1ra-709/22 — 42 al. 2, 3. art. 43 pct. b, art. 171 al. 2 lt. c art. 42 al. 2, art. 43, art. 187 al. 2, lt. b, f CP

Prin sentința Judecătoriei Hîncești, sediul Central din 03 mai 2019, Grițuc Dionisie și Moraru Ion au fost recunoscuți vinovați în comiterea infracțiunii prevăzute de art. art. 42 alin.(2), art. 43 lit. a), art. 187 alin.(2), lit. b), f) Cod penal și în baza acestei Legi, au fost condamnați la o pedeapsă a câte - 5 ani închisoare, fiecare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis. În temeiul art. 90 Cod penal, executarea pedepsei cu închisoare a fost suspendată condiționat pentru o perioadă de probațiune a câte - 4 ani, fiecăruia. 1 Grițuc Dionisie și Moraru Ion au fost achitați de sub învinuirea în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 42 alin.(2), (3), art. 43 lit. b), art. 171 alin.(2), lit. c) Cod penal, din motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii. Cheltuielile judiciare suportate pentru întocmirea rapoartelor de expertiză judiciară în sumă de 1580 lei, au fost trecute în contul Statului. Totodată, a fost soluționată soarta corpurilor delicte.

Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că: Grițuc Dionisie și Moraru Ion împreună și de comun acord, la 19.08.2018, aflându-se în or. Hîncești, în scopul săvîrșirii unor fapte prejudiciabile care ar genera obținerea ilegală a unor bunuri mobile, mijloace bănești, acționând intenționat și conștientizând din start caracterul ilegal și prejudiciabil al acțiunilor lor, prevăzând urmările și consecințele negative care pot să survină ca rezultat al acțiunilor lor intenționate și prejudiciabile și admițând în același timp, în mod conștient, survenirea acestor urmări, observând-o pe cet. Xxxxxx Xxxxxx care se afla de una singura în or. Hâncești, elaborând în termen relativ scurt de timp un plan criminal complex cum să o ademenească pe aceasta într-un loc mai retras pentru a sustrage bunurile acestei persoane care se pot afla asupra sa, s- au apropiat de aceasta și convingând-o să îi însoțească împreună cu ajutorul unui automobil ce aparține unei companii locale de taxi, s-au deplasat până în apropierea taberei de vară „Codreanca” de la periferia mun. Hâncești, unde deja în continuare au recurs nemijlocit la realizarea planului criminal elaborat. Astfel, Grițuc Dionisie la 19.08.2018, aflându-se în or. Hâncești, acționând dirijat și coordonat împreună cu amicul său Moraru Ion urmărind scopul intrării ilegale în posesia bunurilor materiale a XxxxxxXxxxxx și eventual a mijloacelor bănești pe care aceasta putea să le dețină în acel moment asupra sa, aplicând față de victimă forța fizică manifestată prin îmbrânceli și imobilizarea membrilor inferioare și superioare ale victimei, care a fost realizat cu ușurință fiind datorat faptului ducerii intenționate a victimei într-o stare de ebrietate alcoolică provocată de consumul de băuturi alcoolice oferite în prealabil de Grițuc Dionisie și Moraru Ion fapt prin care a fost redusă posibilitatea opunerii rezistentei pe care ar putea să o opună victima și a aptitudinii acesteia de a se apăra efectiv, observând că deține asupra sa un telefon mobil de model „Iphone 4” in suma de 2000 lei, și un portmoneu în care se aflau mijloace bănești în sumă totala de 3000 lei, precum și actele de identitate a victimei Xxxxxx Xxxxxx, le-au sustras în mod deschis din posesia ultimei însușindu-le în mod deschis și nereacționând la cerințele XxxxxxXxxxxx de ai restitui bunurile înapoi, după care făptuitorii Grițuc Dionisie împreună cu Moraru Ion au plecat de la față locului, cauzând în asemenea mod victimei o daună materială în proporții considerabile in suma totala de 5000 lei, precum și dureri fizice și suferințe psihice. Potrivit ordonanței din 02.11.2018, organul de urmărire penală a calificat fapta incriminată inculpatului Grițuc Dionisie în baza art. 42 alin. (2), art. 43 lit. a) Cod penal și art.187 alin. (2) lit. b), f) Cod penal, după indicii calificativi - ”jaful, adică sustragerea deschisă a bunurilor altei persoane săvârșit de două persoane, cu cauzarea de daune în proporții considerabile”. 2 Astfel, Moraru Ion, acționând dirijat și coordonat împreună cu amicul său Grițuc Dionisie, urmărind scopul intrării ilegale în posesia bunurilor materiale ce aparțin părții vătămate Xxxxxx Xxxxxx și a mijloacelor bănești pe care aceasta le deținea în acel moment asupra sa, observînd că deține asupra sa un telefon mobil de model „Iphone 4” in suma de 2000 lei, și un portmoneu în care se aflau mijloace bănești în sumă totala de 3000 lei, precum și actele de identitate a victimei Xxxxxx Xxxxxx, le-au sustras în mod deschis din posesia ultimei însușindu-le în mod deschis și ne reacționând la cerințele XxxxxxXxxxxx de ai restitui bunurile înapoi, după care făptuitorii Moraru Ion împreună cu Grițuc Dionisie au plecat de la față locului comiterii infracțiunii, cauzându-i în asemenea mod victimei o daună materială în proporții considerabile in suma totala de 5000 lei, precum și dureri fizice și suferințe psihice. Organul de urmărire penală a calificat fapta incriminată inculpatului Moraru Ion în baza art. 42 alin. (2), art. 43 lit. a), art. 187 alin. (2) lit. b), f) Cod penal, după indicii calificativi - ”jaful, adică sustragerea deschisă a bunurilor altei persoane săvârșit de două persoane, cu cauzarea de daune în proporții considerabile”. 2.1. De către organul de urmărire penală Grițuc Dionisie și Moraru Ion au fost învinuiți de faptul că la 19.08.2018, aproximativ la ora 16.00 min, aflându-se în or. Hâncești, împreună și de comun acord, reunindu-se în scopul săvîrșirii unor fapte prejudiciabile care ar genera satisfacerea unor necesitați vitale cu caracter sexual cu persoane de sex opus, acționând intenționat și conștientizând din start caracterul ilegal și prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările și consecințele negative care pot să survină ca rezultat al acțiunilor lor intenționate și prejudiciabile și admițând în același timp în mod conștient survenirea acestor urmări, deplasându-se pe drum public au observat-o pe Xxxxxx Xxxxxx, care, se afla de una singura în mun. Hîncești și elaborând de urgență în termen relativ scurt de timp un plan criminal complex, cum să o ademenească pe aceasta într-un loc mai retras pentru a întreține ulterior cu aceasta, fiecare în parte, raporturi sexuale și a sustrage bunurile acestei persoane, s-au apropiat de ultima și convingând-o să îi însoțească împreună cu ajutorul unui automobil ce aparține unei companii locale de taxi, s-au deplasat până în apropierea taberei de vară „Codreanca” de la periferia mun. Hîncești, unde în continuare, au recurs nemijlocit la realizarea planului criminal elaborat. În continuare la 19.08.2018, aproximativ la ora 19.00 min., Moraru Ion împreună cu Grițuc Dionisie deplasându-se la periferia mun. Hîncești, într- o fâșie forestieră în apropiere de tabăra de vară „Codreanca”, unde se afla și Xxxxxx Xxxxxx pe care au adus-o în acel loc, datorită abuzului de încredere manifestat de victimă în scopul săvîrșirii asupra acesteia a unor fapte criminale, i-au oferit acesteia din urmă inițial băuturi alcoolice cu scopul de ai crea o stare psihofiziologică dezechilibrată care îi va reduce din orientare și posibilitatea acesteia de a se apăra fie de a-și manifesta corespunzător voința, după care observând deja că victima se afla într-o stare de ebrietate alcoolica provocată de consumul băuturilor alcoolice suficientă pentru a iniția realizarea planului criminal și o modalitate de ai înfrânge cu ușurință eventual rezistența precum și profitând în același timp de imposibilitatea victimei de a se apăra, datorată faptului că victima este o 3 persoană de gen feminin cu capacități de autoapărare mai inferioare decît a lor, acționând cu intenție directă, manifestând un comportament agresiv și violent, urmărind scopul realizării unei fapte de satisfacere a poftei sexuale prin întreținerea unui raport sexual contrar voinței victimei, aplicând față de victima Xxxxxx Xxxxxx violență fizică caracterizată prin aplicarea față de ea a forței fizice manifestată nemijlocit prin îmbrânceli, doborârea la pământ și imobilizarea membrelor inferioare și superioare ale victimei care deja la acel moment era dezbrăcată de haine, fiindu-i în prealabil rupt maioul și dezbrăcata cu forța de pantaloni și lingeria intima de către Moraru Ion care încerca să o convingă pe Xxxxxx Xxxxxx să întrețină cu el un raport sexual, ultima fiind împotriva și refuzând categoric, comunicându-i ca nu dorește. Ulterior, Xxxxxx Xxxxxx fiind deja doborâtă la pământ și dezbrăcata cu forța de către Moraru Ion, ultimul i-a indicat să întrețină un raport sexual cu amicul sau Grițuc Dionisie căruia îi asigura suportul său deplin pentru realizarea faptelor criminale în curs de desfășurare, iar Grițuc Dionisie, la rândul sau, acționând, la fel, violent prin imobilizarea victimei cu forța, i-a desfăcut picioarele victimei și i-a introdus membrul său viril (penisul) în cavitatea vaginală a victimei, întreținând în asemenea mod cu victima Xxxxxx Xxxxxx un raport sexual forțat, contrar voinței acesteia prin ce i-a cauzat dureri fizice și suferințe psihice. Astfel, potrivit rechizitoriului, Grițuc Dionisie și Moraru Ion având calitatea de organizatori și autori, au fost învinuiți de săvîrșirea infracțiunii prevăzută de art. 42 alin. (2), (3), art. 43 lit. b), art. 171 alin. (2), lit. c) Cod penal, viol, adică raportul sexual săvîrșit prin constrîngere fizică și psihică a persoanei precum și profitînd de imposibilitatea acesteia de a se apăra ori de a-și exprima voința, săvîrșit de două persoane.

Sentința nominalizată a fost contestată cu apeluri de către: 3.1 Procurorul în Procuratura raionului Hîncești, Capmari Alexandru, prin care a solicitat casarea acesteia și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care: - Grițuc Dionisie să fie recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 42 alin. (2), (3), art. 43 lit. b), art. 171 alin. (2) lit. c) Cod penal la 7 ani închisoare; să fie recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 42 alin. (2), art. 43 lit. a), art. 187 alin. (2) lit. b), f) Codul penal la 5 ani închisoare, cu amendă în mărime de 1150 unităti convenționale; conform art. 84 Cod penal, să-i fie stabilită inculpatului Grițuc Dionisie pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, o pedeapsă definitivă de 8 ani închisoare, cu amendă în mărime de 1150 unități convenționale, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis; - Moraru Ion să fie recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 42 alin. (2), (3), art. 43 lit. b), art. 171 alin. (2) lit. c) Cod penal la 6 ani închisoare; să fie recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 42 alin. (2), art. 43 lit. a), art. 187 alin. (2) lit. b), f) Codul penal la 5 ani închisoare, cu amendă în mărime de 1150 unităti convenționale; conform art. 84 Cod penal, să-i fie stabilită inculpatului Grițuc Dionisie pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, o pedeapsă definitivă de 7 ani închisoare, cu amendă în mărime de 1150 unități convenționale, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis; - să se dispună încasarea, în mod solidar, de la inculpații Grițuc Dionisie și Moraru Ion a cheltuielilor judiciare în sumă de 1580 lei (raportul 4 de expertiză judiciară), cheltuieli legate în legătură cu efectuarea acțiunilor procesuale. În motivarea cererii de apel, acuzarea a indicat că: - sentința primei instanțe este ilegală, dat fiind că soluționarea cauzei s-a produs cu încălcarea principiilor și prevederilor legale; - soluționarea cauzei și emiterea sentinței s-a efectuat contrar principiilor generale ale efectuării justiției, fără cercetarea sub toate aspectele a probelor prezentate și administrate în cauza penală, cu încălcarea prevederilor art. 384 alin. (3) Cod de procedură penală care prevede că sentința instanței trebuie să fie legală, întemeiată și motivată; - sentința se bazează pe concluzii eronate, formulate de instanță fără a fi efectuată analiza corespunzătoare a probelor în raport cu elementele de fapt constatate cu privire la faptele inculpaților; - fiind audiați, inculpații Grițuc Dionisie și Moraru Ion, în cadrul ședinței de judecată, nu au recunoscut vinovăția pe capetele de învinuire înaintate, înaintând ipotezele sale de autoapărare, care și au stat la baza sentinței de achitare pe capătul de învinuire prevăzut de art. art. 42 alin. (2), (3), art. 43 lit. b), art. 171 alin. (2), lit.c) Cod penal; - prima instanță, menționând în sentința adoptată, pe capătul de achitare a inculpaților Grițuc Dionisie și Moraru Ion prevăzut de art. art. 42 alin. (2), (3), art. 43 lit. b), art. 171 alin. (2) lit. c) Cod penal, următoarele argumente, ”astfel, rezumând cele reținute supra, inițial Xxxxxx Xxxxxx prin prima plîngere depusă nu a relatat că a fost violată, prin cea de a doua plîngere ultima a susținut că a fost violată de două persoane, iar prin cererea depusă în aceiași zi de recunoaștere în calitate de parte vătămată a indicat că a fost violată doar de o persoană. Cu toate că de la evenimentele care s-au petrecut cu partea vătămată au trecut 10 ore, adică nu a expirat o perioadă de timp îndelungată, aceasta prin plângerile depuse și cererea formulată a relatat trei circumstanțe care sunt diferite și nu redau careva circumstanțe concrete din care să se poată constata cu certitudine faptul întreținerii cu ea contrar voinței ei rapoarte sexuale. Sau prin cele expuse în plîngeri și cerere, sunt circumstanțe incerte și care nu pot fi folosite în emiterea în privința inculpaților o sentință de condamnare la capătul de acuzare de viol”. Astfel, se necesită de menționat asupra faptului că potrivit art. 262 Cod de procedură penală, plângerea este actul de sesizare a organului de urmărire penală despre săvârșirea sau pregătirea despre săvârșirea unei infracțiuni prevăzute de Codul penal și nu poate servi drept proba în procesul penal, potrivit prevederilor art. 93 Cod de procedură penală; - la fel, prima instanță a menționat în sentința adoptată că: „analizând declarațiile lui Xxxxxx Xxxxxx în cadrul urmăririi penale aceasta nu era sigură dacă a avut loc raportul sexual contrar voinței ei cu cei doi inculpați, ulterior, concretizând că cu Moraru Ion sigur nu a avut, însă referitor la Grițuc Dionisie a menționat că nu ține