1ra-1348/22 — art. 325 alin. 1 CP

1ra-1348/22 — art. 325 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 1ra-1348/22

1-21044251-01-1ra-30082022

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

D E C I Z I E

19 decembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit în următoarea componență:

Președinte: Toma Nadejda,

Judecătorii: Diaconu Iurie, Catan Liliana, Guzun Ion și Boico Victor,

judecând fără citarea părților, recursul ordinar declarat de către

procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Devder Djulieta, prin

care se solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din

29 martie 2022, în cauza penală în privința lui,

Golban Natalia xxxxx, născută la xxxxx,

originară și domiciliată în xxxxx.

Termenul de examinare:

Prima instanță: 25.03.2021 – 29.07.2021;

Instanța de apel: 24.08.2021 – 29.03.2022;

Instanța de recurs: 30.08.2022 – 19.12.2022.

A C O N S T A T A T :

pe baza probelor administrate la faza de urmărire penală, în procedura

prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală, Golban Natalia a fost

recunoscută vinovată și condamnată în baza art. 325 alin. (1) Cod penal, la

6 (șase) luni închisoare, cu amendă în mărime de 1 500 (o mie cinci sute)

unități convenționale, echivalentul a 75 000 (șaptezeci și cinci mii) lei.

Potrivit art. 90 Cod penal, executarea pedepsei principale, aplicată lui

Golban Natalia sub formă de 6 (șase) luni închisoare, a fost suspendată

condiționat pe un termen de probațiune de 1 (unu) an.

A fost respinsă cererea procurourlui privind încasarea din contul

inculpatei Golban Natalia, conform art. 106 alin. (2) lit. c) Cod penal,

contravaloarea obiectului material al infracțiunii și anume, suma de 1 000

(o mie) lei, ca fiind neîntemeiată.

12 decembrie 2018, în perioada cuprinsă între ora 08:00 și ora 11:24,

1

Golban Natalia, activând în calitate de specialist principal al serviciului

personal în S.A. „Prometeu-T”, aflându-se în holul sediului Centrului de

Sănătate Publică Chișinău a Agenției Naționale pentru Sănătate Publică (în

continuare – CSP), situat în mun. Chișinău, str. Alexandru Hajdeu, nr. 49,

acționând cu intenție directă, urmărind scopul evitării concedierii sau al

aplicării de către angajator a unei sancțiuni disciplinare pentru neîndeplinirea

la timp a atribuțiilor de serviciu, a dat bani în sumă de 1 000 lei și a transmis

110 fișe medicale ale angajaților S.A. „Prometeu-T”, inspectorului superior,

secția control de stat în sănătate (inspecție), în cadrul CSP, Bogataia Cornelia

care și-a asumat obligația infracțională de a mijloci darea banilor ce nu se cuvin

persoanei publice din cadrul CSP responsabile de petrecerea instruirii igienice

și înscrierea în fișa medicală a angajatului a confirmării faptului susținerii

examenului de instruire igienică, pentru ca aceasta să îndeplinească acțiuni

contrare exercitării funcției sale care constau în înscrierea în 110 fișe medicale

ale angajaților S.A. „Prometeu-T”, a mențiunii privind susținerea examenului

fără instruirea de facto și fără prezentarea persoanelor la examen.

În aceiași zi, la ora 11:26, Bogataia Cornelia, acționând cu intenție directă

și prin înțelegere prealabilă cu Golban Natalia, aflându-se în biroul de serviciu

al șefului adjunct al Direcției, Inspector Sanitar de Stat, a CSP Antosii Ludmila,

care în conformitate cu prevederile art. 123 alin. (2) Cod penal, avea calitatea

de persoană publică, era membru al comisiei de susținere a examenului la

instruirea igienică și avea atribuții de a asigura prin intermediul persoanei

responsabile înscrierea în fișa medicală a angajatului a confirmării faptului

susținerii examenului, în calitate de mijlocitor a dat pentru acesta bani ce nu i

se cuvin în sumă de 1 000 lei, pentru ca aceasta să îndeplinească acțiuni

contrare exercitării funcției sale care constau în înscrierea în 110 fișe medicale

ale angajaților S.A. „Prometeu-T”, a mențiunii care confirmă că titularul fișei a

absolvit cursurile de instruire igienică și a susținut cu succes examenul, deși de

facto persoana nu a fost prezentă nici la cursurile de instruire igienică și nici la

examen, acțiuni contrare prevederilor „Regulamentului privind instruirea

igienică a angajaților” aprobat prin Hotărârea medicului-șef sanitar de stat al

Republicii Moldova nr. 2 din 01 august 2014.

