1ra-1348/22 — Art. 325 alin. 1 CP

Prin sentința Judecătoriei Chișinău (sediul Buiucani) din 29 iulie 2021, pe baza probelor administrate la faza de urmărire penală, în procedura prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală, Golban Natalia a fost recunoscută vinovată și condamnată în baza art. 325 alin. (1) Cod penal, la 6 (șase) luni închisoare, cu amendă în mărime de 1 500 (o mie cinci sute) unități convenționale, echivalentul a 75 000 (șaptezeci și cinci mii) lei. Potrivit art. 90 Cod penal, executarea pedepsei principale, aplicată lui Golban Natalia sub formă de 6 (șase) luni închisoare, a fost suspendată condiționat pe un termen de probațiune de 1 (unu) an. A fost respinsă cererea procurourlui privind încasarea din contul inculpatei Golban Natalia, conform art. 106 alin. (2) lit. c) Cod penal, contravaloarea obiectului material al infracțiunii și anume, suma de 1 000 (o mie) lei, ca fiind neîntemeiată.

Pentru pronunțarea sentinței, prima instanță a constatat că la 12 decembrie 2018, în perioada cuprinsă între ora 08:00 și ora 11:24, 1 Golban Natalia, activând în calitate de specialist principal al serviciului personal în S.A. „Prometeu-T”, aflându-se în holul sediului Centrului de Sănătate Publică Chișinău a Agenției Naționale pentru Sănătate Publică (în continuare – CSP), situat în mun. Chișinău, str. Alexandru Hajdeu, nr. 49, acționând cu intenție directă, urmărind scopul evitării concedierii sau al aplicării de către angajator a unei sancțiuni disciplinare pentru neîndeplinirea la timp a atribuțiilor de serviciu, a dat bani în sumă de 1 000 lei și a transmis 110 fișe medicale ale angajaților S.A. „Prometeu-T”, inspectorului superior, secția control de stat în sănătate (inspecție), în cadrul CSP, Bogataia Cornelia care și-a asumat obligația infracțională de a mijloci darea banilor ce nu se cuvin persoanei publice din cadrul CSP responsabile de petrecerea instruirii igienice și înscrierea în fișa medicală a angajatului a confirmării faptului susținerii examenului de instruire igienică, pentru ca aceasta să îndeplinească acțiuni contrare exercitării funcției sale care constau în înscrierea în 110 fișe medicale ale angajaților S.A. „Prometeu-T”, a mențiunii privind susținerea examenului fără instruirea de facto și fără prezentarea persoanelor la examen. În aceiași zi, la ora 11:26, Bogataia Cornelia, acționând cu intenție directă și prin înțelegere prealabilă cu Golban Natalia, aflându-se în biroul de serviciu al șefului adjunct al Direcției, Inspector Sanitar de Stat, a CSP Antosii Ludmila, care în conformitate cu prevederile art. 123 alin. (2) Cod penal, avea calitatea de persoană publică, era membru al comisiei de susținere a examenului la instruirea igienică și avea atribuții de a asigura prin intermediul persoanei responsabile înscrierea în fișa medicală a angajatului a confirmării faptului susținerii examenului, în calitate de mijlocitor a dat pentru acesta bani ce nu i se cuvin în sumă de 1 000 lei, pentru ca aceasta să îndeplinească acțiuni contrare exercitării funcției sale care constau în înscrierea în 110 fișe medicale ale angajaților S.A. „Prometeu-T”, a mențiunii care confirmă că titularul fișei a absolvit cursurile de instruire igienică și a susținut cu succes examenul, deși de facto persoana nu a fost prezentă nici la cursurile de instruire igienică și nici la examen, acțiuni contrare prevederilor „Regulamentului privind instruirea igienică a angajaților” aprobat prin Hotărârea medicului-șef sanitar de stat al Republicii Moldova nr. 2 din 01 august 2014. Ulterior, data exactă nu a fost stabilită de organul de urmărire penală, Bogataia Cornelia prin intermediul șoferului S.A. „Prometeu-T”, i-a transmis numitei Golban Natalia fișele medicale ale angajaților S.A. „Prometeu-T”, în care era aplicată impresiunea ștampilei CSP „examen instruire igienică susținut”, în unele fiind indicată data de 11 decembrie 2018, iar în altele data de 09 ianuarie 2019, deși de facto persoanele nu au fost prezente nici la cursurile de instruire igienică și nici la examen. Astfel, acțiunile inculpatei Golban Natalia au fost încadrate în baza art. 325 alin. (1) Cod penal, coruperea activă, adică darea, prin mijlocitor unei 2 persoane publice de bunuri ce nu i se cuvin, pentru aceasta, pentru a îndeplini acțiuni contrare exercitării funcției sale.

