1ra-679/22 — art. 42 al. 5, art. 171 al. 2 lt. c CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 42 al. 5, art. 171 al. 2 lt. c CP
- Temei legal
- art. 427 alin. 1 pct. 6, 8 CPP
1ra-679/22 — art. 42 al. 5, art. 171 al. 2 lt. c CP (Curtea Supremă de Justiție, 2023)
Dosarul nr. 1ra-679/2022
1-18092843-01-1ra-06052022
Curtea Supremă de Justiție
D E C I Z I E
20 decembrie 2022 mun. Chișinău
Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:
Președinte – Timofti Vladimir
Judecători – Plămădeală Ghenadie, Toma Nadejda,
Țurcan Anatolie, Cobzac Elena
Judecând fără citarea părților, în baza materialelor din dosar,
recursurile ordinare declarate de către avocatul Lepădatu Tatiana în
numele inculpatului Cerguța Xxxxx și de către avocatul Golban Serghei în
numele inculpatului Popa Constantin, împotriva deciziei Colegiului penal
al Curții de Apel Chișinău din 03 decembrie 2021, în cauza penală privind
învinuirea lui
Cerguța Xxxxx xxxxx, născut la xxxxx, originar din xxxx
în comiterea infracțiunii prevăzute de art. art. 42 alin. (5), 171 alin. (2),
lit. c) Cod penal,
Cerguța Vitalii xxxx, născut la xxxx, originar din xxxxx
în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 171 alin. (2), lit. c) Cod penal,
Popa Constantin xxxxx, născut la xxxxx, originar și
domiciliat xxxxxx
în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 171 alin. (2), lit. c) Cod penal.
Termenii de examinare:
prima instanță: 20.04.2018 - 29.07.2019;
instanța de apel: 10.09.2019 - 03.12.2021;
instanța de recurs: 06.05.2022 - 20.12.2022.
Asupra motivelor invocate în recursurile ordinare, în baza actelor din
dosar, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,
A C O N S T A T A T :
Prin sentința Judecătoriei Hâncești, sediul Central din 29 iulie
2019:
1
- Cerguța Xxxxx a fost achitat de sub învinuirea în săvârșirea
infracțiunii prevăzute de art. art. 42 alin. (5), 171 alin. (2), lit. c) Cod
penal, pe motiv că nu s-a constatat faptul existenței infracțiunii;
- Cerguța Vitalii a fost achitat de sub învinuirea în săvârșirea
infracțiunii prevăzute de art. 171 alin. (2), lit. c) Cod penal, pe motiv că
nu s-a constatat faptul existenței infracțiunii
- Popa Constantin a fost achitat de sub învinuirea în săvârșirea
infracțiunii prevăzute de art. 171 alin. (2), lit. c) Cod penal, pe motiv că
nu s-a constatat faptul existenței infracțiunii.
Totodată, a fost soluționată soarta corpurilor delicte.
Pentru a decide astfel, prima instanță a constatat că prin
rechizitoriu, Cerguța Xxxxx a fost învinuit că la 26 noiembrie 2017, în
jurul orelor 18.00 - 20.00, aflându-se la domiciliul propriu, împreună cu
fratele Cerguța Vitalii și Popa Constantin, situat în s. Xxxxx, r-nul
Hîncești, fiind în stare de ebrietate, a acționat prin constrângere psihică
și fizică asupra xxxxx Xxxxx, care s-a opus și, pentru a-i înfrânge
rezistența, cât și pentru a o amenința cu un pericol grav, i-a stropit
hainele cu lichid inflamabil, după care, Popa Constantin le-a incendiat.
Astfel, cauzându-i dureri fizice și psihice, și totodată, creând
posibilitate lui Cerguța Vitalii și Popa Constantin de a efectua cu dînsa a
cîte un raport sexual în formă naturală, contrar voinței acesteia.
Acțiunile lui Cerguța Xxxxx au fost încadrate juridic de către organul
de urmărire penală în baza art. 42 alin. (5), art. 171 alin. (2) lit. c) Cod
penal, conform indicilor calificativi – „viol, adică raportul sexual săvârșit
prin constrângere fizică și psihică a persoanei, comis de mai multe
persoane.”
Totodată, prima instanță a constatat că, prin rechizitoriu, Popa
Constantin și Cerguța Vitalii au fost învinuiți că la 26 noiembrie 2017,
în jurul orelor 18:00-20:00, aflându-se la domiciliul lui Cerguța Xxxxx și
Cerguța Vitalii, situat în s. Xxxxx, rl. Hîncești, fiind în stare de ebrietate,
acționând cu Cerguța Xxxxx, acționând prin constrângere psihică și fizică
în scopul săvîrșirii unui raport sexual cu Xxxxx Xxxxx, care s-a opus, și
pentru a-i înfrânge rezistența acesteia, i-au aplicat lovituri cu pumnii
peste diferite părți ale corpului și i-au stropit hainele cu lichid inflamabil
după care le-au incendiat, astfel cauzându-i conform concluziei
raportului de expertiză judiciară nr.708 din 13 decembrie 2017, leziuni
corporale sub formă de sector de rărire de păr pe cap, echimoze pe corp,
mîni, picioare, excoriații a fesei pe stînga, ce se califică ca vătămări
corporale neînsemnate, iar ulterior, succedându-se cu Cerguța Vitalii, au
efectuat cu ultima un raport sexual în formă naturală, contrar voinței
acesteia.
Acțiunile lui Cerguța Vitalii și Popa Constantin au fost încadrate
juridic de către organul de urmărire penală în baza art. 171 alin. (2) lit. c)
Cod penal, conform indicilor calificativi – „viol, adică raportul sexual
săvârșit prin constrângere fizică și psihică a persoanei, comis de mai multe
persoane.”
2
Sentința primei instanțe a fost contestată cu apel de către procuror,
prin care a solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei penale, cu
adoptarea unei noi hotărâri, conform modului stabilit pentru prima
instanță, prin care Popa Constantin să fie recunoscut vinovat și
condamnat în baza art. 171 alin. (2) lit. c) Cod penal la 7 ani închisoare,
cu executare în penitenciar de tip semiînchis; Cerguța Xxxxx să fie
recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 42 alin. (5), art. 171 alin.
(2) lit. c) Cod penal la 6 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip
semiînchis; Cerguța Vitalie să fie recunoscut vinovat și condamnat în
baza art. 171 alin. (2) lit. c) Cod penal la 6 ani închisoare, cu executare în
penitenciar de tip semiînchis; în baza art. 85 alin. (1) Cod penal, pentru
cumul de sentințe, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, să-i fie
stabilită lui Cerguța Vitalie pedeapsa definitivă de 9 ani închisoare, cu
executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis; cu dispunerea
încasării din contul inculpaților în beneficiul statului a cheltuielilor de
judecată în mărime de 13740 lei, ce constituie costul serviciilor de
expertiză judiciară.
În motivarea apelului a indicat că:
- prima instanță a dat o apreciere greșită probelor, în derogare de la
prevederile art. 101 din Codul de procedură penală, punând accentul doar
pe depozițiile martorilor apărării depuse în instanța de judecată,
versiunea inculpaților care nu coroborează cu celelalte probe administrate
legal pe caz. Probele prezentate de acuzare au fost acumulate de către
organul de urmărire penală în strictă conformitate cu prevederile
legislației procesual penale, de aceea urmează a fi puse la baza deciziei de
condamnare a inculpatului;
- prima instanță nu a apreciat fiecare probă separat din punct de
vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, și anume, în
hotărîrea adoptată pe caz nejustificat nu s-a făcut nici o referire la
Raportul de expertiză judiciară nr. 708 din 13.12.2017, conform
concluziei căruia la partea vătămată Xxxxx V., s-au stabilit leziuni
corporale care se întîlnesc în cazurile de tentativă ori rapoarte sexuale
forțate; raportul de expertiză nr. 201822D0030 din 08.02.2018, conform
concluziei căruia rezultă că, prezența spermatozoizilor în secreția vaginală
este un semn incontestabil al copulării, iar prezența leziunilor corporale,
ca echimoze pe glanda mamară stîngă, antebrațul mîinii drepte, regiunea
omoplatului drept, partea anterior-lăuntrică a umărului stîng, brațul
mâinii stîngi, 1/3 proximală anterior - internă a coapsei piciorului stîng,
hotarul 1/3 medie cu distală, partea anterior - laterală a coapsei
piciorului drept, excoriații pe fesa stîngă, pătratul de jos - intern, sectoare
de rărire de păr pe centrul parietal, care mărturisesc de semn de luptă și
autoapărare în cazul dat și Raportul de expertiză judiciară nr.