Ulterior, data exactă nu a fost stabilită de organul de urmărire penală,

Bogataia Cornelia prin intermediul șoferului S.A. „Prometeu-T”, i-a transmis

numitei Golban Natalia fișele medicale ale angajaților S.A. „Prometeu-T”, în care

era aplicată impresiunea ștampilei CSP „examen instruire igienică susținut”, în

unele fiind indicată data de 11 decembrie 2018, iar în altele data de 09 ianuarie

2019, deși de facto persoanele nu au fost prezente nici la cursurile de instruire

igienică și nici la examen.

Astfel, acțiunile inculpatei Golban Natalia au fost încadrate în baza

art. 325 alin. (1) Cod penal, coruperea activă, adică darea, prin mijlocitor unei

2

persoane publice de bunuri ce nu i se cuvin, pentru aceasta, pentru a îndeplini

acțiuni contrare exercitării funcției sale.

acesteia, în partea confiscării speciale, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei

noi hotărâri în această parte, potrivit modului stabilit pentru prima instanță,

prin care să fie dispusă confiscarea în beneficiul statului, conform art. 106

Cod penal, din contul lui Golban Natalia, contravaloarea sumei de 1 000 lei, ca

bunuri utilizate pentru săvârșirea infracțiunii.

În motivarea apelului a invocat, că nu este de acord cu concluzia primei

instanțe referitor la respingerea solicitării privind dispunerea confiscării

speciale din contul lui Golban Natalia, a contravalorii sumei de 1 000 lei, ca bani

utilizați pentru săvârșirea infracțiunii, în contextul în care și-a întemeiat

cererea în baza prevederilor art. 106 alin. (1), (2) lit. a) Cod penal, potrivit

cărora „se supun confiscării bunurile utilizate sau destinate pentru săvârșirea

unei infracțiuni, iar în cazul în care aceste bunuri nu mai există, nu pot fi găsite

sau nu pot fi recuperate, se confiscă contravaloarea acestora”, însă nu în temeiul

art. 106 alin. (2) lict. c) Cod penal, după cum a indicat prima instanță.

Astfel, partea acuzări a susținut că contravaloarea sumei de 1 000 lei, care

a fost transmisă de către Golban Natalia unei persoane publice pentru a

îndeplini acțiuni contrare exercitării funcției sale, reprezintă bunurile utilizate

pentru săvârșirea infracțiunii, acestea urmând a fi confiscate anume din contul

inculpatei Golban Natalia, iar prevederile art. 106 alin. (1), (2) lit. a) Cod penal,

fiind aplicabile la caz.

Referitor la concluzia primei instanțe potrivit căreia confiscarea specială

a contravalorii sumei de 1 000 lei, ar urma să fie dispusă din contul persoanei

publice Bogataia Cornelia, consideră partea acuzării că nu poate fi reținută,

deoarece în cadrul procesului penal, au fost examinate doar acțiunile

cet. Golban Natalia privind săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 325 alin. (1)

Cod penal, însă nu și acțiunile persoanei publice Bogataia Cornelia, în privința

căreia există o cauză penală separată.

Prin urmare, a precizat că instanța de judecată nu poate să se expună

asupra oportunității confiscării contravalorii unor bunuri din contul unei

persoane, acțiunile căreia nu au fost examinate într-un proces de judecată cu

respectarea tuturor garanțiilor procesuale, a drepturilor și libertăților

persoanei.

Or, admiterea a astfel de interpretări ar genera încălcarea principiului

prezumției nevinovăției unei persoane, care prevede că persoana acuzată de

săvârșirea unei infracțiuni este prezumată nevinovată atâta timp cât vinovăția

sa nu-i va fi dovedită, în modul prevăzut de prezentul cod, într-un proces

judiciar public, în cadrul căruia îi vor fi asigurate toate garanțiile necesare

apărării sale și nu va fi constatată printr-o hotărâre judecătorească de

condamnare definitivă.

3

Așadar, partea acuzării a conchis că contravaloarea sumei de 1 000 lei,

care reprezintă un bun utilizat pentru săvârșirea infracțiunii, urmează a fi

confiscat din contul inculpatei Golban Natalia în temeiul art. 106 alin. (1), (2)

lit. a) Cod penal.

2022, a fost respins apelul ca nefondat și menținută sentința fără modificări.