Procurorul a contestat sentința cu apel, solicitând casarea parțială a acesteia, în partea confiscării speciale, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri în această parte, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care să fie dispusă confiscarea în beneficiul statului, conform art. 106 Cod penal, din contul lui Golban Natalia, contravaloarea sumei de 1 000 lei, ca bunuri utilizate pentru săvârșirea infracțiunii. În motivarea apelului a invocat, că nu este de acord cu concluzia primei instanțe referitor la respingerea solicitării privind dispunerea confiscării speciale din contul lui Golban Natalia, a contravalorii sumei de 1 000 lei, ca bani utilizați pentru săvârșirea infracțiunii, în contextul în care și-a întemeiat cererea în baza prevederilor art. 106 alin. (1), (2) lit. a) Cod penal, potrivit cărora „se supun confiscării bunurile utilizate sau destinate pentru săvârșirea unei infracțiuni, iar în cazul în care aceste bunuri nu mai există, nu pot fi găsite sau nu pot fi recuperate, se confiscă contravaloarea acestora”, însă nu în temeiul art. 106 alin. (2) lict. c) Cod penal, după cum a indicat prima instanță. Astfel, partea acuzări a susținut că contravaloarea sumei de 1 000 lei, care a fost transmisă de către Golban Natalia unei persoane publice pentru a îndeplini acțiuni contrare exercitării funcției sale, reprezintă bunurile utilizate pentru săvârșirea infracțiunii, acestea urmând a fi confiscate anume din contul inculpatei Golban Natalia, iar prevederile art. 106 alin. (1), (2) lit. a) Cod penal, fiind aplicabile la caz. Referitor la concluzia primei instanțe potrivit căreia confiscarea specială a contravalorii sumei de 1 000 lei, ar urma să fie dispusă din contul persoanei publice Bogataia Cornelia, consideră partea acuzării că nu poate fi reținută, deoarece în cadrul procesului penal, au fost examinate doar acțiunile cet. Golban Natalia privind săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 325 alin. (1) Cod penal, însă nu și acțiunile persoanei publice Bogataia Cornelia, în privința căreia există o cauză penală separată. Prin urmare, a precizat că instanța de judecată nu poate să se expună asupra oportunității confiscării contravalorii unor bunuri din contul unei persoane, acțiunile căreia nu au fost examinate într-un proces de judecată cu respectarea tuturor garanțiilor procesuale, a drepturilor și libertăților persoanei. Or, admiterea a astfel de interpretări ar genera încălcarea principiului prezumției nevinovăției unei persoane, care prevede că persoana acuzată de săvârșirea unei infracțiuni este prezumată nevinovată atâta timp cât vinovăția sa nu-i va fi dovedită, în modul prevăzut de prezentul cod, într-un proces judiciar public, în cadrul căruia îi vor fi asigurate toate garanțiile necesare apărării sale și nu va fi constatată printr-o hotărâre judecătorească de condamnare definitivă. 3 Așadar, partea acuzării a conchis că contravaloarea sumei de 1 000 lei, care reprezintă un bun utilizat pentru săvârșirea infracțiunii, urmează a fi confiscat din contul inculpatei Golban Natalia în temeiul art. 106 alin. (1), (2) lit. a) Cod penal.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 29 martie 2022, a fost respins apelul ca nefondat și menținută sentința fără modificări. 