20180500006 din 22.01.2018, conform concluziei căruia s-a stabilit că,
spermatozoizii depistați pe tamponul cu conținut vaginal recoltat de la
partea vătămată Xxxxx Xxxxx, puteau proveni de la Cerguța Vitalii sau(și)
Cerguța Xxxxx prin amestec cu sperma de la Popa Constantin;
3
- în cursul cercetării judecătorești, partea vătămată a prezentat o altă
succesiune a faptelor, însă divergențele dintre declarațiile făcute la etapa
urmăririi penale și cele din judecată sunt neesențiale și nu se referă
nemijlocit la actul de viol. Or, aceste noi declarații urmează a fi apreciate
critic de către instanța de apel și să nu fie puse la baza deciziei, deoarece
acestea se combat prin declarațiile ei făcute inițial, ale martorilor și alte
probe acumulate în cadrul urmăririi penale și cercetate în cadrul
cercetării judecătorești.
Mai mult ca atât, este necesar de atras atenția la faptul că natura
relației victimă Xxxxx V. - violatori Cerguța V., Cerguța A., și Popa C., este
un indicator important, care ajută la evaluarea condiției victimei și
gradului de încredere acordat ultimilor. Astfel, este evident faptul că,
schimbarea declarațiilor de către partea vătămată Xxxxx V., se datorează
instabilității personalității acesteia și poziției înalte de vulnerabilitate.
Făcând o concluzie la toate cele expuse, consideră că vina inculpaților se
dovedește pe deplin, necătând la motivele invocate de aceștia privind
nevinovăția lor.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 03
decembrie 2021 a fost admis apelul procurorului, casată parțial sentința
primei instanțe și pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit
pentru prima instanță după cum urmează:
Cerguța Xxxxx a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 42
alin. (5), 171 alin. (2), lit. c) Cod penal la 5 ani închisoare, cu executare în
penitenciar de tip semiînchis.
Cerguța Vitalii a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.
171 alin. (2), lit. c) Cod penal la 6 ani închisoare, cu executare în
penitenciar de tip semiînchis.
Popa Constantin a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.
171 alin. (2), lit. c) Cod penal la 6 ani închisoare, cu executare în
penitenciar de tip semiînchis.
A fost respinsă cerința procurorului de încasare a cheltuielilor
judiciare.
A fost menținută sentința primei instanțe în partea în care se referă
la corpurile delicte.
4.2. Instanța de apel, în susținerea soluției adoptate, a menționat că
verificând legalitatea și temeinicia sentinței atacate, în baza probelor
examinate de instanțele de judecată, conform materialelor din dosar și
probelor cercetate, prezentate instanței de apel, precum și verificarea
probelor examinate de prima instanță prin citirea lor în ședința instanței
de apel, cercetate suplimentar în ședința de judecată în apel, a considerat
că vinovăția inculpaților Cerguța Xxxxx, Cerguța Vitalii și Popa Constantin
în săvârșirea infracțiunii de viol a fost dovedită conform probatoriului
invocat, prezentat spre cercetare de partea acuzării în procesul de
judecată, și anume, prin declarațiile părți vătămate Xxxxx Xxxxx, ale
martorului Bechea Vasile, și probele scrise cercetate în ședință. Astfel,
vinovăția inculpaților Cerguța Xxxxx, Cerguța Vitalii și Popa Constantin
4
în comiterea infracțiunii încriminate a fost demonstrată prin următoarele
probe: declarațiile inculpaților Cerguța Xxxxx, Cerguța Vitalii, Popa
Constantin date în ședințele de judecată ale instanței de apel și primei
instanțe; declarațiile părții vătămate Xxxxx Xxxxx date în ședințele de
judecată ale instanței de apel și primei instanțe; declarațiile martorului
Bechea Vasile date în ședințele de judecată ale instanței de apel și primei
instanțe; plîngerea părții vătămate Xxxxx Xxxxx din 27.1l.2017;
informația telefonică parvenită la serviciul 902 din 27.11.2017; procesul-
verbal de cercetare la fața locului din 27.11.2017, cu anexă foto-tabel;
procesul-verbal de ridicare din 27.11.2017; procesul-verbal de examinare
a hainelor ridicate de la partea vătămată din 0l.12.2017; foto-tabel, anexă
la procesul-verbal de examinare a hainelor; procesul-verbal de
confruntare dintre partea vătămată Xxxxx Xxxxx și învinuitul Cerguța
Xxxxx din 16.01.2018; procesul-verbal de confruntare dintre partea
vătămată Xxxxx Xxxxx și învinuitul Popa Constantin din 16.01.2018;
raportul de expertiză judiciară nr. 708 din 13.12.2017; raportul de
expertiză nr. 20 1822D0030 din 08.02.2018; procesul - verbal de
colectare a mostrelor de sînge și salivă de la partea vătămată Xxxxx Xxxxx
Teodosie din 10.0l.2018; procesul-verbal de colectare a mostrelor de sînge
și salivă de la învinuitul Cerguța Xxxxx din 07.12.2017; procesul-verbal
de colectare a mostrelor de sînge și salivă de la învinuitul Cerguța Vitalii
Xxxxx din 07.12.2017; procesul-verbal de colectare a mostrelor de sînge
și salivă de la învinuitul Popa Constantin Xxxxx din 07.12.2017; raportul
de expertiză judiciară nr. 20180500006 din 22.01.2018.
Așadar, instanța de apel, cercetând probele, a constatat cu
certitudine că Cerguța Xxxxx, la data de 26 noiembrie 2017, în jurul
orelor 18.00 - 20.00, aflându-se la domiciliul propriu împreună cu fratele
Cerguța Vitalii și Popa Constantin, situat în s. Xxxxx, r-nul Hîncești, fiind
în stare de ebrietate, a acționat prin constrângere psihică și fizică asupra
Verei Xxxxx, care s-a opus și, pentru a-i înfrânge rezistența cît și pentru
a o amenința cu un pericol grav, i-a stropit hainele cu lichid inflamabil,
după care Popa Constantin le-a incendiat, astfel cauzându-i dureri fizice
și psihice și totodată creând posibilitate lui Cerguța Vitalii și Popa
Constantin de a efectua cu dânsa a câte un raport sexual în formă
naturală, contrar voinței acesteia.
Iar, inculpații Cerguța Vitalii Xxxxx și Popa Constantin Xxxxx, la data
de 26 noiembrie 2017, în jurul orelor 18:00-20:00, aflându-se la
domiciliul lui Cerguța Xxxxx și Cerguța Vitalii situat în s. Xxxxx, r.
Hîncești, fiind în stare de ebrietate, acționând cu Cerguța Xxxxx,
acționând prin constrângere psihică și fizică în scopul săvârșirii unui
raport sexual cu Xxxxx Xxxxx, care s-a opus, și pentru a-i înfrânge
rezistența acesteia, i-au aplicat lovituri cu pumnii peste diferite părți ale
corpului și i-au stropit hainele cu lichid inflamabil după care le-au
incendiat, astfel cauzându-i conform concluziei Raportului de expertiză
judiciară nr.708 din 13 decembrie 2017, leziuni corporale sub formă de
sector de rărire de păr pe cap, echimoze pe corp, mâni, picioare, excoriații
5
a fesei pe stînga, ce se califică ca vătămări corporale neînsemnate, iar
ulterior, succedîndu-se cu Cerguța Vitalii, a efectuat cu ultima un raport
sexual în formă naturală, contrar voinței acesteia.
Astfel, instanța de apel a stabilit că prin acțiunile sale intenționate,
Cerguța Xxxxx în calitate de complice, adică persoana care a contribuit la
săvârșirea infracțiunii, prin înlăturare de obstacole, a comis infracțiunea
prevăzută de art. 42 alin. (5), art. 171 alin. (2), lit. c) Cod penal - viol, adică
raportul sexual săvârșit prin constrângere fizică și psihică a persoanei,
comis de mai multe persoane. Iar prin acțiunile lor intenționate, Cerguța
Vitalii și Popa Constantin, au comis infracțiunea prevăzută de art. 171 alin.
