1ra-313/2022 — Art. 190 alin. 1 CP

Prin sentința Chișinău, sediul Buiucani din 28 decembrie 2020, inculpatul Golovca Serghei a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (1) Cod penal, și i s-a stabilit pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 1 (unu) an, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. În baza art. 90 Cod penal, executarea pedepsei cu închisoare stabilită lui Golovca Serghei s-a suspendat condiționat pe un termen de probațiune de 3 (trei) ani. S-a admis acțiunea civilă înaintată de Marian Victor, fiind dispusă încasarea din contul lui Golovca Serghei în beneficiul lui Marian Victor suma de 1100 (una mie una sută) Euro, cu titlu de prejudiciu material cauzat prin infracțiune, în monedă națională conform cursului oficial al BNM al leului moldovenesc valabil la data executării hotărârii. 1

Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că: inculpatul Golovca Serghei la data de 14 iunie 2019, aproximativ la ora 13:00 având scopul însușirii bunurilor altei persoane prin inducerea în eroare prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase, aflându-se în mun. Chișinău, bd. Ștefan cel Mare și Sfînt colț cu str. Bănulescu-Bodoni, în urma înțelegerii prealabile cu Marian Victor, sub pretextul procurării unui automobil de modei „Mercedes E-Class”, anul producerii 2001, a dobândit în mod dolosiv și viclean de la ultimul suma de 1100 Euro, care conform cursului oficial al BNM la acea perioadă constituia suma de 22572 lei, după care neavând intenția realizării promisiunilor sale a însușit ilicit mijloacele financiare, cauzându-i părții vătămate Marian Victor o daună materială considerabilă în sumă totală de 22 572 lei. Astfel, prin acțiunile sale intenționate Golovca Serghei a comis infracțiunea prevăzută de art. 190 alin. (1) Cod penal, cu semnele de calificare: escrocheria, adică dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin inducerea în eroare a unei persoane prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase, în privința naturii, calităților substanțiale ale obiectului, prin comportament dolosiv și viclean care a produs daune considerabile.

Nefiind de acord cu soluția adoptată de instanța de fond: 3.1. Procurorul în Procuratura mun. Chișinău, Oficiul reprezentare a învinuirii în instanța de judecată, Daniela Buinovski a declarat apel prin care a solicitat admiterea acestuia, casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care inculpatul Golovca Serghei să fie recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (1) Cod penal, și a-i stabili pedeapsa sub formă de 1 an închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. În motivarea cerințelor sale a invocat următoarele aspecte: - deși, instanța de fond a calificat corect acțiunile inculpatului Golovca Serghei, consideră sentința nefondată sub aspectul blândeții pedepsei stabilite sub formă de suspendarea condiționată, deoarece instanța de judecată nu a luat în considerație în cumul toate circumstanțele stabilite la aplicarea pedepsei, rezultând din personalitatea inculpatului, precum și comportamentul acestuia în cadrul cercetării cauzei penale în instanța de judecată; - astfel, inculpatul Golovca Serghei a inventat o versiune de apărare prin care a relatat că a devenit „victima împrejurărilor”, fiind implicat într-un accident rutier, soldat cu tamponarea automobilului procurat și vătămarea personală a integrității corporale, motiv pentru care a fost nevoit să comercializeze automobilul în cauză la piese, prezentând în instanță copia contractului de înstrăinare-dobândire a mijlocului de transport încheiat la 16.07.2019 în România la Baia Mare. A mai declarat că, 2 revenind în țară, a fost nevoit să se adreseze la medic în legătură cu care fapt a suportat cheltuieli suplimentare, luate din contul sumei obținute din vânzarea automobilului la piese, la fel prezentând în acest sens informația eliberată de Institutul de Medicină de Urgență precum că la data de 18.07.2019 a fost examinat de către medicul chirurg OMF de gardă; - astfel, această versiune a inculpatului demonstrează lipsa de respect față de instanță, deoarece a încercat să inducă în eroare instanța de judecată, prezentând în acest sens probe false, care la rândul său instanța de judecată corect le-a apreciat critic, deoarece potrivit informației prezentate de acuzare, traversarea frontierei de stat de către inculpat în perioada în speță nu a avut loc; - mai mult decât atât, inculpatul a încercat să „întoarcă situația invers” și la capitolul restituirii prejudiciului cauzat prin infracțiune părții vătămate, prezentându- se „drept de