minte din cauză că se afla în stare de ebrietate, precizând că după incident și pînă a fi supusă expertizei nu s-a spălat, din raportul dat expertul în mod clar este relatat că aceasta la data verificării adică 20.08.2018 ora 09:40 careva semne precum că a fost violată nu au fost depistate, inclusiv în organul genital sau anusul acesteia nu au fost depistate urme de spermatoizi, cu toate că Xxxxxx Xxxxxx OUP a comunicat că Grițuc Dionisie a ejaculat în interiorul ei”; 5 - argumentul dat urmează de apreciat critic și declarativ, din motiv că în cadrul urmăririi penale partea vătămată Xxxxxx Xxxxxx, a fost audiată de trei ori, comunicând declarații identice, în urma cărora s-a constatat că, Grițuc Dionisie și Moraru Ion, la 19.08.2018, aproximativ în jurul orelor 19.00 min., deplasându-se la periferia mun. Hâncești, într-o fâșie forestieră în apropiere de tabăra de vară „Codreanca”, unde se afla cu dânșii și partea vătămată Xxxxxx Xxxxxx pe care au adus-o în acel loc, datorită abuzului de încredere manifestat de către ultima, i-au oferit acesteia din urmă inițial băuturi alcoolice cu scopul de ai crea o stare psihofiziologică dezechilibrată care îi va reduce din orientare și de a-și manifesta corespunzător voința, după care observând deja că victima se afla într-o stare de ebrietate alcoolica și profitând în același timp de imposibilitatea părții vătămate de a se apăra, manifestând un comportament agresiv și violent, urmărind scopul întreținerii raporturilor sexuale contrar voinței, învinuiții au aplicat față de partea vătămată Xxxxxx Xxxxxx violența fizică, manifestată prin îmbrânceli, au dezbrăcat-o cu forță de pantaloni și lingeria intimă, fiindu-i în prealabil rupt maioul de către Moraru Ion, care încerca să o determine la un raport sexual, ultima însă fiind împotrivă și refuzând categoric să întrețină cu acestea raporturi sexuale; - din declarațiile inculpaților date atât în cadrul urmăririi penale, cît și în cadrul ședințelor de judecată a primei instanțe, reiese că ultimii au întreținut cu partea vătămată raporturi sexuale, fără acordul acesteia; - afirmația că „expertul în mod clar a relatat că aceasta la data verificării, adică 20.08.2018, ora 09:40, careva semne precum că a fost violată nu au fost depistate” - este ilegală și nefondată, deoarece prin concluzia raportul de expertiză nr. 201822P0454 din 14.09.2018 și anume la pct.4), s-a constatat că la cet. Xxxxxx Xxxxxx au fost depistate echimoze la nivelul regiunii fesei drepte, partea posterioară internă 1/3 a ambelor coapse, regiunea lombară pe dreapta, leziuni care se încadrează în timpul și circumstanțele indicate în ordonanța de dispunere a expertizei. Leziunile menționate nu generează o dereglare a sănătății mai mult de 6 zile, și se califică ca vătămări corporale neînsemnate. Leziunile corporale asemănătoare celor depistate la Xxxxxx Xxxxxx, semne de negativă străină cu murdărie de pământ și alți factori se întâlnesc în cazurile de tentativă ori rapoarte sexuale forțate. Mai mult decât atât, concluziile date fiind susținute de expert și în cadrul ședinței de judecată, prin urmare argumentul instanței de judecată menționat supra nu și-a găsit confirmare; - în continuare, prima instanță, în aceeași ordine de idei a reținut că „Astfel, instanța reține și declarațiile părții vătămate Xxxxxx Xxxxxx depuse în cadrul ședinței de judecată care sunt la fel contrare celor expuse în cadrul urmăririi penale și anume, în ședința de judecată din 28.11.2018 Xxxxxx Xxxxxx a indicat că a mers la veceu și a căzut jos, iar Moraru Ion s-a apropiat de ea ca să o ajute să se ridice, după aceasta a fost îmbrâncită, apoi a venit Grițuc Dionisie care a început să-i scoată pantalonii însă nu-și aduce aminte ce dorea de la ea. Tot ea, instanței a declarat că nu ține minte dacă a introdus în ea cineva organul său genital și nici nu-și aduce aminte dacă a fost raportul sexual sau nu. Doar a precizat că Grițuc Dionisie se foia deasupra ei, acesta dorea telefonul. Moraru Ion a propus ca să întrețină relații sexuale dar nu a introdus organul genital, iar Grițuc Dionisie nu cunoaște ce făcea deasupra sa. Partea vătămată a mai relatat că a fost 6 audiată la poliție fiind în stare de ebrietate. Ultima a precizat astfel că nu a făcut declarații precum că Grițuc Dionisie i-a desfăcut picioarele și a introdus organul genital. A reiterat că nu a comunicat că Moraru Ion a dorit ca să întrețină cu ea relații sexuale, confirmă că în momentul cînd a fost audiată era beată și nici nu-și aduce aminte să fi comunicat că Moraru Ion a dezbrăcat-o, nu a fost așa situații să fi comunicat că nu dorește să întrețină relații sexuale cu nici unul din ei. Mai indică că nu a comunicat că a fost lăsată de Ion și a venit Dionisie și nici nu-și aduce aminte să fi comunicat că Dionisie s-a dezbrăcat de chiloți, la fel nu-și aduce aminte să fi comunicat că i-au fost desfăcute picioarele și introdus organul genital în vagin, inclusiv nu-și aduce aminte că a încercat ca să-l ferească pe Dionisie de pe ea sau să fi țipat și nici nu a spus că a ejaculat în ea Dionisie. Și nici nu a comunicat la nimeni că a fost violată, ea atunci se afla doar în chiloți și nu-și aduce aminte că pantalonii și chiloții erau în copac. La fel, a mai menționat că nu a spus că ei au dus-o la marginea pădurii și nici nu a spus că ei i-au aruncat hainele, nu ține minte cu exactitate ce s-a întâmplat și cum a depus declarații pe motivul că se afla în stare de ebrietate. A mai precizat că nu-și aduce aminte dacă a fost întrebată de polițist dacă poate să facă declarații, era trecut de peste ora 4. ”; - prima instanță nu a analizat declarațiile părții vătămate Xxxxxx Xxxxxx, prin prisma prevederilor art.101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții și utilității lor și în coroborare cu celelalte declarațiile depuse la fel de partea vătămată, cât și martorilor audiați legal în cadrul cercetării judecătorești. Astfel, instanța nu a luat în considerație primele declarații făcute de către partea vătămată în cadrul cercetării judecătorești din 28.11.2018; - un alt argument menționat de către prima instanța, în sentința supra numită și anume: „La caz, luate în ansamblu cele expuse mai sus, coroborate cu raportul de expertiză judiciară nr.201822P0454 din 14.09.2018 în care expertul a conchis că lipsesc careva semne la Xxxxxx Xxxxxx de rapoarte sexuale, în special de cele forțate, menționând lipsa spermatoizilor. Or, din actul dat a fost reținut pe coapsele lui Xxxxxx Xxxxxx au fost depistate echimoze, însă aceasta singură a comunicat că se afla în stare de ebrietate și a căzut pe jos de mai multe ori, or din echimozele date nu poate fi conchis că ea a fost supusă unui raport sexual de rând ce expertul din start a conchis că Xxxxxx Xxxxxx nu a fost supusă nici unui raport sexual, atît benevol cît și forțat, lipsind inclusiv la aceasta careva semne de spermatoizi ”. Astfel, argumentul dat este la fel unul ilegal, declarativ și contradictoriu cu probele prezentate și examinate atât la faza de urmărire penală cât și în cadrul cercetărilor judecătorești. Or, potrivit concluziei raportul de expertiză nr. 201822P0454 din 14.09.2018 și anume la pct.4), s-a constatat că la cet. Xxxxxx Xxxxxx au fost depistate echimoze la nivelul regiunii fesei drepte, partea posterioară internă 1/3 a ambelor coapse, regiunea lombară pe dreapta- leziuni care se încadrează în timpul și circumstanțele indicate în ordonanța de dispunere a expertizei. Leziunile menționate nu generează o dereglare a sănătății mai mult de 6 zile și se califică ca vătămări corporale neînsemnate. Leziunile corporale asemănătoare celor depistate la Xxxxxx Xxxxxx, semne de negativă străină cu murdărie de pământ și alți factori se întâlnesc în cazurile de tentativă ori rapoarte sexuale forțate. Mai mult, fiind audiat în cadrul urmăririi penale 7 cât și în instanța de judecată, expertul Starinschi Valentin, a menționat că, Xxxxxx Xxxxxx a opus rezistență acțiunilor învinuiților, iar vătămările corporale depistate la partea vătămată, în cadrul examinării nu sunt caracteristice căderii pasive pe suprafața plană regulată. Totodată, în cadrul cercetării judecătorești, expertul a menționat că leziunile corporale asemănătoare celor depistate la Xxxxxx Xxxxxx, semne de negativă străină cu murdărie de pământ și alți factori se întâlnesc în cazurile de tentativă ori rapoarte sexuale forțate. În asemenea circumstanțe, argumentul primei instanței că, expertul a conchis că lipsesc careva semne la Xxxxxx Xxxxxx de rapoarte sexuale, în special de cele forțate, precum și echimozele depistate pe coapsele lui Xxxxxx Xxxxxx, s-au produs în urma căderii jos de mai multe ori a acesteia, nu și-au găsit confirmare; - un alt argument statuat în sentința de achitare pe faptul săvârșirii de către Grițuc Dionisie și Moraru Ion a infracțiunii prevăzute de art. art. 42 alin. (2), (3), art. 43 lit.b), art. 171 alin. (2) lit.c) Cod penal, prima instanță a menționat „Astfel, instanța, analizând declarațiile inculpaților Grițuc Dionisie și Moraru Ion în partea ce ține de incriminarea infracțiunii prevăzute de art.art. 42 alin. (2), (3), art. 43 pct. b), art. 171 alin.)2) lit. c) Cod penal, prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală din punct de vedere al pertinenții, concludenții și utilității lor le apreciază ca fiind veridice, utile, consecvente și în coroborare cu probele ce au fost analizate supra, din care se atestă cu certitudine că nu s-a constata existența faptei infracțiunii, or pe parcursul judecării cauzei n-au fost aduse careva probe pertinente, concludente, utile și veridice, care ar corobora între ele și ar demonstra vinovăția inculpaților în comiterea infracțiunii de viol în coautorat, sau ar combate declarațiile lui Grițuc Dionisie și Moraru Ion, de asemenea, declarațiile inculpaților poartă un caracter consecvent, nefiind combătute prin careva probe, declarații, sau alte acte procesuale de către acuzare”. Acuzarea, însă, nu este de acord cu acest argument, deoarece la fel este unul ilegal, neîntemeiat și declarativ. Astfel, urmează de apreciat critic declarațiile date de inculpați, acestea fiind o modalitate de autoapărare și de eschivare de la răspundere penală, profitând în condiția când în conformitate cu legislația în vigoare inculpații nu poartă răspundere pentru depoziții false; - inculpații au comis infracțiunile incriminate cu vinovăție, exprimată prin intenție directă; - acuzatorul de stat, în ședința de judecată, a invocat un cumul incontestabil de probe care confirmă vinovăția inculpaților, totodată acuzarea a indicat că vina inculpaților este dovedită prin declarațiile părții vătămate și a martorilor Filimon Vadim, Bucșa Ion audiați legal atât la faza de urmărire penală și în instanța de judecată, care au depus declarațiile aflându-se sub jurământ, cât și alte probe materiale existente la cauza penală, probe examinate prin prisma, art.101 din Codul de procedură penală, ca fiind pertinente, concludente, utile și luate în coroborare cu celelalte probe, iar instanța de judecată nu a avut o examinare meticuloasă a prezentei cauze penale, motiv din care nu a constatat existență faptei infracționale de comiterea infracțiunii de viol de către inculpații Grituc Dionisie și Moraru Ion; 8 - instanța de judecată, la baza sentințe, a analizat declarațiile depuse de partea vătămată, martori și inculpați în mod diferit cât și abstract, în ce privește capătul de acuzare de viol și jaf. Or, argumentele sale din prezenta sentință, fiind contradictorii, de la un capăt de acuzare la altul. Astfel, instanța de judecată pe capătul de acuzare a inculpaților Grițuc Dionisie și Moraru Ion, de comiterea infracțiunii de jaf a relevat următoarele „...argumentele inculpaților Grițuc Dionisie și Moraru Ion, precum că nu ei au comis infracțiunea incriminată lor, nu ei sunt vinovați, la părerea instanței au fost depuse în urma neconștientizării acțiunilor lor prin care ei au încălcat prevederile art.art.42 alin.(2), art.43 lit. a), art. 187 alin.(2) lit.b) Cod penal sau prin nerecunoașterea vinovăției, inculpații urmăresc scopul eschivării de la răspunderea penală pentru infracțiunea comisă”. În sensul dat, prima instanță a reținut în ședința de judecată că declarațiilor depuse de către inculpați în cadrul ședinței de judecată sunt contrare celor depuse de aceștia în cadrul urmăririi penale și celor depuse de partea vătămată Xxxxxx Xxxxxx care a avut de suferit nemijlocit în urma acțiunilor ilegale ale lui Grițuc Dionisie și Moraru Ion, confirmate prin probele cercetate și declarațiile martorilor. Prin urmare, prima instanță a apreciat depozițiile inculpaților Grițuc Dionisie și Moraru Ion în instanța de judecată, drept o versiune a acestora de apărare și o modalitate de eschivare de la răspunderea penală, care relevă — dincolo de orice îndoială rezonabilă — împrejurarea că inculpații au comis infracțiunea imputată. În consecință, s-a constatat că declarațiile inculpaților, în sensul că nu ei sunt vinovați de comiterea infracțiunii imputate, nu sunt întemeiate și sunt supuse criticii; - prima instanță, pe capătul de acuzare a inculpaților Grițuc Dionisie și Moraru Ion, în comiterea infracțiunii de jaf, a apreciat declarațiile martorului Filimon Vadim ca fiind veridice, însă din motive îndoielnice, aceste declarații nu au fost apreciate ca fiind pertinente, concludente și utile, pe capătul de acuzare în comiterea infracțiunii de viol, de către inculpații Grițuc Dionisie Xxxxxx și Moraru Ion, deși originea acestor declarații depuse de martorul Filimon Vădim, este aceeași; - față de inculpații Grițuc Dionisie și Moraru Ion, în urma constatării vinovăției, urmează a fi aplicată o pedeapsă penală echitabilă. Totodată, aplicarea prevederilor art.90 Cod penal în privința lui Grițuc Dionisie și Moraru Ion, nu ar duce la atingerea scopului pedepsei penale, de corectarea și reeducare, iar în acest sens, în privința inculpaților urmează a fi aplicată o pedeapsă privativă de libertate, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis; - cheltuielile de judecată din prezenta speță, reprezentând 1580 lei (raportul de expertiză judiciară), nu se circumscriu excepțiilor prevăzute de art. 229 alin. (2) Cod de procedură penală, prin urmare, recuperarea lor urma a fi pusă în sarcina inculpaților Grituc Dionisie Xxxxxx și Moraru Ion. 3.2. Inculpatul Grițuc Dionisie a solicitat casarea sentinței primei instanțe, cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care inculpatul să fie achitat pe învinuirea de comiterea infracțiunii prevăzute de art. art. 42 alin.