1ra-679/22 — art. 42 al. 5, art. 171 al. 2 lt. c CP

1ra-679/22 — art. 42 al. 5, art. 171 al. 2 lt. c CP (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 1ra-679/2022

1-18092843-01-1ra-06052022

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

20 decembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Timofti Vladimir

Judecători – Plămădeală Ghenadie, Toma Nadejda,

Țurcan Anatolie, Cobzac Elena

Judecând fără citarea părților, în baza materialelor din dosar,

recursurile ordinare declarate de către avocatul Lepădatu Tatiana în

numele inculpatului Cerguța Xxxxx și de către avocatul Golban Serghei în

numele inculpatului Popa Constantin, împotriva deciziei Colegiului penal

al Curții de Apel Chișinău din 03 decembrie 2021, în cauza penală privind

învinuirea lui

Cerguța Xxxxx xxxxx, născut la xxxxx, originar din xxxx

în comiterea infracțiunii prevăzute de art. art. 42 alin. (5), 171 alin. (2),

lit. c) Cod penal,

Cerguța Vitalii xxxx, născut la xxxx, originar din xxxxx

în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 171 alin. (2), lit. c) Cod penal,

Popa Constantin xxxxx, născut la xxxxx, originar și

domiciliat xxxxxx

în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 171 alin. (2), lit. c) Cod penal.

Termenii de examinare:

prima instanță: 20.04.2018 - 29.07.2019;

instanța de apel: 10.09.2019 - 03.12.2021;

instanța de recurs: 06.05.2022 - 20.12.2022.

Asupra motivelor invocate în recursurile ordinare, în baza actelor din

dosar, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

A C O N S T A T A T :

2019:

1

- Cerguța Xxxxx a fost achitat de sub învinuirea în săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. art. 42 alin. (5), 171 alin. (2), lit. c) Cod

penal, pe motiv că nu s-a constatat faptul existenței infracțiunii;

- Cerguța Vitalii a fost achitat de sub învinuirea în săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 171 alin. (2), lit. c) Cod penal, pe motiv că

nu s-a constatat faptul existenței infracțiunii

- Popa Constantin a fost achitat de sub învinuirea în săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 171 alin. (2), lit. c) Cod penal, pe motiv că

nu s-a constatat faptul existenței infracțiunii.

Totodată, a fost soluționată soarta corpurilor delicte.

rechizitoriu, Cerguța Xxxxx a fost învinuit că la 26 noiembrie 2017, în

jurul orelor 18.00 - 20.00, aflându-se la domiciliul propriu, împreună cu

fratele Cerguța Vitalii și Popa Constantin, situat în s. Xxxxx, r-nul

Hîncești, fiind în stare de ebrietate, a acționat prin constrângere psihică

și fizică asupra xxxxx Xxxxx, care s-a opus și, pentru a-i înfrânge

rezistența, cât și pentru a o amenința cu un pericol grav, i-a stropit

hainele cu lichid inflamabil, după care, Popa Constantin le-a incendiat.

Astfel, cauzându-i dureri fizice și psihice, și totodată, creând

posibilitate lui Cerguța Vitalii și Popa Constantin de a efectua cu dînsa a

cîte un raport sexual în formă naturală, contrar voinței acesteia.

Acțiunile lui Cerguța Xxxxx au fost încadrate juridic de către organul

de urmărire penală în baza art. 42 alin. (5), art. 171 alin. (2) lit. c) Cod

penal, conform indicilor calificativi – „viol, adică raportul sexual săvârșit

prin constrângere fizică și psihică a persoanei, comis de mai multe

persoane.”

Totodată, prima instanță a constatat că, prin rechizitoriu, Popa

Constantin și Cerguța Vitalii au fost învinuiți că la 26 noiembrie 2017,

în jurul orelor 18:00-20:00, aflându-se la domiciliul lui Cerguța Xxxxx și

Cerguța Vitalii, situat în s. Xxxxx, rl. Hîncești, fiind în stare de ebrietate,

acționând cu Cerguța Xxxxx, acționând prin constrângere psihică și fizică

în scopul săvîrșirii unui raport sexual cu Xxxxx Xxxxx, care s-a opus, și

pentru a-i înfrânge rezistența acesteia, i-au aplicat lovituri cu pumnii

peste diferite părți ale corpului și i-au stropit hainele cu lichid inflamabil

după care le-au incendiat, astfel cauzându-i conform concluziei

raportului de expertiză judiciară nr.708 din 13 decembrie 2017, leziuni

corporale sub formă de sector de rărire de păr pe cap, echimoze pe corp,

mîni, picioare, excoriații a fesei pe stînga, ce se califică ca vătămări

corporale neînsemnate, iar ulterior, succedându-se cu Cerguța Vitalii, au

efectuat cu ultima un raport sexual în formă naturală, contrar voinței

acesteia.

Acțiunile lui Cerguța Vitalii și Popa Constantin au fost încadrate

juridic de către organul de urmărire penală în baza art. 171 alin. (2) lit. c)

Cod penal, conform indicilor calificativi – „viol, adică raportul sexual

săvârșit prin constrângere fizică și psihică a persoanei, comis de mai multe

persoane.”

2

prin care a solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei penale, cu

adoptarea unei noi hotărâri, conform modului stabilit pentru prima

instanță, prin care Popa Constantin să fie recunoscut vinovat și

condamnat în baza art. 171 alin. (2) lit. c) Cod penal la 7 ani închisoare,

cu executare în penitenciar de tip semiînchis; Cerguța Xxxxx să fie

recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 42 alin. (5), art. 171 alin.

(2) lit. c) Cod penal la 6 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip

semiînchis; Cerguța Vitalie să fie recunoscut vinovat și condamnat în

baza art. 171 alin. (2) lit. c) Cod penal la 6 ani închisoare, cu executare în

penitenciar de tip semiînchis; în baza art. 85 alin. (1) Cod penal, pentru

cumul de sentințe, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, să-i fie

stabilită lui Cerguța Vitalie pedeapsa definitivă de 9 ani închisoare, cu

executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis; cu dispunerea

încasării din contul inculpaților în beneficiul statului a cheltuielilor de

judecată în mărime de 13740 lei, ce constituie costul serviciilor de

expertiză judiciară.

În motivarea apelului a indicat că:

- prima instanță a dat o apreciere greșită probelor, în derogare de la

prevederile art. 101 din Codul de procedură penală, punând accentul doar

pe depozițiile martorilor apărării depuse în instanța de judecată,

versiunea inculpaților care nu coroborează cu celelalte probe administrate

legal pe caz. Probele prezentate de acuzare au fost acumulate de către

organul de urmărire penală în strictă conformitate cu prevederile

legislației procesual penale, de aceea urmează a fi puse la baza deciziei de

condamnare a inculpatului;

- prima instanță nu a apreciat fiecare probă separat din punct de

vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, și anume, în

hotărîrea adoptată pe caz nejustificat nu s-a făcut nici o referire la

Raportul de expertiză judiciară nr. 708 din 13.12.2017, conform

concluziei căruia la partea vătămată Xxxxx V., s-au stabilit leziuni

corporale care se întîlnesc în cazurile de tentativă ori rapoarte sexuale

forțate; raportul de expertiză nr. 201822D0030 din 08.02.2018, conform

concluziei căruia rezultă că, prezența spermatozoizilor în secreția vaginală

este un semn incontestabil al copulării, iar prezența leziunilor corporale,

ca echimoze pe glanda mamară stîngă, antebrațul mîinii drepte, regiunea

omoplatului drept, partea anterior-lăuntrică a umărului stîng, brațul

mâinii stîngi, 1/3 proximală anterior - internă a coapsei piciorului stîng,

hotarul 1/3 medie cu distală, partea anterior - laterală a coapsei

piciorului drept, excoriații pe fesa stîngă, pătratul de jos - intern, sectoare

de rărire de păr pe centrul parietal, care mărturisesc de semn de luptă și

autoapărare în cazul dat și Raportul de expertiză judiciară nr.

