile menționate supra, hotărârea instanței de apel urmează a fi desființată, cu

15

trimiterea cauzei la rejudecare în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

Relevant este de specificat în acest context că, hotărârea instanței de apel, potrivit art.

417 Cod de procedură penală, trebuie să cuprindă, printre altele, și temeiurile de fapt

și de drept care au dus, după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și

motivele adoptării soluției date.

Normele suscitate, deși sunt obligatorii, n-au fost respectate de instanța de apel.

Astfel, verificând asupra principiului respectării normelor de drept procesuale

menționate, Colegiul penal lărgit constată că, Todița Igor prin sentința Judecătoriei

Orhei, sediul Central din 06 decembrie 2019, a fost recunoscut vinovat de săvârșirea

infracțiunii, prevăzute de art.42 alin.(3), 190 alin.(5) Cod penal. Todița Igor a fost

eliberat de răspundere penală cu încetarea procesului penal în privința acestuia în

legătură cu intervenirea prescripției tragerii la răspundere penală

Instanța de apel în al doilea set de proceduri a constatat, că apelul declarat de către

inculpatul Todița Igor urmează a fi admis din alte motive, casând sentința parțial în

latura penală, inclusiv din oficiu în baza art. 409 alin. (2) Cod de procedură penală și

a fost pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță.

Procesul penal în privința inculpatului Todița Igor a fost încetat și acesta a fost

liberat de pedeapsa penală pe art.art.42 alin.(3), 190 alin.(5) Cod penal în legătură cu

intervenirea termenului de prescripție.

În rest, sentința Judecătoriei Orhei, sediul Central din 06 decembrie 2019 a fost

menținută.

Din analiza textuală a recursului declarat, Colegiul reține, că se contestă decizia

instanței de apel, prin prisma temeiurilor de recurs invocate și prevăzute la art.427

alin.(1) pct.6), 8) Cod de procedură penală, invocând că, în lipsa unor probe

convingătoare privind acțiunile sau inacțiunile concrete ale inculpatului, în lipsa

vinovăției exprimate prin intenție directă, urmărind scopul însușirii prin escrocherie

a bunurilor din avutul proprietarului, care făceau parte din patrimoniul SA „Vindecea-

LG” și aparțineau inclusiv acționarilor minoritari, instnța nu poate concluziona

emiterea unei sentințe de condamnare în privința inculpatului.

Analizînd textul deciziei contestate în raport cu argumentele recursului Colegiul

penal lărgit reține că, instanța de apel nu a respectat procedura de aplicare a

prescripției tragerii la răspundere penală a persoanei inculpate, (art.389 alin.(4) pct.3)

CPP, pct.1. și 2. din decizie). Or, în descriptiv a descris fapta criminală, considerată

ca fiind dovedită, iar în dispozitiv l-a recunoscut pe Todița Igor vinovat de săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art.42 alin.(3), 190 alin.(5) Cod penal – situație în care se

adoptă o sentință de condamnare cu liberarea de pedeapsă în cazul prescripției, însă,

contrazicându-se, ulterior în dispozitiv l-a eliberat, de pedeapsa penală cu încetarea

procesului penal în legătură cu intervenirea prescripției tragerii la răspundere penală,

nefiind clar ce fel de sentință a pronunțat instanța – de condamnare sau de încetare a

procesului penal, în descriptivul și dispozitivul hotărârii adoptate fiind prezente

16

elementele celor două categorii de hotărâri judiciare, care prin esența lor se exclud

reciproc.

Colegiul penal lărgit constată că, instanța de apel, contradictoriu și-a argumentat

soluția, or, în motivarea soluției sale îl liberează de pedeapsă pe Todița Igor, dar în

partea dispozitivă dispune încetarea procesului penal în privința acestuia în comiterea

infracțiunii prevăzute de art.42 alin.(3), 190 alin.(5) Cod penal, în legătură cu

intervenirea termenului de prescripție.

Totodată, se reține că potrivit art.325 alin.(1) Cod de procedură penală, judecarea

cauzei se efectuează în limitele învinuirii formulate în rechizitoriu.

Conform art.385 alin.(1) pct.1), 2) Cod de procedură penală, la adoptarea

sentinței, instanța de judecată soluționează chestiunile dacă a avut loc fapta de

săvârșirea căreia este învinuit inculpatul și dacă această faptă a fost săvârșită de

inculpat.

În corespundere cu jurisprudența națională, sentința trebuie să corespundă atât

după formă, cât și după conținut cerințelor art.384-397 Cod de procedură penală.