(2), 43 lit. a), art. 44, 187 alin.(2) lit. b), e), f) Cod penal. În motivarea cererii de apel, inculpatul a invocat că: 9 - unica probă se rezumă la declarațiile părții vătămate din seara zilei de 20.08.2018 care în plângerea inițială indică că roagă organele de drept să ia măsuri cu persoane necunoscute în jurului orei (fără a fi indicată ora) care în mod deschis i-au sustras telefonul mobil de model „iphon 4„ și suma de 3000 lei pricinuindu-i o pagubă de aproximativ 5000 lei, la care face referire partea vătămată că plângerea a fost scrisă de dânsa personal pentru ce s-a semnat; - este evident amestecul organului de urmărire penală la întocmirea după placul lor, cu indicarea modului deschis de sustragere, a lexemelor cît mai grave pentru a crea o situației dificilă. Imixtiunea organului de urmărire penală nu s-a limitat aici, or, la audierea părții vătămate, aceasta a declarat că a încredințat ca declarațiile ei să fie scrise de către organul de urmărire penală. Aici partea vătămată a declarat că era în drum și aștepta rutiera, iar în instanța de judecată a declarat că era în interiorul barului „Mercur” unde consuma o bere. Tot în fața organului de urmărire penală a menționat ca actul sexual a durat 20-30 de minute, la finele căruia s-a ejaculat în interiorul ei, pe când în cadrul ședinței de judecată și la confruntarea cu Moraru Ion a menționat că n-a întreținut careva raport cu cineva în ziua ceea; - partea vătămată a mai declarat că cele două persoane au început a fugi când dânsa i-a amenințat cu poliția, ea fugind din urma lor și rămânând în mijlocul drumului goală, pe cînd în cadrul examinării cazului penal în fața judecății a menționat că a fost îndemnată să meargă cu ei împreună cu taxiul. Mai mult, ulterior ea, cât și martorii au declarat că era lîngă drum. A mai menționat în procesul-verbal de audiere că aproximativ după o oră de ea s-a apropiat un băiat și apoi o fată, ulterior, că a declarat că a fost o fată și ulterior un băiat cu care au plecat IP Hîncești; - în procesul-verbal de audiere a părții vătămate din 20.08.2018 s-a specificat că audierea a început la 04:40 și s-a încheiat la orele cinci dimineața, însă nu este făcută nici o mențiune despre motivele audierii efectuate în timpul nopții și care ar fi cazul excepțional, fapt ce contravine prevederilor art. 107, 111 Cod de procedură penală. Astfel, urmînd a fi declarate nule și toate declarațiile părții vătămate unde ea declară ca ar fi fost violate, or, dînsa aflîndu-se în presiunea stresului pentru prima declarație nulă, fiind în prezența fructelor pomului otrăvit; - careva urmele de viol la partea vătămată ca femeie cu trecut sexual nu s-au evidențiat. Mai mult, cînd e vorba despre viol agresiv cum specifică organul de urmărire penală, urmau să existe alte semne corporale specifice acțiunii de viol, diverse echimoze pe mâini, umeri, coapse, zona pubiană etc. atât la partea vătămată, cât și la pretinșii violatori, dar care n-au fi putut de găsit. La fel, de la Grițuc Dionisie a fost ridicată și lenjeria intima, dar oficial nici n-a fost supusă analizei; - la victimă nu s-a omis cercetarea unghiilor și în general a mâinilor, în care se pot afla țesuturi de piele și păr smuls de la agresor în cazul existenței violului; - inculpații au solicitat insistent trecerea poligrafului, netemându-se de rezultatele acestuia și doar din motivele că se aflau în custodia statului n- au putut realiza această dorință strigentă de a-și demonstra nevinovăția; - declarațiile martorului Filimon Vadim urmează a fi excluse ca probă. Or, din declarațiile părții vătămate și a inculpaților, reprezentanții organului 10 de urmărire penală au fost mult prea ”activi”, atît de activi încît inculpații au solicitat recuzarea procurorului pe motiv de neîncredere, iar partea vătămată a menționat că înainte de a depune deja declarații repetate a vorbit despre dosar cu reprezentanții organului de urmărire penală; - referitor la învinuirea de săvârșirea infracțiunii de jaf urmează a reține că obiect material al sustragerii sau altor infracțiuni contra patrimoniului se consideră bunurile care la momentul săvîrșirii infracțiunii nu-i aparțin făptuitorului, nu sunt proprietate a lui și care se pot afla atît în posesia proprietarului cît și în posesia altor persoane, cărora li s-au transmis în folosință aceste bunuri. Or, din start, inculpatul Grițuc Dionisie a menționat că a crezut că telefonul care-l deținea partea vătămată era a lui Moraru Ion și i-a comunicat lui Xxxxxx Xxxxxx că-l va returna dacă nu va fi așa. Fapte recunoscute și de Xxxxxx Xxxxxx; - despre suma de 3000 lei pretins sustrasă, urmează a se reține că chiar inițial partea vătămată a declarant că nu a văzut cine a luat-o, or după cum și s-a menționat supra era un loc aglomerat. 3.2. În apelul declarat de avocatul Mocanu Victor în numele inculpatului Moraru Ion, s-a solicitat admiterea acestuia, casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care inculpatul Moraru Ion să fie achitat de la comiterea infracțiunii pentru care a fost condamnat pe motiv că în acțiunile acestuia nu s-a constatat existența faptei infracțiunilor incriminate. În motivarea apelului s-a indicat că: - învinuirea adusă inculpatului Moraru Ion este neîntemeiată, și respectiv, solicită achitarea acestuia; - acuzatorul de stat nu a probat existența faptei imputate, inclusiv, săvîrșirea de către aceasta a infracțiunii de jaf; - acuzarea nu a prezentat nici o probă prin care să se confirme că inculpatul Moraru Ion a sustras careva bunuri ale victimei Xxxxxx Xxxxxx. Potrivit materialelor prezentate la prezenta cauză penală, nu s-a stabilit că inculpatul Moraru Ion ar fi săvîrșit infracțiunea de jaf. Astfel, inculpatul Moraru Ion urmează a fi achitat în temeiul prevederilor de art.art. 42 alin. (2), 43 pct. a), 187 alin. (2) lit. b), f) Cod penal, pe motiv că fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii, or nu s-a probat faptul că inculpatul a săvîrșit infracțiunea de jaf; - declarațiile părții vătămate Xxxxxx Xxxxxx sunt singure probe în acuzare, ele deși confirmă existența faptei infracțiunii, însă nu confirmă că anume inculpatul Moraru Ion a comis aceste infracțiuni. Aceste declarații urmează a fi critic apreciate, deoarece nu corespund cererii inițiale de intentare a cauzei penale, și respectiv se conțin elemente de neobiectivitate față de partea vătămată. Or, cererea părții vătămate a fost succint scrisă la calculator de către colaboratorul de poliție (inspector superior Filimon Vadim) la 20.08.2018 și semnată de Xxxxxx Xxxxxx. Mai mult, partea vătămată Xxxxxx Xxxxxx în cadrul ședinței de judecată a declarat că: „Nu am văzut ca Moraru Ion să fi luat portmoneul din geantă”. - analizând declarațiile inculpaților Moraru Ion și Grițuc Denis, a părții vătămate Xxxxxx Xxxxxx și cercetând probele prezentate de către partea acuzării, apărarea concluzionează că vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii încriminate nu este dovedită și nu se confirmă prin ansamblul de probe cercetate în ședința de judecată, iar cercetarea judecătorească s-a 11 efectuat cu respectarea dispozițiilor procesual-penale privind administrarea și verificarea probelor; - la materialele cauzei penale au fost administrate înscrisuri care adeveresc faptul că Moraru Ion nu prezintă pericol social și este caracterizat pozitiv la locul de muncă și de trai, inclusiv nu are antecedente penale, are loc permanent de trai în or. Hîncești, str. Toma Ciorbă, nr. 9, are la întreținere trei copii minori, iar pînă a fi reținut dânsul a fost încadrat în cîmpul muncii, în calitate de montor electric la compania S.R.L. „Electrostatic”, bucurîndu-se de stima și aprecierea colectivului de muncă; - în acțiunile inculpatului Moraru Ion nu sunt prezente elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 171 alin. (2), lit. c) și art. 187 alin. (2), lit. b), f) Cod penal; - în situația în care inculpatul își neagă vinovăția, iar restul probelor sunt în defavoarea acuzării și nu servesc la constatarea vinovăției inculpatului Moraru Ion, este imposibil de stabilit dincolo de dubii rezonabile dacă faptele de săvîrșirea cărora este învinuit Moraru Ion au fost comise de dumnealui.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 17 decembrie 2021, au fost respinse ca nefondate, apelurile declarate de către inculpatul Grițuc Dionisie și de către avocatul Mocanu Victor în numele inculpatului Moraru Ion. A fost admis apelul declarat de către procuror, casată sentința în partea achitării inculpaților de la comiterea infracțiunii prevăzute de art. art. 42 alin.(2), (3), 43 lit. b), 171 alin.(2), lit. c) Cod penal și pronunțată în această parte o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță după cum urmează: Grițuc Dionisie a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. art. 42 alin. (2), (3), 43 lit. b), 171 alin.(2), lit. c) Cod penal la 5 ani închisoare. Conform art. 84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, lui Grițuc Dionisie i-a fost stabilită pedeapsă definitivă de 6 ani închisoare, cu executare pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. Moraru Ion a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. art. 42 alin.(2), (3), 43 lit. b), 171 alin.(2), lit. c) Cod penal la 5 ani închisoare. Conform art. 84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, lui Moraru Ion i-a fost stabilită pedeapsă definitivă de 6 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis. A fost dispusă încasarea, din contul lui Grițuc Dionisie și Moraru Ion, în beneficiul Statului, suma de 1580 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată. În rest, sentința a fost menținută. 4.1 Pentru a decide astfel, instanța de apel, analizând și apreciind probele, în strictă conformitate cu prevederile art. 101 din Codul de procedură penală, conform cărora, fiecare probă urmează să fie apreciată din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor, a constata următoarele: Grițuc Dionisie la 19.08.2018, aproximativ la ora 16.00 min, aflîndu- se în or. Hâncești, împreună și de comun acord cu amicul său Moraru Ion, reunindu-se în scopul săvîrșirii unor fapte prejudiciabile care ar genera obținerea ilegală a unor bunuri mobile, mijloace bănești precum și 12 satisfacerea unor necesitați vitale cu caracter sexual cu persoane de sex opus, acționând intenționat și conștientizând din start caracterul ilegal și prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările și consecințele negative care pot să survină ca rezultat al acțiunilor lor intenționate și prejudiciabile și admițând în același timp în mod conștient survenirea acestor urmări deplasându-se pe drum public au observat-o pe Xxxxxx Xxxxxx, care, se afla de una singura în mun. Hâncești și elaborând de urgență în termen relativ scurt de timp un plan criminal complex, cum să o ademenească pe aceasta într-un loc mai retras pentru a întreține ulterior cu aceasta fiecare în parte raporturi sexuale și a sustrage bunurile acestei persoane s-au apropiat de ultima și convingând-o să îi însoțească împreună cu ajutorul unui automobil ce aparține unei companii locale de taxi s-au deplasat pînă în apropierea taberei de vară ”Codreanca” de la periferia num. Hîncești unde în continuare au recurs nemijlocit la realizarea planului criminal elaborat. Astfel, în continuare la 19.08.2018, aproximativ la ora 19.00 mim, Grițuc Dionisie împreună cu Moraru Ion deplasîndu-se la periferia num. Hîncești, într-o fîșie forestieră în apropiere de tabără de vară ”Codreanca ” unde se afla și Xxxxxx Xxxxxx pe care au adus-o în acel loc, datorită abuzului dc încredere manifestat de victimă în scopul săvîrșirii asupra acesteia a unor fapte criminale, i-au oferit acesteia din urmă inițial băuturi alcoolice cu scopul dc ai crea o stare psihofiziologică dezechilibrată care îi va reduce din orientare și posibilitatea acesteia de a se apăra fie de a-și manifesta corespunzător voința, după care observând deja că victima se afla într-o stare de ebrietate alcoolica provocată de consumul băuturilor alcoolice suficientă pentru a iniția realizarea planului criminal și o modalitate de ai înfrânge cu ușurință eventual rezistența precum și profitînd în același timp de imposibilitatea victimei de a se apăra datorită faptului că victima este o persoană de gen feminin cu capacități de autoapărare mai inferioare decît a lor, acționînd cu intenție directă, manifestând un comportament agresiv și violent, urmărind scopul realizării unei fapte de satisfacere a poftei sexuale prin întreținerea unui raport sexual contrar voinței victimei, aplicând față de victima Xxxxxx Xxxxxx violență fizică caracterizată prin aplicarea față de ea a forței fizice manifestată nemijlocit prin îmbrânceli, doborârea la pământ și imobilizarea membrelor inferioare și superioare ale victimei care deja la acel moment era dezbrăcată de haine fiindu-i în prealabil scoase hainele cu forța de către complicele Moraru Ion care îi asigura suportul său deplin pentru realizarea faptelor criminale în curs de desfășurare, cu forța i-a introdus membrul său viril (penisul) în cavitatea vaginală a victimei, întreținând în asemenea mod cu victima Xxxxxx Xxxxxx un raport sexual forțat, contrar voinței acesteia prin ce i-a cauzat dureri fizice și suferințe psihice. În așa mod, instanța de apel a constat că prin acțiunile sale intenționate, Grițuc Dionisie în calitate de organizator, adică persoana care a organizat săvârșirea unei infracțiuni sau a dirijat realizarea ci și autor, adică persoana care săvârșește în mod nemijlocit fapta prevăzută de legea penală, a comis o infracțiunea intenționată periclitând asemenea valori sociale ocrotite prin lege cum este viața sexuală a persoanei conform indicilor calificativi, violul, adică raport sexual săvîrșit prin constrângere fizica și psihica a persoanei precum și profitând de imposibilitatea acesteia de a se apăra ori de a-și exprima voința, săvîrșit de două persoane infracțiune 13 prevăzută de art. 42 alin. (2), (3), art. 43 lit. b), art. 171 alin. (2) lit. c) Cod penal. Consecvent, instanța de apel a constatat că Moraru Ion, la 19.08.2018, aproximativ în jurul orelor 16:30 min, aflându-se în mun. Hîncești, în incinta localului ”Mercur” împreună și de comun acord cu amicul său Grițuc Dionisie Xxxxxx, reunindu-se în scopul săvârșirii unor fapte prejudiciabile care ar genera satisfacerea unor necesitați vitale cu caracter sexual cu persoane de sex opus precum și obținerea ilegală a unor bunuri mobile, mijloace bănești, acționând intenționat și conștientizând din start caracterul ilegal și prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările și consecințele negative care pot să survină ca rezultat al acțiunilor lor intenționate și prejudiciabile, admițând în același timp în mod conștient survenirea acestor urmări, în localul menționat au observat-o pe Xxxxxx Xxxxxx, care se alia de una singură și elaborând de urgență într-un termen relativ scurt de timp un plan criminal complex, cum să o ademenească pe aceasta într-un loc mai retras pentru a întreține ulterior cu aceasta fiecare în parte raporturi sexuale și a sustrage bunurile acestei persoane, s-au apropiat de ultima și convingând-o să îi însoțească împreună, iar cu ajutorul unui automobil cc aparține unei companii locale de taxi s-au deplasat până în apropierea taberei de vară „Codreanca” de la periferia mun. Hâncești unde în continuare au recurs nemijlocit la realizarea planului criminal elaborat. În continuare la 19.08.2018, aproximativ în jurul orelor 19:00 min., Moraru Ion împreună cu Grițuc Dionisie Xxxxxx deplasându-se la periferia mun. Hâncești, într-o fâșie forestieră în apropiere de tabara de vară „Codreamca” unde se afla și Xxxxxx Xxxxxx pe care au adus-o în acel loc, datorită abuzului dc încredere manifestat de victimă în scopul săvârșirii asupra acesteia a unor fapte criminale, i-au oferit acesteia din urmă inițial băuturi alcoolice cu scopul de ai crea o stare psihofiziologică dezechilibrată care îi va reduce din orientare și posibilitatea acesteia de a se apăra fie de a- și manifesta corespunzător voința, după care observând deja că victima se afla într-o stare de ebrietate alcoolică provocată de consumul băuturilor alcoolice suficientă pentru a iniția realizarea planului criminal și o modalitate de a-i înfrânge cu ușurință eventual rezistența precum și profitând în același timp de imposibilitatea victimei de a se apăra datorată faptului că victima este o persoană de gen feminin cu capacități de autoapărare mai inferioare decât a lor, acționând cu intenție directă, manifestând un comportament agresiv și violent, urmărind scopul realizării unei fapte de satisfacere a poftei sexuale prin întreținerea unui raport sexual contrar voinței, aplicând față de partea vătămată Xxxxxx Xxxxxx constrângerea fizică manifestată prin îmbrânceli, au dezbrăcat-o cu forță de pantaloni și lingeria intimă, fiindu-i în prealabil rupt maioul de către Moraru Ion, care încerca să o determine la un raport sexual, ultima fiind împotrivă și refuzând categoric comunicându-i că nu dorește. Ulterior, Xxxxxx Xxxxxx, fiind deja doborâtă la pământ și dezbrăcată cu forță de către Moraru Ion, ultimul i-a indicat să întrețină un raport sexual cu amicul său Grițuc Dionisie Xxxxxx căruia îi asigura suportul său deplin pentru realizarea faptelor criminale în curs de desfășurare, iar Grițuc Dionisie Xxxxxx la rândul său acționând la fel violent prin imobilizarea membrelor inferioare și superioare, i-a desfăcut picioarele părții vătămate și i-a introdus membrul său viril (penisul) în cavitatea vaginală a victimei, 14 întreținând în asemenea mod cu Xxxxxx Xxxxxx un raport sexual forțat, contrar voinței acesteia prin ce i-a cauzat dureri fizice și suferințe psihice. În așa mod, prin acțiunile sale intenționate, Moraru Ion în calitate de organizator, adică persoana care a organizat săvârșirea unei infracțiunii și a dirijat realizarea ei și autor, adică persoana care săvârșește în mod nemijlocit fapta prevăzută de legea penală, a comis o infracțiunea intenționată periclitând asemenea valori sociale ocrotite prin lege cum este viața sexuală a persoanei conform indicilor calificativi, violul, adică raportul sexual săvârșit prin constrângere fizică și psihică a persoanei precum și profitând de imposibilitatea acesteia de a se apăra ori de a-și exprima voința, săvârșit de două persoane, infracțiune prevăzută de art. art. 42 alin. (2), (3) art. 43 lit. b) art. 171 alin. (2), lit. c) Cod penal. Subsecvent, instanța de apel a considerat că prima instanță, la pronunțarea sentinței, eronat a apreciat probele, fără a ține seama de cerințele art. 101 Cod de procedură penală, și în așa mod, a ajuns la concluzia greșită de a-i achita pe Grițuc Dionisie și Moraru Ion pe acuzarea de comitere a infracțiunii stabilite de art. art. 42 alin. (2), (3) art. 43 lit. b) art. 171 alin. (2) lit. c) Cod penal. Totodată, instanța de apel, audiind inculpatul Moraru Ion, acesta a indicat că nu recunoaște vina, a susținut declarațiile oferite anterior, precizând că nu a avut relații sexuale cu Xxxxxx Xxxxxx. El i-a luat telefonul de jos, a crezut că este a lui Ion Moraru, se gândea să îl întoarcă a doua zi. Nu a avut intenția de a însuși telefonul. Poliția a venit la domiciliu. A predat telefonul benevol. Nu a restituit părții vătămate pentru că a uitat telefonul acasă, întârzia la rutieră. Nu știe, când aceasta a plecat la wc, a plecat după ea să vadă ce s-a întâmplat, pentru că nu venea, când a văzut-o era dezbrăcata de pantaloni și lingerie. Însă, analizând și apreciind declarațiile inculpatului prin prisma prevederilor art. 101 din Codul de procedură penală, din punct de vedere al pertinenții, concludenții și utilității lor le apreciază ca nefiind veridice, instanța de apel a constatat că inculpatul a oferit astfel de declarații în scopul de a se eschiva de la răspunderea penală pentru comiterea infracțiunilor incriminate lui. Mai mult, instanța de apel, analizând declarațiile inculpatului prin prisma prevederilor art. 101 din Codul de procedură penală, din punct de vedere al pertinenții, concludenții și utilității lor le apreciază ca nefiind veridice, or inculpatul a oferit astfel de declarații cu scopul de a se eschiva de la răspunderea penală. La fel, instanța de apel a considerat că urmează fi luat în calcul și faptul că la faza urmăririi penale, inculpații Grițuc Dionisie Xxxxxx și Moraru Ion, vinovăția în comiterea infracțiunilor imputate nu au recunoscut-o, însă în cadrul adierii în calitate de bănuit Grițuc Dionisie, a declarat „...apoi Ion s- a apropiat de ea dezbrăcând-o de maiou care era de culoare roză, ea nu a opus rezistență ridicând mâinile în sus, după care Ion i-a dezbrăcat și sutienii...(asemenea declarații făcând și partea vătămată în cadrul urmăririi penale)… precizează că acea doamnă avea un telefon mobil de model Iphone însă nu ține minte ce culoare, avea o geantă și două săculețe în care avea careva bunuri și o mătură. El personal nu a luat nici un bun ce îi aparținea ei...(declarații contradictorii cu rezultatul acțiunii de percheziție la domiciliul lui Grițuc Dionisie Xxxxxx, unde a participat și ultimul, în cadrul 15 căreia a fost depistat și ridicat telefonul mobil model Iphone sustras de la jartea vătămată)… ” iar deja în cadrul cercetării judecătorești acesta nu neaga că a luat telefonul de la partea vătămată, mai mult decât atât, prin ipotezele sale de apărare, nejustificate și abstracte încercând să ducă instanța de judecată în eroare. Fiind audiat în cadrul urmăririi penale al doilea coparticipant, care s-a sustras de la organele de drept mai mult de 20 zile, din momentul săvârșirii fapte, cunoscând cu certitudine că este precăutat de organele de drept, în calitate de învinuit Moraru Ion a declarat”, văzîndo că era servită a dorit să o ducă acasă, însă ea era fără nici o reacție, precizează că a lăsat-o peste drum de tabără, și el împreună cu Grițuc Dionise au urcat într-un taxi și au plecat, pe ea lăsînd-o jos să doarmă. Ea cerând-le să o lase în pace. Precizează că cînd a urcat în taxi afară deja era întunecat. Concretizează că nu a întreținut cu aceasta relații sexuale nici el și nici Grițuc Dionise... ”, necătând la faptul că în ziua de 19.08.2018 s-a aflat împreuna cu Grițuc Dionise, a depus declarații contradictorii cu ale ultimului, iar într-o asemenea circumstanță se dovedește că acestea vor să ascundă faptele sale infracționale, însă poziția acestora fiind una vulnerabilă față de un martor obiectiv. În continuare, instanța de apel a menționat că vina inculpaților în comiterea infracțiunilor de viol, dar și jaf, a fost probată prin probele ce vor fi analizate în continuare, și anume, declarațiile părții vătămate Șchiopu Xxxxxx date în cadrul ședințelor de judecată a instanțelor de fond; declarațiile martorilor Bucșa Ion, Mutilica Ion, Starinschi Ion, Filimon Vadim; procesul-verbal de cercetare la fața locului din 20.08.2018 cu planșa ilustrativă; procesul-verbal de examinare a obiectelor din 08.10.2018, obiecte recunoscute prin ordonanța din 08.10.2018 în calitate de corp delict; procesul-verbal de ridicare din 19.09.2018, prin care a fost ridicat de la partea vătămată Xxxxxx Xxxxxx; extrasul din contul bancar ce aparține părții vătămate cu nr.0003201262; procesul-verbal de examinare a documentului din 08.10.2018, document recunoscute prin ordonanța din 08.10.2018 în calitate de mijloc material de probă; procesul-verbal de recunoaștere a persoane: din 20.08.2018 cu planșa ilustrativă; procesul- verbal de reținere a lui Grițuc Dionisie Xxxxxx din 20.08.2018; procesul- verbal de percheziție la domiciliul lui Grițuc Dionisie Xxxxxx din 22.08.2018; procesul-verbal de recunoaștere a obiectului cu planșa ilustrativă din 29.08.2018; procesul-verbal de examinare a obiectului din 12.09.2018, obiect recunoscut prin ordonanța din 12.09.2018 în calitate de corp delict; procesul-verbal de recunoaștere a persoanei după fotografic din 09.09.2018; procesul-verbal de reținere a lui Moraru Ion din 09.09.2018; procesul-verbal de confruntare dintre învinuitul Moraru Ion și partea vătămată Xxxxxx Xxxxxx din 19.09.2018; raportul de expertiză nr. 201 822P0454 din 14.09.2018, în cadrul căruia a fost examinată partea vătămată Xxxxxx Xxxxxx. În această ordine de idei, instanța de apel, analizând și apreciind sistemul de acte și documente acumulate și administrate în cadrul urmăririi penale prin prisma prevederilor art. 101 din Codul de procedură penală, din punct de vedere al pertinenții, concludenții și utilității lor, le-a apreciază ca fiind dobândite cu respectarea normelor de procedură, fiind pertinente, concludente, utile, care coroborează între ele, dar și cu declarațiile părții 16 vătămate oferite în cadrul urmăriri penale, dar și audierii inițiale în ședința instanței de apel, cît și cu declarațiile martorilor, care fiind cumulate, indubitabil s-a constatat că inculpații Grițuc Dionisie și Moraru Ion au comis infracțiunile prevăzute de art. 42 alin. (2), art. 43 lit. a) Cod penal și art.187 alin. (2) lit. b), f) Cod penal, după indicii calificativi jaful, adică sustragerea deschisă a bunurilor altei persoane săvârșit de două persoane, cu cauzarea de daune în proporții considerabile și art. art. 42 alin. (2), (3) art. 43 lit. b) art. 171 alin. (2) lit. c) Cod penal, violul, adică raportul sexual săvârșit prin constrângere fizică și psihică a persoanei precum și profitând de imposibilitatea acesteia de a se apăra ori de a-și exprima voința, săvârșit de două persoane. În continuare, instanța de apel a enunțat că argumentele inculpaților și apărătorilor acestora în partea în care au enunțat că Grițuc Dionisie și Moraru Ion urmează a fi achitați de la comiterea infracțiunilor incriminate nu pot fi reținute ca întemeiate, or probele anexate la dosar, analizate și apreciate în ședința instanței de apel indică contrariul. Instanța de apel a notat că infracțiunea prevăzută de art. 187 alin.(2) lit. b), f) Cod penal se consideră consumată din momentul cînd au fost sustrase în mod deschis a bunurilor lui Xxxxxx Xxxxxx de inculpați. Sub aspectul laturii subiective, ținînd cont de împrejurările săvârșirii faptei, astfel cum a fost descris mai sus, instanța a apreciat că inculpații au prevăzut și urmărit încălcarea inviolabilității și libertății lui Xxxxxx Xxxxxx, precum și au urmărit desconsiderarea deplină a relațiilor sociale, astfel au săvârșit faptele cu vinovăție sub forma intenției directă. Cumulul de probe administrat în cadrul cercetării judecătorești, permite instanței de judecată de a considera drept demonstrată latura subiectivă a infracțiunii de acțiuni contra patrimoniului reținută în privința inculpaților, exprimată prin intenție. Astfel, s-a constatat că în speță lipsesc criterii ce ar impune necesitatea achitării inculpaților pe acest capăt de acuzare. În această ordine de idei, s-a notat că potrivit plîngerii depuse de Xxxxxx Xxxxxx din 20.08.2018, se susține că la 19.08.2018 i-a fost sustras de persoane necunoscute telefonul mobil și suma de 3000 ei, concretizând că i-a fost pricinuită paguba în mărime de 5000 lei. Ulterior, la 20.08.2018, Xxxxxx Xxxxxx a mai depus o plîngere prin care a indicat că la 19.08.2018 spre 20.08.2018 între orele 22-00:00 în mod deschis i-au sustras telefonul mobil, portmoneul în care ținea actele personale și suma de 3000 lei, concretizând că i-a fost cauzat un prejudiciu în sumă de 5000 lei care este unul considerabil, precizând că astfel i-au fost cauzate suferințe psihice. Potrivit cererii depuse de Xxxxxx Xxxxxx la 20.08.2018, aceasta a solicitat să fie recunoscută în calitate de parte vătămată pentru faptul că în mod deschis i-a fost sustras telefonul mobil și suma de 3000 lei. În sensul dat, rezumând procesul-verbal de audiere a lui Xxxxxx Xxxxxx în calitatea de parte vătămată la 20.08.2018, aceasta a precizat că și-a retras de pe card suma de 3000 lei pentru procurarea hainelor pentru copii. Confirmă că la localul unde a fost a servit votca și bere, concretizând că a simțit că s-a îmbătat. Concretizează că a mers în fîșia forestieră pentru a face frigărui... Tot ea în urma declarațiilor depuse a confirmat că Dionisie i-a luat telefonul mobil care se afla lîngă ea, iar persoana mai în vîrstă i-a 17 luat din geantă portmoneul cu suma de 3000 lei și au fugit ambii în direcția taxiului. Respectiv, a fugit din urma lor și i-a strigat ca să-i restituie banii și lucrurile. Tot din procesul-verbal de audiere suplimentară a părții vătămate Xxxxxx Xxxxxx la 23.08.2018, aceasta a precizat că în portmoneul ei avea suma de 3000 lei în bancnote cu nominalul de 50 