20180500006 din 22.01.2018, conform concluziei căruia s-a stabilit că,

spermatozoizii depistați pe tamponul cu conținut vaginal recoltat de la

partea vătămată Xxxxx Xxxxx, puteau proveni de la Cerguța Vitalii sau(și)

Cerguța Xxxxx prin amestec cu sperma de la Popa Constantin;

3

- în cursul cercetării judecătorești, partea vătămată a prezentat o altă

succesiune a faptelor, însă divergențele dintre declarațiile făcute la etapa

urmăririi penale și cele din judecată sunt neesențiale și nu se referă

nemijlocit la actul de viol. Or, aceste noi declarații urmează a fi apreciate

critic de către instanța de apel și să nu fie puse la baza deciziei, deoarece

acestea se combat prin declarațiile ei făcute inițial, ale martorilor și alte

probe acumulate în cadrul urmăririi penale și cercetate în cadrul

cercetării judecătorești.

Mai mult ca atât, este necesar de atras atenția la faptul că natura

relației victimă Xxxxx V. - violatori Cerguța V., Cerguța A., și Popa C., este

un indicator important, care ajută la evaluarea condiției victimei și

gradului de încredere acordat ultimilor. Astfel, este evident faptul că,

schimbarea declarațiilor de către partea vătămată Xxxxx V., se datorează

instabilității personalității acesteia și poziției înalte de vulnerabilitate.

Făcând o concluzie la toate cele expuse, consideră că vina inculpaților se

dovedește pe deplin, necătând la motivele invocate de aceștia privind

nevinovăția lor.

decembrie 2021 a fost admis apelul procurorului, casată parțial sentința

primei instanțe și pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit

pentru prima instanță după cum urmează:

Cerguța Xxxxx a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 42

alin. (5), 171 alin. (2), lit. c) Cod penal la 5 ani închisoare, cu executare în

penitenciar de tip semiînchis.

Cerguța Vitalii a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.

171 alin. (2), lit. c) Cod penal la 6 ani închisoare, cu executare în

penitenciar de tip semiînchis.

Popa Constantin a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.

171 alin. (2), lit. c) Cod penal la 6 ani închisoare, cu executare în

penitenciar de tip semiînchis.

A fost respinsă cerința procurorului de încasare a cheltuielilor

judiciare.

A fost menținută sentința primei instanțe în partea în care se referă

la corpurile delicte.

4.2. Instanța de apel, în susținerea soluției adoptate, a menționat că

verificând legalitatea și temeinicia sentinței atacate, în baza probelor

examinate de instanțele de judecată, conform materialelor din dosar și

probelor cercetate, prezentate instanței de apel, precum și verificarea

probelor examinate de prima instanță prin citirea lor în ședința instanței

de apel, cercetate suplimentar în ședința de judecată în apel, a considerat

că vinovăția inculpaților Cerguța Xxxxx, Cerguța Vitalii și Popa Constantin

în săvârșirea infracțiunii de viol a fost dovedită conform probatoriului

invocat, prezentat spre cercetare de partea acuzării în procesul de

judecată, și anume, prin declarațiile părți vătămate Xxxxx Xxxxx, ale

martorului Bechea Vasile, și probele scrise cercetate în ședință. Astfel,

vinovăția inculpaților Cerguța Xxxxx, Cerguța Vitalii și Popa Constantin

4

în comiterea infracțiunii încriminate a fost demonstrată prin următoarele

probe: declarațiile inculpaților Cerguța Xxxxx, Cerguța Vitalii, Popa

Constantin date în ședințele de judecată ale instanței de apel și primei

instanțe; declarațiile părții vătămate Xxxxx Xxxxx date în ședințele de

judecată ale instanței de apel și primei instanțe; declarațiile martorului

Bechea Vasile date în ședințele de judecată ale instanței de apel și primei

instanțe; plîngerea părții vătămate Xxxxx Xxxxx din 27.1l.2017;

informația telefonică parvenită la serviciul 902 din 27.11.2017; procesul-

verbal de cercetare la fața locului din 27.11.2017, cu anexă foto-tabel;

procesul-verbal de ridicare din 27.11.2017; procesul-verbal de examinare

a hainelor ridicate de la partea vătămată din 0l.12.2017; foto-tabel, anexă

la procesul-verbal de examinare a hainelor; procesul-verbal de

confruntare dintre partea vătămată Xxxxx Xxxxx și învinuitul Cerguța

Xxxxx din 16.01.2018; procesul-verbal de confruntare dintre partea

vătămată Xxxxx Xxxxx și învinuitul Popa Constantin din 16.01.2018;

raportul de expertiză judiciară nr. 708 din 13.12.2017; raportul de

expertiză nr. 20 1822D0030 din 08.02.2018; procesul - verbal de

colectare a mostrelor de sînge și salivă de la partea vătămată Xxxxx Xxxxx

Teodosie din 10.0l.2018; procesul-verbal de colectare a mostrelor de sînge

și salivă de la învinuitul Cerguța Xxxxx din 07.12.2017; procesul-verbal

de colectare a mostrelor de sînge și salivă de la învinuitul Cerguța Vitalii

Xxxxx din 07.12.2017; procesul-verbal de colectare a mostrelor de sînge

și salivă de la învinuitul Popa Constantin Xxxxx din 07.12.2017; raportul

de expertiză judiciară nr. 20180500006 din 22.01.2018.

Așadar, instanța de apel, cercetând probele, a constatat cu

certitudine că Cerguța Xxxxx, la data de 26 noiembrie 2017, în jurul

orelor 18.00 - 20.00, aflându-se la domiciliul propriu împreună cu fratele

Cerguța Vitalii și Popa Constantin, situat în s. Xxxxx, r-nul Hîncești, fiind

în stare de ebrietate, a acționat prin constrângere psihică și fizică asupra

Verei Xxxxx, care s-a opus și, pentru a-i înfrânge rezistența cît și pentru

a o amenința cu un pericol grav, i-a stropit hainele cu lichid inflamabil,

după care Popa Constantin le-a incendiat, astfel cauzându-i dureri fizice

și psihice și totodată creând posibilitate lui Cerguța Vitalii și Popa

Constantin de a efectua cu dânsa a câte un raport sexual în formă

naturală, contrar voinței acesteia.

Iar, inculpații Cerguța Vitalii Xxxxx și Popa Constantin Xxxxx, la data

de 26 noiembrie 2017, în jurul orelor 18:00-20:00, aflându-se la

domiciliul lui Cerguța Xxxxx și Cerguța Vitalii situat în s. Xxxxx, r.

Hîncești, fiind în stare de ebrietate, acționând cu Cerguța Xxxxx,

acționând prin constrângere psihică și fizică în scopul săvârșirii unui

raport sexual cu Xxxxx Xxxxx, care s-a opus, și pentru a-i înfrânge

rezistența acesteia, i-au aplicat lovituri cu pumnii peste diferite părți ale

corpului și i-au stropit hainele cu lichid inflamabil după care le-au

incendiat, astfel cauzându-i conform concluziei Raportului de expertiză

judiciară nr.708 din 13 decembrie 2017, leziuni corporale sub formă de

sector de rărire de păr pe cap, echimoze pe corp, mâni, picioare, excoriații

5

a fesei pe stînga, ce se califică ca vătămări corporale neînsemnate, iar

ulterior, succedîndu-se cu Cerguța Vitalii, a efectuat cu ultima un raport

sexual în formă naturală, contrar voinței acesteia.

Astfel, instanța de apel a stabilit că prin acțiunile sale intenționate,

Cerguța Xxxxx în calitate de complice, adică persoana care a contribuit la

săvârșirea infracțiunii, prin înlăturare de obstacole, a comis infracțiunea

prevăzută de art. 42 alin. (5), art. 171 alin. (2), lit. c) Cod penal - viol, adică

raportul sexual săvârșit prin constrângere fizică și psihică a persoanei,

comis de mai multe persoane. Iar prin acțiunile lor intenționate, Cerguța

Vitalii și Popa Constantin, au comis infracțiunea prevăzută de art. 171 alin.

(2), lit. c) Cod penal - viol, adică raportul sexual săvârșit prin constrângere

fizică și psihică a persoanei, comis de mai multe persoane.