(2), lit. c) Cod penal - viol, adică raportul sexual săvârșit prin constrângere
fizică și psihică a persoanei, comis de mai multe persoane.
Subsidiar, instanța de apel a reiterat că prima instanță eronat și pripit
a ajuns la concluzia că prin toate probele prezentate și cercetate nemijlocit
în cadrul ședinței de judecată, acuzarea nu a prezentat probe
incontestabile și suficiente, care, „dincolo de orice dubiu” ar fi dovedit
faptul că în acțiunile inculpaților Cerguța Xxxxx, Cerguța Vitalii și Popa
Constantin sunt prezente elementele constitutive ale componenței de
infracțiune incriminate acestora, or, de către acuzare au fost prezentate
și administrate probe directe, pertinente și concludente, în coroborare cu
alte probe, ce demonstrează nemijlocit vinovăția lui Cerguța Xxxxx,
Cerguța Vitalii și Popa Constantin.
În aceeași odine de idei, instanța de apel a statuat că în sentința
atacată, prima instanță neîntemeiat a respins în totalmente probele
acuzării, prin care cu certitudine s-a confirmat comiterea faptelor
prejudiciabile prevăzute de legea penală și vinovăția inculpaților Cerguța
Xxxxx, Cerguța Vitalii și Popa Constantin și greșit a ajuns la concluzia de
achitare pe motiv că nu s-a constatat faptul existenței infracțiunii.
Potrivit construcției legislative a componenței de infracțiune
prevăzută în art. 171 alin. (2), lit. c) Cod penal, obiectul juridic special al
infracțiunii date are un caracter complex: 1) obiectul juridic principal îl
constituie relațiile sociale cu privire la inviolabilitatea sexuală și libertatea
sexuală a persoanei; 2) obiectul juridic secundar îl formează relațiile
sociale cu privire la libertatea psihică, integritatea corporală, sănătăți, sau
viața persoanei.
Obiectul material al infracțiunii prevăzute la art. 171 Cod penal, îl
reprezintă corpul persoanei.
Latura obiectivă a infracțiunii prevăzute la art. 171 Cod penal, se
exprimă în fapta prejudiciabilă concretizată în acțiuni de două tipuri: 1)
acțiunea principală: raportul sexual: 2) acțiunea adiacentă exprimată în
oricare din următoarele trei modalități: a) constrângerea fizică; b)
constrângerea psihică; c) profitarea de imposibilitatea victimei de a se
apăra ori de a-și exprima voința. Latura obiectivă a infracțiunii de viol este
întregită numai atunci când acțiunea principală „raport sexual” este
însoțită de acțiunea adiacentă în oricare cele trei modalități.
6
Infracțiunea de viol este o infracțiune formală. Ea se consideră
consumată din momentul începerii raportului sexual, adică din momentul
introducerii depline sau parțiale a membrului viril în cavitatea vaginală.
Latura subiectivă a infracțiunii prevăzute la art. 171 Cod penal, se
caracterizează, în primul rând, prin vinovăție sub formă de intenție
directă. Motivele violului constau în: năzuința de satisfacere a necesității
sexuale (de cele mai dese ori); răzbunare; năzuința de a dezonora victima
în fața altora; năzuința de a determina victima să se căsătorească cu
făptuitorul etc.
Subiectul infracțiunii de viol este persoana fizică responsabilă care, în
momentul comiterii faptei, a atins vârsta de 14 ani.
Conform lit. c) alin. (2), art. 171 Cod penal, răspunderea pentru viol
se agravează dacă această faptă este săvârșită de două sau mai multe
persoane.
Calificarea violului (art. 171 Cod penal) ca fiind săvârșite de două sau
mai multe persoane, poate avea loc în cazul în care persoanele (nu mai
puțin de două) participante la viol acționau de comun acord, în privința
victimei. Ca viol sau acțiuni violente cu caracter sexual, săvârșite de două
sau mai multe persoane, sunt calificate nu doar acțiunile persoanelor
care au săvârșit raportul sexual dar și acțiunile persoanelor care, prin
aplicarea constrângerii fizice sau psihice față de victimă, au făcut posibilă
săvârșirea acțiunii sexuale respective. Infracțiunea se consideră săvârșită
de două și mai multe persoane și atunci când făptuitorii, acționând în
comun și aplicând constrângerea fizică sau psihică față de mai multe
persoane, săvârșesc, ulterior, fiecare dintre ei un raport sexual cu una
dintre aceste persoane.
Violul săvârșit de două sau mai multe persoane, trebuie deosebite de
complicitatea la aceste infracțiuni, când faptele comise sunt calificate,
potrivit art. 42 alin.(5), raportat la art. 171 Cod penal.
Potrivit art. 42 alin. (5) Cod penal, se consideră complice persoana
care a contribuit la săvârșirea infracțiunii prin sfaturi, indicații, prestare
de informații, acordare de mijloace sau instrumente ori înlăturare de
obstacole, precum și persoana care a promis dinainte că îl va favoriza pe
infractor, va tăinui mijloacele sau instrumentele de săvârșire a
infracțiunii, urmele acesteia sau obiectele dobândite pe cale criminală ori
persoana care a promis din timp că va procura sau va vinde atare obiecte.
Complice la viol este persoana care: a ademenit victima într-un loc
dinainte convenit, comod pentru săvârșirea infracțiunii; a pus la dispoziție
mijlocul său de transport, în scopul săvârșirii infracțiunii; a pregătit
mijloacele necesare aducerii victimei în starea de imposibilitate de a se
apăra ori de a-și exprima voința; a săvârșit cu victima un raport sexual
și/sau un act de homosexualitate, sau satisfacerea poftei sexuale în forme
perverse, în mod benevol, creând imediat condițiile pentru comiterea
violului și/sau a acțiunilor violente cu caracter sexual, de către alte
persoane, cu care a intrat în înțelegere prealabilă etc.
7
Față de ansamblul considerentelor expuse, instanța de apel a
constatat că din coroborarea mijloacelor de probă administrate în cauză
reiese în mod cert că prin acțiunile sale intenționate, Cerguța Xxxxx Xxxxx
în calitate de complice, adică persoana care a contribuit la săvîrșirea
infracțiunii, prin înlăturare de obstacole, a comis infracțiunea de „viol,
adică raportul sexual săvîrșit prin constrîngere fizică și psihică a
persoanei, comis de mai multe persoane, infracțiune ce se califică în baza
art. 42 alin. (5), art. 171 alin. (2), lit. c) Cod penal, iar prin acțiunile lor
intenționate, Cerguța Vitalii Xxxxx și Popa Constantin Xxxxx, au comis
infracțiunea de „viol, adică raportul sexual săvîrșit prin constrîngere fizică
și psihică a persoanei, comis de mai multe persoane”, infracțiune ce se
califică în baza art. 171 alin. (2) lit. c) Cod penal.
Mai mult, instanța de apel a remarcat că partea vătămată Xxxxx
Xxxxx și-a menținut declarațiile sale și poziția adoptată și în instanța de
apel, unde fiind audiată, a confirmat complicitatea lui Cerguța Xxxxx la
violul comis asupra sa de către Cerguța Vitalii și Popa Constantin.