lei, mai avea un card bancar și a descris în detaliu telefonul ei mobil. Astfel, la 11.09.2018 a fost întocmit un proces-verbal de audiere suplimentară a părții vătămate Xxxxxx Xxxxxx care a relatat că ”... l-a văzut pe Dionisie i-a luat telefonul și pe Ion cum căuta în geantă, luînd ceva din ea, iar cînd a venit mașina după ei Ion i-a spus „hai mergi”, apoi au lăsat-o acolo”. Iar, din declarațiile martorului Bucșa Ion depuse în cadrul urmăririi penale la 20.08.2018 și 25.09.2018 acesta a relatat că din spusele lui Xxxxxx a înțeles că cele două persoane i-au sustras telefonul mobil și suma de bani în mărime de 3000 lei. Conform declarațiilor din 13.10.2018 depuse de martorul Starinschi Valentin la urmărirea renală acesta a relatat că avînd calitatea de expert a menționat că semnele de negativă străină cu murdărie și alți factori arată faptul că persoana supusă examinării a dus o luptă de apărare. De asemenea, din extrasul bancar de la 19.09.2018, se reține că la 19.08.2018 Xxxxxx Xxxxxx a retras suma de 500 lei și de două ori sumele de a cîte 1250 lei, în total constituind suma de 3000 lei. Ca armare, cele menționate de partea vătămată corespund celor constatate prin extrasul din cont și anume deținerea de către parte vătămată în ziua ceia a sumei de 3000 lei. Mai mult, potrivit procesului-verbal de recunoaștere a persoanei din 20.08.2018, partea vătămată a recunoscut persoana cu nr.4 după statură, frizură, culoarea părului și înfățișarea, iar cu numărul dat era persoana Grițuc Dionisie, fiind anexat în sensul dat și planșa ilustrativă. Reieșind din procesul verbal de percheziție din 22.08.2018 efectuat la domiciliul lui Grițuc Dionisie din s. Xxxxxx, r-nul Hâncești, acesta a predat în mod benevol un telefon mobil de model Iphone de culoare neagră ce aparține lui Xxxxxx Xxxxxx. Astfel, din procesul-verbal de recunoaștere a obiectului din 29.08.2018, partea vătămată Xxxxxx Xxxxxx a recunoscut telefonul cu nr.2 după deteriorarea din colțul stîng al ecranului și după dimensiuni. Conform procesului verbal de audiere a bănuitului Moraru Ion din 09.09.2018 acesta a relatat că ”cînd au plecat de la ea nu au luat nimic cu toate că avea cu ea telefon mobil atunci”. Din procesul-verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie din 09.09.2018, partea vătămată Xxxxxx Xxxxxx l-a recunoscut după fotografie pe persoana cu nr.2 după înfățișare, culoarea pielii și frizură care era Moraru Ion. Prin procesul-verbal de confruntare din 19.09.2018 dintre partea vătămată Xxxxxx Xxxxxx și bănuitul Moraru Ion, partea vătămată a comunicat cu lux de amănunte că anume Grițuc Dionisie i-a luat telefonul mobil, iar Moraru Ion i-a luat portmoneul din geantă după care au plecat. Tot partea vătămată a susținut că în acea zi a retras de pe cardul ei bancar suma de 3000 lei. 18 La fel, din declarațiile depuse de Xxxxxx Xxxxxx depuse în cadrul ședinței de judecată aceasta a concretizat că susține integral cele expuse în cadrul urmăriri penale privind sustragerea telefonului mobil. Din declarațiile martorului Bucșa Ion care a fost prezent la fața locului la o anumită perioadă de timp și a discutat cu partea vătămată Xxxxxx Xxxxxx care atât în cadrul urmăririi penale cît și în ședința de judecată se atestă că din spusele lui Xxxxxx Xxxxxx cu toate că se afla în stare de ebrietate, a înțeles că i-a fost sustras telefonul ei mobil și portmoneul care avea în el suma de 3000 lei. La fel, și martorul Filimon Vadim a comunicat că partea vătămată a indicat despre sustragerea telefonului ei mobil care mai apoi a fost predat benevol de Grițuc Dionisie și a sumei de bani. Astfel, la acest capitol, instanța de apel a menționat că deși Grițuc Dionisie și Moraru Ion nu au recunoscut comiterea infracțiunii de jaf, probele analizate și apreciate în instanța de judecată atestă contrariul. Aferent circumstanțelor descrise supra, instanța de apel a statuat că că din materialele cauzei s-a stabilit indubitabil că inculpații au comis infracțiunea prevăzută de baza art. 42 alin. (2), art. 43 lit. a) Codul penal și art.187 alin. (2) lit. b), f) din Codul penal, jaful, adică sustragerea deschisă a bunurilor altei persoane săvârșit de două persoane, cu cauzarea de daune în proporții considerabile. În continuare, în ședința instanței de apel s-a stabilit că Grițuc Dionisie la 19.08.2018, aproximativ la ora 16.00 min, aflându-se în or. Hîncești, împreună și de comun acord cu amicul său Moraru Ion, reunindu-se în scopul săvârșirii unor fapte prejudiciabile care ar genera obținerea ilegală a unor bunuri mobile, mijloace bănești precum și satisfacerea unor necesitați vitale cu caracter sexual cu persoane de sex opus, acționând intenționat și conștientizând din start caracterul ilegal și prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările și consecințele negative care pot să survină ca rezultat al acțiunilor lor intenționate și prejudiciabile și admițând în același timp în mod conștient survenirea acestor urmări deplasându-se pe drum public au observato pe Xxxxxx Xxxxxx, care, se afla de una singura în mun. Hâncești și elaborând de urgență în termen relativ scurt de timp un plan criminal complex, cum să o ademenească pe aceasta într-un loc mai retras pentru a întreține ulterior cu aceasta fiecare în parte raporturi sexuale și a sustrage bunurile acestei persoane s-au apropiat de ultima și convingând-o să îi însoțească împreună cu ajutorul unui automobil ce aparține unei companii locale de taxi s-au deplasat până în apropierea taberei de vară ”Codreanca” de la periferia num. Hâncești unde în continuare au recurs nemijlocit la realizarea planului criminal elaborat. În continuare la 19.08.2018, aproximativ la ora 19.00 mim, Grițuc Dionisie împreună cu Moraru Ion deplasîndu-se la periferia mum. Hîncești, într-o fîșie forestieră în apropiere de tabără de vară ”Codreanca ” unde se afla și Xxxxxx Xxxxxx pe care au adus-o în acel loc, datorită abuzului dc încredere manifestat de victimă în scopul săvîrșirii asupra acesteia a unor fapte criminale, i-au oferit acesteia din urmă inițial băuturi alcoolice cu scopul dc ai crea o stare psihofiziologică dezechilibrată care îi va reduce din orientare și posibilitatea acesteia de a se apăra fie de a-și manifesta corespunzător voința, după care observând deja că victima se afla într-o stare de ebrietate alcoolica provocată de consumul 19 băuturilor alcoolice suficientă pentru a iniția realizarea planului criminal și o modalitate de ai înfrânge cu ușurință eventual rezistența precum și profitând în același timp de imposibilitatea victimei de a se apăra datorită faptului că victima este o persoană de gen feminin cu capacități de autoapărare mai inferioare decât a lor, acționînd cu intenție directă, manifestând un comportament agresiv și violent, urmărind scopul realizării unei fapte de satisfacere a poftei sexuale prin întreținerea unui raport sexual contrar voinței victimei, aplicând față de victima Xxxxxx Xxxxxx violență fizică caracterizată prin aplicarea față de ea a forței fizice manifestată nemijlocit prin îmbrânceli, doborârea la pământ și imobilizarea membrelor inferioare și superioare ale victimei care deja la acel moment era dezbrăcată de haine fiindu-i în prealabil scoase hainele cu forța de către complicele Moraru Ion care îi asigura suportul său deplin pentru realizarea faptelor criminale în curs de desfășurare, cu forța i-a introdus membrul său viril (penisul) în cavitatea vaginală a victimei, întreținând în asemenea mod cu victima Xxxxxx Xxxxxx un raport sexual forțat, contrar voinței acesteia prin ce i-a cauzat dureri fizice și suferințe psihice. În așa mod, instanța de apel din declarațiile părții vătămate, a martorilor, dar și din actele și documentele acumulate și administrate în cadrul urmăririi penale cu respectarea normelor procedură, a stabilit indubitabil că prin acțiunile sale intenționate, Grițuc Dionisie în calitate de organizator, adică persoana care a organizat săvârșirea unei infracțiuni sau a dirijat realizarea ci și autor, adică persoana care săvîrșește în mod nemijlocit fapta prevăzută de legea penală, a comis o infracțiunea intenționată periclitând asemenea valori sociale ocrotite prin lege cum este viața sexuală a persoanei conform indicilor calificativi, violul, adică raport sexual săvîrșit prin constrângere fizica și psihica a persoanei precum și profitând de imposibilitatea acesteia de a se apăra ori de a-și exprima voința, săvîrșit de două persoane infracțiune prevăzută de art. 42 alin. (2), (3), art. 43 lit. b), art. 171 alin. (2) lit. c) Cod penal. Consecvent, instanța de apel a constatat că Moraru Ion, la 19.08.2018, aproximativ în jurul orelor 16:30 min, aflându-se în mun. Hâncești, în incinta localului ”Mercur” împreună și de comun acord cu amicul său Grițuc Dionisie Xxxxxx, reunindu-se în scopul săvârșirii unor fapte prejudiciabile care ar genera satisfacerea unor necesitați vitale cu caracter sexual cu persoane de sex opus precum și obținerea ilegală a unor bunuri mobile, mijloace bănești, acționând intenționat și conștientizând din start caracterul ilegal și prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările și consecințele negative care pot să survină ca rezultat al acțiunilor lor intenționate și prejudiciabile, admițând în același timp în mod conștient survenirea acestor urmări, în localul menționat au observat-o pe Xxxxxx Xxxxxx, care se alia de una singură și elaborând de urgență într-un termen relativ scurt de timp un plan criminal complex, cum să o ademenească pe aceasta într-un loc mai retras pentru a întreține ulterior cu aceasta fiecare în parte raporturi sexuale și a sustrage bunurile acestei persoane, s-au apropiat de ultima și convingând-o să îi însoțească împreună, iar cu ajutorul unui automobil cc aparține unei companii locale de taxi s-au deplasat până în apropierea taberei de vară „Codreanca” de la periferia mun. Hâncești unde în continuare au recurs nemijlocit la realizarea planului criminal elaborat. În continuare la 19.08.2018, aproximativ în jurul orelor 20 19:00 min., Moraru Ion împreună cu Grițuc Dionisie Xxxxxx deplasându- se la periferia mun. Hâncești, într-o fâșie forestieră în apropiere de tabara de vară „Codreamca” unde se afla și Xxxxxx Xxxxxx pe care au adus-o în acel loc, datorită abuzului dc încredere manifestat de victimă în scopul săvârșirii asupra acesteia a unor fapte criminale, i-au oferit acesteia din urmă inițial băuturi alcoolice cu scopul de ai crea o stare psihofiziologică dezechilibrată care îi va reduce din orientare și posibilitatea acesteia de a se apăra fie de a-și manifesta corespunzător voința, după care observând deja că victima se afla într-o stare de ebrietate alcoolică provocată de consumul băuturilor alcoolice suficientă pentru a iniția realizarea planului criminal și o modalitate de a-i înfrânge cu ușurință eventual rezistență precum și profitând în același timp de imposibilitatea victimei de a se apăra datorată faptului că victima este o persoană de gen feminin cu capacități de autoapărare mai inferioare decât a lor, acționând cu intenție directă, manifestând un comportament agresiv și violent, urmărind scopul realizării unei fapte de satisfacere a poftei sexuale prin întreținerea unui raport sexual contrar voinței, aplicând față de partea vătămată Xxxxxx Xxxxxx constrângerea fizică manifestată prin îmbrânceli, au dezbrăcat-o cu forță de pantaloni și lingeria intimă, fiindu-i în prealabil rupt maioul de către Moraru Ion, care încerca să o determine la un raport sexual, ultima fiind împotrivă și refuzând categoric comunicându-i că nu dorește. Ulterior, Xxxxxx Xxxxxx, fiind deja doborâtă la pământ și dezbrăcată cu forță de către Moraru Ion, ultimul i-a indicat să întrețină un raport sexual cu amicul său Grițuc Dionisie căruia îi asigura suportul său deplin pentru realizarea faptelor criminale în curs de desfășurare, iar Grițuc Dionisie Xxxxxx la rândul său acționând la fel violent prin imobilizarea membrelor inferioare și superioare, i-a desfăcut picioarele părții vătămate și i-a introdus membrul său viril (penisul) în cavitatea vaginală a victimei, întreținând în asemenea mod cu Xxxxxx Xxxxxx un raport sexual forțat, contrar voinței acesteia prin ce i-a cauzat dureri fizice și suferințe psihice. Astfel, din declarațiile părții vătămate, a martorilor, dar și din actele și documente acumulate și administrate în cadrul urmăririi penale, cu respectarea normelor de procedură, instanța de apel a reținut fără careva dubii că prin acțiunile sale intenționate, Moraru Ion în calitate de organizator, adică persoana care a organizat săvârșirea unei infracțiuni și a dirijat realizarea ei și autor, adică persoana care săvârșește în mod nemijlocit fapta prevăzută de legea penală, a comis o infracțiunea intenționată periclitând asemenea valori sociale ocrotite prin lege cum este viața sexuală a persoanei conform indicilor calificativi, violul, adică raportul sexual săvârșit prin constrângere fizică și psihică a persoanei precum și profitând de imposibilitatea acesteia de a se apăra ori de a-și exprima voința, a săvîrșit de două persoane, infracțiune prevăzută de art. art. 42 alin. (2), (3) art. 43 lit. b) art. 171 alin. (2) lit. c) Cod penal. În această ordine de idei, instanța de apel a apreciat concluziile instanței de fond pe acest capăt de acuzare ca fiind evazive și contradictorii. La fel, instanța de apel a apreciat critic declarațiile date de inculpați, acestea fiind o modalitate de autoapărare și de eschivare de la răspundere penală. În speță, s-a stabilit existență elementelor componenței de infracțiuni, astfel, atât violul cât și jaful fiind imputabil inculpaților. 21 La numirea tipului și măsurii de pedeapsă inculpaților Grițuc Dionisie și Moraru Ion pentru infracțiunile prevăzute de art. art. 42 alin. (2), (3) art. 43 lit. b) art. 171 alin. (2) lit. c), art.art.42 alin.(2), 43 lit. a) și 187 alin.(2) lit. b), f) Cod penal, instanța de apel ținând cont de prevederile art. art. 6, 7, 61, 75 – 78, 84 Cod penal, de gravitatea infracțiunilor comise, a ajuns la concluzia de a le stabili acestora pedepse privative de libertate. Subsecvent, instanța de apel, în corespundere cu prevederile art. 227, 229 Cod de procedură penală, a considerat necesar de a încasa din contul inculpatului Grițuc Dionisie și Moraru Ion suma de 1580 lei, sumă care rezultă din cheltuielile suportate pentru efectuare expertizei în speță.

