1ra-376/2022 — art. 165 alin. 2 lit. d CP

1ra-376/2022 — art. 165 alin. 2 lit. d CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 1ra-376/2022

1-20070366-01-1ra-16032022

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

15 iunie 2022 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte – Toma Nadejda,

Judecători – Guzun Ion și Catan Liliana,

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către

avocatul Holban Ion în numele inculpatei Meleștean Virginia, prin care se solicită casarea

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 09 decembrie 2021, în cauza penală

în privința lui

Meleștean Virginia XXXXX, născută

la XXXXX, originară din XXXXX și

domiciliată în XXXXX

Termenul examinării cauzei:

Instanța de fond: 25.06.2020 − 25.01.2021;

Instanța de apel: 12.02.2021 − 09.12.2021;

Instanța de recurs: 16.03.2022 − 15.06.2022.

Asupra admisibilității în principiu a recursului ordinar în cauză, în baza actelor din

dosar, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

C O N S T A T Ă:

Meleștean Virginia XXXXX a fost recunoscută vinovată și condamantă pentru săvârșirea

infracțiunii prevăzute la art. 220 alin. (2) lit. c) Cod penal, fiindu-i stabilită o pedeapsă sub

formă de închisoare pe un termen de 4 (patru) ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de

tip semiînchis, pentru femei.

Conform art. 90 Cod penal, executarea pedepsei cu închisoarea a fost suspendată

condiționat pe o perioadă de probațiune de 4 (patru) ani.

1.1. Pentru a pronunța sentința adoptată, prima instanță, în fapt, a reținut că

Meleștean Virginia, în anul 2015, acționând de comun acord și prin înțelegere prealabilă cu

alte persoane, având un plan criminal bine determinat, urmărind scopul îndemnării,

determinării și înlesnirii practicării prostituției, dându-și seama de caracterul prejudiciabil

al acțiunilor sale, a îndemnat-o și determinat-o pe Burlac Victoria Gheorghe, să plece la

muncă în or. Dubai, Emiratele Arabe Unite, pentru a activa într-un club de noapte unde

urma să presteze servicii sexuale contra unui „salariu mare”.

1

Astfel, la sfârșitul lunii iulie a anului 2015, după ce a obținut consimțământul dnei

Burlac Victoria Gheorghe, Meleștean Virginia, împreună și prin înțelegere prealabilă cu alte

persoane, aflându-se în or. Dubai, Emiratele Arabe Unite, în scopul organizării perfectării

pașaportului străin, i-au transmis dnei Burlac Victoria Gheorghe, prin intermediul

viramentului bancar, suma de 200 dolari (SUA).

Ulterior, în vederea realizării planului criminal, persoane care acționau prin

înțelegere prealabilă cu inculpata, din contul lor, prin intermediul Virginiei Meleștean care

se afla pe teritoriul Republicii Moldova, a organizat perfectarea pașaportului de cetățean al

Republicii Moldova pe numele Burlac Victoria, eliberat de Serviciul de eliberare a actelor de

identitate, iar ulterior, a organizat transportarea acesteia, în țara de destinație, achitând

pentru biletul de călătorie la cursa aeriană în or. Dubai prin Aeroportul Internațional

Chișinău.

Astfel, la finele anului 2015, o persoana identificată de către organul de urmărire

penală, acționând împreună și prin înțelegere prealabilă cu Meleștean Virginia, a

transportat-o pe Burlac Victoria cu automobilul său de marca „Wolkswagen Passat”, cu n/î

XXXXX, din s. Tudora, prin regiunea transnistreană spre satul Cioburciu și a adăpostit-o la

domiciliul său din XXXXX, pentru o perioadă de 2 zile. Ulterior, persoana identificată de

către organul de urmărire penală a transportat-o pe Burlac Victoria, cu automobilul său de

marca „Wolkswagen Passat”, cu n/î XXXXX, spre Aeroportul Internațional Chișinău, însă în

apropiere de aeroport, Burlac Victoria XXXXX, sub anumit pretext, a solicitat șoferului să

staționeze la o stație de alimentare „Lukoil”, unde ieșind din automobil, a fugit.

Pe baza stării de fapt expuse mai sus, în drept, acțiunile inculpatei au fost încadrate în

baza art. 220 alin. (2) lit. c) Cod penal, proxenetismul, adică îndemnarea, determinarea și

înlesnirea practicării prostituției, dacă fapta nu întrunește elementele traficului de ființe umane,

săvârșit de două sau mai multe persoane.