Instanța de apel a menționat că este inexplicabil faptul de ce
declarațiile părții vătămate în partea acuzațiilor aduse inculpaților, au fost
apreciate critic de către prima instanță, odată ce veridicitatea acestora a
fost confirmată și prin conținutul raportului de expertiză judiciară nr. 708
din 13.12.2017, conform concluziei: căruia la partea vătămată Xxxxx V.,
s-au stabilit leziuni corporale sub formă de sector de rărire de păr pe cap,
echimoze pe corp, mîini, picioare, excoriații a feței pe stînga, ce se califică
ca vătămări corporale neînsemnate. Leziunile corporale asemănătoare celor
depistate la Xxxxx V., se întâlnesc în cazurile de tentativă ori rapoarte
sexuale forțate (f.d.62-63, vol.1); a Raportului de expertiză nr. 20
1822D0030 din 08.02.2018, conform concluziei căruia rezultă că,
leziunile corporale depistate la cet. Xxxxx V., se întâlnesc în cazuri de viol
sau tentativă de viol. Prezența spermatozoizilor în secreția vaginală este un
semn incontestabil al copulării. Prezența leziunilor corporale, ca echimoze
pe glanda mamară stîngă, antebrațul mâinii drepte, regiunea omoplatului
drept, partea anterior-lăuntrică a umărului stîng, brațul mâinii stîngi, 1/3
proximală anterior internă a coapsei piciorului stîng, hotarul 1/3 medie cu
distală, partea anterior laterală a coapsei piciorului drept, excoriații pe fesa
stîngă, pătratul de jos - intern, sectoare de rărire de păr pe centrul parietal,
care mărturisesc de semn de luptă și autoapărare în cazul dat (f.d.72-73,
vol.1); a Raportul de expertiză judiciară nr. 20180500006 din 22.01.2018,
conform concluziei căruia s-a stabilit că, în fragmentele, din petele de
culoare gălbuie deschisă de pe tamponul cu conținut vaginal, recoltat de la
partea vătămată Xxxxx Xxxxx, au fost depistați spermatozoizi. La
determinarea apartenenței de grupă au fost constatați antigenii ”A”, ”B” și
antigenul ”H”. Antigenul "H" este caracteristic însăși părții vătămate Xxxxx
Xxxxx și a putut proveni din contul secrețiilor ei vaginale. Însă, nu se
exclude proveniența lui și din contul spermei bărbatului (bărbaților), în
secrețiile căruia (cărora) se conține antigenul stabilit, indiferent de categoria
de secreție, pe cît însăși pătimita este secretor a antigenului numit. Antigenii
8
"A" și "B" nu sunt caracteristici părții vătămate Xxxxx Xxxxx și au provenit
din contul spermei depistate de la bărbat (bărbați), în secrețiile căruia
(cărora) se conțin antigenii stabiliți, indiferent de categoria de secreție.
Așadar, în cazul provenienței spermei depistate de la un singur bărbat, el
are grupa de sînge AB (I, cu sau fără antigenul "H" asociat), ce exclude
provenirea spermei de la învinuiții Cerguța Xxxxx, Cerguța Vitalii și Popa
Constantin. În cazul provenienței spermei de la doi și mai mulți bărbați nu
se exclude posibilitatea amestecului spermei de la Cerguța Vitalii sau (și)
Cerguța Xxxxx cu sperma de la Popa Constantin (f.d.93-95, vol.1).
Cele declarate de partea vătămată, instanța de apel a menționat că sunt
confirmate inclusiv prin înscrisuri, corpuri delicte, procese-verbale ale
acțiunilor de urmărire penală, care urmau a fi reținute de către instanța
de judecată ca probe incontestabile, și care într-un final stabilesc
adevărul în speță, dincolo de poziția apărării pe care au invocat-o doar
verbal pe tot parcursul cercetării judecătorești, precum că Cerguța Xxxxx,
Cerguța Vitalii și Popa Constantin nu ar fi comis faptele infracționale
incriminate.
Totodată, instanța de apel a apreciat critic declarațiile: martorilor
Popa Tudora, Șendrea Valentina, Cerguța Galina, Cerguța Tatiana, or,
aceștia sunt în relație de rudenie cu inculpații, și este evidentă tendința
acestora de a duce în eroare instanța de judecată în scopul apărării
inculpaților Cerguța Xxxxx, Cerguța Vitalii și Popa Constantin și
eschivării ultimilor de la răspunderea și pedeapsa penală.
Instanța de apel la individualizarea, stabilirea categoriei și termenului
pedepsei inculpaților Cerguța Xxxxx, Cerguța Vitalii și Popa Constantin,
a ținut cont de prevederile art. art. 6, 7, 16, 61, 75, 76, 77, 78 Cod penal,
de gravitatea infracțiunii săvârșite, care se atribuie la categoria
infracțiunilor grave prin prisma prevederilor art. 16 Cod penal, de faptul
că infracțiunea a fost săvârșită cu intenție, de personalitatea inculpaților,
că nu se află la evidența medicului narcolog sau psihiatru, la locul de trai
se caracterizează negativ. În baza art. 76 Cod penal, circumstanțe
atenuante nu s-au stabilit, însă inculpații Cerguța Xxxxx și Cerguța
Vitalii dispun de antecedente penale nestinse.
La caz, instanța de apel, efectuând o analiză complexă a
circumstanțelor cauzei și a personalității inculpaților, urmărind în acest
sens comportamentul acestora în viața socială, precum și cel din înainte
și după săvârșirea infracțiunii incriminate, a considerat că în coraport cu
faptele comise, urmările prejudiciabile ale faptelor și personalitatea
inculpaților, corijarea și reeducarea acestora este posibilă doar cu
izolarea de societate.
Cu privire la motivele invocate în apelul procurorului, ce vizează
încasarea din contul inculpaților în beneficiul statului a sumei de 13740
lei, cu titlu de cheltuieli judiciare, suportate de stat la efectuarea
rapoartelor de expertize judiciare, instanța de apel le-a respins, ca
nefondate, întrucât contravin prevederilor art. 227, 229 Cod de procedură
penală.
9
Legalitatea și temeinicia deciziei instanței de apel este contestată
cu recursuri ordinare de către:
5.1. Avocatul Lepădatu Tatiana în numele inculpatului Cerguța
Xxxxx invocând temeiul de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1), pct. 8)
Cod de procedură penală, a solicitat casarea deciziei instanței de apel, cu
menținerea sentinței primei instanțe, din următoarele considerente:
- nici în ședința primei instanțe, nici în ședința instanței de apel, nu
s-a demonstrat vina inculpaților, inclusiv a lui Cerguța Xxxxx, iar faptele
imputate lor nu au avut loc. Astfel, vina lui Cerguța Xxxxx nu a fost
dovedit prin probe pertinente, concludente, utile și veridice, iar toate în
ansamblu — din punct de vedere al coroborării lor, fapt constatat și de
către prima instanță;
- instanța de apel eronat a ajuns la concluzia despre vinovăția lui
Cerguța Xxxxx în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (5), 171
alin.(2) lit.c) Cod penal, fiind puse la baza deciziei următoarele probe -
declaratiile părtii vătămate Xxxxx Xxxxx; plîngerea părtii vătămate Xxxxx
Xxxxx din 27.11.2017; declaratiile martorilor Bechea Vasile; procesul-
verbal de cercetare la fata locului din 2.II.2017, cu anexă foto-tabel;
raportul de expertiză judiciară nr. 708 din 13.12.2017; raportul de
expertiză medicolegală nr. 20 1822D0030 din 08.02.2018; procesul-
verbal de ridicare din 27.II.2017; procesul-verbal de examinare a hainelor
ridicate de la partea vătămată din 001.12.2017 cu foto tabel; procesul-
verbal de confruntare dintre partea vătămată și învinuitul Cerguta Xxxxx,
or, acestea demonstrează nevinovăția inculpatului de comiterea
infracțiunii incriminate;
- inculpatul a negat că a fost complice la săvârșirea infracțiunii;
- instanța de apel corect a apreciat critic declarațiile părții vătămate
Xxxxx Xxxxx;
- instanța de apel, la judecarea cauzei, a încălcat dreptul inculpatului
la un proces echitabil, prevăzut de art. 6 CEDO.
5.2. Avocatul Golban Serghei în numele inculpatului Popa
Constantin, invocând temeiul de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct.
8) Cod de procedură penală, solicită casarea deciziei instanței de apel, cu
menținerea sentinței primei instanțe, din următoarele considerente:
- ca probă directă ce dovedește vinovăția inculpaților de comiterea
infracțiunii incriminate, instanța de apel a invocat declarațiile pretinsei
părți vătămate Xxxxx Xxxxx care vin în contradicție cu declarațiile
martorilor audiați în cadrul examinării cauzei și sunt combătute prin
mijoloace tehnico-științifice;
- potrivit raportului de expertiză judiciară chimică, pe hainele
prezentate de către partea vătămată, substanțe inflamabile nu au fost
depistate. Astfel, reiese că în seara în care partea vătămată a susținut că
a fost violată, nu a fost îmbrăcată în hainele în care a menționat (fapt ce
reiese din declarațiile martorilor apărării), iar hainele care au fost ridicate
de la ea și au fost supuse expertizei, nu au fost incendiate prin metoda
stropirii lor cu substanțe inflamabile. Rezultă că Xxxxx Xxxxx a înscenat
10
incendierea cu scopul de a convinge organul de urmărire penală și
instanțele de judecată că prin această metodă a fost forțată să întrețină
relații sexuale cu Cerguța Vitalii și Popa Constantin ;
- potrivit raportului de expertiză judiciară nr.-708 din 1.3.12.2017 la
partea vătămată Xxxxx Xxxxx s-au depistat leziuni corporale sub formă
de sector de rărire de păr pe cap, echimozie pe corp, mâini, picioare,
excoreații a feței pe stânga, ce se califică ca vătămări corporale
neânsemnate. Leziunile corporale asemănătoare celor depistate la Xxxxx
Xxxxx se întâlnesc în cazul de tentativă ori de rapoarte sexuale forțate.