Legalitatea și temeinicia deciziei instanței de apel este contestată cu recursuri ordinare de către: 5.1. Avocatul Mocanu Victor în numele inculpatului Moraru Ion, care invocând temeiurile de recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură penală, solicită casarea hotărârilor judecătorești ale instanțelor de fond, cu dispunerea achitării inculpatului, din considerentele ce urmează a fi expuse: - prima instanță, pe capătul de acuzare a lui Moraru Ion - violul săvârșit de două sau mai multe persoane, legal și întemeiat a adopta o sentință de achitare, apreciind corect fiecare probă administrată pe dosar din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității lor, iar toate probele în ansamblu din punct de vedere al colaborării lor, precum prevede art. 101 Cod procedură penală. Astfel, prima instanță obiectiv, legal și întemeiat l-a achitat pe Moraru Ion, în privința învinuirii lui de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (2), (3), art. 43 lit. b), art. 171 alin. (2) lit. c) Cod penal, pe motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii; - pe capătul de acuzare în baza art. 42 alin. (2), art. 43 pct. a), art. 187 alin. (2) lit. b), f) Cod penal, vinovăția inculpatului este bazată doar pe declarațiile părții vătămate Xxxxxx Xxxxxx, care sunt contradictorii declarațiilor inculpatului Moraru Ion și Grițuc Dionisie, lipsind alte probe în sensul declarării vinovăției acestuia, or, potrivit art. 24 Cod de procedură penală, părțile participante la judecarea cauzei au drepturi egale, fiind investite de legea penală procesuală cu posibilități egale pentru susținerea pozițiilor lor; - analizând toate evenimentele care au avut loc, se ajunge la concluzia că toate învinuirile aduse lui Moraru Ion, sunt niște aberații și declarații nejustificate ale victimei Xxxxxx Xxxxxx, la etapa urmăririi penale. Or, învinuirea este bazată numai pe presupuneri, însă nu pe probe pertinente și admisibile, cu ar fi de altfel, declarațiile părții vătămate - Xxxxxx Xxxxxx, date în prima instanță. Astfel, declarațiile părții vătămate Xxxxxx Xxxxxx sunt singure probe în acuzare, ele deși confirmă existența faptei infracțiunii, însă nu confirmă că anume inculpatul Moraru Ion a comis aceste infracțiuni; - declarațiile părții vătămate sunt singure probe în acuzare, care sunt critic apreciate, deoarece nu corespund cererii inițiale de intentare a cauzei penale, și respectiv, se conțin elemente de neobiectivitate față de partea vătămată. 22 Or, cererea părții vătămate a fost succint scrisă la calculator de către colaboratorul de poliție (inspector superior Filimon Vadim) la 20.08.2018 și semnată de Xxxxxx Xxxxxx (f. d. 16). Mai mult decât atât, partea vătămată Xxxxxx Xxxxxx în cadrul ședinței de judecată din 05.12.2018 a declarat că: "Nu am văzut Moraru Ion să fi luat portmoneul din geantă ...; - un șir de probe ale acuzării sunt dobândite cu încălcarea procedurii penale, probele administrate la materialele cauzei nu sunt directe, dar dimpotrivă, sunt indirecte și contradictorii; - probele cercetate nu indică cert și direct că inculpatul Moraru Ion a comis faptele incriminate față de Xxxxxx Xxxxxx, iar numai declarațiile părții vătămate de la urmărirea penală, prin care îl incriminează pe Moraru Ion, puse de acuzatorul de stat la baza învinuirii, în lipsa altor probe, nu sunt suficiente pentru a concluziona vinovăția univocă a lui Moraru Ion; - analizând declarațiile inculpaților Moraru Ion și Grițuc Denis, a părții vătămate Xxxxxx Xxxxxx și cercetând probele prezentate de către partea acuzării, apărarea concluzionează că, vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii încriminate nu este dovedită și nu se confirmă prin ansamblul de probe cercetate în ședința de judecată, iar cercetarea judecătorească s-a efectuat cu respectarea dispozițiilor procesual-penale privind administrarea și verificarea probelor. Mai mult, apărarea conchide că, învinuirea adusă inculpatului Moraru Ion este bazată în exclusivitate pe declarațiile părții vătămate Xxxxxx Xxxxxx, nefiind confirmată prin alte probe. Or, așa cum s-a constatat în ședințele de judecată în instanța de fond și de apel, partea vătămată Xxxxxx Xxxxxx, fiind audiată suplimentar a declarat că nu este încrezută în cele menționate anterior, mai cu seamă la urmărirea penală; - pe parcursul judecării cauzei n-au fost aduse careva probe pertinente, concludente, utile și veridice, care ar corobora între ele și ar demonstra vinovăția inculpatului Moraru Ion, în comiterea infracțiunilor prevăzute la art. 42 alin. (2), art. 43 pct. a), art. 187 alin. (2) lit. b), f) Cod penal și art. 42 alin. (2), (3), art. 43 lit. b), art. 171 alin. (2) lit. c) Cod penal, prin careva probe, declarații, sau alte acte procesuale de către acuzare; - în cazul dat, instanța de apel a încălcat drepturile inculpatului garantate de art. 6 paragraful 1 al Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, deoarece a depășit competența acordată prin lege, a manifestat lipsă de imparțialitate, ilegal a favorizat partea acuzării, încălcând prin acest fel de procedură caracterul adversar al procesului penal, precum și principiul egalității armelor, încălcând în același timp și prevederile art. 7 alin. (l), art. 8 alin. (l), art. 17 alin. (3), art. 19 alin. (l), art. 24 alin. (2), art. 25 alin. (3), art. 26 alin. (3) din Codul de procedură penală. 5.2. În recursurile ordinare declarate de către inculpații Grițuc Dionisie și Moraru Ion, având conținut similar, fără invocarea vreunui temei de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, s-a solicitat casarea hotărârilor judecătorești ale instanțelor de fond, cu dispunerea achitării acestora, din următoarele motive: 23 - pe parcursul judecării cauzei n-au fost aduse careva probe pertinente, concludente, utile și veridice, care ar corobora între ele și ar demonstra vinovăția inculpaților în comiterea infracțiunilor prevăzute la art. 42 alin. (2), art. 43 pct. a), art. 187 alin. (2) lit. b), f) Cod penal și art. 42 alin. (2), (3), art. 43 lit. b), art. 171 alin. (2) lit. c) Cod penal, prin careva probe, declarații, sau alte acte procesuale de către acuzare; - partea vătămată, la urmărirea penală a menționat ca actul sexual a durat 20-30 de minute, la finele căruia s-a ejaculat în interiorul ei, pe când în cadrul ședinței de judecată si la confruntarea cu Moraru Ion a menționat că n-a întreținut careva raport cu cineva în ziua ceea. La fel, a declarat că cele două persoane au început a fugi când dânsa i-a amenințat cu poliția, ea fugind din urma lor și rămânând în mijlocul drumului goală, pe când în cadrul examinării cazului penal în fața instanței de judecată, sub jurământ, a menționat că, a fost îndemnată să meargă cu ei împreună cu taxiul. Mai mult, ulterior ea, cât și martorii au declarat că era lângă drum; - în procesul-verbal de audiere a părții vătămate din 20.08.2018 s-a specificat că audierea a început la 04:40 și s-a încheiat la orele 05.00, însă nu este făcută nici o mențiune despre motivele audierii efectuate în timpul nopții și care ar fi cazul excepțional, or orice persoană obosită și supărată poate declara multe, inclusiv și declarații neveridice. Or, partea vătămată, fiind în stare de ebrietate alcoolică și obosită, la orele 04:00 dimineața nu putea să realizeze răspunderea conform art. 313 Cod penal și să dea declarații veridice; - careva urme de viol la partea vătămată nu s-au evidențiat, nici leziuni de violență corporală, transmiterea de boli venerice, înregistrarea sarcinii și, în principal, prin prezența spermatozoizilor despre care dânsa a menționat de la început; - audierea părții vătămate a fost efectuată cu titlu de martor a ofițerului de urmărire penală, fapt ce este contrar prevederilor art. 90 alin. (3) pct. 4 Cod de procedură penală; - din start inculpatul Grițuc Dionisie a menționat, că a crezut că telefonul care-l deținea partea vătămată era al său și i-a comunicat lui Xxxxxx Xxxxxx că-l va returna dacă nu va fi așa, fapt recunoscut și de partea vătămată.

La recursurile ordinare declarate, în conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, a depus referință procurorul, care pledează pentru inadmisibilitatea acestora, ca fiind vădit neîntemeiate. În acest sens, a argumentat că instanța de apel, judecând cauza, și-a motivat corect soluția, bazându-se pe cumulul de probe administrate la cauza penală, ceea ce denotă faptul că instanța de apel just a constatat circumstanțele de fapt și de drept ale cauzei penale, și, corespunzător, corect a stabilit vinovăția inculpaților Grițuc Dionisie și Moraru Ion de comiterea infracțiunilor incriminate.

Judecând recursurile ordinare declarate, în baza actelor din dosar, Colegiul penal lărgit constată că acestea urmează a fi admise din următoarele considerente. În speță se constată, că recurenții s-au conformat prevederilor art. 422 Cod de procedură penală și au declarat recursuri ordinare în termen. 24 Conform prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. a) Cod de procedură penală, judecând recursul, instanța de recurs este în drept să admită recursul, să caseze total hotărârea atacată și să mențină hotărârea primei instanțe, când apelul a fost greșit admis. Potrivit prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent. Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei. Prin urmare, instanța de recurs poate să intervină în soluția instanței de apel, inclusiv și să o caseze, atunci când se constată comiterea erorilor de drept, care au dus la adoptarea unei hotărâri nemotivate și contradictorii, totodată, verificându-se dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. În sensul prevederilor art. art. 414 alin. (1), 417 alin. (1) pct. 8), 419 Cod de procedură penală și a jurisprudenței naționale, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală, și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel. Instanța de apel se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel. În același context, Colegiul penal lărgit menționează, că hotărârile pronunțate de instanțele ierarhic inferioare trebuie să fie motivate atât în fapt, cât și în drept, în corespundere cu prevederile legislației în vigoare. Necesită a se avea în vedere că nu numai nemotivarea hotărârii, dar și motivarea superficială sau motivarea în termeni vagi – evazivi, reprezintă motiv de casare. Reieșind din conținutul recursurilor declarate, Colegiul penal lărgit atestă că titularii acestora invocă în calitate de temeiuri pentru casarea hotărârii instanței de apel art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură penală, care stabilesc, că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazurile, când: 6) instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărîrii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței; 8) nu au fost întrunite elementele infracțiunii. Raportând dispozițiile legale incidente la textele recursurilor ordinare declarate, Colegiul penal lărgit constată că în speță se confirmă temeiul de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, și anume, că decizia instanței de apel nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția. Față de cele ce preced, în cauza deferită judecății, Colegiul penal lărgit constată că contrar celor stipulate de legea procesual-penală, instanța de apel nu a exercitat în deplină măsură aceste atribuții legale reglementate exhaustiv de legislator, nu a examinat cauza sub toate aspectele, complet și obiectiv, adoptând o soluție motivată superficial. Prin urmare, contrar celor reținute de instanța de apel, Colegiul penal 25 lărgit opinează că aceasta, la adoptarea soluției, nu a elucidat acele fapte importante pentru soluționarea justă și promptă a cauzei date, nu a pătruns în esența problemelor de fapt și de drept, fapt ce a dus la pronunțarea unei soluții incorecte. În expunerea argumentelor ce au fundamentat opinia instanței de recurs ordinar privind admiterea recursurilor ordinare declarate, în partea ce ține de condamnarea de către instanța de apel a inculpaților Grițuc Dionisie și Moraru Ion în baza art. art. 42 alin.(2), (3), 43 lit. b), 171 alin.(2), lit. c) Cod penal, cât și în baza art. 42 alin. (2), art. 43 pct. a), art. 187 alin. (2), lit. b), f) Cod penal, se menționează următoarele. Potrivit Rechizitoriului din 20 octombrie 2018, Grițuc Dionisie și Moraru Ion au fost învinuiți de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 42 alin. (2), art. 43 pct. a), art. 187 alin. (2), lit. b), f) Cod penal și art. 42 alin. (2), (3), art. 43 lit. b), art. 171 alin. (2), lit. c) Cod penal. Prin sentința Judecătoriei Hâncești, sediul Central din 03 mai 2019, Grițuc Dionisie și Moraru Ion au fost recunoscuți vinovați și condamnați în baza art. 42 alin. (2), art. 43 lit. a), art. 187 alin. (2), lit. b), f) Cod penal la a câte 5 ani închisoare, fiecare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis; în temeiul art. 90 Cod penal, executarea pedepsei cu închisoare a fost suspendată condiționat pentru o perioadă de probațiune - câte 4 ani, fiecăruia. Grițuc Dionisie și Moraru Ion au fost achitați de sub învinuirea în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (2), (3), art. 43 lit. b), art. 171 alin.(2), lit. c) Cod penal, din motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii. La rândul său, instanța de apel, fiind învestită cu judecarea apelurilor, a dispus respingerea, ca fiind nefondate, a apelurilor declarate de către inculpatul Grițuc Dionisie și de către avocatul Mocanu Victor în numele inculpatului Moraru Ion. A admis apelul declarat de către procuror, a casat sentința Judecătoriei Hâncești, sediul Central din 03 mai 2019, în partea achitării inculpaților de la comiterea infracțiunii prevăzute de art. art. 42 alin.(2), (3), 43 lit. b), 171 alin.(2), lit. c) Cod penal și a pronunțat în această parte o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță după cum urmează: Grițuc Dionisie a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. art. 42 alin. (2), (3), 43 lit. b), 171 alin. (2), lit. c) Cod penal la 5 ani închisoare. Conform art. 84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, i s-a stabilit inculpatului Grițuc Dionisie o pedeapsă definitivă de 6 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. Moraru Ion a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. art. 42 alin.(2), (3), 43 lit. b), 171 alin.(2) lit. c) Cod penal la 5 ani închisoare. Conform art. 84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, i s-a stabilit inculpatului Moraru Ion o pedeapsă definitivă de 6 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. A fost dispusă încasarea, din contul inculpaților Grițuc Dionisie și Moraru Ion, în beneficiul statului, suma de 1580 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată. 26 În rest, sentința a fost menținută. În acest sens, Colegiul penal lărgit menționează, că potrivit art. 113 alin. (1) Cod penal, se consideră calificare a infracțiunii determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele faptei prejudiciabile săvârșite și semnele componenței infracțiunii prevăzute de norma penală. Instanța de recurs ordinar reține, că acest temei include cazurile când nu a fost stabilită fapta care corespunde elementelor constitutive ale infracțiunii, nici mijloacele de probă prin intermediul cărora s-au constatat elementele constitutive, ori când nu au fost stabilite faptele care invocă circumstanțele atenuante și agravante ale infracțiunii. Colegiul penal lărgit notează că din analiza materialelor cauzei, rezultă cert că prima instanță a apreciat obiectiv prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării lor, cumulul de probe administrat la urmărirea penală și examinate în ședința de judecată, descrise în sentință, și ca urmare corect a adoptat soluția de achitare a inculpaților învinuiți de comiterea infracțiunii prevăzute de art. art. 42 alin. (2), (3), 43 lit. b), 171 alin. (2), lit. c) Cod penal, cât și de recunoașterea și condamnarea inculpaților în baza art. art. 42 alin. (2), art. 43 pct. a), art. 187 alin. (2), lit. b), f) Cod penal, pe când argumentele expuse de către instanța de apel în susținerea soluției de condamnare a inculpaților Grițuc Dionisie și Moraru Ion de art. art. 42 alin.