Prin ordonanța de punere sub învinuire din 10 ianuarie 2020, Meleștean Virginia

XXXXX a fost pusă sub învinuire pentru comiterea infracțiunii prevăzute la art. 165 alin. (2)

lit. d) Cod penal, traficul de ființe umane, adică, recrutarea, transportarea și adăpostirea unei

persoane, cu consimțământul acesteia, în scop de exploatare sеxuală comercială, săvârșită prin, abuz

de poziție de vulnerabilitate, de către mai multe persoane.

procurorul, care a solicitat casarea acesteia, cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit

modului stabilit pentru prima instanță, prin care inculpata Meleștean Virginia să fie

recunoscută vinovată pentru comiterea infracțiunii prevăzute la art. 165 alin. (2) lit. d) Cod

penal, cu stabilirea unei pedeapse de 7 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip

închis pentru femei, cu privarea de dreptul de a ocupa activități în domeniul organizării

plecării persoanelor peste hotare pe un termen de 4 ani.

2

În motivarea cererii de apel procurorul a invocat că, instanța de judecată eronat și

subiectiv a dat apreciere circumstanțelor cauzei, care în mod direct se află în raport cu

vinovăția inculpatei.

La adoptarea sentinței, prima instanță nu a ținut cont de prevederile art. 101 Cod de

procedură penală, care stipulează că fiecare probă urmează să fie apreciată din punct de

vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu

- din punct de vedere al coroborării lor. Judecătorul apreciază probele conform propriei

convingeri, formate în urma examinării lor în ansamblu, sub toate aspectele și în mod

obiectiv, călăuzindu-se de lege și nici o probă nu are o valoare dinainte stabilită pentru

judecată.

Potrivit probatoriului administrat a fost demonstrat incontestabil recrutarea victimei,

ce presupune atragerea acesteia prin selecționare la exploatarea sexuală de către Meleștean

Virginia. În acest sens, potrivit declarațiilor părții vătămate Burlac XXXXX Victoria, care a

comunicat că pe inculpată o cunoaște de mult, deoarece sunt consătene, rezultă că inculpata

cunoștea despre starea materială precară a victimei. Astfel, inculpata i-a comunicat victimei

că în Dubai va lucra într-un club de noapte ca dansatoare. Inculpata a transmis datele părții

vătămate persoanelor din Dubai, ulterior comunica cu ei prin rețelele de socializare. Banii

pentru acte și bilet au fost transmiși prin virament pe numele lui Meleștean Virginia.

Totodată, de către acuzare a fost demonstrat și faptul transportării părții vătămate, cu

participarea inculpatei Meleștean Virginia, și a învinuiților Jecov Victoria, Climenco Andrei

și o persoană neidentificată de origine azerbadjană pe nume ”Aișî”, în privința ultimilor

cauza penală fiind disjungată într-o procedură separată.

La fel, a mai remarcat apelantul că în momentul transportării cu automobilul, partea

vătămată, auzind discuția dintre învinuiții Jecov Victoria și Climenco Andrei a aflat că în

realitate, în Dubai, va fi impusă să presteze relații sexuale contra plată. Din acest motiv până

a ajunge la aeroport aceasta a inventat un pretext și a solicitat să oprească la o stație peco,

unde fiind singură, a sunat un sătean și a rugata-o să vină să o ia de acolo. Aceste

circumstanțe sânt confirmate inclusiv de către martorii Grati Alexandru și Cember Dumitru.

Nu în ultimul rând, a fost demonstrat scopul specificat la art. 165 Cod penal, imputat

inculpatei și anume, exploatarea sexuală comercială, care presupune o activitate ce aduce

profituri, exprimându-se în folosirea victimei prin constrângere în prostituție sau industria

pornografică, or din analiza circumstanțelor indicate supra s-a constatat remunerarea

inculpatei Meleștean Virginia, drept rezultat al activității infracționale.

apelul declarat a fost admis, casată total sentința și pronunțată o nouă hotărâre, potrivit

modului stabilit pentru prima instanță, după cum urmează :

Meleștean Virginia a fost recunoscută vinovată și condamnată pentru comiterea

infracțiunii prevăzute la art. 165 alin. (2) lit. d) Cod penal, fiindu-i stabilită o pedeapsă, cu

aplicarea art. 70 alin. (31) Cod penal, sub formă de închisoare pe un termen de 7 (șapte) ani,

3

cu executare în penitenciar pentru femei, de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa

orice funcții sau de a exercita activitate legată de angajarea persoanelor în câmpul muncii pe

un termen de 3 (trei) ani.