Expertul menționează că asemenea leziuni se întâlnesc în cazul de
tentativă sau rapoarte sexuale forțate, dar nu concretizează că sunt
specifice doar în aceste cazuri. De aici rezultă că leziunile depistate pe
corpul Verei Xxxxx puteau fi cauzate nu doar în cazul tentativei ori
rapoartelor sexuale forțate, ce și în alte cazuri;
- din declaratiile martorului Mahu M. rezultă că Bechea Victor îi este
vecin și servește băuturi, este foarte agresiv. Are o cumătră care e vecină
directă cu Bechea V. și îi spunea că o vede pe Xxxxx V. des cu ochiul vînăt
adică acesta o lovea. În mahala se vorbea că hainele au fost arse înaintea
cazului dat. Chiar Bechea V. a declarat că relatiile între el și Xxxxx V. erau
ostile. Nu a vrut să mai concubineze cu ea deoarece a vrut să-l taie cu
cuțitul;
- leziunile corporale depistate la Xxxxx Xxxxx puteau fi cauzate și în
circumstanțele descrise de martori, însă această versiune nu a fost
prelucrată de organul de urmărire penală și nu a fost adusă la cunoștință
expertului care dacă dispunea de aceste probe putea să se expună mai
exact asupra provenienței leziunilor corporale depistate pe corpul Verei
Xxxxx;
- inculpatul Popa Constantin a declarat că relațiile sexuale au avut
loc benevol, de comun acord. Din declarațiile acestuia cât și din
declarațiile Verei Xxxxx rezultă că ultima nu numai că nu a opus
rezistență dar nici nu a dat de înțeles că nu dorește să întrețină relații
sexuale. În cazul dat nici raportul de expertiză juridică nr. 708 din
13.12.2017- nici raportul 822 10030 din 08.02.2018 nu pot servi ca probă
care ar dovedi că rapoartele sexuale au avut loc forțat;
- partea vătămată neagă că a cerut de la inculpați și rudele acestora
să-i fie transmise sume bănești și că a primit bani, însă acest fapt se
dovedește prin declarațiile martorilor Bechea V., Șendrea V., Popa T. și
prin recipisa care confirmă că Xxxxx V. a primit de la ultima 50 euro;
- în cadrul examinării cauzei în prima instanță, au fost audiați
martorii Cerguța Galina, Cerguța Tatiana, Șendrea Valentina și Popa
Teodora. Aceste probe au fost cercetate în instanța de apel, însă greșit au
fost apreciate critic;
- în cadrul examinării cauzei în prima instanță, au mai fost audiați
martorii acuzării Pădureț Ion și Pascari Iuri, precum și martorul apărării
Mahu Irina. Probele date la fel au fost cercetate în instanța de apel însă
ele nu se regăsesc în decizie;
11
- în ambele instanțe de judecată au fost cercetate, în calitate de probe,
raportul de expertiză judiciar-chimică și raportul de expertiză judiciar
chimică cu folosirea tehnicii speciale-spectroscopul, însă aceste probe, la
fel, nu se regăsesc în decizie și nu au fost apreciate de către instanța de
apel.
La recursul ordinar declarat, în conformitate cu prevederile art.
431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, a depus referință procuror,
care pledează pentru inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit
neîntemeiat.
În acest sens, a argumentat că instanța de apel, judecând cauza, și-
a motivat corect soluția, bazându-se pe cumulul de probe administrate la
cauza penală, ceea ce denotă faptul că instanța de apel just a constatat
circumstanțele de fapt și de drept ale cauzei penale, și, corespunzător,
corect a stabilit vinovăția inculpaților de comiterea infracțiunii
incriminate.
Judecând recursurile ordinare în baza actelor din dosar, Colegiul
penal lărgit constată că acestea urmează a fi admise, iar cauza urmând a
fi examinată prin extindere și cu privire la coinculpatul Cerguța Vitalii,
din următoarele considerente.
În speță, se constată că recurenții s-au conformat prevederilor art.
422 Cod de procedură penală și au declarat recursurile ordinare în
termen.
Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs
examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute în art. 427, fiind
în drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate, fără a agrava situația
condamnatului.
Potrivit art. 426 Cod de procedură penală, instanța de recurs
examinează cauza prin extindere cu privire la persoanele în privința cărora
nu s-a declarat recurs sau la care acesta nu se referă, putând hotărî și în
privința lor, fără a crea acestora o situație mai gravă, dacă s-a decis
admisibilitatea recursului.
În conformitate cu prevederile art. 427 alin. (1) Cod de procedură
penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara
erorile de drept, comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile
stipulate în acest articol.
Potrivit dispoziției art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură
penală, judecând recursul, instanța de recurs este în drept să îl admită, să
caseze total hotărârea atacată și să dispună rejudecarea cauzei de către
instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de
către instanța de recurs.
Subsidiar, se remarcă că instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat
corect legea la faptele reținute prin hotărârile atacate și dacă aceste fapte
au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material.
În conformitate cu art. 414 Cod de procedură penală, rezultă că
instanța de apel, judecând apelul, este obligată să verifice legalitatea și
temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor examinate de prima
12
instanță, conform materialelor din dosar și oricăror probe noi prezentate
instanței de apel sau să cerceteze suplimentar probele administrate de
prima instanță. În vederea soluționării apelului, instanța de apel poate da
o nouă apreciere probelor. Instanța de apel, este obligată să se pronunțe
asupra tuturor motivelor invocate în apel.
Chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se
pronunțe prima instanță și care prin apel se transmit instanței de apel
sunt: dacă fapta reținută ori numai imputată s-a săvârșit ori nu, dacă
fapta a fost comisă de inculpat și în ce împrejurări s-a comis, dacă probele
corect au fost evaluate prin prisma cumulului de probe anexate și
administrate la dosar, în conformitate cu art. 101 Cod de procedură
penală.
La chestiunile de drept se referă cele ce țin de următoarele: dacă fapta
întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect
calificată, dacă pedeapsa a fost individualizată și aplicată just, dacă
normele de drept procesual penal sau administrativ au fost corect aplicate
și hotărârea adoptată să conțină răspuns la toate motivele invocate.
În cazul în care se constată încălcări ale prevederilor legale referitoare
la chestiunile menționate supra, hotărârea instanței de apel urmează a fi
desființată, cu trimiterea cauzei la rejudecare în aceeași instanță de apel,
în alt complet de judecată.
Relevant, este de specificat în acest context, că hotărârea instanței de
apel, potrivit art. 417 Cod de procedură penală, trebuie să cuprindă,
printre altele, și temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la
respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției
date.
Deci, fiind investită cu rezolvarea chestiunilor de fapt, instanța de
apel, ca urmare a efectuării cercetării judecătorești, urmează să expună
în hotărârea adoptată situația de fapt reținută pe baza probatoriului
administrat și să formuleze niște concluzii temeinice, cu suport probator,
privitor la vinovăția inculpatului și încadrarea juridică a faptei săvârșite de
către acesta sau nevinovăția acestuia și temeiul achitării, prevăzut de
normele procesual penale.
Însă, contrar celor stipulate de legea procesual-penală, în cauza
deferită judecății instanța de apel nu a exercitat în deplină măsură aceste
atribuții legale, reglementate exhaustiv de legislator.
Așadar, potrivit recursurilor declarate, recurenții își întemeiază
dezacordul cu decizia contestată invocând temeiul pentru recurs
prevăzute la art. 427 alin. (1), pct. 8) Cod de procedură penală, potrivit
cărora, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a
repara erorile de drept comise de instanțele de fond și apel atunci când:
nu au fost întrunite elementele infracțiunii.