Subsidiar, instanța de apel a reiterat că prima instanță eronat și pripit

a ajuns la concluzia că prin toate probele prezentate și cercetate nemijlocit

în cadrul ședinței de judecată, acuzarea nu a prezentat probe

incontestabile și suficiente, care, „dincolo de orice dubiu” ar fi dovedit

faptul că în acțiunile inculpaților Cerguța Xxxxx, Cerguța Vitalii și Popa

Constantin sunt prezente elementele constitutive ale componenței de

infracțiune incriminate acestora, or, de către acuzare au fost prezentate

și administrate probe directe, pertinente și concludente, în coroborare cu

alte probe, ce demonstrează nemijlocit vinovăția lui Cerguța Xxxxx,

Cerguța Vitalii și Popa Constantin.

În aceeași odine de idei, instanța de apel a statuat că în sentința

atacată, prima instanță neîntemeiat a respins în totalmente probele

acuzării, prin care cu certitudine s-a confirmat comiterea faptelor

prejudiciabile prevăzute de legea penală și vinovăția inculpaților Cerguța

Xxxxx, Cerguța Vitalii și Popa Constantin și greșit a ajuns la concluzia de

achitare pe motiv că nu s-a constatat faptul existenței infracțiunii.

Potrivit construcției legislative a componenței de infracțiune

prevăzută în art. 171 alin. (2), lit. c) Cod penal, obiectul juridic special al

infracțiunii date are un caracter complex: 1) obiectul juridic principal îl

constituie relațiile sociale cu privire la inviolabilitatea sexuală și libertatea

sexuală a persoanei; 2) obiectul juridic secundar îl formează relațiile

sociale cu privire la libertatea psihică, integritatea corporală, sănătăți, sau

viața persoanei.

Obiectul material al infracțiunii prevăzute la art. 171 Cod penal, îl

reprezintă corpul persoanei.

Latura obiectivă a infracțiunii prevăzute la art. 171 Cod penal, se

exprimă în fapta prejudiciabilă concretizată în acțiuni de două tipuri: 1)

acțiunea principală: raportul sexual: 2) acțiunea adiacentă exprimată în

oricare din următoarele trei modalități: a) constrângerea fizică; b)

constrângerea psihică; c) profitarea de imposibilitatea victimei de a se

apăra ori de a-și exprima voința. Latura obiectivă a infracțiunii de viol este

întregită numai atunci când acțiunea principală „raport sexual” este

însoțită de acțiunea adiacentă în oricare cele trei modalități.

6

Infracțiunea de viol este o infracțiune formală. Ea se consideră

consumată din momentul începerii raportului sexual, adică din momentul

introducerii depline sau parțiale a membrului viril în cavitatea vaginală.

Latura subiectivă a infracțiunii prevăzute la art. 171 Cod penal, se

caracterizează, în primul rând, prin vinovăție sub formă de intenție

directă. Motivele violului constau în: năzuința de satisfacere a necesității

sexuale (de cele mai dese ori); răzbunare; năzuința de a dezonora victima

în fața altora; năzuința de a determina victima să se căsătorească cu

făptuitorul etc.

Subiectul infracțiunii de viol este persoana fizică responsabilă care, în

momentul comiterii faptei, a atins vârsta de 14 ani.

Conform lit. c) alin. (2), art. 171 Cod penal, răspunderea pentru viol

se agravează dacă această faptă este săvârșită de două sau mai multe

persoane.

Calificarea violului (art. 171 Cod penal) ca fiind săvârșite de două sau

mai multe persoane, poate avea loc în cazul în care persoanele (nu mai

puțin de două) participante la viol acționau de comun acord, în privința

victimei. Ca viol sau acțiuni violente cu caracter sexual, săvârșite de două

sau mai multe persoane, sunt calificate nu doar acțiunile persoanelor

care au săvârșit raportul sexual dar și acțiunile persoanelor care, prin

aplicarea constrângerii fizice sau psihice față de victimă, au făcut posibilă

săvârșirea acțiunii sexuale respective. Infracțiunea se consideră săvârșită

de două și mai multe persoane și atunci când făptuitorii, acționând în

comun și aplicând constrângerea fizică sau psihică față de mai multe

persoane, săvârșesc, ulterior, fiecare dintre ei un raport sexual cu una

dintre aceste persoane.

Violul săvârșit de două sau mai multe persoane, trebuie deosebite de

complicitatea la aceste infracțiuni, când faptele comise sunt calificate,

potrivit art. 42 alin.(5), raportat la art. 171 Cod penal.

Potrivit art. 42 alin. (5) Cod penal, se consideră complice persoana

care a contribuit la săvârșirea infracțiunii prin sfaturi, indicații, prestare

de informații, acordare de mijloace sau instrumente ori înlăturare de

obstacole, precum și persoana care a promis dinainte că îl va favoriza pe

infractor, va tăinui mijloacele sau instrumentele de săvârșire a

infracțiunii, urmele acesteia sau obiectele dobândite pe cale criminală ori

persoana care a promis din timp că va procura sau va vinde atare obiecte.

Complice la viol este persoana care: a ademenit victima într-un loc

dinainte convenit, comod pentru săvârșirea infracțiunii; a pus la dispoziție

mijlocul său de transport, în scopul săvârșirii infracțiunii; a pregătit

mijloacele necesare aducerii victimei în starea de imposibilitate de a se

apăra ori de a-și exprima voința; a săvârșit cu victima un raport sexual

și/sau un act de homosexualitate, sau satisfacerea poftei sexuale în forme

perverse, în mod benevol, creând imediat condițiile pentru comiterea

violului și/sau a acțiunilor violente cu caracter sexual, de către alte

persoane, cu care a intrat în înțelegere prealabilă etc.

7

Față de ansamblul considerentelor expuse, instanța de apel a

constatat că din coroborarea mijloacelor de probă administrate în cauză

reiese în mod cert că prin acțiunile sale intenționate, Cerguța Xxxxx Xxxxx

în calitate de complice, adică persoana care a contribuit la săvîrșirea

infracțiunii, prin înlăturare de obstacole, a comis infracțiunea de „viol,

adică raportul sexual săvîrșit prin constrîngere fizică și psihică a

persoanei, comis de mai multe persoane, infracțiune ce se califică în baza

art. 42 alin. (5), art. 171 alin. (2), lit. c) Cod penal, iar prin acțiunile lor

intenționate, Cerguța Vitalii Xxxxx și Popa Constantin Xxxxx, au comis

infracțiunea de „viol, adică raportul sexual săvîrșit prin constrîngere fizică

și psihică a persoanei, comis de mai multe persoane”, infracțiune ce se

califică în baza art. 171 alin. (2) lit. c) Cod penal.

Mai mult, instanța de apel a remarcat că partea vătămată Xxxxx

Xxxxx și-a menținut declarațiile sale și poziția adoptată și în instanța de

apel, unde fiind audiată, a confirmat complicitatea lui Cerguța Xxxxx la

violul comis asupra sa de către Cerguța Vitalii și Popa Constantin.

Instanța de apel a menționat că este inexplicabil faptul de ce

declarațiile părții vătămate în partea acuzațiilor aduse inculpaților, au fost

apreciate critic de către prima instanță, odată ce veridicitatea acestora a

fost confirmată și prin conținutul raportului de expertiză judiciară nr. 708

din 13.12.2017, conform concluziei: căruia la partea vătămată Xxxxx V.,

s-au stabilit leziuni corporale sub formă de sector de rărire de păr pe cap,

echimoze pe corp, mîini, picioare, excoriații a feței pe stînga, ce se califică

ca vătămări corporale neînsemnate. Leziunile corporale asemănătoare celor

depistate la Xxxxx V., se întâlnesc în cazurile de tentativă ori rapoarte

sexuale forțate (f.d.62-63, vol.1); a Raportului de expertiză nr. 20

1822D0030 din 08.02.2018, conform concluziei căruia rezultă că,

leziunile corporale depistate la cet. Xxxxx V., se întâlnesc în cazuri de viol

sau tentativă de viol. Prezența spermatozoizilor în secreția vaginală este un

semn incontestabil al copulării. Prezența leziunilor corporale, ca echimoze

pe glanda mamară stîngă, antebrațul mâinii drepte, regiunea omoplatului

drept, partea anterior-lăuntrică a umărului stîng, brațul mâinii stîngi, 1/3

proximală anterior internă a coapsei piciorului stîng, hotarul 1/3 medie cu

distală, partea anterior laterală a coapsei piciorului drept, excoriații pe fesa

stîngă, pătratul de jos - intern, sectoare de rărire de păr pe centrul parietal,

care mărturisesc de semn de luptă și autoapărare în cazul dat (f.d.72-73,

vol.1); a Raportul de expertiză judiciară nr. 20180500006 din 22.01.2018,

conform concluziei căruia s-a stabilit că, în fragmentele, din petele de

culoare gălbuie deschisă de pe tamponul cu conținut vaginal, recoltat de la

partea vătămată Xxxxx Xxxxx, au fost depistați spermatozoizi. La

determinarea apartenenței de grupă au fost constatați antigenii ”A”, ”B” și

antigenul ”H”. Antigenul "H" este caracteristic însăși părții vătămate Xxxxx

Xxxxx și a putut proveni din contul secrețiilor ei vaginale. Însă, nu se

exclude proveniența lui și din contul spermei bărbatului (bărbaților), în

secrețiile căruia (cărora) se conține antigenul stabilit, indiferent de categoria