4.1. În argumentarea soluției pronunțate, instanța de apel a indicat că

referitor la cerința părții acuzării privind confiscarea specială a sumei de 1 000

lei, utilizată la săvârșirea infracțiunii, prima instanță a analizat obiectiv cumulul

de probe prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al

pertinenței, concludenței, veridicității și coroborării și just a respins această

solicitare a procurorului.

Astfel, instanța de apel a menționat că prima instanță corect a stabilit

situația de fapt și vinovăția inculpatei Golban Natalia, iar cercetarea

judecătorească fiind efectuată cu respectarea dispozițiilor procesual-penale

prevăzute de art. 3641 Cod de procedură penală, această procedură nefiind

viciată, în cadrul urmăririi penale nu au fost încălcate normele imperative din

Codul de procedură penală, fapt ce condiționează concluzia că instanța de apel

nu este în drept să constate o altă situație de fapt decât cea reținută în

rechizitoriu și de către prima instanță.

Referitor la confiscarea specială a sumei de 1 000 lei, instanța de apel a

precizat că prima instanță corect a reținut ca fiind neîntemeiată această cerință,

deoarece în conformitate cu prevederile art. 106 alin. (2) Cod penal, sunt

supuse confiscării speciale, care constă în trecerea, forțată și gratuită, în

proprietatea statului, bunurile (inclusiv valorile valutare): a) utilizate sau

destinate pentru săvârșirea unei infracțiuni; b) rezultate din infracțiuni,

precum și orice venituri din valorificarea acestor bunuri; c) date pentru a

determina săvârșirea unei infracțiuni sau pentru a-l răsplăti pe infractor;

e) deținute contrar dispozițiilor legale; f) convertite sau transformate, parțial

sau integral, din bunurile rezultate din infracțiuni și din veniturile de la aceste

bunuri; g) care constituie obiectul infracțiunilor de spălare a banilor sau de

finanțare a terorismului.

Prin urmare, reținând prevederile art. 46 alin. (4) din Constituția

Republicii Molodva, instanța de apel a menționat că inculpata Golban Natalia a

dat unei persoane publice bunuri ce nu i se cuvin, pentru a îndeplini acțiuni

contrare exercitării funcției sale, adică a transmis suma de 1 000 lei

inspectorului superior, secția control de stat în sănătate (inspecție), în cadrul

ANSP, Bogataia Cornelia, care a constituit obiectul infracțiunii, iar

contravaloarea acestei sume de bani urmează a fi supusă confiscării speciale în

beneficiul statului din contul lui Bogataia Cornelia, care a acceptat și primit

această sumă de bani ce nu i se cuvine, însă nu de la Golban Natalia. Respectiv,

în aceste circumstanțe, prevederile art. 106 alin. (2) lit. c) Cod penal, nu sunt

4

aplicabile situației pretinse de procuror, or, după cum s-a constatat în prezenta

cauză penală, nu sunt corpuri delicte.

În acest sens, instanța de apel a indicat că trecerea forțată a corpurilor

delicte în proprietatea statului, trebuie să fie prevăzută de lege, să urmărească

un scop legitim și să fie proporțională în raport cu scopul urmărit, iar simpla

faptă de încălcare a legislației nu este suficientă pentru aplicarea măsurii de

confiscare, fiind necesar de stabilit, dacă măsura de confiscare corespunde

gravității situației create, or, la caz, Golban Natalia a fost recunoscută culpabilă

de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 325 alin. (1) Cod penal, fiind

condamnată pentru comiterea acestei infracțiuni la pedeapsă sub formă de

închisoare pe un termen de 6 luni, cu amendă în mărime de 1 500

unități convenționale, echivalentul a 75 000 lei, iar potrivit art. 90 Cod penal,

executarea pedepsei principale sub formă de închisoare aplicată lui

Golban Natalia, a fost suspendată condiționat pe un termen de probațiune de

1 an.

contestă decizia instanței de apel cu recurs ordinar, solicitând casarea parțială

a acesteia, în partea neaplicării prevederilor art. 106 Cod penal, cu trimiterea

cauzei la rejudecare în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

În motivarea recursului ordinar acuzarea indică, că în accepțiunea

prevederilor art. 106 Cod penal, confiscarea specială este o măsură de siguranță

cu caracter patrimonial, care constă în trecerea forțată și gratuită în

patrimoniul statului a unor bunuri sau valori care au servit la săvârșirea faptei

penale sau au rezultat din săvârșirea acesteia, ori sunt deținute contrar legii.