4.1. În argumentarea soluției pronunțate, instanța de apel a indicat că referitor la cerința părții acuzării privind confiscarea specială a sumei de 1 000 lei, utilizată la săvârșirea infracțiunii, prima instanță a analizat obiectiv cumulul de probe prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, veridicității și coroborării și just a respins această solicitare a procurorului. Astfel, instanța de apel a menționat că prima instanță corect a stabilit situația de fapt și vinovăția inculpatei Golban Natalia, iar cercetarea judecătorească fiind efectuată cu respectarea dispozițiilor procesual-penale prevăzute de art. 3641 Cod de procedură penală, această procedură nefiind viciată, în cadrul urmăririi penale nu au fost încălcate normele imperative din Codul de procedură penală, fapt ce condiționează concluzia că instanța de apel nu este în drept să constate o altă situație de fapt decât cea reținută în rechizitoriu și de către prima instanță. Referitor la confiscarea specială a sumei de 1 000 lei, instanța de apel a precizat că prima instanță corect a reținut ca fiind neîntemeiată această cerință, deoarece în conformitate cu prevederile art. 106 alin. (2) Cod penal, sunt supuse confiscării speciale, care constă în trecerea, forțată și gratuită, în proprietatea statului, bunurile (inclusiv valorile valutare): a) utilizate sau destinate pentru săvârșirea unei infracțiuni; b) rezultate din infracțiuni, precum și orice venituri din valorificarea acestor bunuri; c) date pentru a determina săvârșirea unei infracțiuni sau pentru a-l răsplăti pe infractor; e) deținute contrar dispozițiilor legale; f) convertite sau transformate, parțial sau integral, din bunurile rezultate din infracțiuni și din veniturile de la aceste bunuri; g) care constituie obiectul infracțiunilor de spălare a banilor sau de finanțare a terorismului. Prin urmare, reținând prevederile art. 46 alin. (4) din Constituția Republicii Molodva, instanța de apel a menționat că inculpata Golban Natalia a dat unei persoane publice bunuri ce nu i se cuvin, pentru a îndeplini acțiuni contrare exercitării funcției sale, adică a transmis suma de 1 000 lei inspectorului superior, secția control de stat în sănătate (inspecție), în cadrul ANSP, Bogataia Cornelia, care a constituit obiectul infracțiunii, iar contravaloarea acestei sume de bani urmează a fi supusă confiscării speciale în beneficiul statului din contul lui Bogataia Cornelia, care a acceptat și primit această sumă de bani ce nu i se cuvine, însă nu de la Golban Natalia. Respectiv, în aceste circumstanțe, prevederile art. 106 alin. (2) lit. c) Cod penal, nu sunt 4 aplicabile situației pretinse de procuror, or, după cum s-a constatat în prezenta cauză penală, nu sunt corpuri delicte. În acest sens, instanța de apel a indicat că trecerea forțată a corpurilor delicte în proprietatea statului, trebuie să fie prevăzută de lege, să urmărească un scop legitim și să fie proporțională în raport cu scopul urmărit, iar simpla faptă de încălcare a legislației nu este suficientă pentru aplicarea măsurii de confiscare, fiind necesar de stabilit, dacă măsura de confiscare corespunde gravității situației create, or, la caz, Golban Natalia a fost recunoscută culpabilă de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 325 alin. (1) Cod penal, fiind condamnată pentru comiterea acestei infracțiuni la pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 6 luni, cu amendă în mărime de 1 500 unități convenționale, echivalentul a 75 000 lei, iar potrivit art. 90 Cod penal, executarea pedepsei principale sub formă de închisoare aplicată lui Golban Natalia, a fost suspendată condiționat pe un termen de probațiune de 1 an.