Sentința se expune în mod consecvent, astfel ca noua situație să decurgă din cea

anterioară și să aibă legătură logică cu ea, excluzându-se folosirea formulărilor

inexacte.

În speță, Colegiul penal lărgit sesizează că aceste prevederi legale, deși sunt

obligatorii, nu au fost întocmai respectate la judecarea cauzei.

La caz, se reține, că potrivit rechizitoriului inculpatul Todița Igor este învinuit în

comiterea infracțiunii, prevăzute de art. 42 alin. (3), 190 alin. (5) Cod penal.

Totodată, instanța de apel încadrînd, acțiunile inculpatului în baza art. 42 alin. (3),

190 alin. (5) Cod penal ca participarea în calitate de organizator la dobândirea ilicită

a bunurilor altor persoane prin înșelăciune sau abuz de încredere, comisă de două sau

mai multe persoane, cu cauzarea de daune în proporții deosebit de mari, instanța de

apel în fapta criminală, descrisă ca fiind dovedită, a omis să se expună asupra

cuantumului prejudiciului cauzat și cui anume, or, reieșind din rechizitoriu se reține,

că „ca urmare a acțiunilor infracționale ale lui Todița Igor, manifestate prin

organizarea și dirijarea comiterii unei infracțiuni de escrocherie, comisă prin

înșelăciune și abuz de încredere față de acționarii minoritari ai SA „Vindecea-LG”

(deținători a-i 49% din valoarea totală de acțiuni) care au dus la lipsirea lor de cotele

părți deținute în activele întreprinderii - clădire, instalații, utilaj, terenuri și alte

bunuri ale societății în valoare de 1653307.0 lei”. Prin urmare, instanța de apel a

evitat a se expune în privința dată.

La fel, prin rechizitoriu inculpatului prin învinuirea adusă, i s-a incriminat

„înșelăciune sau abuz de încredere” însă instanța de apel a lăsat fără răspuns

argumentul inculpatului, referitor la faptul care acțiuni concrete au stat la baza

înșelăciunii sau abuzului de încredere de către inculpat.

17

Colegiul penal lărgit statuează, că decizia instanței de apel în cauza dată, este

afectată de insuficiență și contradicții în partea motivării soluției adoptate, ceea ce

este incident cazului de casare invocat în speță și prevăzut de art.427 alin.(1) pct.6)

Cod de procedură penală și anume, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția, iar erorile admise de către instanța de apel nu pot fi corectate în

ordinea procedurii de recurs, deoarece instanța de recurs nu este abilitată cu atribuții

de a judeca cauza și a se pronunța asupra legalității sentinței, substituind instanța care

a judecat apelul cu încălcarea prevederilor procesuale-penale la pronunțarea hotărârii

judecătorești.

Totodată, art.436 alin.(2) Cod de procedură penală prevede că pentru instanța de

rejudecare, indicațiile instanței de recurs sînt obligatorii în măsura în care situația

de fapt rămîne cea care a existat la soluționarea recursului.

În această ordine de idei, Colegiul penal lărgit constată că, la rejudecarea cauzei,

instanța de apel, nu s-a conformat cu exactitate situației stabilite de către instanța de

recurs, și a ignorat indicațiile instanței superioare, care a concluzionat că „soluția din

dispozitiv, că: „se admit în principiu acțiunile civile înaintate de părțile vătămate

Garșinschi Nadejda, Guțeva Claudia, Dumbravă Agnesa, Dogocher Raisa, Gașper

Fiodor, Cușnir Pintilie, Fedotova Zoia, urmând ca asupra cuantumului prejudiciului

să se expună instanța de judecată civilă în procedură contencioasă”, contravine

descriptivului sentinței. Or, în fapta criminală, descrisă ca fiind dovedită, nu se

regăsesc constatate asemenea împrejurări ca cele invocate, că: „...părțile vătămate

au solicitat repararea prejudiciilor cauzate prin infracțiune de către Todița I. după

cum urmează: Garșinschi Nadejda - 10 lei pentru fiecare acțiune pe care o deținea și

5% din suma valorilor acțiunilor pentru fiecare zi din 2002 până în 2019 (data

pronunțării sentinței), 20.000,00 lei cu titlu de reparații pentru prejudiciul moral și

calcularea pensiei în modul corespunzător pentru perioada de activitate -28340,00