3.1. Pentru a se pronunța, instanța de apel a constatat că Meleștean Virginia, la

începutul anului 2015, data și ora exactă nefiind stabilită de către organul de urmărire

penală, acționând de comun acord și prin înțelegere prealabilă cu Jecov Victoria Gheorghe,

Climenco Andrei Leonid și o persoană neidentificată de origine azerbadjană pe nume „Aișî„

având un plan criminal bine determinat, urmărind scopul exploatării sexuale comerciale a

persoanei și obținerea unui profit, intenționat, abuzând de poziția de vulnerabilitate,

manifestată prin situația precară din punct de vedere al supraviețuirii sociale și lipsa

surselor de venit, au recrutat-o pe Burlac Victoria Gheorghe, să plece la muncă în or. Dubai,

Emiratele Arabe Unite, precum că va activa într-un club de noapte și va primi un salariu

mare.

La sfârșitul lunii iulie a anului 2015, după ce au obținut consințământul victimei,

Meleștean Virginia, împreună și prin înțelegere prealabilă cu Jecov Victoria și persoana pe

nume „Aișî”, aflându-se în or. Dubai, Emiratele Arabe Unite, în scopul organizării

perfectării pașaportului străin, i-au transmis victimei prin intermediul viramentului bancar

suma de 200 dolari (SUA), pentru perfectarea pașaportului străin, pentru deplasarea în

Dubai.

Astfel, în vederea realizării planului său criminal, Jecov Victoria împreună cu

persoana pe nume „Aișî”, din contul lor, prin intermediul lui Meleștean Virginia care se afla

pe teritoriul Republicii Moldova, au organizat perfectarea pașaportului de cetățean al

Republicii Moldova pe numele cet. Burlac Victoria, eliberat de Serviciul de eliberare a actelor

de identitate, iar ulterior, a organizat transportarea acesteia, în țara de destinație, achitând

pentru biletul de călătorie la cursa aeriană în or. Dubai prin Aeroportul Internațional

Chișinău.

În continuare, la finele anului 2015, Climenco Andrei Leonid, acționând împreună și

prin înțelegere prealabilă cu Meleștean Virginia, Jecov Victoria și persoana de origine

azerbadjană pe nume „Aișî„ a transportat-o pe Burlac Victoria cu automobilul său de model

„Wolkswagen Passat” cu n/î XXXXX, din s. Tudora, prin regiunea transnistreană a RM spre

satul Cioburciu și a adăpostit victima la domiciliul său din XXXXX, pentru o perioadă de 2

zile. După aceasta, Climenco Andrei Leonid asigura supravegherea victimei în scopul de a

nu-i permite să părăsească samovolnic locuința sau să contacteze persoane terțe, inclusiv

rudele.

În continuarea acțiunilor sale criminale, Climenco Andrei Leonid, a transportat-o pe

cet. Burlac Victoria, cu automobilul său de model „Wolkswagen Passat” cu n/î XXXXX, spre

Aeroportul Internațional Chișinău, însă în apropiere de aeroport victima înțelegând că va fi

impusă să presteze servicii sexuale în or. Dubai, sub anumit pretext a solicitat lui Climenco

Andrei să staționeze la o stație de alimentare „Lukoil”, unde ieșind din automobil a fugit.

4

Astfel, prin acțiunile sale intenționate, Meleștean Virginia a săvârșit infracțiunea

prevăzută la art. 165 alin. (2) lit. d) Cod penal, traficul de ființe umane, adică, recrutarea,

transportarea și adăpostirea unei persoane, cu consimțământul acesteia, în scop de exploatare sexuală

comercială, săvârșită prin abuz de poziție de vulnerabilitate, comisă de mai multe persoane.

3.2. În motivarea soluției adoptate instanța de apel a stabilit că vinovăția inculpatei

în comiterea infracțiunii de trafic de ființe umane se dovedește incontestabil prin declarațiile

părții vătămate și ale martorilor audiați pe caz, dar și prin probele materiale cercetate în

ședința de judecată: procesul verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie din 12.11.2018, în

cadrul căruia partea vătămată Burlac Victoria XXXXX, a.n. XXXXX, a recunoscut persoana care a

îndemnat-o pentru a pleca în or. Dubai, Emiratele Arabe Unite, pentru a presta servicii sexuale, și

anume persoana de pe poza cu nr. L, care este identificată ca Meleștean Virginia XXXXX, a.n.