(2), (3), 43 lit. b), 171 alin.(2), lit. c) Cod penal, sunt lipsite de suport juridic. În contextul expus, Colegiul penal lărgit atestă că instanța de apel, ajungând la concluzia privind casarea sentinței în partea achitării inculpaților Grițuc Dionisie și Moraru Ion învinuiți de comiterea infracțiunii prevăzute de art. art. 42 alin.(2), (3), 43 lit. b), 171 alin.(2), lit. c) Cod penal și pronunțând o hotărâre de condamnare, în acest sens, pripit a reiterat că ”prima instanță, la pronunțarea sentinței, eronat a apreciat probele, fără a ține seama de cerințele art. 101 Cod de procedură penală, și în așa mod, a ajuns la concluzia greșită de a-i achita pe Grițuc Dionisie și Moraru Ion pe acuzarea de comitere a infracțiunii stabilite de art. art. 42 alin. (2), (3) art. 43 lit. b) art. 171 alin. (2), lit. c) Cod penal... La fel, instanța de apel a apreciat critic declarațiile date de inculpați, acestea fiind o modalitate de autoapărare și de eschivare de la răspundere penală. În speță, s-a stabilit existența elementelor componenței de infracțiuni, astfel, atât violul cât și jaful fiind imputabil inculpaților”. Întru elucidarea acestor raționamente, Colegiul penal lărgit statuează că latura obiectivă a infracțiunii de viol se exprimă prin fapta prejudiciabilă concretizată în acțiuni de două tipuri: 1) acțiunea principală: raportul sexual: 2) acțiunea adiacentă exprimată în oricare din următoarele trei modalități: a) constrângerea fizică: b) constrângerea c) profitarea de imposibilitatea victimei de a se apăra ori de a-și exprima voința. Latura obiectivă a infracțiunii de viol este întregită numai atunci când acțiunea principală este însoțită de acțiunea adiacentă în oricare din modalitățile normative ale sale. Săvârșirea infracțiuni de viol presupune parcurgerea următoarelor două etape: 1) - înfrângerea sau paralizarea prin constrângere-fizică sau psihică - a rezistenței victimei, ori profitarea de starea de imposibilitate a 27 victimei de a se apăra sau de a-și exprima voința: 2) realizarea raportului sexual, care a devenit posibilă prin activitatea desfășurată la prima etapă. Infracțiunea de viol presupune un raport sexual fără a exista consimțământul persoanei cu care se dorește a avea raport sexual. Acțiunea de viol poate fi săvârșită prin diverse moduri, și anume prin: a) constrângerea fizică, b) constrângerea psihică, c) profitarea de imposibilitatea victimei de a se apăra ori de a-și exprima voința. Raportul sexual săvârșit profitând de imposibilitatea victimei de a se apăra ori de a-și exprima voința presupune îndeplinirea a două condiții: 1) victima să se afle într-o stare de imposibilitate de a se apăra ori de a-și exprima voința; 2) făptuitorul să profite de această stare a victimei pentru a săvârși raportul sexual. Imposibilitatea victimei de a se apăra presupune incapacitatea fizică de a opune rezistență făptuitorului care încearcă să întrețină un raport sexual cu victima. Profitarea făptuitorului de imposibilitatea victimei de a se apăra înseamnă că făptuitorul și-a dat seama că victima se află într-o situație dificilă și a folosit prilejul pentru a întreține cu ea un raport sexual. Altfel spus, trebuie de dovedit în concret că făptuitorul cunoștea starea victimei. Pentru calificarea faptei în baza art. 171 Cod penal, este esențial ca autorul infracțiunii să fi profitat de această stare. Infracțiunea de viol este o infracțiune formală - ea se consideră consumată din momentul începerii raportului sexual. Latura subiectivă a infracțiunii prevăzute la art. 171 Cod penal, se caracterizează: în primul rând prin vinovăție sub formă de intenție directă. Motivele violului constau în năzuința de satisfacere a necesității sexuale, răzbunare, năzuința de a dezonora victima în fața altora, etc. Reieșind din cele menționate mai sus, precum și din analiza componenței de infracțiune prevăzută la art. 171 Cod penal, în raport cu materialele respectivei cauze penale, Colegiul penal lărgit conchide asupra faptului că, prima instanță corect a stabilit că partea acuzării nu a demonstrat comiterea infracțiunii de viol de către inculpații Grițuc Dionisie și Moraru Ion . Astfel, prima instanță corect a apreciat ca fiind contradictorii declarațiile părții vătămate Xxxxxx Xxxxxx, întrucât acestea atât pe parcursul urmării penale, cât și în cadrul instanței de judecată au fost schimbate la fiecare audiere, fiind incerte și neclare. Mai mult, prima instanța a reținut că, partea vătămată ”(…)nu a dat o explicație certă privind divergențele sale depuse la urmărirea penală și contradictorii cu cele depuse în ședința de judecată”, iar partea acuzării ”nu a cercetat minuțios cauza penală având în vedere declarațiile părții vătămate depuse în cadrul urmăririi penale care de la început erau contradictorii, iar declarațiile depuse în ședință de partea vătămată sunt în totalitate diametral opuse celor de la urmărirea penală și expuse suplimentar în ședința de judecată”. La caz, Colegiul penal lărgit menționează că inițial prin plângerea depusă la 20.08.2018 pe numele IP Hâncești, partea vătămată a relatat că de către persoane necunoscute ei, i-au fost sustrase telefonul și suma de bani în suma totală de 5000 lei (f. d. 10, vol. I). 28 Ulterior, prin plângerea depusă tot la 20.08.2018, Xxxxxx Xxxxxx a mai relatat circumstanțele expuse în prima plângere, concretizând că acele persoane au întreținut cu ea, contrar voinței sale și un raport sexual forțat, menționând că i-au fost cauzare suferințe fizice și psihice (f. d. 11, vol. I). Mai mult, prin cererea depusă de Xxxxxx Xxxxxx tot la 20.08.2018, ultima solicită să fie recunoscută în calitate de parte vătămată, menționând că a întreținut contrar voinței ei, cu o persoană de gen masculin pe care nu o cunoaște un raport sexual. Așadar, reieșind din primele acțiuni procesuale întreprinse de către partea vătămată Xxxxxx Xxxxxx, se constată că ultima în prima plângere depusă nu a menționat că a fost violată, iar în cea dea doua plângere a susținut că a fost violată de două persoane, pe când, în cererea depusă în aceiași zi cu a doua cerere, a indicat că a fost violată de către o persoană. Respectiv se atestă că deși cererile au fost depuse la un interval scurt de timp, între ele, partea vătămată invocă circumstanțe diferite ale comiterii infracțiunilor în privința sa, fapt ce trezește dubii privind certitudinii acestora, iar aceste circumstanțe incerte nu pot fi folosite în emiterea unor hotărâri de condamnare și respectiv cad sub incidența prevederilor art. 8 Cod de procedură penală, fiind corect interpretate de către prima instanță în favoarea inculpaților. În continuare, Colegiul penal lărgit analizând materialele cauzei, inclusiv și declarațiile părții vătămate Xxxxxx Xxxxxx din 11 septembrie 2018, 19 septembrie 2018, date în cadrul urmăririi penale, procesul-verbal de confruntare dintre partea vătămată Xxxxxx Xxxxxx și Moraru Ion, declarațiile părții vătămate Xxxxxx Xxxxxx date în cadrul ședinței de judecată a primei instanțe, precum și declarațiile martorului Bucșa Ion, consideră că prima instanță corect a constatat că, partea vătămată la prima audiere de către organul de urmărire penală se afla în stare de ebrietate alcoolică, respectiv declarațiile acesteia corect au fost apreciate critic, întrucât partea vătămată fiind în stare de ebrietate, nu putea percepe realitatea lucrurilor. Totodată, Colegiul penal reține că deși partea vătămată a declarat că, ”Moraru Ion se dădea la ea, a dezbrăcat-o, i-a rupt maioul, i-a scos sutienul și i-a dat pantaloni cu chiloții în jos, însă că acesta relații sexuale nu a avut... Grituc Dionisie a îmbrâncit-o și a căzut jos, iar în timp ce-i ținea mâinile, a introdus în ea organul său genital și în timp ce se afla pe ea a făcut mișcări, precizând că a ejaculat în ea”, conform Raportul de expertiză judiciară nr.201822P0454 din 14.09.2018, s-a stabilit contrariul și anume: expertul a concluzionat că ”în urma examinării lui Xxxxxx Xxxxxx pe organele genitale sau în regiunea anusului urme suspecte de spermă n-au fost depistate; în conținutul colectat vaginal, bucal și anal de la Xxxxxx Xxxxxx, spermatozoizi nu s-au depistat”. Colegiul penal lărgit reiterează că prima instanță corect a supus criticii declarațiile părții vătămate, or, incertitudinile în declarațiile acesteia au fost prezente la diferite etape ale examinării cazului dat (f. d. 36-37, vol. I). Potrivit dispoziției art.389 alin.(1) Cod de procedură penală - sentința de condamnare se adoptă numai în condiția în care, în urma cercetării judecătorești, vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii a fost confirmată prin ansamblul de probe cercetate de instanța de judecată. 29 Prin urmare, inculpații în comiterea infracțiunii prevăzute de art. art. 42 alin. (2), (3), 43 lit. b), 171 alin. (2), lit. c) Cod penal nu s-au recunoscut vinovați, iar versiunea că dânșii n-au comis această faptă n-a fost combătută prin probele acumulate, prezentate de procuror și administrate în ședința de judecată, de aceea versiunea inculpaților în procesul examinării prezentei cauze, prima instanță corect a reținut-o ca fiind veridică, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității, iar toate probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor, așa după cum este stipulat în dispoziția alin.(1) art.101 Cod de procedură penală. În cazul dat, prima instanța corect a ajuns la concluzia că, nu poate pune la baza emiterii sentinței de condamnare/învinuirii inculpaților/în mod exclusiv declarațiile contradictorii ale părții vătămate, declarațiile indirecte ale martorilor care nu au for martori oculari, care contravin Raportului de expertiză judiciară nr.201822P0454 din 14.09.2018, excluzând în totalitate versiunea acuzării privind comiterea infracțiunii de „viol”. În acest context, Colegiul penal lărgit conchide că prima instanță corect a reținut că la caz nu s-a constatat existența faptei infracționale, dispunând achitarea inculpaților Grițuc Dionisie și Moraru Ion, învinuiți de comiterea infracțiunii prevăzute de art. art. 42 alin. (2), (3), 43 lit. b), 171 alin. (2), lit. c) Cod penal. Într-o altă ordine de idei, Colegiul penal lărgit atestă că prima instanță, ținând cont de prevederile art. art. 99-101, 414 Cod de procedură penală, a cercetat probele sub toate aspectele, verificându-le și apreciindu-le prin prisma pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, iar în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, și anume: declarațiile părții vătămate Xxxxxx Xxxxxx date în cadrul ședințelor de judecată a instanțelor de fond; declarațiile martorilor Bucșa Ion, Mutilica Ion, Starinschi Ion, Filimon Vadim; rocesul-verbal de cercetare la fața locului din 20.08.2018 cu planșa ilustrativă; procesul-verbal de examinare a obiectelor din 08.10.2018, obiecte recunoscute prin ordonanța din 08.10.2018, în calitate de corp delict; procesul-verbal de ridicare din 19.09.2018, prin care a fost ridicat de la partea vătămată Xxxxxx Xxxxxx; extrasul din contul bancar ce aparține părții vătămate cu nr.0003201262; procesul-verbal de examinare a documentului din 08.10.2018, document recunoscute prin ordonanța din 08.10.2018 în calitate de mijloc material de probă; procesul-verbal de recunoaștere a persoane: din 20.08.2018 cu planșa ilustrativă; procesul- verbal de reținere a lui Grițuc Dionisie din 20.08.2018, procesul-verbal de percheziție la domiciliul lui Grițuc Dionisie din 22.08.2018; procesul-verbal de recunoaștere a obiectului cu planșa ilustrativă din 29.08.2018, procesul- verbal de examinare a obiectului din 12.09.2018, obiect recunoscut prin ordonanța din 12.09.2018 în calitate de corp delict; procesul-verbal de recunoaștere a persoanei după fotografic din 09.09.2018; procesul-verbal de reținere a lui Moraru Ion din 09.09.2018; procesul-verbal de confruntare dintre învinuitul Moraru Ion și partea vătămată Xxxxxx Xxxxxx din 19.09.2018; raportul de expertiză nr. 201 822P0454 din 14.09.2018, în cadrul căruia a fost examinată partea vătămată Xxxxxx Xxxxxx, astfel, întemeiat a stabilit vinovăția inculpaților Grițuc Dionisie și Moraru Ion de 30 comiterea infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (2), 43 lit. a), 187 alin. (2), lit. b), f) Cod penal. Sub acest aspect, Colegiul penal reține că prima instanță analizând probatoriul administrat în cadrul examinării cauzei în coroborare cu circumstanțele cauzei a stabilit cu certitudine faptul că, Grițuc Dionisie acționând dirijat și coordonat împreună cu Moraru Ion la 19.08.2018, aflând-se în or. Hâncești urmărind scopul sustragerii bunurilor materiale și eventual a mijloacelor bănești pe care putea să le dețină, asupra sa, aplicând față de partea vătămată Xxxxxx Xxxxxx forța fizică, manifestată prin îmbrânceli și imobilizarea membrilor inferioare și superioare ale victimei, care a fost realizat cu ușurință datorită faptului ducerii intenționate a victimei într-o stare de ebrietate alcoolică provocată de consumul de băuturi alcoolice oferite în prealabil de Grițuc Dionisie și Moraru Ion fapt prin care a fost redusă posibilitatea opunerii rezistentei pe care ar putea să o opună victima și a aptitudinii acesteia de a se apăra efectiv, observând că deține asupra sa un telefon mobil de model „Iphone 4” în suma de 2000 lei, și un portmoneu în care se aflau mijloace bănești în sumă totala de 3000 lei, precum și actele de identitate a victimei Xxxxxx Xxxxxx, le-au sustras în mod deschis din posesia ultimei însușindu-le în mod deschis și nereacționând la cerințele XxxxxxXxxxxx de ai restitui bunurile înapoi, după care făptuitorii Grițuc Dionisie împreună cu Moraru Ion au plecat de la fața locului, cauzând în asemenea mod victimei o daună materială în proporții considerabile in suma totala - 5000 lei, precum și dureri fizice și suferințe psihice. Deși inculpații Grițuc Dionisie și Moraru Ion nu au recunoscut vina în comiterea infracțiunii de jaf, probele analizate și apreciate de prima instanță atestă contrariul, în speță lipsind criterii ce ar impune necesitatea achitării inculpaților pe acest capăt de acuzare. În această ordine de idei, Colegiul penal reține că prima instanță a indicat că, potrivit plângerii depuse de Xxxxxx Xxxxxx din 20.08.2018, se susține că la 19.08.2018 i-a fost sustras de persoane necunoscute telefonul mobil și suma de 3000 ei, concretizând că i-a fost pricinuită paguba în mărime de 5000 lei (f. d. 10, vol. I). Ulterior la 20.08.2018, Xxxxxx Xxxxxx a mai depus o plângere prin care indicat că la 19.08.2018 spre 20.08.2018 între orele 22-00:00 în mod deschis i-au sustras telefonul mobil, portmoneul în care ținea actele personale și suma de 3000 lei, concretizând că i-a fost cauzat un prejudiciu în sumă de 5000 lei care este unul considerabil, precizând că astfel i-au fost cauzate suferințe psihice (f. d. 11, vol. I). Potrivit cererii depuse de Xxxxxx Xxxxxx la 20.08.2018, aceasta a solicitat să fie recunoscută în calitate de parte vătămată pentru faptul că în mod deschis i-a fost sustras telefonul mobil și suma de 3000 lei (f. d. 22, vol. I), iar potrivit procesului verbal de audiere suplimentară a părții vătămate Xxxxxx Xxxxxx la 23.08.2018, aceasta a precizat că în portmoneul ei avea suma de 3000 lei în bancnote cu nominalul de 50 lei, mai avea un cârd bancar și a descris în detaliu telefonul ei mobil (f. d. 26, vol. I). Astfel, la 11.09.2018, a fost întocmit un proces verbal de audiere suplimentară a părții vătămate Xxxxxx Xxxxxx, care a relatat că ... l-a văzut pe Dionisie că i-a luat telefonul și pe Ion cum căuta în geantă, luând ceva din 31 ea, iar când a venit mașina după ei Ion i-a spus „hai mergi, apoi au lăsat-o acolo ” (f. d. 27, vol. I). Declarațiile părții vătămate coroborează întru totul cu declarațiile martorului Bucșa Ion depuse atât în cadrul urmăririi penale la 20.08.2018 și 25.09.2018 cât și în instanța de judecată, care a relatat că din spusele lui Xxxxxx a înțeles că cele două persoane i-au sustras telefonul mobil și suma de bani de 3000 lei (f. d. 30, vol. I, 39-40 vol. II), cu declarațiile martorului Starinschi Valentin, care având calitatea de expert a menționat că „semnele de negativă străină cu murdărie și alți factori