de secreție, pe cît însăși pătimita este secretor a antigenului numit. Antigenii

8

"A" și "B" nu sunt caracteristici părții vătămate Xxxxx Xxxxx și au provenit

din contul spermei depistate de la bărbat (bărbați), în secrețiile căruia

(cărora) se conțin antigenii stabiliți, indiferent de categoria de secreție.

Așadar, în cazul provenienței spermei depistate de la un singur bărbat, el

are grupa de sînge AB (I, cu sau fără antigenul "H" asociat), ce exclude

provenirea spermei de la învinuiții Cerguța Xxxxx, Cerguța Vitalii și Popa

Constantin. În cazul provenienței spermei de la doi și mai mulți bărbați nu

se exclude posibilitatea amestecului spermei de la Cerguța Vitalii sau (și)

Cerguța Xxxxx cu sperma de la Popa Constantin (f.d.93-95, vol.1).

Cele declarate de partea vătămată, instanța de apel a menționat că sunt

confirmate inclusiv prin înscrisuri, corpuri delicte, procese-verbale ale

acțiunilor de urmărire penală, care urmau a fi reținute de către instanța

de judecată ca probe incontestabile, și care într-un final stabilesc

adevărul în speță, dincolo de poziția apărării pe care au invocat-o doar

verbal pe tot parcursul cercetării judecătorești, precum că Cerguța Xxxxx,

Cerguța Vitalii și Popa Constantin nu ar fi comis faptele infracționale

incriminate.

Totodată, instanța de apel a apreciat critic declarațiile: martorilor

Popa Tudora, Șendrea Valentina, Cerguța Galina, Cerguța Tatiana, or,

aceștia sunt în relație de rudenie cu inculpații, și este evidentă tendința

acestora de a duce în eroare instanța de judecată în scopul apărării

inculpaților Cerguța Xxxxx, Cerguța Vitalii și Popa Constantin și

eschivării ultimilor de la răspunderea și pedeapsa penală.

Instanța de apel la individualizarea, stabilirea categoriei și termenului

pedepsei inculpaților Cerguța Xxxxx, Cerguța Vitalii și Popa Constantin,

a ținut cont de prevederile art. art. 6, 7, 16, 61, 75, 76, 77, 78 Cod penal,

de gravitatea infracțiunii săvârșite, care se atribuie la categoria

infracțiunilor grave prin prisma prevederilor art. 16 Cod penal, de faptul

că infracțiunea a fost săvârșită cu intenție, de personalitatea inculpaților,

că nu se află la evidența medicului narcolog sau psihiatru, la locul de trai

se caracterizează negativ. În baza art. 76 Cod penal, circumstanțe

atenuante nu s-au stabilit, însă inculpații Cerguța Xxxxx și Cerguța

Vitalii dispun de antecedente penale nestinse.

La caz, instanța de apel, efectuând o analiză complexă a

circumstanțelor cauzei și a personalității inculpaților, urmărind în acest

sens comportamentul acestora în viața socială, precum și cel din înainte

și după săvârșirea infracțiunii incriminate, a considerat că în coraport cu

faptele comise, urmările prejudiciabile ale faptelor și personalitatea

inculpaților, corijarea și reeducarea acestora este posibilă doar cu

izolarea de societate.

Cu privire la motivele invocate în apelul procurorului, ce vizează

încasarea din contul inculpaților în beneficiul statului a sumei de 13740

lei, cu titlu de cheltuieli judiciare, suportate de stat la efectuarea

rapoartelor de expertize judiciare, instanța de apel le-a respins, ca

nefondate, întrucât contravin prevederilor art. 227, 229 Cod de procedură

penală.

9

cu recursuri ordinare de către:

5.1. Avocatul Lepădatu Tatiana în numele inculpatului Cerguța

Xxxxx invocând temeiul de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1), pct. 8)

Cod de procedură penală, a solicitat casarea deciziei instanței de apel, cu

menținerea sentinței primei instanțe, din următoarele considerente:

- nici în ședința primei instanțe, nici în ședința instanței de apel, nu

s-a demonstrat vina inculpaților, inclusiv a lui Cerguța Xxxxx, iar faptele

imputate lor nu au avut loc. Astfel, vina lui Cerguța Xxxxx nu a fost

dovedit prin probe pertinente, concludente, utile și veridice, iar toate în

ansamblu — din punct de vedere al coroborării lor, fapt constatat și de

către prima instanță;

- instanța de apel eronat a ajuns la concluzia despre vinovăția lui

Cerguța Xxxxx în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (5), 171

alin.(2) lit.c) Cod penal, fiind puse la baza deciziei următoarele probe -

declaratiile părtii vătămate Xxxxx Xxxxx; plîngerea părtii vătămate Xxxxx

Xxxxx din 27.11.2017; declaratiile martorilor Bechea Vasile; procesul-

verbal de cercetare la fata locului din 2.II.2017, cu anexă foto-tabel;

raportul de expertiză judiciară nr. 708 din 13.12.2017; raportul de

expertiză medicolegală nr. 20 1822D0030 din 08.02.2018; procesul-

verbal de ridicare din 27.II.2017; procesul-verbal de examinare a hainelor

ridicate de la partea vătămată din 001.12.2017 cu foto tabel; procesul-

verbal de confruntare dintre partea vătămată și învinuitul Cerguta Xxxxx,

or, acestea demonstrează nevinovăția inculpatului de comiterea

infracțiunii incriminate;

- inculpatul a negat că a fost complice la săvârșirea infracțiunii;

- instanța de apel corect a apreciat critic declarațiile părții vătămate

Xxxxx Xxxxx;

- instanța de apel, la judecarea cauzei, a încălcat dreptul inculpatului

la un proces echitabil, prevăzut de art. 6 CEDO.

5.2. Avocatul Golban Serghei în numele inculpatului Popa

Constantin, invocând temeiul de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct.

8) Cod de procedură penală, solicită casarea deciziei instanței de apel, cu

menținerea sentinței primei instanțe, din următoarele considerente:

- ca probă directă ce dovedește vinovăția inculpaților de comiterea

infracțiunii incriminate, instanța de apel a invocat declarațiile pretinsei

părți vătămate Xxxxx Xxxxx care vin în contradicție cu declarațiile

martorilor audiați în cadrul examinării cauzei și sunt combătute prin

mijoloace tehnico-științifice;

- potrivit raportului de expertiză judiciară chimică, pe hainele

prezentate de către partea vătămată, substanțe inflamabile nu au fost

depistate. Astfel, reiese că în seara în care partea vătămată a susținut că

a fost violată, nu a fost îmbrăcată în hainele în care a menționat (fapt ce

reiese din declarațiile martorilor apărării), iar hainele care au fost ridicate

de la ea și au fost supuse expertizei, nu au fost incendiate prin metoda

stropirii lor cu substanțe inflamabile. Rezultă că Xxxxx Xxxxx a înscenat

10

incendierea cu scopul de a convinge organul de urmărire penală și

instanțele de judecată că prin această metodă a fost forțată să întrețină

relații sexuale cu Cerguța Vitalii și Popa Constantin ;

- potrivit raportului de expertiză judiciară nr.-708 din 1.3.12.2017 la

partea vătămată Xxxxx Xxxxx s-au depistat leziuni corporale sub formă

de sector de rărire de păr pe cap, echimozie pe corp, mâini, picioare,

excoreații a feței pe stânga, ce se califică ca vătămări corporale

neânsemnate. Leziunile corporale asemănătoare celor depistate la Xxxxx

Xxxxx se întâlnesc în cazul de tentativă ori de rapoarte sexuale forțate.