Procurorul, în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, contestă decizia instanței de apel cu recurs ordinar, solicitând casarea parțială a acesteia, în partea neaplicării prevederilor art. 106 Cod penal, cu trimiterea cauzei la rejudecare în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. În motivarea recursului ordinar acuzarea indică, că în accepțiunea prevederilor art. 106 Cod penal, confiscarea specială este o măsură de siguranță cu caracter patrimonial, care constă în trecerea forțată și gratuită în patrimoniul statului a unor bunuri sau valori care au servit la săvârșirea faptei penale sau au rezultat din săvârșirea acesteia, ori sunt deținute contrar legii. Prin urmare, partea acuzării susține că simpla faptă de încălcare a legislației nu este suficientă pentru aplicarea măsurii de confiscare potrivit jurisprudenței Curții Europene, or, în acest sens este necesar de stabilit dacă măsura de confiscare corespunde gravității situației create (cauza Ismaylov vs Rusia din 06 noiembrie 2008), măsura confiscării neprezentând în sine o pedeapsă, dar deopotrivă considerată ca o măsură de siguranță sau o consecință civilă a unei fapte ilicite săvârșite. În opinia părții acuzării, este pripită soluția instanței de apel privind neaplicarea confiscării speciale a contravalorii sumei de 1 000 lei, care reprezintă mijloacele bănești utilizate la săvârșirea infracțiunii, în contextul în care măsura confiscării speciale trebuie să impună făptașului, la caz fiind Golban Natalia, lipsuri și restricții ale drepturilor acesteia, proporționale cu gravitatea faptei săvârșite. La fel, mai susține partea acuzării că în speță suma de 1 000 lei, care de fapt constituie obiectul material al infracțiunii de corupere, inculpata Golban Natalia le-a transmis unei persoane publice pentru a îndeplini acțiuni contrare exercitării funcției sale, respectiv această sumă de bani, reprezintă bunurile utilizate pentru săvârșirea infracțiunii și potrivit prevederilor art. 106 5 alin. (1), (2) lit. a) Cod penai, urmau a fi confiscate anume din contul lui Golban Natalia. Totodată, menționează că raționamentul instanței de apel privind confiscarea specială a contravalorii sumei de 1 000 lei, din contul persoanei publice Bogataia Cornelia, care nemijlocit a acceptat și a primit această sumă de bani, este unul eronat, deoarece în cadrul procesului penal de învinuire în privința lui Golban Natalia, au fost examinate doar acțiunile acesteia privind savârșirea infracțiunii prevăzute de art. 325 alin. (1) Cod penal, însă nu și acțiunile persoanei publice Bogataia Cornelia, în privința căreia cauza penală se examinează într-o procedură separată. Or, interpretările instanțelor de fond privind aplicarea instituției confiscării speciale din contul unei persoane, a cărei acțiuni nu au fost examinate într-un proces de judecată cu respectarea tuturor garanțiilor procesuale, a drepturilor și libertăților persoanei, ar genera încălcarea principiului prezumției nevinovăției a unei persoane. Astfel, partea acuzării precizează că anume inculpata Golban Natalia, a utilizat suma de 1 000 lei pentru săvârșirea faptei de corupere, realizând actul de conduită incriminat și acesta în sine reprezintă o componentă a modului de concepere a activității ilegale. În speță, reieșind din gradul de implicare a inculpatei în acțiunile săvârșite prin modul în care a fost concepută activitatea ilegală, cu folosirea sumei de 1 000 lei, destinată să contribuie la realizarea laturii obiective a infracțiunii de corupere, rezultă că mijloacele bănești au servit la săvârșirea faptei, respectiv contravaloarea acestei sume urmând a fi încasată anume din contul inculpatei Golban Natalia. Consideră partea acuzării că instanțele de fond pripit au ajuns la concluzia neaplicării față de inculpata Golban Natalia, a instituției confiscării speciale, conform la art. 106 alin. (1), (2) lit. a) Cod penal.

Avocatul Cotruță Sergiu în numele inculpatei, a depus referință la recursul declarat de partea acuzării, pledând pentru respingerea acestuia, ca fiind inadmisibil.