Prin urmare, partea acuzării susține că simpla faptă de încălcare a

legislației nu este suficientă pentru aplicarea măsurii de confiscare potrivit

jurisprudenței Curții Europene, or, în acest sens este necesar de stabilit dacă

măsura de confiscare corespunde gravității situației create (cauza Ismaylov vs

Rusia din 06 noiembrie 2008), măsura confiscării neprezentând în sine o

pedeapsă, dar deopotrivă considerată ca o măsură de siguranță sau o

consecință civilă a unei fapte ilicite săvârșite.

În opinia părții acuzării, este pripită soluția instanței de apel privind

neaplicarea confiscării speciale a contravalorii sumei de 1 000 lei, care

reprezintă mijloacele bănești utilizate la săvârșirea infracțiunii, în contextul în

care măsura confiscării speciale trebuie să impună făptașului, la caz fiind

Golban Natalia, lipsuri și restricții ale drepturilor acesteia, proporționale cu

gravitatea faptei săvârșite.

La fel, mai susține partea acuzării că în speță suma de 1 000 lei, care de

fapt constituie obiectul material al infracțiunii de corupere, inculpata

Golban Natalia le-a transmis unei persoane publice pentru a îndeplini acțiuni

contrare exercitării funcției sale, respectiv această sumă de bani, reprezintă

bunurile utilizate pentru săvârșirea infracțiunii și potrivit prevederilor art. 106

5

alin. (1), (2) lit. a) Cod penai, urmau a fi confiscate anume din contul lui

Golban Natalia.

Totodată, menționează că raționamentul instanței de apel privind

confiscarea specială a contravalorii sumei de 1 000 lei, din contul persoanei

publice Bogataia Cornelia, care nemijlocit a acceptat și a primit această sumă

de bani, este unul eronat, deoarece în cadrul procesului penal de învinuire în

privința lui Golban Natalia, au fost examinate doar acțiunile acesteia privind

savârșirea infracțiunii prevăzute de art. 325 alin. (1) Cod penal, însă nu și

acțiunile persoanei publice Bogataia Cornelia, în privința căreia cauza penală se

examinează într-o procedură separată.

Or, interpretările instanțelor de fond privind aplicarea instituției

confiscării speciale din contul unei persoane, a cărei acțiuni nu au fost

examinate într-un proces de judecată cu respectarea tuturor garanțiilor

procesuale, a drepturilor și libertăților persoanei, ar genera încălcarea

principiului prezumției nevinovăției a unei persoane.

Astfel, partea acuzării precizează că anume inculpata Golban Natalia, a

utilizat suma de 1 000 lei pentru săvârșirea faptei de corupere, realizând actul

de conduită incriminat și acesta în sine reprezintă o componentă a modului de

concepere a activității ilegale.

În speță, reieșind din gradul de implicare a inculpatei în acțiunile

săvârșite prin modul în care a fost concepută activitatea ilegală, cu folosirea

sumei de 1 000 lei, destinată să contribuie la realizarea laturii obiective a

infracțiunii de corupere, rezultă că mijloacele bănești au servit la săvârșirea

faptei, respectiv contravaloarea acestei sume urmând a fi încasată anume din

contul inculpatei Golban Natalia.

Consideră partea acuzării că instanțele de fond pripit au ajuns la

concluzia neaplicării față de inculpata Golban Natalia, a instituției confiscării

speciale, conform la art. 106 alin. (1), (2) lit. a) Cod penal.

recursul declarat de partea acuzării, pledând pentru respingerea acestuia, ca

fiind inadmisibil.

Colegiul penal lărgit concluzionează că acesta urmează a fi admis din

considerentele ce succed.

În conformitate cu art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală,

instanța de recurs, judecând recursul, admite recursul, casează parțial

hotărârea atacată și dispune rejudecarea cauzei de către instanța de apel, în

cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

De asemenea, instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la

faptele reținute prin hotărârile atacate și dacă aceste fapte au fost constatate cu

respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

6

La chestiunile de drept se referă cele ce țin de următoarele: dacă fapta

întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată,

dacă pedeapsa a fost individualizată și aplicată just, dacă normele de drept

procesual, penal sau administrativ au fost corect aplicate și hotărârea adoptată

urmând să conțină răspuns la toate motivele invocate.

După cum rezultă din materialele cauzei, recurentul invocă drept temei

pentru declararea recursului prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de

procedură penală, potrivit cărora hotărârile instanței de apel pot fi supuse

recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de

apel, în cazurile când 6) instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor

motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția.