Expertul menționează că asemenea leziuni se întâlnesc în cazul de

tentativă sau rapoarte sexuale forțate, dar nu concretizează că sunt

specifice doar în aceste cazuri. De aici rezultă că leziunile depistate pe

corpul Verei Xxxxx puteau fi cauzate nu doar în cazul tentativei ori

rapoartelor sexuale forțate, ce și în alte cazuri;

- din declaratiile martorului Mahu M. rezultă că Bechea Victor îi este

vecin și servește băuturi, este foarte agresiv. Are o cumătră care e vecină

directă cu Bechea V. și îi spunea că o vede pe Xxxxx V. des cu ochiul vînăt

adică acesta o lovea. În mahala se vorbea că hainele au fost arse înaintea

cazului dat. Chiar Bechea V. a declarat că relatiile între el și Xxxxx V. erau

ostile. Nu a vrut să mai concubineze cu ea deoarece a vrut să-l taie cu

cuțitul;

- leziunile corporale depistate la Xxxxx Xxxxx puteau fi cauzate și în

circumstanțele descrise de martori, însă această versiune nu a fost

prelucrată de organul de urmărire penală și nu a fost adusă la cunoștință

expertului care dacă dispunea de aceste probe putea să se expună mai

exact asupra provenienței leziunilor corporale depistate pe corpul Verei

Xxxxx;

- inculpatul Popa Constantin a declarat că relațiile sexuale au avut

loc benevol, de comun acord. Din declarațiile acestuia cât și din

declarațiile Verei Xxxxx rezultă că ultima nu numai că nu a opus

rezistență dar nici nu a dat de înțeles că nu dorește să întrețină relații

sexuale. În cazul dat nici raportul de expertiză juridică nr. 708 din

13.12.2017- nici raportul 822 10030 din 08.02.2018 nu pot servi ca probă

care ar dovedi că rapoartele sexuale au avut loc forțat;

- partea vătămată neagă că a cerut de la inculpați și rudele acestora

să-i fie transmise sume bănești și că a primit bani, însă acest fapt se

dovedește prin declarațiile martorilor Bechea V., Șendrea V., Popa T. și

prin recipisa care confirmă că Xxxxx V. a primit de la ultima 50 euro;

- în cadrul examinării cauzei în prima instanță, au fost audiați

martorii Cerguța Galina, Cerguța Tatiana, Șendrea Valentina și Popa

Teodora. Aceste probe au fost cercetate în instanța de apel, însă greșit au

fost apreciate critic;

- în cadrul examinării cauzei în prima instanță, au mai fost audiați

martorii acuzării Pădureț Ion și Pascari Iuri, precum și martorul apărării

Mahu Irina. Probele date la fel au fost cercetate în instanța de apel însă

ele nu se regăsesc în decizie;

11

- în ambele instanțe de judecată au fost cercetate, în calitate de probe,

raportul de expertiză judiciar-chimică și raportul de expertiză judiciar

chimică cu folosirea tehnicii speciale-spectroscopul, însă aceste probe, la

fel, nu se regăsesc în decizie și nu au fost apreciate de către instanța de

apel.

431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, a depus referință procuror,

care pledează pentru inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit

neîntemeiat.

În acest sens, a argumentat că instanța de apel, judecând cauza, și-

a motivat corect soluția, bazându-se pe cumulul de probe administrate la

cauza penală, ceea ce denotă faptul că instanța de apel just a constatat

circumstanțele de fapt și de drept ale cauzei penale, și, corespunzător,

corect a stabilit vinovăția inculpaților de comiterea infracțiunii

incriminate.

penal lărgit constată că acestea urmează a fi admise, iar cauza urmând a

fi examinată prin extindere și cu privire la coinculpatul Cerguța Vitalii,

din următoarele considerente.

În speță, se constată că recurenții s-au conformat prevederilor art.

422 Cod de procedură penală și au declarat recursurile ordinare în

termen.

Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs

examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute în art. 427, fiind

în drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate, fără a agrava situația

condamnatului.

Potrivit art. 426 Cod de procedură penală, instanța de recurs

examinează cauza prin extindere cu privire la persoanele în privința cărora

nu s-a declarat recurs sau la care acesta nu se referă, putând hotărî și în

privința lor, fără a crea acestora o situație mai gravă, dacă s-a decis

admisibilitatea recursului.

În conformitate cu prevederile art. 427 alin. (1) Cod de procedură

penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara

erorile de drept, comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile

stipulate în acest articol.

Potrivit dispoziției art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură

penală, judecând recursul, instanța de recurs este în drept să îl admită, să

caseze total hotărârea atacată și să dispună rejudecarea cauzei de către

instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de

către instanța de recurs.

Subsidiar, se remarcă că instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat

corect legea la faptele reținute prin hotărârile atacate și dacă aceste fapte

au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

În conformitate cu art. 414 Cod de procedură penală, rezultă că

instanța de apel, judecând apelul, este obligată să verifice legalitatea și

temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor examinate de prima

12

instanță, conform materialelor din dosar și oricăror probe noi prezentate

instanței de apel sau să cerceteze suplimentar probele administrate de

prima instanță. În vederea soluționării apelului, instanța de apel poate da

o nouă apreciere probelor. Instanța de apel, este obligată să se pronunțe

asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se

pronunțe prima instanță și care prin apel se transmit instanței de apel

sunt: dacă fapta reținută ori numai imputată s-a săvârșit ori nu, dacă

fapta a fost comisă de inculpat și în ce împrejurări s-a comis, dacă probele

corect au fost evaluate prin prisma cumulului de probe anexate și

administrate la dosar, în conformitate cu art. 101 Cod de procedură

penală.

La chestiunile de drept se referă cele ce țin de următoarele: dacă fapta

întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect

calificată, dacă pedeapsa a fost individualizată și aplicată just, dacă

normele de drept procesual penal sau administrativ au fost corect aplicate

și hotărârea adoptată să conțină răspuns la toate motivele invocate.

În cazul în care se constată încălcări ale prevederilor legale referitoare

la chestiunile menționate supra, hotărârea instanței de apel urmează a fi

desființată, cu trimiterea cauzei la rejudecare în aceeași instanță de apel,

în alt complet de judecată.

Relevant, este de specificat în acest context, că hotărârea instanței de

apel, potrivit art. 417 Cod de procedură penală, trebuie să cuprindă,

printre altele, și temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la

respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției

date.

Deci, fiind investită cu rezolvarea chestiunilor de fapt, instanța de

apel, ca urmare a efectuării cercetării judecătorești, urmează să expună

în hotărârea adoptată situația de fapt reținută pe baza probatoriului

administrat și să formuleze niște concluzii temeinice, cu suport probator,

privitor la vinovăția inculpatului și încadrarea juridică a faptei săvârșite de

către acesta sau nevinovăția acestuia și temeiul achitării, prevăzut de

normele procesual penale.

Însă, contrar celor stipulate de legea procesual-penală, în cauza

deferită judecății instanța de apel nu a exercitat în deplină măsură aceste

atribuții legale, reglementate exhaustiv de legislator.

Așadar, potrivit recursurilor declarate, recurenții își întemeiază

dezacordul cu decizia contestată invocând temeiul pentru recurs

prevăzute la art. 427 alin. (1), pct. 8) Cod de procedură penală, potrivit

cărora, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a

repara erorile de drept comise de instanțele de fond și apel atunci când:

nu au fost întrunite elementele infracțiunii.