Judecând recursul ordinar declarat în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal lărgit concluzionează că acesta urmează a fi admis din considerentele ce succed. În conformitate cu art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, instanța de recurs, judecând recursul, admite recursul, casează parțial hotărârea atacată și dispune rejudecarea cauzei de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs. De asemenea, instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârile atacate și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. 6 La chestiunile de drept se referă cele ce țin de următoarele: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a fost individualizată și aplicată just, dacă normele de drept procesual, penal sau administrativ au fost corect aplicate și hotărârea adoptată urmând să conțină răspuns la toate motivele invocate. După cum rezultă din materialele cauzei, recurentul invocă drept temei pentru declararea recursului prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, potrivit cărora hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, în cazurile când 6) instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția. În sensul prevederilor art. 414 alin. (1), 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală și a jurisprudenței naționale, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală, și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel. Instanța de apel se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel. Din conținutul acelorași norme rezultă, că instanța de apel, urma să soluționeze paralel cu starea de fapt și chestiunile de drept, inclusiv dacă normele de drept procesual penal, au fost corect aplicate. În cazul în care s-ar fi constatat încălcări ale prevederilor legale referitor la ele, hotărârea primei instanțe urma a fi desființată cu rejudecarea cauzei. Potrivit recursului declarat se atestă că, partea acuzării critică decizia instanței de apel în partea neaplicării prevederilor art. 106 alin. (1), (2) lit. a) Cod penal, confiscarea specială din contul lui Golban Natalia, a contravalorii sumei de 1 000 lei, bani utilizați la săvârșirea infracțiunii. Verificând legalitatea hotărârii atacate sub aspectul neaplicării prevederilor art. 106 Cod penal, Colegiul penal lărgit reține că cele invocate de recurent s-au confirmat în urma cercetării materialelor cauzei, din considerentele ce succed. Potrivit art. 106 alin. (1) și (2) Cod penal, confiscarea specială constă în trecerea, forțată și gratuită, în proprietatea statului a bunurilor indicate la alin. (2). În cazul în care aceste bunuri nu mai există, nu pot fi găsite sau nu pot fi recuperate, se confiscă contravaloarea acestora. Sunt supuse confiscării speciale bunurile (inclusiv valorile valutare): a) utilizate sau destinate pentru săvârșirea unei infracțiuni; b) rezultate din infracțiuni, precum și orice venituri din valorificarea acestor bunuri; c) date pentru a determina săvârșirea unei infracțiuni sau pentru a-l răsplăti pe infractor; e) deținute contrar dispozițiilor legale. 7 f) convertite sau transformate, parțial sau integral, din bunurile rezultate din infracțiuni și din veniturile de la aceste bunuri; g) care constituie obiectul infracțiunilor de spălare a banilor sau de finanțare a terorismului. Este important de menționat că, confiscarea specială reprezintă o pedeapsă complementară care constă în trecerea forțată și gratuită în proprietatea statului a tuturor sau a unei părți din bunurile care se află în proprietatea condamnatului și care au fost destinate, folosite sau rezultate din infracțiune prin una din următoarele modalități: a) destinate și folosite la săvârșirea infracțiunii; b) dobândite de condamnat ca urmare a săvârșirii infracțiunii; c) venituri obținute prin folosirea bunurilor și valorilor dobândite pe cale criminală; b) banii și cadourile primite nelegitim; e) valoarea serviciilor primite nelegitim. În mod general, „bun” înseamnă un bun de orice natură, corporal sau incorporal, mobil sau imobil, precum și actele juridice sau documentele care atestă un titlu sau un drept asupra unui astfel de bun. Prin „bun” se are în vedere orice fel de bun, precum și actul juridic ori documentul care atestă proprietatea asupra acestui bun sau alte drepturi referitoare la el art. 2 lit. d) din Convenția ONU împotriva criminalității transnaționale organizate. Codul penal la art. 106 alin. (2) lit. a), stabilește că sunt supuse confiscării bunurile utilizate sau destinate pentru săvarșirea unei infracțiuni. Legiuitorul distinge două modalități cu caracter alternativ: 1) bunuri utilizate pentru săvârșirea unei infracțiuni; 2) bunuri destinate pentru săvârșirea unei infracțiuni. Prin bunuri utilizate la săvârșirea infracțiunii se înțeleg obiectele care au servit la săvârșirea infracțiunii, fiind unul din mijloacele de care condamnatul s-a folosit la săvârșirea infracțiunii. Prin lucruri care au servit la săvârșirea infracțiunii, trebuie să se aibă în vedere, în primul