XXXXX; procesul verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie din 12.11.2018, în cadrul căruia

partea vătămată Burlac Victoria XXXXX, a.n. XXXXX, a recunoscut persoana care a adăpostit-o și

transportat-o spre Aeroportul Internațional Chișinău, și anume persoana de pe poza cu nr. 2 care este

Climenco Andrei Leonid, a.n. 12.05.1976; procesul verbal de examinare, acțiune procesuală efectuată

la 22.01.2020, unde a fost examinată informația privitor la transferurile bancare de peste hotarele

țării în Republica Moldova în lei și valută străină. La examinarea răspunsului nr. 12- 03/189 din

17.01.2019 parvenit de la BC „Energbank” SA se constată că, Burlac (Celac) Victoria a primit un

transfer bancar prin intermediului transferurilor rapide Western Union suma de 200 dolari SUA

transmiși la 30.07.2015 de la Iana Iscenco din Emiratele Arabe Unite; Informația de la Agenția

Servicii Publice din 12.03.2020, prin care se constată că cererea a fost depusă la data de 16.09.2015

pentru pașaportul cetățeanului RM, pe numele Burlac Victoria. Pașaportul a fost înmânat persoanei

la data de 26.09.2015; Informația de la compania „Turkish Airlines” referitor la datele persoanelor

pasagere la cursele regulate. Astfel, dnei Burlac Victoria i-a fost rezervat bilet la cursa Chișinău-

Istanbul-Dubai la data de 10.01.2016, iar apoi biletul a fost rambursat; procesul verbal de confruntare

din 16.01.2020 între XXXXX (Burlac) Victoria și Meleștean Virginia XXXXX, unde partea

vătămată a susținut declarațiile depuse anterior. Totodată, partea vătămată a răspuns că la momentul

primirii propunerii de a pleca la muncă în Dubai avea 18 ani; procesul verbal de confruntare din

21.02.2020 între Meleștean Virginia și Jecov Victoria.

Latura obiectivă a infracțiunii prevăzute la art. 165 Cod penal, se exprimă în fapta

prejudiciabilă care cuprinde următoarele două acțiuni (inacțiuni) cu caracter alternativ: 1)

acțiunea principală și 2) acțiunea sau inacțiunea adiacentă.

Acțiunea principală din cadrul infracțiunii specificate la art. 165 Cod penal, cunoaște

următoarele modalități normative cu caracter alternativ: 1) recrutarea victimei; 2)

transportarea victimei; 3) transferul victimei; 4) adăpostirea victimei; 5) primirea victimei.

Referitor la conținutul acestor modalități, urmează a se menționa următoarele:

1) recrutarea reprezintă racolarea (prin selectare) a victimei în vederea deplasării ei

către punctul de destinație. Existența recrutării nu depinde nici de realizarea scopului de

5

exploatare, nici de faptul dacă după ea vor urma etapele de transportare, transfer, adăpostire

sau primire a victimei;

2) transportarea reprezintă deplasarea victimei peste frontiera de stat a Republicii

Moldova sau în interiorul teritoriului Republicii Moldova;

3) transferul constituie transmiterea victimei de la un traficant către altul prin

vânzare- cumpărare, schimb, dare în chirie, cesiune în contul unei datorii, donație sau alte

asemenea tranzacții ilegale. Transferul victimei, spre deosebire de recrutarea, transpor-tarea

sau adăpostirea victimei, are întotdeauna un caracter bilateral; primirea victimei, și ea având

un caracter bilateral, este corelativă cu transferul victimei; drept urmare, transferul victimei

presupune întotdeauna o pluralitate de făptuitori, o cooperare dintre cel puțin două

persoane: cel care transferă victima și cel care o primește;

4) adăpostirea este plasarea victimei într-un loc ferit, pentru a nu fi descoperită de

reprezentanții organelor de drept sau de persoanele terțe, care ar putea anunța autoritățile

despre infracțiunea săvârșită. Găzduirea semnifică primirea unei persoane într-o locuință și

adăpostirea vremelnică a acesteia. În esență, ea presupune acceptul persoanei care posedă

locuința de a oferi spațiu, hrană, în general condiții de locuit unei alte persoane în care are