În sensul prevederilor art. 414 alin. (1), 417 alin. (1) pct. 8) Cod de

procedură penală și a jurisprudenței naționale, instanța de apel, judecând

apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor

examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală, și în baza

oricăror probe noi prezentate instanței de apel. Instanța de apel se pronunță

asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Din conținutul acelorași norme rezultă, că instanța de apel, urma să

soluționeze paralel cu starea de fapt și chestiunile de drept, inclusiv dacă

normele de drept procesual penal, au fost corect aplicate. În cazul în care s-ar fi

constatat încălcări ale prevederilor legale referitor la ele, hotărârea primei

instanțe urma a fi desființată cu rejudecarea cauzei.

Potrivit recursului declarat se atestă că, partea acuzării critică decizia

instanței de apel în partea neaplicării prevederilor art. 106 alin. (1), (2) lit. a)

Cod penal, confiscarea specială din contul lui Golban Natalia, a contravalorii

sumei de 1 000 lei, bani utilizați la săvârșirea infracțiunii.

Verificând legalitatea hotărârii atacate sub aspectul neaplicării

prevederilor art. 106 Cod penal, Colegiul penal lărgit reține că cele invocate de

recurent s-au confirmat în urma cercetării materialelor cauzei, din

considerentele ce succed.

Potrivit art. 106 alin. (1) și (2) Cod penal, confiscarea specială constă în

trecerea, forțată și gratuită, în proprietatea statului a bunurilor indicate la alin.

(2). În cazul în care aceste bunuri nu mai există, nu pot fi găsite sau nu pot fi

recuperate, se confiscă contravaloarea acestora. Sunt supuse confiscării

speciale bunurile (inclusiv valorile valutare):

a) utilizate sau destinate pentru săvârșirea unei infracțiuni;

b) rezultate din infracțiuni, precum și orice venituri din valorificarea

acestor bunuri;

c) date pentru a determina săvârșirea unei infracțiuni sau pentru a-l

răsplăti pe infractor;

e) deținute contrar dispozițiilor legale.

7

f) convertite sau transformate, parțial sau integral, din bunurile rezultate

din infracțiuni și din veniturile de la aceste bunuri;

g) care constituie obiectul infracțiunilor de spălare a banilor sau de

finanțare a terorismului.

Este important de menționat că, confiscarea specială reprezintă o

pedeapsă complementară care constă în trecerea forțată și gratuită în

proprietatea statului a tuturor sau a unei părți din bunurile care se află în

proprietatea condamnatului și care au fost destinate, folosite sau rezultate din

infracțiune prin una din următoarele modalități: a) destinate și folosite la

săvârșirea infracțiunii; b) dobândite de condamnat ca urmare a săvârșirii

infracțiunii; c) venituri obținute prin folosirea bunurilor și valorilor dobândite

pe cale criminală; b) banii și cadourile primite nelegitim; e) valoarea serviciilor

primite nelegitim.

În mod general, „bun” înseamnă un bun de orice natură, corporal sau

incorporal, mobil sau imobil, precum și actele juridice sau documentele care

atestă un titlu sau un drept asupra unui astfel de bun. Prin „bun” se are în vedere

orice fel de bun, precum și actul juridic ori documentul care atestă proprietatea

asupra acestui bun sau alte drepturi referitoare la el art. 2 lit. d) din Convenția

ONU împotriva criminalității transnaționale organizate.

Codul penal la art. 106 alin. (2) lit. a), stabilește că sunt supuse confiscării

bunurile utilizate sau destinate pentru săvarșirea unei infracțiuni. Legiuitorul

distinge două modalități cu caracter alternativ:

1) bunuri utilizate pentru săvârșirea unei infracțiuni;

2) bunuri destinate pentru săvârșirea unei infracțiuni.

Prin bunuri utilizate la săvârșirea infracțiunii se înțeleg obiectele care au

servit la săvârșirea infracțiunii, fiind unul din mijloacele de care condamnatul

s-a folosit la săvârșirea infracțiunii. Prin lucruri care au servit la săvârșirea

infracțiunii, trebuie să se aibă în vedere, în primul rând, lucrurile cu ajutorul

cărora infractorul a realizat acțiunea ce formează elementul material al

infracțiunii.

Așadar, Colegiul penal lărgit apreciază ca fiind eronată și contrară

materialelor cauzei, concluzia instanței de apel potrivit căreia contravaloarea

sumei de 1 000 lei, care a constituit obiectul infracțiunii, urmează a fi supusă

confiscării speciale în beneficiul statului, din contul inspectorului superior,

secția control de stat în sănătate, în cadrul INSP, Bogataia Cornelia, care a

acceptat și primit această sumă de bani, ce nu i se cuvine.