Din analiza textuală a recursurilor ordinare declarate, Colegiul penal

lărgit reține, că se contestă decizia instanței de apel, prin prisma temeiului

de recurs invocat și menționate supra, invocându-se, în esență, faptul că

în rezultatul evaluării incorecte și selective a probelor administrate la caz,

13

instanța de apel greșit i-a condamnat pe inculpatul Cerguța Xxxxx în baza

art. 42, alin. (5), art. 171 alin. (2), lit. c) Cod penal, și respectiv, pe

inculpații Cerguța Vitalii, Popa Constantin în baza art. 171 alin. (2), lit. c)

Cod penal, deși prin sentința primei instanțe inculpații au fost achitați de

sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii nominalizate, din motiv că nu s-

a constatat faptul existenței infracțiunii – temei ce se regăsește în

prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, și anume,

că hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția.

Așadar, analizând textul deciziei contestate prin prisma argumentelor

invocate în recursuri și temeiului de casare invocat la pct. 6) alin. (1), art.

427 Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit constată că criticile

aduse de către titularii cererilor de recurs și-au găsit confirmare în speța

dedusă judecății, iar hotărârea instanței de apel urmează a fi desființată,

din considerentele ce urmează a fi expuse.

Astfel, potrivit rechizitoriului, inculpatul Cerguța Xxxxx a fost

învinuit de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (5), art. 171

alin. (2), lit. c) Cod penal, și respectiv Cerguța Vitalii și Popa Constantin în

baza art. 171 alin. (2), lit. c) Cod penal.

Prima instanță, analizând cumulul de probe administrate la faza

urmăririi penale, care au fost examinate în ședința de judecată, a conchis

că inculpatul Cerguța Xxxxx să fie achitat de sub învinuirea în săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (5), art. 171 alin. (2), lit. c) Cod penal,

pe motiv că nu s-a constatat faptul existenței infracțiunii; inculpații

Cerguța Vitalii și Popa Constantin să fie achitați de sub învinuirea în

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 171 alin. (2) lit. c) Cod penal, pe

motiv că nu s-a constatat faptul existenței infracțiunii.

Instanța de apel, fiind investită cu judecarea apelului declarat

împotriva sentinței, a admis apelul procurorului, a casat parțial sentința

primei instanțe și a pronunțat o nouă hotărâre potrivit modului stabilit

pentru prima instanță după cum urmează: Cerguța Xxxxx a fost

recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 42 alin. (5), 171 alin. (2), lit.

c) Cod penal la 5 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip

semiînchis; Cerguța Vitalii a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza

art. 171 alin. (2), lit. c) Cod penal la 6 ani închisoare, cu executare în

penitenciar de tip semiînchis; Popa Constantin a fost recunoscut vinovat

și condamnat în baza art. 171 alin. (2), lit. c) Cod penal la 6 ani închisoare,

cu executare în penitenciar de tip semiînchis; a fost respinsă cerința

procurorului de încasare a cheltuielilor judiciare; a fost menținută

sentința primei instanțe în partea în care se referă la corpurile delicte.

Înainte de a purcede la expunerea motivelor care au stat la baza

casării integrale a deciziei instanței de apel și admiterea recursurilor

declarate, Colegiul penal lărgit evidențiază că procedura de examinare a

apelului, după o hotărâre de achitare pronunțată de prima instanță

prezintă unele particularități aparte.

În acest sens, trebuie avute în vedere dispozițiile art. 6 din Convenția

Europeană, așa cum acestea au fost interpretate și aplicate de către

14

Curte, precum și prevederile art. 415 alin. (21) Cod de procedură penală,

potrivit cărora ”Judecând apelul declarat împotriva sentinței de achitare,

instanța de apel nu este în drept să pronunțe o hotărâre de condamnare

fără audierea învinuitului prezent, precum și a martorilor acuzării solicitați

de părți. Martorii acuzării se audiază din nou în cazul în care declarațiile

lor constituie o mărturie acuzatorie, susceptibilă să întemeieze într-un mod

substanțial condamnarea inculpatului”.

Bazat pe cele ce preced, Colegiul penal lărgit evidențiază că, mutatis

mutandis, instanța de apel nu este în drept să pronunțe o hotărâre prin

care constată vinovăția inculpatului de comiterea infracțiunii imputate,

bazându-se exclusiv pe actele și lucrările primei instanțe, în temeiul

cărora s-a dispus achitarea acestuia. Or, după o hotărâre de achitare

pronunțată de prima instanță, acuzatorul de stat este obligat în instanța

de apel să solicite o nouă audiere atât a inculpatului, cât și a martorilor

acuzării, declarațiile cărora sunt probe în acuzare, în măsură să

întemeieze într-un mod substanțial condamnarea inculpatului.

În particular, în atare situații administrarea mijloacelor de probă se

desfășoară după regulile generale prevăzute pentru prima instanță, fiind

aplicat principiul nemijlocirii și contradictorialității, ce permite instanței

să perceapă direct faptele și împrejurările relatate de părți sau martori,

precum și reacțiile acestora la întrebările adresate.

În general, pentru corectitudinea judecării prezentei cauze, este

imperios de a supune analizei și aprecierii toate probele acumulate în

dosar, având în subsidiar în vedere faptul că inculpatul supune criticii

verosimilitatea unor probe. De altfel, în cadrul cercetării judecătorești se

administrează probe anume pentru lămurirea faptelor și împrejurărilor

importante, sub toate aspectele, în condiții de nemijlocire, publicitate și

contradictorialitate, în scopul perceperii directe a probelor de către instanța

de judecată pentru formularea opiniei vis-a-vis de vinovăția persoanei

trimise în judecată.

Mai mult, atunci când unei persoane i se reproșează săvârșirea unei

fapte penale și i se aduce o acuzație, aceasta trebuie să fie bazată pe probe

pertinente, veridice și concludente care ar dovedi, dincolo de orice îndoială

rezonabilă, că fapta există, constituie infracțiune și a fost comisă anume

de inculpat, în circumstanțele descrise în actul de învinuire.

Revenind la materialele cauzei, Colegiul penal lărgit constată că

recurenții în cererile de recurs critică faptul că instanța de apel nu a

acordat deplină eficiență prevederilor legale expuse supra și a conchis

neîntemeiat asupra vinovăției inculpaților de comiterea infracțiunilor

incriminate, bazându-se preponderent pe probele cercetate de către prima

instanță, puse, anterior, la baza achitării acestuia, or, exceptând

declarațiile părții vătămate, care urmează a fi apreciate critic în

accepțiunea acestora, lipsesc careva probe pertinente și concludente care

ar confirma învinuirea înaintată inculpaților.

În jurisprudența sa constantă, Curtea Europeană a Drepturilor

Omului reamintește cu fiecare ocazie posibilă că echitatea unei proceduri

15

se apreciază în raport cu ansamblul acesteia. Curtea Europeană a reiterat

că efectul articolului 6 § 1 este, inter alia, de a plasa „tribunalul” sub o

obligație de a proceda la o examinare corespunzătoare a pledoariilor,

argumentelor și probelor, fără a prejudicia propria apreciere a acestora.

Relevant, ține a se menționa aici statuările CtEDO asupra violării art.

6 din momentul în care „instanțele naționale simplu s-au ales să ignore

multiple violări serioase ale legislației, precum și să nege o serie de

elemente fundamentale pentru justa soluționare a cauzei.” Omisiuni

similare de a prezenta suficiente motive au rezultat în constatări de violare

a art. 6 din Convenție în cauzele: Hiro Balani (§ 27- 28), Suominen v.

Finland (no.37801/97, §§ 34-38, 1 iulie 2003), Salov v. Ukraine

(no.65518/01, § 92, ECHR 2005-VIII), Popov v. Moldova (no.2)

(no.19960/04, § 49-54, 6 decembrie 2005), Melnic v. Moldova (no.6923/03,

Subsecvent, potrivit Hotărârii CtEDO în cauza Petrica Manolachi

contra României (cererea nr. 36605/04; Secția a II-a, din 05.03.2013),

judecătorii europeni au notat că instanțele de control judiciar au înlocuit

sentința inițială de achitare cu o hotărâre de condamnare fără a

administra vreo probă nouă, ceea ce contravine conceptului de echitate a

procesului penal.