bună-credință”, precum că sincer dorește să întoarcă prejudiciul părții vătămate. Această poziție a inculpatului acuzarea a apreciat-o drept una de apărare, la fel cu induderea instanței în eroare, deoarece la urmărirea penală, până la expedierea cauzei în instanța de judecată, inculpatul a solicitat restituirea prejudiciului cauzat părții vătămate prin semnarea recipisei doar după modelul pregătit de el din timp (este anexată de către acuzator la materialele cauzei penale), din conținutul căreia reiese prezența relațiilor civile. Deja aflându-se cauza penală pe rol în instanță, apărarea a inventat altă modalitate de a se prezenta drept de bună- credință, lăsând restituirea prejudiciului la finalul examinării cauzei și atunci solicitând termen suplimentar în acest sens, declarând că partea vătămată în continu evită restituirea prejudiciului. Acest fapt a fost infirmat de către partea vătămată, prezentând în acest sens extrasul sunetelor și mesajelor de pe telefonul său mobil, care denotă că partea vătămată primul făcea legături telefonice și insista asupra întoarcerii prejudiciului, însă inculpatul continua să inventeze diferite situații precum că „nu refuză restituirea, dar este în imposibilitate de a veni în Chișinău”; - inculpatul nu a conștientizat fapta comisă, nu a recunoscut vinovăția sa, nu a restituit prejudiciul cauzat părții vătămate și nu a regretat de cele comise; - la stabilirea pedepsei inculpatului Golovca Serghei, instanța de judecată urma să țină cont de faptul că, infracțiunea comisă este intenționată; de personalitatea inculpatului și anume: în privința inculpatului au fost pornite mai multe cauze penale pentru infracțiuni similare; de faptul că inculpatul comite infracțiuni, folosindu-se de încrederea victimelor, folosindu-se de tehnologii informaționale și rețelele de socializare, care ușor duc la convingea victimei și de cererea creată pe piața internă în Republica Moldova; de faptul că corectarea și reeducarea lui poate fi efectuată numai în condițiile aplicării pedepsei penale; 3 - este de menționat faptul că, în cadrul cercetării judecătorești nu au fost stabilite careva motive care ar concluziona că nu este rațional ca inculpatul Golovca Serghei să nu execute pedeapsa cu închisoarea prevăzută de lege și solicitată de acuzare pentru fapta săvârșită; - inculpatul anterior a fost condamnat de către Judecătoria Huși, România la 26.07.2017, iar pe numele acestuia au mai fost intentate două dosare penale, fiindu-i incriminată săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (1) Cod penal, iar prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 20.09.2019 a fost încetat procesul penal de învinuirea lui în temeiul art. 190 alin. (1) Cod penal din motivul împăcării părților în baza art. 109 Cod penal. Aceste circumstanțe îl caracterizează negativ din punct de vedere al personalității, fiind predispus la săvârșirea unor fapte cu caracter prejudiciabil și social periculoase. 3.2. Partea vătămată Marian Victor a declarat apel prin care a solicitat admiterea acestuia, casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care inculpatul Golovca Serghei să fie recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (1) Cod penal, și a-i stabili o pedeapsă mai aspră. În motivarea cerințelor sale a invocat următoarele aspecte: - până în prezent inculpatul nu i-a restituit prejudiciul cauzat prin infracțiune, acest fapt este confirmat prin descifrările telefonice și mesajele telefonice anexate la cerere; - inculpatul a demonstrat lipsă de respect față de instanța de judecată și față de partea vătămată, atunci când a mințit că s-a pornit la drum peste hotarele țării în vederea aducerii automobilului promis și a suferit un accident rutier cu acest automobil, devenind victima circumstanțelor neprevăzute, fapt care a fost dezbătut de către acuzatorul de stat, care a prezentat extrasul din traversarea frontierei de stat de către inculpat, prin care s-a confirmat faptul că, Golovca Serghei în perioada incriminată nu a traversat frontiera nici cu unul din cele patru pașapoarte românești, nici ca cetățean al Republicii Moldova.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 17 noiembrie 2021, apelurile declarate au fost respinse, ca nefondate, cu menținerea sentinței. 