Din analiza textuală a recursurilor ordinare declarate, Colegiul penal
lărgit reține, că se contestă decizia instanței de apel, prin prisma temeiului
de recurs invocat și menționate supra, invocându-se, în esență, faptul că
în rezultatul evaluării incorecte și selective a probelor administrate la caz,
13
instanța de apel greșit i-a condamnat pe inculpatul Cerguța Xxxxx în baza
art. 42, alin. (5), art. 171 alin. (2), lit. c) Cod penal, și respectiv, pe
inculpații Cerguța Vitalii, Popa Constantin în baza art. 171 alin. (2), lit. c)
Cod penal, deși prin sentința primei instanțe inculpații au fost achitați de
sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii nominalizate, din motiv că nu s-
a constatat faptul existenței infracțiunii – temei ce se regăsește în
prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, și anume,
că hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția.
Așadar, analizând textul deciziei contestate prin prisma argumentelor
invocate în recursuri și temeiului de casare invocat la pct. 6) alin. (1), art.
427 Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit constată că criticile
aduse de către titularii cererilor de recurs și-au găsit confirmare în speța
dedusă judecății, iar hotărârea instanței de apel urmează a fi desființată,
din considerentele ce urmează a fi expuse.
Astfel, potrivit rechizitoriului, inculpatul Cerguța Xxxxx a fost
învinuit de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (5), art. 171
alin. (2), lit. c) Cod penal, și respectiv Cerguța Vitalii și Popa Constantin în
baza art. 171 alin. (2), lit. c) Cod penal.
Prima instanță, analizând cumulul de probe administrate la faza
urmăririi penale, care au fost examinate în ședința de judecată, a conchis
că inculpatul Cerguța Xxxxx să fie achitat de sub învinuirea în săvârșirea
infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (5), art. 171 alin. (2), lit. c) Cod penal,
pe motiv că nu s-a constatat faptul existenței infracțiunii; inculpații
Cerguța Vitalii și Popa Constantin să fie achitați de sub învinuirea în
săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 171 alin. (2) lit. c) Cod penal, pe
motiv că nu s-a constatat faptul existenței infracțiunii.
Instanța de apel, fiind investită cu judecarea apelului declarat
împotriva sentinței, a admis apelul procurorului, a casat parțial sentința
primei instanțe și a pronunțat o nouă hotărâre potrivit modului stabilit
pentru prima instanță după cum urmează: Cerguța Xxxxx a fost
recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 42 alin. (5), 171 alin. (2), lit.
c) Cod penal la 5 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip
semiînchis; Cerguța Vitalii a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza
art. 171 alin. (2), lit. c) Cod penal la 6 ani închisoare, cu executare în
penitenciar de tip semiînchis; Popa Constantin a fost recunoscut vinovat
și condamnat în baza art. 171 alin. (2), lit. c) Cod penal la 6 ani închisoare,
cu executare în penitenciar de tip semiînchis; a fost respinsă cerința
procurorului de încasare a cheltuielilor judiciare; a fost menținută
sentința primei instanțe în partea în care se referă la corpurile delicte.
Înainte de a purcede la expunerea motivelor care au stat la baza
casării integrale a deciziei instanței de apel și admiterea recursurilor
declarate, Colegiul penal lărgit evidențiază că procedura de examinare a
apelului, după o hotărâre de achitare pronunțată de prima instanță
prezintă unele particularități aparte.
În acest sens, trebuie avute în vedere dispozițiile art. 6 din Convenția
Europeană, așa cum acestea au fost interpretate și aplicate de către
14
Curte, precum și prevederile art. 415 alin. (21) Cod de procedură penală,
potrivit cărora ”Judecând apelul declarat împotriva sentinței de achitare,
instanța de apel nu este în drept să pronunțe o hotărâre de condamnare
fără audierea învinuitului prezent, precum și a martorilor acuzării solicitați
de părți. Martorii acuzării se audiază din nou în cazul în care declarațiile
lor constituie o mărturie acuzatorie, susceptibilă să întemeieze într-un mod
substanțial condamnarea inculpatului”.
Bazat pe cele ce preced, Colegiul penal lărgit evidențiază că, mutatis
mutandis, instanța de apel nu este în drept să pronunțe o hotărâre prin
care constată vinovăția inculpatului de comiterea infracțiunii imputate,
bazându-se exclusiv pe actele și lucrările primei instanțe, în temeiul
cărora s-a dispus achitarea acestuia. Or, după o hotărâre de achitare
pronunțată de prima instanță, acuzatorul de stat este obligat în instanța
de apel să solicite o nouă audiere atât a inculpatului, cât și a martorilor
acuzării, declarațiile cărora sunt probe în acuzare, în măsură să
întemeieze într-un mod substanțial condamnarea inculpatului.
În particular, în atare situații administrarea mijloacelor de probă se
desfășoară după regulile generale prevăzute pentru prima instanță, fiind
aplicat principiul nemijlocirii și contradictorialității, ce permite instanței
să perceapă direct faptele și împrejurările relatate de părți sau martori,
precum și reacțiile acestora la întrebările adresate.
În general, pentru corectitudinea judecării prezentei cauze, este
imperios de a supune analizei și aprecierii toate probele acumulate în
dosar, având în subsidiar în vedere faptul că inculpatul supune criticii
verosimilitatea unor probe. De altfel, în cadrul cercetării judecătorești se
administrează probe anume pentru lămurirea faptelor și împrejurărilor
importante, sub toate aspectele, în condiții de nemijlocire, publicitate și
contradictorialitate, în scopul perceperii directe a probelor de către instanța
de judecată pentru formularea opiniei vis-a-vis de vinovăția persoanei
trimise în judecată.
Mai mult, atunci când unei persoane i se reproșează săvârșirea unei
fapte penale și i se aduce o acuzație, aceasta trebuie să fie bazată pe probe
pertinente, veridice și concludente care ar dovedi, dincolo de orice îndoială
rezonabilă, că fapta există, constituie infracțiune și a fost comisă anume
de inculpat, în circumstanțele descrise în actul de învinuire.
Revenind la materialele cauzei, Colegiul penal lărgit constată că
recurenții în cererile de recurs critică faptul că instanța de apel nu a
acordat deplină eficiență prevederilor legale expuse supra și a conchis
neîntemeiat asupra vinovăției inculpaților de comiterea infracțiunilor
incriminate, bazându-se preponderent pe probele cercetate de către prima
instanță, puse, anterior, la baza achitării acestuia, or, exceptând
declarațiile părții vătămate, care urmează a fi apreciate critic în
accepțiunea acestora, lipsesc careva probe pertinente și concludente care
ar confirma învinuirea înaintată inculpaților.
În jurisprudența sa constantă, Curtea Europeană a Drepturilor
Omului reamintește cu fiecare ocazie posibilă că echitatea unei proceduri
15
se apreciază în raport cu ansamblul acesteia. Curtea Europeană a reiterat
că efectul articolului 6 § 1 este, inter alia, de a plasa „tribunalul” sub o
obligație de a proceda la o examinare corespunzătoare a pledoariilor,
argumentelor și probelor, fără a prejudicia propria apreciere a acestora.
Relevant, ține a se menționa aici statuările CtEDO asupra violării art.
6 din momentul în care „instanțele naționale simplu s-au ales să ignore
multiple violări serioase ale legislației, precum și să nege o serie de
elemente fundamentale pentru justa soluționare a cauzei.” Omisiuni
similare de a prezenta suficiente motive au rezultat în constatări de violare
a art. 6 din Convenție în cauzele: Hiro Balani (§ 27- 28), Suominen v.
Finland (no.37801/97, §§ 34-38, 1 iulie 2003), Salov v. Ukraine
(no.65518/01, § 92, ECHR 2005-VIII), Popov v. Moldova (no.2)
(no.19960/04, § 49-54, 6 decembrie 2005), Melnic v. Moldova (no.6923/03,
-44, 14 noiembrie 2006) și alte cauze asemănătoare.
Subsecvent, potrivit Hotărârii CtEDO în cauza Petrica Manolachi
contra României (cererea nr. 36605/04; Secția a II-a, din 05.03.2013),
judecătorii europeni au notat că instanțele de control judiciar au înlocuit
sentința inițială de achitare cu o hotărâre de condamnare fără a
administra vreo probă nouă, ceea ce contravine conceptului de echitate a
procesului penal.