Raportând constatările Curții la circumstanțele cauzei, instanța de

recurs ordinar constată că din actele dosarului s-a adeverit că instanța

de apel nu a ținut seama de dispozițiile legale pertinente și nu a respectat

în deplină măsura prevederile art. 415 alin. (21 ) Cod de procedură penală,

or, în scopul asigurării unui proces echitabil, era obligată să ia măsuri

pozitive în vederea reaudierii tuturor martorilor, părții vătămate, să

rejudece cauza după regulile primei instanțe și de a pune la baza hotărârii

adoptate acele probe, care trebuiau a fi cercetate în condițiile nemijlocirii

și contradictorialității conform art.314 Cod de procedură penală, să verifice

și să aprecieze conform prevederilor art. 101 Cod de procedură penală

fiecare probă din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și

veridicității ei, iar toate probele în ansamblu din punct de vedere al

coroborării lor și în concluziile sale să prezinte raționamentele forte care

au stat la baza răsturnării soluției de achitare.

Așadar, potrivit celor consemnate în procesul-verbal al ședinței de

judecată din 27 iulie 2020 (f.d.192, Vol. IV), se constată că procurorul a

intervenit în fața instanței de apel cu un demers prin care a solicitat

audierea doar a martorului Bechea Vasile și a părții vătămate Xxxxx

Xxxxx. Instanța de apel, acceptând demersul, a dispus amânarea

judecării cauzei, pentru a oferi posibilitatea acuzării de a asigura prezența

martorului și a părții vătămate, fapt realizat, potrivit materialelor cauzei,

tocmai la 05 noiembrie 2021 (f. d. 54-57, Vol. V).

În continuare, instanța de apel, dispunând examinarea probelor și a

înscrisurilor din materialele cauzei cercetate de către prima instanță, în

conformitate cu prevederile art. 414 Cod de procedură penală, procurorul

a solicitat verificarea următoarelor probe: declarațiile părții vătămate

16

Xxxxx Xxxxx, declarațiile martorilor Popa Tudora, Șendrea Valentina,

Cerguța Galina, Cerguța Tatiana, Pădureț Ion, Mahu Marina, Pascari

Iurie, Bechea Vasile, plângerea părtii vătămate Xxxxx Xxxxx din

27.11.2017; informația telefonică parvenită la serviciul 902 din

27.11.2017; procesul - verbal de cercetare la fața locului din 27.11.2017,

cu anexă foto-tabel; procesul-verbal de ridicare din 27.11.2017; procesul-

verbal de examinare a hainelor ridicate de la partea vătămată din

0l.12.2017; foto-tabel, anexă la procesul-verbal de examinare a hainelor;

procesul-verbal de confruntare dintre partea vătămată Xxxxx Xxxxx și

învinuitul Cerguța Xxxxx din 16.01.2018; procesul-verbal de confruntare

dintre partea vătămată Xxxxx Xxxxx și învinuitul Popa Constantin din

16.01.2018; Raportul de expertiză judiciară nr. 708 din 13.12.2017;

raportul de expertiză nr. 20 1822D0030 din 08.02.2018; procesul - verbal

de colectare a mostrelor de sînge și salivă de la partea vătămată Xxxxx

Xxxxx Teodosie din 10.0l.2018; procesul-verbal de colectare a mostrelor

de sânge și salivă de la învinuitul Cerguța Xxxxx din 07.12.2017;

procesul-verbal de colectare a mostrelor de sânge și salivă de la învinuitul

Cerguța Vitalii Xxxxx din 07.12.2017; procesul-verbal de colectare a

mostrelor de sânge și salivă de la învinuitul Popa Constantin Xxxxx din

07.12.2017; Raportul de expertiză judiciară nr. 20180500006 din

22.01.2018.

În acest context, Colegiul penal lărgit constată că baza hotărârii de

condamnare a fost fundamentată de declarațiile părții vătămate, Xxxxx

Xxxxx date, inclusiv, în cadrul ședinței de judecată a instanței de apel, de

declarațiile inculpaților Cerguța Xxxxx, Cerguța Vitalii și Popa Constantin

date, inclusiv, în cadrul ședinței de judecată a instanței de apel, precum

și de declarațiile martorilor Popa Tudora, Șendrea Valentina, Cerguța

Galina, Cerguța Tatiana, Pădureț Ion, Mahu Marina, Pascari Iurie, Bechea

Vasile, date în cadrul examinării prezentei cauze în prima instanță,

excepție făcând doar declarațiile martorului Bechea Vasile, care a fost

audiat în instanța de apel, însă caracterul declarațiilor acestuia nu este

unul decisiv. Or, întru asigurarea unui proces echitabil, instanța de apel

era obligată să ia măsuri pozitive în vederea reaudierii martorilor absenți,

în pofida faptului că inculpatul nu solicitase reaudierea acestora (a se

vedea Hotărârile CEDO Dan v. Republica Moldova (nr. 2) (nr. 57575/14,

44671/98, § 38, 15 iulie 2003).

În plus, acuzarea nu a solicitat audierea acestor martori. Așadar,

instanța de apel nu a audiat din nou martorii, ci doar s-a bazat pe

declarațiile lor, așa cum au fost fixate în materialele cauzei, adică

declarațiile depuse în prima instanță, în baza cărora inculpații au fost

achitați.

În concluzie, se reiterează că instanța de apel, având

responsabilitatea de a decide asupra vinovăției sau nevinovăției

inculpaților, ar fi trebuit, în principiu, să poată audia martorii în persoană

și aprecia credibilitatea acestora. Evaluarea corectitudinii unui martor

17

este o sarcină complexă, care, de obicei, nu poate fi realizată printr-o

simpla citire a declarațiilor acestuia (Dan v. Moldova (nr. 8999/07, § 33, 5

iulie 2011).

Subsecvent, Colegiul penal lărgit notează că instanța de apel pripit a

concluzionat că „apreciază critic declarațiile martorilor Popa Tudora,

Șendrea Valentina, Cerguța Galina, Cerguța Tatiana, or, aceștia sunt în

relație de rudenie cu inculpații, și este evidentă tendința acestora de a duce

în eroare instanța de judecată în scopul apărării inculpaților Cerguța

Xxxxx, Cerguța Vitalii și Popa Constantin și eschivării ultimilor de la

răspunderea și pedeapsa penală”. Or, instanța de apel a dat apreciere

declarațiilor martorilor sus-indicați în absența acestora, fără a-i audia din

nou, după regulile generale prevăzute pentru prima instanță.

Prin urmare, din economia celor expuse supra se desprinde

concluzia, că instanța de apel, rejudecând cauza după regulile primei

instanțe, de facto, a audiat în condițiile de nemijlocire doar inculpații,

partea vătămată Xxxxx Xxxxx și martorul acuzării Bechea Victor,

concluzionând, totuși, că vinovăția inculpaților Cerguța Xxxxx, Cerguța

Vitalii și Popa Constantin a fost cu certitudine dovedită. În același timp,

se observă că cercetând declarațiile nominalizate supra, prima instanță a

conchis asupra achitării în privința inculpaților Cerguța Xxxxx, Cerguța

Vitalii și Popa Constantin, din motiv că nu s-a constatat faptul existenței

infracțiunii.

În condițiile în care, instanța de apel a procedat la o nouă interpretare

a acestor declarații, rămâne de reținut că inculpații Cerguța Xxxxx,

Cerguța Vitalii și Popa Constantin au fost condamnați pe baza acelorași

mărturii care i-au fost suficiente primei instanțe pentru a se îndoi de

acuzațiile aduse acestuia și pentru a motiva achitarea în privința acestora.

În cazuri similare celor disputate și în prezenta speță, Colegiul penal

lărgit atrage atenția că CtEDO, în repetate rânduri, a statuat că drepturile

apărării au fost “sensibil reduse” din cauza că persoana a fost

condamnată doar pe baza mărturiilor pe care alte instanțe le-au

considerat insuficiente, fără a audia din nou partea vătămată și toți

martorii, aceleași motive au stat și la baza constatării despre încălcarea

dreptului la apărare (a se vedea în acest sens și Hotărârea CtEDO din 8

noiembrie 2016 (cererea nr. 41.468/10) în cauza Gutău împotriva

României).