4.1. Pentru a decide astfel, instanța de apel a menționat că, legalitatea și temeinicia sentinței a fost contestată cu apel de către acuzatorul de stat și de partea vătămată Marian Victor doar în partea individualizării pedepsei penale, solicitându- se în acest sens ca inculpatului Golovca Serghei, recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (1) Cod penal, să-i fie stabilită o pedeapsă sub formă de închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis. 4 În limitele judecării apelurilor, instanța de apel, verificând chestiunea individualizării pedepsei penale în privința inculpatului Golovca Serghei a constatat că, instanța de fond a acordat deplină eficiență prevederilor art. art. 6, 7, 61, 75, 90 Cod penal, respectiv, a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele care atenuează ori agravează răspunderea penală, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia. În acest sens, instanța de apel a reținut că, după caracterul și gradul prejudiciabil al faptei, infracțiunea prevăzută de art. 190 alin. (1) Cod penal se califică ca infracțiune „mai puțin gravă”, pentru care legea penală prevede sancțiunea sub formă de amendă în mărime de la 550 la 850 unități convenționale sau cu muncă neremunerată în folosul comunității de la 120 la 240 de ore, sau cu închisoare de până la 3 ani. Din materialele cauzei penale, instanța de apel a reținut că, inculpatul Golovca Serghei nu a recunoscut vina în comiterea infracțiunii incriminate, careva circumstanțe atenuante sau agravante nu au fost stabilite. Cu referire la personalitatea inculpatului Golovca Serghei, instanța de apel a reținut că, anterior nu a fost atras la răspundere penală, la medicul psihiatru sau narcolog nu se află. Instanța de fond luând în considerație în ansamblu toate circumstanțele cauzei penale, a considerat că, corectarea și resocializarea inculpatului Golovca Serghei este posibilă doar prin aplicarea față de acesta a pedepsei sub formă de închisoare pe un termen de 1 (unu) an închisoare, iar în conformitate cu art. 90 Cod penal, ținând cont de faptul că, inculpatul anterior nu a fost judecat, a conchis că, suspendarea executării pedepsei cu închisoare, și acordarea posibilității acestuia ca în termenul de probă, prin comportare exemplară și muncă cinstită să îndreptățească încrederea ce i s-a acordat, va oferi o mai bună protecție intereselor societății decât izolarea vinovatului de societate. Instanța de apel a respins argumentele apelanților precum că, la adoptarea sentinței, instanța de fond nu a individualizat în mod echitabil pedeapsa, or, instanța de fond la stabilirea pedepsei lui Golovca Serghei a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia. În acest sens, instanța de apel a respins argumentele apelanților în partea care se referă la faptul că, versiunea inculpatului demonstrează lipsa de respect față de instanță, deoarece a încercat să inducă în eroare instanța de judecată, prezentând în acest sens probe false, care la rândul său instanța de judecată corect le-a apreciat critic, 5 deoarece potrivit informației prezentate de acuzare, traversarea frontierei de stat de către inculpat în perioada în speță nu a avut loc, or, la individualizarea pedepsei penale instanța de fond s-a condus de criteriile reglementate la art. 75 Cod penal, mai mult ca atât, instanța de fond a aplicat cea mai aspră sancțiune și anume sub formă de „închisoare”. La fel, instanța de apel nu a reținut nici argumentele apelanților potrivit cărora, inculpatul anterior a fost condamnat de către Judecătoria Huși, România la 26.07.2017, iar pe numele acestuia au mai fost intentate două dosare penale, fiindu-i incriminată săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (1) Cod penal, iar prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 20.09.2019 a fost încetat procesul penal de învinuirea lui în temeiul art. 190 alin. (1) Cod penal din motivul împăcării părților în baza art. 109 Cod Penal, or, din revendicarea eliberată în privința inculpatului rezultă că, ultimul anterior nu a fost judecat. De asemenea, instanța de apel nu a reținut nici alegațiile apelanților cu privire la faptul că, inculpatul Golovca Serghei nu a recuperat prejudiciul cauzat părții vătămate, deoarece în cadrul ședinței de judecată în instanța de apel, partea vătămată Marian Victor a declarat că, inculpatul i-a restituit prejudiciul în sumă de 1100 Euro, fapt confirmat și prin recipisa anexată la materialele cauzei penale. Astfel, instanța de apel a respins solicitările apelanților privind aplicarea față de inculpatul Golovca Serghei a unei pedepsei sub formă de închisoare, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis, or, pedeapsa stabilită și individualizată de către instanța inferioară, corespunde atât principiului proporționalității, cât și scopului pedepsei penale prevăzut în art. 61 alin. (2) Cod penal, iar stabilirea pedepsei cu închisoare inculpatului, cu executarea reală a acesteia, nu și-ar atinge scopul scontat.

Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar de către procuror, care, indicând temeiurile de casare prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) și 10) Cod de procedură penală, solicită casarea deciziei, cu remiterea cauzei la rejudecare în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. În argumentarea recursului declarat menționează următoarele aspecte: - modalitatea de executare a pedepsei închisorii aleasă de catre instanța de apel nu este în acord cu principiul proporționalității având în vedere fapta săvârșită, consecințele acesteia dar și de impactul social al evenimentelor prejudiciabile asupra părții vătămate și nu în ultimul rând comportamentul inculpatului Golovca Serghei înainte, în timpul și după săvârșirea infracțiunii, având în vedere faptul că acesta nu a realizat nici la momentul evenimentelor și nici după consumarea lor pericolul social pe care îl comportă faptele sale și nu a considerat la momentul derulării evenimentelor faptele săvârșite ca fiind ireproșabile; 6 - deși, partea acuzării, urmare a criticării hotărârii pe dimensiunea individualizării modalității de executare de către inculpat a pedepsii închisoarii a solicitat dispunerea executării de către ultimul a acestei pedepse în penitenciar de tip semiînchis, instanța de apel nu s-a pronunțat motivat asupra argumentelor invocate de procuror, optând în exclusivitate pentru însușirea argumentelor/raționamentelor primei instanțe pe dimensiunea contestată de procuror; - instanța de apel greșit a reținut că inculpatul Golovca Serghei nu a fost anterior tras la răspundere penală, or potrivit cazierului penal anexat la f.d. 122, inculpatul Golovca Serghei a fost tras la răspundere penală de trei ori în perioada anilor 2018- 2019, procesele penale în privința lui finisându-se cu pronunțarea unor hotărâri bazate pe criterii/temeiuri de nereabilitare. Astfel, inculpatul este o persoană predispusă la săvârșirea de infracțiuni contra patrimoniului, care presupune utilizarea metodelor de înșelăciune și abuz de încredere ale victimelor; - instanța de apel urma să țină cont că inculpatul Golovca Sereghei a săvârșit infracțiunea pentru care se trage la răspundere penală în cadrul prezentului proces penal la distanță de mai puțin de 3 luni de zile din data încetării procesului penal pentru o faptă similară (a se vedea ordonanța din 26 martie 2019 de la f.d. 127), și în timp ce își aștepta sentința într-o altă cauză penală aflată pe rol la Judecatorie Chișinău, sediul Buiucani pentru săvârșirea unei infracțiuni similare (a se vedea sentința din 20 septembrie 2019 de la f.d. 203); - instanta de apel greșit a ignorat argumentele invocate de către procurorul apelant, aceasta devreme ce argumentele invocate în sprijinul soluției dispuse vin în contradicție cu împrejurările de fapt și de drept ale cauzei.