+ 72572,00 + 20000,00 = 120912,00 lei; Guțeva Claudia - 8920,00 + 22842,00 +

20000,00= 51762,00 lei; Dumbravă Agnesa - 312000,00 + 798960,00 = 1110960,00

lei; Dogocher Raisa -16000,00 + 40972,00 + 20000,00 = 76972,00 lei; Gașper

Fiodor - 10840,00 + 27758,00 + 20000,00= 58598,00 lei; Cușnir Pintilie - 9600,00

+ 24583,00 + 20000,00 = 54183,00 lei; Fedotova Zoia -10840,00 + 27758,00 +

20000,00 = 58598,00 lei...”, aici fiind indicat, sumar, doar că:„...comisă prin

înșelăciune și abuz de încredere față de acționarii minoritari ai SA„Vindecea-

LG”(deținători a-i 49% din valoarea totală de acțiuni) care au dus la lipsirea lor de

cotele părți deținute în activele întreprinderii – clădire, instalații, utilaj, terenuri și

alte bunuri ale societății în valoare de 1.653.307,00 lei”. Prin urmare, instanța de

recurs ordinar a criticat sentința referitor la soluția privind acțiunea civilă în principiu,

însă instanța de apel motîvînd contradictoriu pe de o parte recunoaște comiterea

infracțiunii de sustragere de către inculpatul Todița Igor a sumei de 1653307.0 lei de

la deținătorii a-i 49% procente din valoarea totală de acțiuni, fără a fi indicate

18

persoanele care dețineau activele întreprinderii, însă pe de o parte menține sentința în

această parte.

Instanța de apel a omis să formuleze o motivare corespunzătoare vizavi de

chestiunile care au importanță decisivă în cauză. Astfel, instanța de apel din nou s-a

limitat la fraze generale, fără a fi dată o analiză amplă tuturor probelor administrate

în cauza dată, fără a aprecia fiecare probă separat, din punct de vedere al pertinenței,

concludenței, utilității și veridicității, iar toate probele în ansamblu – din punct de

vedere al coroborării lor, limitându-se repetat la mențiuni neclare, confuze și sumare.

Prin urmare, reieșind din faptul neschimbării situației faptice la momentul

rejudecării cauzei, instanța de apel a neglijat indicațiile specificate de către instanța

de recurs, nu a motivat convingător motivele invocate în apelul declarat de inculpat,

repetând practic erorile efectuate de către instanța de apel la judecarea cauzei anterior

în ordine de apel, adoptând soluția cu o motivare ce contravine probelor.

În opinia instanței de recurs, instanța de apel nu a pătruns în esența problemei de

fapt și de drept, fiind prezentă discrepanța între cele reținute de instanță și conținutul

real al probelor, ignorarea unor aspecte evidente, ce au avut drept consecință

pronunțarea unei concluzii nemotivate.

Totodată, Colegiul penal lărgit constată că modalitatea de motivare a soluției dă

dovadă că, instanța de apel nu a acordat deplină eficiență prevederilor art.414 și 417

Cod de procedură penală, instanța neexpunându-se asupra argumentelor părții

apărării, fiind lăsate fără apreciere.

În asemenea condiții, instanța de recurs conchide de a admite recursul ordinar

declarat la caz, iar decizia instanței de apel urmează a fi casată total cu remiterea

cauzei în instanța de apel la rejudecare, în alt complet de judecată.

La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să se conducă de prevederile art.

436 Cod de procedură penală, care prevăd procedura de rejudecare și limitele acesteia:

să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate cu prevederile legii

procesual-penale asupra motivelor esențiale invocate în cererea de apel; să cerceteze

amănunțit aspectele învinuirii înaintate, să verifice și să aprecieze profund probele

administrate și examinate în instanță în strictă conformitate cu cerințele legii, să le

dea o evaluare cuvenită cu argumentarea admisibilității sau inadmisibilității fiecărei

probe examinate, să elucideze faptele importante pentru soluționarea justă și promptă

a cauzei date; să-și argumenteze clar concluziile în decizia adoptată, respectiv în caz

de adoptare a unei concluzii de vinovăție sau nevinovăție a inculpatului, să emită o

soluție clară, ținând cont de motivele casării deciziei atacate, de practica unitară în

acest domeniu, precum și de practica relevantă a CtEDO, și să pronunțe o hotărâre

legală și întemeiată, în conformitate cu prevederile art. 417 Cod de procedură penală.

procedură penală, Colegiul penal lărgit,

D E C I D E :

19

Admite recursul ordinar declarat de către inculpatul Todița Igor, casează total

decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 17 noiembrie 2021, în cauza

penală privindu-l pe Todița Igor xxxxx, cu dispunerea rejudecării cauzei de către

Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune căilor de atac.

Decizia motivată pronunțată la 28 februarie 2023.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Cobzac Elena

Țurcan Anatolie

Plămădeală Ghenadie

Burduh Victor

20