arată faptul că persoana supusă examinării a dus o luptă de apărare” (f. d. 30, -31 vol. I), precum și cu declarațiile martorul Filimon Vadim care a comunicat că partea vătămată a indicat despre sustragerea telefonului ei mobil care mai apoi a fost predat benevol de Grițuc Dionisie și a sumei de bani (f. d. 38, vol. II). Totodată, potrivit Raportului de expertiză judiciară nr.201822P0454 din 14.09.2018, s-a confirmat la Xxxxxx Xxxxxx prezența echimozelor la nivelul regiunii fesei drepte, partea postterior-internă1/3 proximală a ambelor coapse, regiunea lombară pe dreapta (f. d. 36-37 vol. I). De asemenea, din extrasul bancar de la 19.09.2018, se reține că la 19.08.2018, Xxxxxx Xxxxxx a retras suma de 500 lei și de două ori sumele a câte 1250 lei, în total constituind suma de 3000 lei (f. d. 47, vol. I). Respectiv, cele menționate de partea vătămată corespund celor constatate prin extrasul din cont și anume deținerea de către parte vătămată în ziua ceia a sumei de 3000 lei. Mai mult, potrivit procesului-verbal de recunoaștere a persoanei din 20.08.2018, partea vătămată a recunoscut persoana cu nr.4 după statură, frizură, culoarea părului și înfățișarea, iar cu numărul dat era persoana Grițuc Dionisie, fiind anexat în sensul dat și planșa ilustrativă (f. d. 55-56, vol. I). Reieșind din procesul verbal de percheziție din 22.08.2018, efectuat la domiciliul lui Grițuc Dionisie din s. Xxxxxx, r-nul Hâncești, acesta a predat în mod benevol un telefon mobil de model Iphone de culoare neagră ce aparține lui Xxxxxx Xxxxxx (f. d. 110 -111, vol. I). Din procesul verbal de recunoaștere a obiectului din 29.08.2018, partea vătămată Xxxxxx Xxxxxx a recunoscut telefonul cu nr.2 după deteriorarea din colțul stâng al ecranului și după dimensiuni (f. d.112 -113, vol. I). Conform procesului verbal de audiere a bănuitului Moraru Ion din 09.09.2018 acesta a relatat că „...când au plecat de la ea nu au luat nimic cu toate că avea cu ea telefon mobil atunci” (f. d. 164 -165, vol. I). Din procesul verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie din 09.09.2018, partea vătămată Xxxxxx Xxxxxx l-a recunoscut după fotografie pe persoana cu nr.2 după înfățișare, culoarea pielii și frizură care era Moraru Ion (f. d. 166 -167, vol. I). Prin procesul verbal de confruntare din 19.09.2018, dintre partea vătămată Xxxxxx Xxxxxx și bănuitul Moraru Ion, partea vătămată comunică cu lux de amănunte că anume Grițuc Dionisie i-a luat telefonul mobil, iar Moraru Ion i-a luat portmoneul din geantă după care au plecat. Tot partea vătămată a susținut că în acea zi a retras de pe cardul ei bancar suma de 3000 lei (f. d.8 -11 vol. II). 32 Prin urmare, Colegiul penal lărgit consideră că prima instanță corect a stabilit intenția, motivul și scopul în respectivul caz, care prin cumulul de probe prezentate în sprijinul învinuirii și enumerate mai sus, dovedesc cu certitudine vinovăția lui Grițuc Dionisie și Moraru Ion, iar temei pentru a pune la îndoială veridicitatea acestor probe nu s-a constatat, acestea fiind obținute cu respectarea normelor de procedură și în ansamblu coroborează între ele, confirmând pe deplin vinovăția inculpaților în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 42 alin.(2), 43 lit. a), 187 alin. (2), lit. b), f) Cod penal. Subsidiar, cu privire la pedeapsa stabilită de către instanța de apel inculpaților Grițuc Dionisie și Moraru Ion în baza art. 42 alin.(2), 43 lit. a), 187 alin. (2), lit. b), f) Cod penal, Colegiul penal lărgit notează că este inechitabilă, or, instanța de apel pripit a ajuns la concluzia de a le stabili pedepse privative de libertate. Mai mult, prima instanță și-a motivat detaliat stabilirea pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (2), 43 lit. a), 187 alin. (2), lit. b), f) Cod penal a unei pedepse cu suspendarea condiționată a executării acesteia, (f. d. 91-95, vol. III), soluție pe care instanța de recurs ordinar o însușește în totalitate. În concluzie, Colegiul penal lărgit statuează că pedeapsa stabilită de către instanța de apel inculpaților Grițuc Dionisie și Moraru Ion în baza art. 42 alin. (2), 43 lit. a), 187 alin. (2), lit. b), f) Cod penal, cu excluderea aplicării prevederilor art. 90 Cod penal, nu este echitabilă, deoarece nu este capabilă de a contribui la realizarea scopurilor pedepsei penale, cum ar fi restabilirea echității sociale, corectarea inculpaților și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât de către inculpați, precum și de alte persoane. Practica judiciară demonstrează că o pedeapsă prea aspră generează apariția unor sentimente de nedreptate, jignire, înrăire și de neîncredere în lege, fapt ce poate duce la consecințe contrare scopului urmărit. De asemenea, o pedeapsă prea blândă nu este suficientă nici pentru corectarea infractorului și nici pentru prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni. În sensul vizat, Colegiul penal lărgit statuează că pedeapsa individualizată de către prima instanță corespunde atât principiului proporționalității, cât și scopului prevăzut de art. 61 alin. (2) Cod penal, restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea condamnaților, cât și a altor persoane, iar concluzia instanței de apel, precum că scopul corectării și reeducării inculpaților nu poate fi realizat și prin aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal - suspendarea condiționată a pedepsei, este una greșită. Prin urmare, Colegiul penal lărgit, susținând concluziile primei instanțe, subliniază că, potrivit jurisprudenței CtEDO nu se mai impune o reevaluare a conținutului mijloacelor de probă, acestea demonstrând cu prisosință soluția dată de instanțele inferioare. Or, în cazul în care acestea și-au motivat decizia luată, arătând în mod concret la împrejurările, care confirmă sau infirmă o acuzație penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient orice drept de recurs eventual, o curte de recurs poate, în principiu, să se mulțumească de a relua motivele jurisdicției acestor instanțe (hotărîrea CtEDO Garcia Ruis c. Spaniei, Helle c. Finlandei). 33 În acest context, Colegiul penal lărgit consideră că recursurile ordinare declarate de către avocatul Mocanu Victor în numele inculpatului Moraru Ion, de către inculpatul Moraru Ion, și de către inculpatul Grițuc Dionisie urmează a fi admise, inclusiv din alte motive, cu casarea totală a deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 17 decembrie 2021, ca fiind neîntemeiată, fiind confirmată prezența erorii de drept, prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, cu menținerea sentinței Judecătoriei Hâncești, sediul Central din 03 mai 2019.

În conformitate cu art. art. 434, 435 alin. (1), pct. 2), lit. a) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit D E C I D E : Se admit recursurile ordinare declarate de către avocatul Mocanu Victor în numele inculpatului Moraru Ion, de către inculpatul Moraru Ion, și de către inculpatul Grițuc Dionisie. Se casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 17 decembrie 2021, cu menținerea sentinței Judecătoriei Hâncești, sediul Central din 03 mai 2019, în cauza penală în privința lui Grițuc Dionisie Xxxxxx și Moraru Ion. Grițuc Dionisie Xxxxxx și Moraru Ion urmează a fi eliberați din penitenciar, dacă în privința acestora nu sunt aplicate măsuri preventive sub formă de arest sau dacă nu execută alte pedepse cu închisoare în baza altor hotărâri judecătorești. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 22 februarie 2023. Președinte Timofti Vladimir Judecători Plămădeală Ghenadie Toma Nadejda Țurcan Anatolie Cobzac Elena 34 20 decembrie 2022 Dosarul nr. 1ra-709/22 1-18096863-01-1ra-13052022 O p i n i e s e p a r a t ă a judecătorului Cobzac Elena Conform art. 339 alin (7), 340 alin (3) Cod de procedură penală în cauza penală privindu-i pe Grițuc Dionisie și Moraru Ion. 1. Prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 20 decembrie 2022, au fost admise recursurile ordinare declarate de către avocatul Mocanu Victor în numele inculpatului Moraru Ion, de către inculpatul Moraru Ion, și de către inculpatul Grițuc Dionisie. A fost casată total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 17 decembrie 2021, și menținută sentința Judecătoriei Hâncești, sediul Central din 03 mai 2019, în cauza penală în privința lui Grițuc Dionisie și Moraru Ion. 2. În conformitate cu prevederile art. 339 alin (7), 340 alin (3) Cod de procedură penală am semnat cu respect decizia, dar, cu privire la soluția adoptată, exprim dezacordul cu majoritatea completului de judecată, deoarece consider că recursurile ordinare declarate de către avocatul Mocanu Victor în numele inculpatului Moraru Ion, de către inculpatul Moraru Ion, și de către inculpatul Grițuc Dionisie, urmau a fi respinse cu menținerea în vigoare a deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 17 decembrie 2021. Având în vedere materialele cauzei, consider corectă soluția instanței de apel în decizia din 17 decembrie 2021, prin care au fost respinse ca nefondate, apelurile declarate de către inculpatul Grițuc Dionisie și de către avocatul Mocanu Victor în numele inculpatului Moraru Ion. A fost admis apelul declarat de către procuror, casată sentința în partea achitării inculpaților de la comiterea infracțiunii prevăzute de art. art. 42 alin.(2), (3), 43 lit. b), 171 alin.(2), lit. c) Cod penal și pronunțată în această parte o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care Grițuc Dionisie a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. art. 42 alin. (2), (3), 43 lit. b), 171 alin.(2), lit. c) Cod penal la 5 ani închisoare. Conform art. 84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, lui Grițuc Dionisie i-a fost stabilită pedeapsă definitivă de 6 ani închisoare, cu executare pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. Moraru Ion a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. art. 42 alin.(2), (3), 43 lit. b), 171 alin.(2), lit. c) Cod penal la 5 ani închisoare. Conform art. 84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, lui Moraru Ion i-a fost stabilită pedeapsă definitivă de 6 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis. Or, analizând argumentele invocate în recursurile ordinare declarate de către avocatul Mocanu Victor în numele inculpatului Moraru Ion, de către inculpatul Moraru Ion, și de către inculpatul Grițuc Dionisie privind ilegalitatea deciziei instanței de apel, constat că motivele reflectate în recurs și opinia subiectivă a recurenților asupra nevinovăției acestora, nu constituie în acest sens, temei de intervenire în decizia instanței de apel. Mai mult, instanța de apel admițând apelul procurorului, și-a motivat soluția 35 detaliat, în baza probelor care au fost apreciate conform art.101 Cod procedură penală, iar careva temei de a considera că concluzia instanței de apel este eronată la caz lipsește. Totodată, consider eronată concluzia instanței de fond privind achitarea lui Grițuc Dionisie și Moraru Ion de sub învinuirea în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 42 alin.(2), (3), art. 43 lit. b), art. 171 alin.(2), lit. c) Cod penal, din motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii. Or, inculpatul Grițiuc Dioisie fiind audiat în calitate de bănuit a declarat „...apoi Ion s-a apropiat de ea dezbrăcînd-o de maiou care era de culoare roză, ea nu a opus rezistență ridicând mâinile în sus, după care Ion i-a dezbrăcat și sutiene”, declarații care coroborează cu declarațiile părții vătămată în cadrul urmăririi penale și probele administrate în cadrul cercetării judecătorești și expuse pe larg în decizia contestată. În cadrul urmăririi penale partea vătămată Xxxxxx Xxxxxx, fiind audiată de trei ori, a dat declarații identice, potrivit cărora s-a constatat că, Grițuc Dionisie Xxxxxx și Moraru Ion, în urma consumului băuturi alcoolice cu scopul de ai crea o stare psihofiziologică dezechilibrată care îi va reduce din orientare și de a-și manifesta corespunzător voința, după care observând deja că victima se afla într-o stare de ebrietate alcoolica și profitând în același timp de imposibilitatea părții vătămate de a se apăra, manifestând un comportament agresiv și violent, urmărind scopul întreținerii raporturilor sexuale contrar voinței, au aplicat față de partea vătămată Xxxxxx Xxxxxx violență fizică, manifestată prin îmbrânceli, au dezbrăcat-o cu forța de pantaloni și lingeria intimă, fiindu-i în prealabil rupt maioul de către Moraru Ion, care încerca să o determine la un raport sexual, ultima însă fiind împotrivă și refuzând categoric să întrețină cu acestea raporturi sexuale. Nefondat este argumentul apărării precum că, „vinovăția inculpaților este bazată doar pe declarațiile părții vătămate Xxxxxx Xxxxxx” or, instanța de apel întru confirmarea declarațiilor părții vătămate a reținut declarațiile martorului Bocșa Ion care a relatat că, partea vătămată, după ce s-a liniștit a comunicat că, a fost violată de inculpați, declarațiile martorului Mutilica Ion care a declarat că, lângă arbuști se afla o cârpă, ceea ce indică la haina părții vătămate, care a fost aruncată de inculpați, declarațiile martorului Starinschi Ion a precizat că, leziunile depistate pe corpul părții vătămate sunt caracteristice infracțiunii de viol, prin urmare, instanța de apel întemeiat a reținut că acestea au fost cauzate de acțiunile inculpaților îndreptate spre săvârșirea violului. În continuare instanța de apel a reținut și declarațiile martorului Filimon Vadim care a precizat că, partea vătămată era adecvată, își dădea seama ce a declarat, a confirmat cele declarate, astfel, declarațiile acestui martor pe de o parte relevă veridicitatea declarațiilor oferite de partea vătămată la urmărirea penală, iar pe de altă parte coroborează cu declarațiile părții vătămate, a martorilor, care fiind cumulate indică indubitabil că inculpații au comis infracțiunea de viol, incriminată prin rechizitoriu. Vinovăția inculpaților de comiterea infracțiunilor de viol, adică raportul sexual săvârșit prin constrângere fizică și psihică a persoanei precum și profitând de imposibilitatea acesteia de a se apăra ori de a-și exprima voința, săvârșit de două persoane, prevăzută de art. art. 42 alin. (2), (3) art. 43 lit. b) art. 171 alin. (2) lit. c) Cod penal, se probează și prins sistemul de acte și documente acumulate și administrate în cadrul urmăririi penale, expuse în pct. 187 a deciziei contestate care corect au fost apreciate de către instanța de apel în sensul art.101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității, veridicității și coroborării reciproce, 36 stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept, ajungând la concluzia corectă privind vinovăția inculpaților, motiv din care argumentul apărării precum că, „n-au fost aduse careva probe pertinente, concludente, utile și veridice, care ar corobora între ele și ar demonstra vinovăția inculpaților”. Astfel că, toate probele prezentate au primit o apreciere corectă, iar concluziile făcute de instanța de apel, rezultă din probele acumulate la prezenta cauză, care conform art. 101 alin. (1) Cod de procedură penală, au fost apreciate din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității lor, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor, iar la caz nu este identificată vreo eroare gravă de drept, care ar putea servi drept temei de casare a hotărârii judecătorești atacate prin prisma temeiurilor de casare prevăzute de lege, iar argumentele recurenților sunt neîntemeiate, și țin în marea parte de dezacordul cu aprecierea probelor. Instanța de apel, rejudecând cauza a constatat circumstanțele de drept și de fapt ale cauzei și corect a condamnat inculpații pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 42 alin.(2), (3), art. 43 lit. b), art. 171 alin.(2), lit. c) Cod penal, iar în recursuri se invocă dezacordul cu modalitatea de apreciere a probelor, ce nu este temei de recurs conform art.427 alin. (1) Cod de procedură penală. Pentru aceste motive am optat pentru inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 17 decembrie 2021, în cauza penală privindu-i pe Grițuc Dionisie și Moraru Ion, ca fiind vădit neîntemeiate. Judecător Cobzac Elena 37