Raportând constatările Curții la circumstanțele cauzei, instanța de
recurs ordinar constată că din actele dosarului s-a adeverit că instanța
de apel nu a ținut seama de dispozițiile legale pertinente și nu a respectat
în deplină măsura prevederile art. 415 alin. (21 ) Cod de procedură penală,
or, în scopul asigurării unui proces echitabil, era obligată să ia măsuri
pozitive în vederea reaudierii tuturor martorilor, părții vătămate, să
rejudece cauza după regulile primei instanțe și de a pune la baza hotărârii
adoptate acele probe, care trebuiau a fi cercetate în condițiile nemijlocirii
și contradictorialității conform art.314 Cod de procedură penală, să verifice
și să aprecieze conform prevederilor art. 101 Cod de procedură penală
fiecare probă din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și
veridicității ei, iar toate probele în ansamblu din punct de vedere al
coroborării lor și în concluziile sale să prezinte raționamentele forte care
au stat la baza răsturnării soluției de achitare.
Așadar, potrivit celor consemnate în procesul-verbal al ședinței de
judecată din 27 iulie 2020 (f.d.192, Vol. IV), se constată că procurorul a
intervenit în fața instanței de apel cu un demers prin care a solicitat
audierea doar a martorului Bechea Vasile și a părții vătămate Xxxxx
Xxxxx. Instanța de apel, acceptând demersul, a dispus amânarea
judecării cauzei, pentru a oferi posibilitatea acuzării de a asigura prezența
martorului și a părții vătămate, fapt realizat, potrivit materialelor cauzei,
tocmai la 05 noiembrie 2021 (f. d. 54-57, Vol. V).
În continuare, instanța de apel, dispunând examinarea probelor și a
înscrisurilor din materialele cauzei cercetate de către prima instanță, în
conformitate cu prevederile art. 414 Cod de procedură penală, procurorul
a solicitat verificarea următoarelor probe: declarațiile părții vătămate
16
Xxxxx Xxxxx, declarațiile martorilor Popa Tudora, Șendrea Valentina,
Cerguța Galina, Cerguța Tatiana, Pădureț Ion, Mahu Marina, Pascari
Iurie, Bechea Vasile, plângerea părtii vătămate Xxxxx Xxxxx din
27.11.2017; informația telefonică parvenită la serviciul 902 din
27.11.2017; procesul - verbal de cercetare la fața locului din 27.11.2017,
cu anexă foto-tabel; procesul-verbal de ridicare din 27.11.2017; procesul-
verbal de examinare a hainelor ridicate de la partea vătămată din
0l.12.2017; foto-tabel, anexă la procesul-verbal de examinare a hainelor;
procesul-verbal de confruntare dintre partea vătămată Xxxxx Xxxxx și
învinuitul Cerguța Xxxxx din 16.01.2018; procesul-verbal de confruntare
dintre partea vătămată Xxxxx Xxxxx și învinuitul Popa Constantin din
16.01.2018; Raportul de expertiză judiciară nr. 708 din 13.12.2017;
raportul de expertiză nr. 20 1822D0030 din 08.02.2018; procesul - verbal
de colectare a mostrelor de sînge și salivă de la partea vătămată Xxxxx
Xxxxx Teodosie din 10.0l.2018; procesul-verbal de colectare a mostrelor
de sânge și salivă de la învinuitul Cerguța Xxxxx din 07.12.2017;
procesul-verbal de colectare a mostrelor de sânge și salivă de la învinuitul
Cerguța Vitalii Xxxxx din 07.12.2017; procesul-verbal de colectare a
mostrelor de sânge și salivă de la învinuitul Popa Constantin Xxxxx din
07.12.2017; Raportul de expertiză judiciară nr. 20180500006 din
22.01.2018.
În acest context, Colegiul penal lărgit constată că baza hotărârii de
condamnare a fost fundamentată de declarațiile părții vătămate, Xxxxx
Xxxxx date, inclusiv, în cadrul ședinței de judecată a instanței de apel, de
declarațiile inculpaților Cerguța Xxxxx, Cerguța Vitalii și Popa Constantin
date, inclusiv, în cadrul ședinței de judecată a instanței de apel, precum
și de declarațiile martorilor Popa Tudora, Șendrea Valentina, Cerguța
Galina, Cerguța Tatiana, Pădureț Ion, Mahu Marina, Pascari Iurie, Bechea
Vasile, date în cadrul examinării prezentei cauze în prima instanță,
excepție făcând doar declarațiile martorului Bechea Vasile, care a fost
audiat în instanța de apel, însă caracterul declarațiilor acestuia nu este
unul decisiv. Or, întru asigurarea unui proces echitabil, instanța de apel
era obligată să ia măsuri pozitive în vederea reaudierii martorilor absenți,
în pofida faptului că inculpatul nu solicitase reaudierea acestora (a se
vedea Hotărârile CEDO Dan v. Republica Moldova (nr. 2) (nr. 57575/14,
, 10 noiembrie 2020; și Sigurþórsson Arnarsson v. Islanda, nr.
44671/98, § 38, 15 iulie 2003).
În plus, acuzarea nu a solicitat audierea acestor martori. Așadar,
instanța de apel nu a audiat din nou martorii, ci doar s-a bazat pe
declarațiile lor, așa cum au fost fixate în materialele cauzei, adică
declarațiile depuse în prima instanță, în baza cărora inculpații au fost
achitați.
În concluzie, se reiterează că instanța de apel, având
responsabilitatea de a decide asupra vinovăției sau nevinovăției
inculpaților, ar fi trebuit, în principiu, să poată audia martorii în persoană
și aprecia credibilitatea acestora. Evaluarea corectitudinii unui martor
17
este o sarcină complexă, care, de obicei, nu poate fi realizată printr-o
simpla citire a declarațiilor acestuia (Dan v. Moldova (nr. 8999/07, § 33, 5
iulie 2011).
Subsecvent, Colegiul penal lărgit notează că instanța de apel pripit a
concluzionat că „apreciază critic declarațiile martorilor Popa Tudora,
Șendrea Valentina, Cerguța Galina, Cerguța Tatiana, or, aceștia sunt în
relație de rudenie cu inculpații, și este evidentă tendința acestora de a duce
în eroare instanța de judecată în scopul apărării inculpaților Cerguța
Xxxxx, Cerguța Vitalii și Popa Constantin și eschivării ultimilor de la
răspunderea și pedeapsa penală”. Or, instanța de apel a dat apreciere
declarațiilor martorilor sus-indicați în absența acestora, fără a-i audia din
nou, după regulile generale prevăzute pentru prima instanță.
Prin urmare, din economia celor expuse supra se desprinde
concluzia, că instanța de apel, rejudecând cauza după regulile primei
instanțe, de facto, a audiat în condițiile de nemijlocire doar inculpații,
partea vătămată Xxxxx Xxxxx și martorul acuzării Bechea Victor,
concluzionând, totuși, că vinovăția inculpaților Cerguța Xxxxx, Cerguța
Vitalii și Popa Constantin a fost cu certitudine dovedită. În același timp,
se observă că cercetând declarațiile nominalizate supra, prima instanță a
conchis asupra achitării în privința inculpaților Cerguța Xxxxx, Cerguța
Vitalii și Popa Constantin, din motiv că nu s-a constatat faptul existenței
infracțiunii.
În condițiile în care, instanța de apel a procedat la o nouă interpretare
a acestor declarații, rămâne de reținut că inculpații Cerguța Xxxxx,
Cerguța Vitalii și Popa Constantin au fost condamnați pe baza acelorași
mărturii care i-au fost suficiente primei instanțe pentru a se îndoi de
acuzațiile aduse acestuia și pentru a motiva achitarea în privința acestora.
În cazuri similare celor disputate și în prezenta speță, Colegiul penal
lărgit atrage atenția că CtEDO, în repetate rânduri, a statuat că drepturile
apărării au fost “sensibil reduse” din cauza că persoana a fost
condamnată doar pe baza mărturiilor pe care alte instanțe le-au
considerat insuficiente, fără a audia din nou partea vătămată și toți
martorii, aceleași motive au stat și la baza constatării despre încălcarea
dreptului la apărare (a se vedea în acest sens și Hotărârea CtEDO din 8
noiembrie 2016 (cererea nr. 41.468/10) în cauza Gutău împotriva
României).