La recursul ordinar declarat, în conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, a depus referință avocatul Vrabii Oleg în numele inculpatului, care pledează pentru inadmisibilitatea acestuia, cu menținerea hotărârii contestate.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acesta este inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat din următoarele considerente. Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că recursul declarat este vădit neîntemeiat. Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427 Cod 7 de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent. Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei. Colegiul penal atestă din conținutul cererii de recurs că, acuzatorul de stat invocă în calitate de temeiuri pentru casarea deciziei instanței de apel art.427 alin.(1) pct. 6) și 10) Cod de procedură penală, și anume când, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazurile, când: 6) instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, sau când 10) s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale. Având în vedere argumentele recursului, Colegiul penal relevă că, sub aspectul acestor temeiuri de casare, procurorul consideră că instanțele de fond neîntemeiat i- au stabilit inculpatului Golovca Serghei o pedeapsă cu suspendarea condiționată a executării acesteia în temeiul art. 90 Cod penal. Revizuind conținutul deciziei recurate prin prisma criticilor invocate în recurs, Colegiul constată că instanța de apel a constatat și a apreciat corect circumstanțele de fapt și de drept, cât și referitor la stabilirea pedepsei inculpatului, în strictă conformitate cu prevederile art. art. 61, 75-78 și 90 Cod penal. Cu referire la dezacordul procurorului privind aplicarea de către prima instanță a suspendării condiționate a executării cu închisoare și menținerea acestei soluții de către instanța de apel, Colegiul penal ține să sublinieze, că în conformitate cu art. 90 alin. (1) Cod penal, dacă, la stabilirea pedepsei cu închisoare pe un termen de cel mult 5 ani pentru infracțiunile săvârșite cu intenție și de cel mult 7 ani pentru infracțiunile săvârșite din imprudență, instanța de judecată, ținând cont de circumstanțele cauzei și de persoana celui vinovat, va ajunge la concluzia că nu este rațional ca acesta să execute pedeapsa stabilită, ea poate dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate vinovatului, indicând numaidecât în hotărâre motivele condamnării cu suspendare condiționată a executării pedepsei și termenul de probațiune. La caz, analizând hotărârile emise, Colegiul penal atestă că, atât prima instanță, cât și instanța de apel au indicat motivele condamnării cu suspendare condiționată a executării pedepsei, argumentând corect și complet respectiva soluție prin prisma gradului de calificare a infracțiunii, a pedepsei prevăzute de sancțiunea art. 190 alin. (1) Cod penal, care prevede pedeapsa sub formă de de amendă în mărime de la 550 la 850 unități convenționale sau cu muncă neremunerată în folosul comunității de la 120 la 240 de ore, sau cu închisoare de până la 3 ani, precum și a personalității inculpatului Golovca Serghei și atitudinii acestuia față de faptele comise. 8 Astfel, opozant celor invocate de recurent la capitolul efectuării unei individualizări greșite a pedepsei aplicate în privința inculpatului, care nu va atinge scopul pedepsei penale, instanța de recurs relevă, că în cazul săvârșirii unei infracțiuni, instanța de judecată este singura în măsură să înfăptuiască nemijlocit acțiunea de individualizare a pedepsei pentru infractorul care a comis infracțiunea, având deplina libertate de acțiune în vederea realizării operațiunii respective, ținând seama de regulile și principiile prevăzute de Codul penal, la stabilirea felului, duratei ori a cuantumului pedepsei. Pedeapsa aplicată inculpatului trebuie să fie echitabilă, legală și individualizată, capabilă să restabilească echitatea socială și să realizeze scopurile legii penale și pedepsei penale, potrivit art. 61 Cod penal, în strictă conformitate cu dispozițiile părții generale a Codului penal și stabilirea pedepsei în limitele fixate în partea specială. În același rând, instanța de recurs menționează că, conform alin. (1) art. 75 Cod penal, persoanei recunoscute vinovate de săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele fixate în Partea specială și în strictă conformitate cu dispozițiile Părții generale a prezentului Cod. Așadar, persoanei declarate vinovate trebuie să i se aplice o pedeapsă echitabilă, în limitele sancțiunii articolului în baza căruia persoana se declară vinovată, iar după caz, instanța este în drept să aplice și prevederile părții