încredere, acest aspect reprezentând caracteristica găzduirii. În schimb, cazarea are un

caracter organizat, presupune spații anume amenajate și destinate în acest scop și, de regulă,

are la bază un raport patrimonial între locator și persoana cazată. Raportul dintre „cazare”

și „găzduire”, pe de o parte, și „adăpostire”, pe de altă parte, este ca de la parte la întreg;

5) primirea reprezintă luarea în „custodie” a victimei de către un traficant de la altul

ca urmare a vânzării-cumpărării sau a altor tranzacții ilegale. Primirea victimei constituie

activitatea corelativă transferului victimei; fiind o activitate bilaterală, primirea victimei

presupune întotdeauna o cooperare între cel puțin doi făptuitori.

În acest context, instanța de apel a subliniat că elementele constitutive vizate și-au

găsit confirmare integrală, în urma cercetării și reevaluării probatoriului administrat la caz,

cu atât mai mult fiind apreciate corect, prin prisma concludenței, pertinenței și utilității lor,

atestând o consecutivitate a circumstanțelor descrise conform învinuirii, și excluzând orice

dubii care ar putea pune la îndoială vinovăția inculpatei, astfel că concluzia de reîncadrare

a acțiunilor inculpatei de la art. 165 alin. (2) lit. d) Cod penal în cele ale art. 220 alin. (2) lit. c)

Cod penal este una pripită și contradictorie.

Prin urmare, instanța de apel a considerat că prima instanță pripit a ajuns la concluzia

că în acțiunile ce i se incriminează Virginiei Meleștean nu se regăsesc elementele laturii

obiective a componenței de infracțiune prevăzute anume la art. 165 alin. (2) lit. d) Cod penal,

care se formează din două categorii de acțiuni de sine stătătoare legate între ele. Prima

categorie poate avea următoarele varietăți: recrutarea, transportarea, transferul,

adăpostirea, primirea unei persoane. Acțiunile infracționale din a doua categorie pot fi

realizate prin: amenințarea cu aplicarea violenței fizice sau psihice nepericuloase pentru

viața sau sănătatea persoanei, înșelăciune și abuz de poziție de vulnerabilitate sau abuz de

6

putere. Pentru realizarea laturii obiective a traficului de ființe umane este necesară existența

cel puțin a unei varietăți din prima categorie de acțiuni infracționale și cel puțin a uneia din

a doua categorie de acțiuni menționate.

Așadar, instanța de apel a stabilit că în speța dedusă judecății se regăsesc toate

elementele necesare pentru consumarea infracțiunii de trafic de ființe umane menționate

mai sus, iar prima instanță nu a apreciat fiecare probă din punct de vedere al pertinenței,

concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere

al coroborării lor.

La individualizarea pedepsei penale, instanța a reținut că sancțiunea normei de

incriminare, prevede o pedeapsă sub formă de închisoare de la 7 la 15 ani, cu privarea de

dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la

2 la 5 ani, astfel că în temeiul art. 16 alin. (5) Cod penal se califică ca fiind o infracțiune

deosebit de gravă.

În continuare, instanța a stabilit că careva circumstanțe atenuante din rândul celor

enumerate la art. 76 alin. (1) Cod penal, în privința inculpatei nu au fost constatate, totodată

nu au fost constatate nici careva circumstanțe agravante din categoria celor prescrise la art.

77 alin. (1) Cod penal.

În acord cu prevederile art. 70 alin. (31) Cod penal, la aplicarea pedepsei persoanelor

care au atins vârsta de 18 ani, dar nu au atins vârsta de 21 de ani, care au săvârșit infracțiune

la vârsta de la 18 până la 21 de ani, maximul pedepsei se reduce cu o treime. În cazul în care

instanța, ținând cont de personalitatea infractorului, ajunge la concluzia că doar prin

aplicarea pedepsei în limitele generale se va atinge scopul pedepsei penale, aceasta poate

dispune o pedeapsă în limitele prevăzute de legea penală pentru infracțiunea săvârșită.

Necesitatea aplicării pedepsei în limitele generale urmează a fi argumentată de către

instanța de judecată.