Este indubitabil că prerogativa de a aprecia pertinența unei „oferte de
probă” i-a aparținut instanței de apel, care trebuia să argumenteze faptul
neaudierii nemijlocite a martorilor nominalizați supra, confirmând prin
aceasta echitatea procedurii de judecare a cauzei în apel, totodată
demonstrând că are suficiente probe în afară de acestea pentru a dispune
condamnarea inculpaților în baza învinuirilor înaintate.
În acest context, Colegiul penal lărgit reiterează că nu este rolul său
de a re-examina circumstanțele de fapt ale cauzei, care deja au fost
apreciate de instanțele de fond. În schimb, instanța de recurs este menită
să verifice dacă procedurile în întregime au fost conforme cu cerințele art.
18
6 din Convenție. Unul din standardele art. 6 declară că este în sarcina
instanțelor de fond de a considera cele mai importante argumente ridicate
de părți și de a aduce motive în sensul acceptării sau refuzului acestora.
Chiar dacă sfera argumentelor asupra cărora instanțele urmează să
aducă argumente proprii poate depinde de circumstanțele particulare ale
cauzei, totuși, o omisiune de a considera un argument serios sau
examinarea într-o manieră vădit arbitrară este în sine incompatibilă cu
noțiunea unui proces echitabil.
În esență, privită per ansamblu, procedura penală desfășurată de
către instanța de apel împotriva inculpatului este considerată
inechitabilă, în primul rând rezultând din modalitatea de cercetare a
probelor, și în al doilea rând reieșind din concluziile trasate de instanța
de apel despre vinovăția inculpaților, fără reaudierea tuturor martorilor.
Nu se contestă faptul că era de competența instanței de apel să
aprecieze probatoriul din dosar, cu toate acestea, este inadmisibil că
inculpații Cerguța Xxxxx, Cerguța Vitalii și Popa Constantin au fost
declarați vinovați de comiterea infracțiunilor incriminate, preponderent,
pe baza acelorași probe care au făcut ca prima instanță să se îndoiască
de temeinicia acuzațiilor incriminate acestora, prin rechizitoriu. Ca atare,
atunci când unei persoane i se reproșează săvârșirea unei fapte penale și
i se aduce o acuzație în acest sens, aceasta trebuie să fie bazată pe probe
pertinente, veridice și concludente care dovedesc, dincolo de orice îndoială
rezonabilă, că fapta există, constituie infracțiune și a fost comisă de
inculpat în circumstanțele descrise în rechizitoriu.
Subsidiar, instanța de recurs ordinar reiterează că instanța de apel,
dispunând cercetarea probelor în ordinea art. 414 Cod de procedură
penală, inclusiv Raportul de expertiză judiciară nr. 34/12/1-R-77 din 15
ianuarie 2018 (f.d. 107-109, Vol. I) și raportul de expertiză judiciară nr.
34/12/1-R-925 din 19 martie 2018 (f. d. 121-124, Vol. I), însă aceste
probe nu se regăsesc în partea descriptivă a hotărârii pronunțate, or,
anume prin aceste rapoarte de expertiză judiciară se constată că nu au
fost depistate pe pretinsele haine, cu care era îmbrăcată partea vătămată
în ziua comiterii infracțiunii incriminate inculpaților, substanțe
inflamabile sau compuși din compoziția produselor petroliere.
În rezumat la cele menționate supra, Colegiul penal lărgit constată
că, instanța de apel urma să cerceteze amănunțit aspectele învinuirii
înaintate inculpaților Cerguța Xxxxx, Cerguța Vitalii și Popa Constantin,
să verifice și să aprecieze conform prevederilor art. 101 Cod de procedură
penală, fiecare probă din punct de vedere al pertinenței, concludenții,
utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu din punct de
vedere al coroborării lor și în concluziile sale să prezinte raționamentele
forte care au stat la baza răsturnării soluției de achitare.
În pofida celor consemnate, instanța de recurs ordinar relatează că
instanța de apel nu și-a îndeplinit obligația de a rejudeca cauza după
regulile primei instanțe și de a pune la baza hotărârii adoptate acele probe,
care trebuiau cercetate în condițiile nemijlocirii și contradictorialității,
19
dându-i astfel posibilitatea inculpaților Cerguța Xxxxx, Cerguța Vitalii și
Popa Constantin de a se apăra efectiv împotriva acuzațiilor aduse în baza
învinuirii pe art. 42, alin. (5), art. 171 alin. (2), lit. c) Cod penal, și
respectiv, art. 171 alin. (2), lit. c) Cod penal.
În accepțiunea Colegiului penal lărgit, pentru justa soluționare a
acestei cauze, este imperios de a se atrage o atenție sporită la cele
consemnate de către apărare în cererea de recurs, în vederea respectării
tuturor garanțiilor unui proces echitabil, în sensul art. 6 § 1 din
Convenție.
Din considerentele expuse, Colegiul penal lărgit statuează, că decizia
instanței de apel în cauza dată, este afectată de insuficiență și contradicții
în partea motivării soluției adoptate, ceea ce este incident cazului de
casare invocat în speță și prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de
procedură penală și anume, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe
care se întemeiază soluția, iar erorile admise de către instanța de apel nu
pot fi corectate în ordinea procedurii de recurs ordinar, deoarece instanța
de recurs nu este abilitată cu atribuții de a judeca cauza și a se pronunța
asupra legalității sentinței, substituind instanța care a judecat apelul cu
încălcarea prevederilor procesual-penale la pronunțarea hotărârii
judecătorești.
În acest context, instanța de recurs conchide de a admite recursurile
ordinare declarate de către avocatul Lepădatu Tatiana în numele
inculpatului Cerguța Xxxxx și de către avocatul Golban Serghei în numele
inculpatului Popa Constantin, la caz, prin extindere și în privința lui
Cerguța Vitalii (art. 426 Cod de procedură penală), este coinculpat, și, prin
urmare, este afectat de aceleași erori de drept, iar decizia instanței de apel
urmează a fi casată total cu remiterea cauzei în instanța de apel la
rejudecare, în alt complet de judecători.
La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să se conducă de
prevederile art. 436 Cod de procedură penală, care prevăd procedura de
rejudecare și limitele acesteia; să cerceteze amănunțit aspectele
învinuirilor înaintate, să verifice și să aprecieze detaliat probele
administrate și examinate în instanță în strictă conformitate cu cerințele
Legii, să le dea o evaluare cuvenită cu argumentarea admisibilității sau
inadmisibilității fiecărei probe examinate, să elucideze faptele importante
pentru soluționarea justă și promptă a cauzei date; să-și argumenteze clar
concluziile în decizia adoptată, respectiv în caz de adoptare a unei
concluzii de vinovăție sau nevinovăție a inculpaților, să emită o soluție
clară, ținând cont de motivele casării deciziei atacate, de practica unitară
în acest domeniu, precum și de practica relevantă a CtEDO, și să pronunțe
o hotărâre legală și întemeiată, în conformitate cu prevederile art. 417 Cod
de procedură penală.
În conformitate cu art. art. 434, 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de
procedură penală, Colegiul Penal lărgit
D E C I D E :
20
Se admit recursurile ordinare declarate de către avocatul Lepădatu
Tatiana în numele inculpatului Cerguța Xxxxx și de către avocatul Golban
Serghei în numele inculpatului Popa Constantin.
Se casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău
din 03 decembrie 2021, în cauza penală în privința lui Cerguța Xxxxx
Xxxxx, Popa Constantin Xxxxx, prin extindere și în privința inculpatului
Cerguța Vitalii Xxxxx, și se dispune rejudecarea cauzei de către aceeași
instanță de apel, în alt complet de judecată.
Cerguța Xxxxx Xxxxx, Popa Constantin Xxxxx și Cerguța Vitalii
Xxxxx, urmează a fi eliberați din penitenciar, dacă în privința acestora
nu sunt aplicate măsuri preventive sub formă de arest sau dacă nu
execută alte pedepse cu închisoare în baza altor hotărâri judecătorești.
Decizia nu se supune căilor de atac.
Decizia motivată pronunțată la 16 februarie 2023.
Președinte Timofti Vladimir
Judecători Plămădeală Ghenadie
Toma Nadejda
Țurcan Anatolie
Cobzac Elena
21