Este indubitabil că prerogativa de a aprecia pertinența unei „oferte de

probă” i-a aparținut instanței de apel, care trebuia să argumenteze faptul

neaudierii nemijlocite a martorilor nominalizați supra, confirmând prin

aceasta echitatea procedurii de judecare a cauzei în apel, totodată

demonstrând că are suficiente probe în afară de acestea pentru a dispune

condamnarea inculpaților în baza învinuirilor înaintate.

În acest context, Colegiul penal lărgit reiterează că nu este rolul său

de a re-examina circumstanțele de fapt ale cauzei, care deja au fost

apreciate de instanțele de fond. În schimb, instanța de recurs este menită

să verifice dacă procedurile în întregime au fost conforme cu cerințele art.

18

6 din Convenție. Unul din standardele art. 6 declară că este în sarcina

instanțelor de fond de a considera cele mai importante argumente ridicate

de părți și de a aduce motive în sensul acceptării sau refuzului acestora.

Chiar dacă sfera argumentelor asupra cărora instanțele urmează să

aducă argumente proprii poate depinde de circumstanțele particulare ale

cauzei, totuși, o omisiune de a considera un argument serios sau

examinarea într-o manieră vădit arbitrară este în sine incompatibilă cu

noțiunea unui proces echitabil.

În esență, privită per ansamblu, procedura penală desfășurată de

către instanța de apel împotriva inculpatului este considerată

inechitabilă, în primul rând rezultând din modalitatea de cercetare a

probelor, și în al doilea rând reieșind din concluziile trasate de instanța

de apel despre vinovăția inculpaților, fără reaudierea tuturor martorilor.

Nu se contestă faptul că era de competența instanței de apel să

aprecieze probatoriul din dosar, cu toate acestea, este inadmisibil că

inculpații Cerguța Xxxxx, Cerguța Vitalii și Popa Constantin au fost

declarați vinovați de comiterea infracțiunilor incriminate, preponderent,

pe baza acelorași probe care au făcut ca prima instanță să se îndoiască

de temeinicia acuzațiilor incriminate acestora, prin rechizitoriu. Ca atare,

atunci când unei persoane i se reproșează săvârșirea unei fapte penale și

i se aduce o acuzație în acest sens, aceasta trebuie să fie bazată pe probe

pertinente, veridice și concludente care dovedesc, dincolo de orice îndoială

rezonabilă, că fapta există, constituie infracțiune și a fost comisă de

inculpat în circumstanțele descrise în rechizitoriu.

Subsidiar, instanța de recurs ordinar reiterează că instanța de apel,

dispunând cercetarea probelor în ordinea art. 414 Cod de procedură

penală, inclusiv Raportul de expertiză judiciară nr. 34/12/1-R-77 din 15

ianuarie 2018 (f.d. 107-109, Vol. I) și raportul de expertiză judiciară nr.

34/12/1-R-925 din 19 martie 2018 (f. d. 121-124, Vol. I), însă aceste

probe nu se regăsesc în partea descriptivă a hotărârii pronunțate, or,

anume prin aceste rapoarte de expertiză judiciară se constată că nu au

fost depistate pe pretinsele haine, cu care era îmbrăcată partea vătămată

în ziua comiterii infracțiunii incriminate inculpaților, substanțe

inflamabile sau compuși din compoziția produselor petroliere.

În rezumat la cele menționate supra, Colegiul penal lărgit constată

că, instanța de apel urma să cerceteze amănunțit aspectele învinuirii

înaintate inculpaților Cerguța Xxxxx, Cerguța Vitalii și Popa Constantin,

să verifice și să aprecieze conform prevederilor art. 101 Cod de procedură

penală, fiecare probă din punct de vedere al pertinenței, concludenții,

utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu din punct de

vedere al coroborării lor și în concluziile sale să prezinte raționamentele

forte care au stat la baza răsturnării soluției de achitare.

În pofida celor consemnate, instanța de recurs ordinar relatează că

instanța de apel nu și-a îndeplinit obligația de a rejudeca cauza după

regulile primei instanțe și de a pune la baza hotărârii adoptate acele probe,

care trebuiau cercetate în condițiile nemijlocirii și contradictorialității,

19

dându-i astfel posibilitatea inculpaților Cerguța Xxxxx, Cerguța Vitalii și

Popa Constantin de a se apăra efectiv împotriva acuzațiilor aduse în baza

învinuirii pe art. 42, alin. (5), art. 171 alin. (2), lit. c) Cod penal, și

respectiv, art. 171 alin. (2), lit. c) Cod penal.

În accepțiunea Colegiului penal lărgit, pentru justa soluționare a

acestei cauze, este imperios de a se atrage o atenție sporită la cele

consemnate de către apărare în cererea de recurs, în vederea respectării

tuturor garanțiilor unui proces echitabil, în sensul art. 6 § 1 din

Convenție.

Din considerentele expuse, Colegiul penal lărgit statuează, că decizia

instanței de apel în cauza dată, este afectată de insuficiență și contradicții

în partea motivării soluției adoptate, ceea ce este incident cazului de

casare invocat în speță și prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de

procedură penală și anume, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe

care se întemeiază soluția, iar erorile admise de către instanța de apel nu

pot fi corectate în ordinea procedurii de recurs ordinar, deoarece instanța

de recurs nu este abilitată cu atribuții de a judeca cauza și a se pronunța

asupra legalității sentinței, substituind instanța care a judecat apelul cu

încălcarea prevederilor procesual-penale la pronunțarea hotărârii

judecătorești.

În acest context, instanța de recurs conchide de a admite recursurile

ordinare declarate de către avocatul Lepădatu Tatiana în numele

inculpatului Cerguța Xxxxx și de către avocatul Golban Serghei în numele

inculpatului Popa Constantin, la caz, prin extindere și în privința lui

Cerguța Vitalii (art. 426 Cod de procedură penală), este coinculpat, și, prin

urmare, este afectat de aceleași erori de drept, iar decizia instanței de apel

urmează a fi casată total cu remiterea cauzei în instanța de apel la

rejudecare, în alt complet de judecători.

La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să se conducă de

prevederile art. 436 Cod de procedură penală, care prevăd procedura de

rejudecare și limitele acesteia; să cerceteze amănunțit aspectele

învinuirilor înaintate, să verifice și să aprecieze detaliat probele

administrate și examinate în instanță în strictă conformitate cu cerințele

Legii, să le dea o evaluare cuvenită cu argumentarea admisibilității sau

inadmisibilității fiecărei probe examinate, să elucideze faptele importante

pentru soluționarea justă și promptă a cauzei date; să-și argumenteze clar

concluziile în decizia adoptată, respectiv în caz de adoptare a unei

concluzii de vinovăție sau nevinovăție a inculpaților, să emită o soluție

clară, ținând cont de motivele casării deciziei atacate, de practica unitară

în acest domeniu, precum și de practica relevantă a CtEDO, și să pronunțe

o hotărâre legală și întemeiată, în conformitate cu prevederile art. 417 Cod

de procedură penală.

procedură penală, Colegiul Penal lărgit

D E C I D E :

20

Se admit recursurile ordinare declarate de către avocatul Lepădatu

Tatiana în numele inculpatului Cerguța Xxxxx și de către avocatul Golban

Serghei în numele inculpatului Popa Constantin.

Se casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău

din 03 decembrie 2021, în cauza penală în privința lui Cerguța Xxxxx

Xxxxx, Popa Constantin Xxxxx, prin extindere și în privința inculpatului

Cerguța Vitalii Xxxxx, și se dispune rejudecarea cauzei de către aceeași

instanță de apel, în alt complet de judecată.

Cerguța Xxxxx Xxxxx, Popa Constantin Xxxxx și Cerguța Vitalii

Xxxxx, urmează a fi eliberați din penitenciar, dacă în privința acestora

nu sunt aplicate măsuri preventive sub formă de arest sau dacă nu

execută alte pedepse cu închisoare în baza altor hotărâri judecătorești.

Decizia nu se supune căilor de atac.

Decizia motivată pronunțată la 16 februarie 2023.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Plămădeală Ghenadie

Toma Nadejda

Țurcan Anatolie

Cobzac Elena

21