rând, lucrurile cu ajutorul cărora infractorul a realizat acțiunea ce formează elementul material al infracțiunii. Așadar, Colegiul penal lărgit apreciază ca fiind eronată și contrară materialelor cauzei, concluzia instanței de apel potrivit căreia contravaloarea sumei de 1 000 lei, care a constituit obiectul infracțiunii, urmează a fi supusă confiscării speciale în beneficiul statului, din contul inspectorului superior, secția control de stat în sănătate, în cadrul INSP, Bogataia Cornelia, care a acceptat și primit această sumă de bani, ce nu i se cuvine. Însă, sub acest aspect, Colegiul penal lărgit reține că potrivit materialelor cauzei inculpata Golban Natalia, a fost recunoscută vinovată de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 325 alin. (1) Cod penal, „coruperea activă, adică darea, prin mijlocitor unei persoane publice de bunuri ce nu i se cuvin, pentru aceasta, pentru a îndeplini acțiuni contrare exercitării funcției sale”, utilizând în acest scop suma de 1 000 lei, care a fost dată inspectorului superior, secția 8 control de stat în sănătate, din cadrul ANSP, Bogataia Cornelia, care la rândul său și-a asumat obligația infracțională de a mijloci darea banilor ce nu i se cuvin persoanei publice din cadrul ANSP, responsabile de desfășurarea instruirii igienice și înscrierea în fișa medicală a angajatului a confirmării faptului susținerii examenului de instruire igienică. Colegiul penal lărgit consideră că nu poate fi reținut argumentul instanței de apel cu privire la respingerea solicitării procurorului de a aplica confiscarea specială, din contul inculpatei Golban Natalia în beneficiul statului a contravalorii sumei de 1 000 lei, deoarece în prezenta cauză penală au fost supuse examinării doar acțiunile infracționale în privința lui Golban Natalia, învinuită de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 325 alin. (1) Cod penal, însă nu și acțiunile inspectorului superior, secția control de stat în sănătate, din cadrul ANSP, Bogataia Cornelia. La caz, rezultă cu certitudine că anume inculpata Golban Natalia a utilizat suma de 1 000 lei, pentru a facilita executarea faptei de corupere, care constituie obiectul material al infracțiunii prevăzute de art. 325 alin. (1) Cod penal. În concluzie, instanța de recurs atestă că în decizia instanței de apel lipsește o argumentare legală cu privire la respingerea solicitării procurorului privind dispunerea confiscării speciale din contul inculpatei Golban Natalia, în beneficiul statului, a sumei de 1 000 lei, ceea ce reprezintă un viciu de judecată care afectează hotărârea adoptată și reprezintă temei legal de a casa decizia atacată și a dispune rejudecarea cauzei în instanța de apel. La același segment, Colegiul penal lărgit amintește, că rolul unei decizii motivate este să demonstreze părților că ele au fost auzite. O decizie motivată oferă părții posibilitatea de a o contesta, precum și posibilitatea ca decizia să fie revizuită de către o instanță de recurs. Doar prin adoptarea unei decizii motivate poate avea loc un control public al administrării justiției. Prin urmare, dreptul de a fi auzit include nu doar posibilitatea de a aduce argumente instanței, dar și obligația corespunzătoare a instanței de a arăta, în motivarea sa, motivele pentru care anumite argumente au fost acceptate sau respinse. (§ 30, 31 cauza Fomin vs R. Moldova, decizia din 11 octombrie 2011). Față de considerentele expuse supra, Colegiul penal lărgit ajunge la concluzia, că la judecarea cauzei instanța de apel a admis erori, care nu pot fi corectate în ordinea procedurii de recurs ordinar. Erorile menționate sunt erori de drept procedural și se încadrează în art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, deoarece se referă la procedura de motivare a soluției instanței de apel și se consideră temei de recurs. La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să țină cont de împrejurările expuse, să înlăture erorile menționate, să judece cauza în strictă conformitate cu legea, să adopte o hotărâre legală și întemeiată, care să 9 corespundă prevederilor art. 417 Cod de procedură penală, argumentând clar concluziile sale în decizia adoptată, ținând cont de motivele expuse în prezenta decizie.

În conformitate cu art. 434, 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție, DECIDE : Admite recursul ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Devder Djulieta, casează parțial decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 29 martie 2022, în cauza penală în privința lui Golban Natalia xxxxx, în partea neaplicării prevederilor art. 106 Cod penal, și dispune rejudecarea cauzei în această parte, de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. În rest decizia contestată, se menține. Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată în partea în care a fost dispusă rejudecarea, în rest este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 17 februarie 2023. Președinte Toma Nadejda Judecători Diaconu Iurie Catan Liliana Guzun Ion Boico Victor 10