Însă, sub acest aspect, Colegiul penal lărgit reține că potrivit materialelor

cauzei inculpata Golban Natalia, a fost recunoscută vinovată de săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 325 alin. (1) Cod penal, „coruperea activă, adică

darea, prin mijlocitor unei persoane publice de bunuri ce nu i se cuvin, pentru

aceasta, pentru a îndeplini acțiuni contrare exercitării funcției sale”, utilizând în

acest scop suma de 1 000 lei, care a fost dată inspectorului superior, secția

8

control de stat în sănătate, din cadrul ANSP, Bogataia Cornelia, care la rândul

său și-a asumat obligația infracțională de a mijloci darea banilor ce nu i se cuvin

persoanei publice din cadrul ANSP, responsabile de desfășurarea instruirii

igienice și înscrierea în fișa medicală a angajatului a confirmării faptului

susținerii examenului de instruire igienică.

Colegiul penal lărgit consideră că nu poate fi reținut argumentul instanței

de apel cu privire la respingerea solicitării procurorului de a aplica confiscarea

specială, din contul inculpatei Golban Natalia în beneficiul statului a

contravalorii sumei de 1 000 lei, deoarece în prezenta cauză penală au fost

supuse examinării doar acțiunile infracționale în privința lui Golban Natalia,

învinuită de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 325 alin. (1) Cod penal,

însă nu și acțiunile inspectorului superior, secția control de stat în sănătate, din

cadrul ANSP, Bogataia Cornelia.

La caz, rezultă cu certitudine că anume inculpata Golban Natalia a utilizat

suma de 1 000 lei, pentru a facilita executarea faptei de corupere, care

constituie obiectul material al infracțiunii prevăzute de art. 325 alin. (1)

Cod penal.

În concluzie, instanța de recurs atestă că în decizia instanței de apel

lipsește o argumentare legală cu privire la respingerea solicitării procurorului

privind dispunerea confiscării speciale din contul inculpatei Golban Natalia, în

beneficiul statului, a sumei de 1 000 lei, ceea ce reprezintă un viciu de judecată

care afectează hotărârea adoptată și reprezintă temei legal de a casa decizia

atacată și a dispune rejudecarea cauzei în instanța de apel.

La același segment, Colegiul penal lărgit amintește, că rolul unei decizii

motivate este să demonstreze părților că ele au fost auzite.

O decizie motivată oferă părții posibilitatea de a o contesta, precum și

posibilitatea ca decizia să fie revizuită de către o instanță de recurs.

Doar prin adoptarea unei decizii motivate poate avea loc un control

public al administrării justiției.

Prin urmare, dreptul de a fi auzit include nu doar posibilitatea de a aduce

argumente instanței, dar și obligația corespunzătoare a instanței de a arăta, în

motivarea sa, motivele pentru care anumite argumente au fost acceptate sau

respinse. (§ 30, 31 cauza Fomin vs R. Moldova, decizia din 11 octombrie 2011).

Față de considerentele expuse supra, Colegiul penal lărgit ajunge la

concluzia, că la judecarea cauzei instanța de apel a admis erori, care nu pot fi

corectate în ordinea procedurii de recurs ordinar. Erorile menționate sunt erori

de drept procedural și se încadrează în art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de

procedură penală, deoarece se referă la procedura de motivare a soluției

instanței de apel și se consideră temei de recurs.

La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să țină cont de

împrejurările expuse, să înlăture erorile menționate, să judece cauza în strictă

conformitate cu legea, să adopte o hotărâre legală și întemeiată, care să

9

corespundă prevederilor art. 417 Cod de procedură penală, argumentând clar

concluziile sale în decizia adoptată, ținând cont de motivele expuse în prezenta

decizie.

penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Admite recursul ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de

circumscripție Chișinău, Devder Djulieta, casează parțial decizia Colegiului

penal al Curții de Apel Chișinău din 29 martie 2022, în cauza penală în privința

lui Golban Natalia xxxxx, în partea neaplicării prevederilor art. 106 Cod penal,

și dispune rejudecarea cauzei în această parte, de către aceeași instanță de apel,

în alt complet de judecată.

În rest decizia contestată, se menține.

Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată în partea în care a fost dispusă

rejudecarea, în rest este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 17 februarie 2023.

Președinte Toma Nadejda

Judecători Diaconu Iurie

Catan Liliana

Guzun Ion

Boico Victor

10