generale a Codului penal, în special a dispozițiilor art. 90 Cod penal. Respectiv, după ce a stabilit pedeapsa potrivit tuturor criteriilor generale de individualizare a pedepsei, continuând operațiunea de individualizare cu privire la săvârșirea infracțiunii, ținând cont de circumstanțele cauzei și de persoana celui vinovat, instanța de judecată poate dispune suspendarea executării pedepsei aplicate vinovatului. Astfel, constatarea condițiilor și cerințelor prevăzute de lege, și stabilite în respectiva speță, conferă instanței de judecată posibilitatea ca, pe lângă stabilirea cuantumului pedepsei, să se pronunțe și asupra modului de executare, iar dezacordul părții acuzării în acest sens exprimat prin recursul ordinar declarat cu invocarea prezenței erorii prevăzute la art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, nu este întemeiat, întrucât din analiza procedurii de stabilire a pedepsei și modului de executare efectuat de către instanța de apel, Colegiul penal a stabilit că această procedură a fost efectuată fără careva derogări de la normele legale, motivele acuzatorului de stat din recursul declarat fiind vădit neîntemeiate. Condițiile privind acordarea suspendării condiționate a executării pedepsei prevăzute de art. 90 Cod penal se referă la: pedeapsa aplicată și natura infracțiunii, circumstanțele cauzei și persoana infractorului, aprecierea instanței că scopul poate fi atins și fără executarea acesteia. 9 Derivând din condițiile ce vizează pedeapsa aplicată și natura infracțiunii prevăzute în alin. (1) și alin. (4) art. 90 Cod penal, se atestă faptul incidenței acestora la prezenta speță și anume că este stabilită o pedeapsă cu închisoare pentru o infracțiune mai puțin gravă săvârșită cu intenție ce nu depășește 7 ani, și nu este una ce se atribuie la infracțiuni deosebit de grave sau excepțional de grave, precum nu este prezentă și nici recidiva periculoasă sau deosebit de periculoasă. Astfel, Colegiul penal apreciază că, argumentele recurentului în această parte sunt declarative și neîntemeiate, și nu pot răsturna raționalitatea modului de executare a pedepsei cu închisoare, stabilit de către prima instanță. În contextul celor expuse mai sus, Colegiul penal reține că, la stabilirea pedepsei inculpatului Golovca Serghei, pentru infracțiunea comisă, instanța de apel nu a comis erori de drept ce ar afecta soluția, pedeapsa aplicată și modul de executare a acesteia fiind corect stabilite, cu respectarea exigențelor legii, iar alegațiile procurorului în respectiva parte sunt vădit neîntemeiate. Or, după cum sa stabilit, din conținutul deciziei instanței de apel, rezultă cert motivele pentru care a fost menținută sentința, instanța de apel respectând și prevederile art. art. 414 alin. (1), (5) și 417 alin. (8) Cod de procedură penală, și în hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelul acuzatorului de stat, aceasta cuprinzând motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată, așa cum este indicat în pct. 4.1. din prezenta decizie, motivare pe care instanța de recurs și-o însușește pe deplin. Totodată, Colegiul penal constată și faptul, că temeiurile invocate de către recurent, au constituit obiect de examinare la judecarea cauzei în instanța de apel, și asupra acestora instanța judecătorească s-a expus argumentat în hotărârea pronunțată. Reieșind din cele expuse supra, Colegiul penal remarcă, că instanța de apel și-a argumentat hotărârea în sensul menținerii aplicării art. 90 Cod penal, corect ajungând la concluzia că corectarea și reeducarea inculpatului este posibilă fără izolarea acestuia de societate și va atinge scopul restabilirii echității sociale. În aceste condiții instanța de recurs consideră, că n-a fost constatată prezența în speța examinată a unei erori de drept, care ar servi drept temei de implicare a instanței de recurs în sensul casării deciziei contestate, deoarece instanța de apel n-a admis o eroare gravă de fapt, care ar afecta soluția acesteia. Din considerentele expuse, Colegiul penal conchide că, temeiurile de casare prevăzute la art.427 alin.(1) pct. 6) și 10) Cod de procedură penală, nu sunt incidente speței, hotărârea atacată fiind legală și întemeiată, iar recursul procurorului urmează a fi declarat inadmisibil, ca fiind vădit neîntemeiat. 10

În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, DECIDE : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Popov Oleg, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 17 noiembrie 2021, în cauza penală în privința lui Golovca Serghei Xxxx, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Pronunțată integral la 23 iunie 2022. Președinte: Toma Nadejda Judecători: Guzun Ion Catan Liliana 11