În acest sens, instanța de apel, analizând circumstanțele cauzei, personalitatea

inculpatei Meleștean Virginia Ion, a.n. 30.01.1996, care la momentul săvârșirii faptei nu

atinsese vârsta de 21 ani (anul 2015), a considerat oportun de a-i stabili, pentru comiterea

infracțiunii prevăzute la art. 165 alin. (2) lit. d) Codul penal, o pedeapsă sub formă de

închisoare pe un termen de de 7 (șapte) ani închisoare, cu executare în penitenciar pentru

femei, de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa orice funcții sau de a exercita activitate

legată de angajarea persoanelor pe un termen de 3 ani.

de către avocatul Holban Ion în numele inculpatei Meleștean Virginia, care fără a invoca

vreun temei din cele 16 prevăzute la art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, solicită

casarea acesteia, cu menținerea sentinței și aplicarea Legii nr. 243 din 24.12.2022 privind

Amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței R. Moldova.

În susținerea recursului declarat se punctează că urmărirea penala în cazul dat a avut

loc unilateral cu o doză sporită de subiectivism asupra circumstanțelor cauzei.

7

Astfel că, inculpata inițial a fost învinuită în baza art. 206 Cod penal, iar ulterior în

baza art. 165 alin. (2) lit. d) Cod penal, și doar prima instanță a fost capabilă să cerceteze

obiectiv și aprofundat probele administrate pe caz, ajungând la concluzia corectă că acțiunile

lui Meleștean Virginia se încadrează în norma penală prescrisă la art. 220 Cod penal.

Aceste împrejurări vorbesc despre faptul că învinuirea înaintată inculpatei este una

formală și abstractă, mai mult, chiar din actul de învinuire este reținută starea de

vulnerabilitate a victimei, ceea ce nu corespunde realității, or, la acel moment, Burlac

Victoria avea un salariu de 4 000-5 000 lei, iar în anul 2015 salariu mediu pe țară constituia

4 500 lei, de aici rezultând că partea vătămată nu făcea parte din păturile social-vulnerabile

ale societății.

Totodată, mai indică recurentul că partea vătămată a depus declarații contradictorii

la faza de urmărire penală și în cadrul ședințelor de judecată, din care considerent urmează

a fi apreciate critic veridicitatea celor expuse de către aceasta.

La fel, instanta de apel a constatat că a fost demonstrată transportarea părtii vătămate

cu ajutorul inculpatei și că aceasta din urmă a tras foloase de pe urma activității infracționale,

constatări absolut subiective, deoarece la materialele cauzei nu există nici o probă care ar

dovedi acest fapt.

Mai mult, partea acuzării și instanța de apel nu au delimitat infracțiunea prevăzută la

art. 165 Cod penal de cea prevăzută la art. 220 Cod penal, pentru o încadrare juridică cât mai

corectă a faptei comise de inculpată.

4.1. Pe marginea recursului declarat, a depus referință procurorul de nivelul Curții

Supreme de Justiție, care solicită inadmisibilitatea acestuia, pe motiv că decizia este legală

și întemeiată.

din dosar și motivelor invocate, Colegiul penal concluzionează că acesta urmează a fi

declarat inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală instanța de recurs,

examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de

apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este

vădit neîntemeiat.

În sensul art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală hotărârile instanței de apel pot fi

supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel.

Erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept material

sau substanțial. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute

prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de

drept formal și material.

În esență, apărătorul inculpatei consideră că instanța de apel a judecat superficial

cauza, preluând din oficiu poziția acuzării, pe când instanța de fond, a apreciat în mod

obiectiv fiecare probă, ce a determinat reîncadrarea acțiunilor inculpatei în baza art. 220 Cod

penal.

8

La acest capitol, instanța de recurs reiterează că la etapa judecării recursului nu

analizează conținutul mijloacelor de probă, nu dă o nouă apreciere materialului probator și

nu stabilește o altă situație de fapt, decât cea constatată de instanțele ierarhic inferioare,

acestea fiind atributul exclusiv al instanțelor de fond.

De altfel, simplul fapt că pot exista două puncte de vedere distincte cu privire la

modul de apreciere a probelor nu este un motiv suficient și plauzibil pentru a dispune

rejudecarea unei cauze penale, după cum solicită apărătorul.

Din atare considerente, Colegiul penal nu va analiza și verifica probele administrate

în cauză. Mai mult, instanța de apel, ca urmare a efectuării cercetării judecătorești, a expus

situația de fapt reținută în cauză și a concluzionat corect că inculpata urmează a fi

condamnată în baza art. 165 alin. (2) lit. d) Cod penal.

În acest context, este de remarcat că prin declarațiile martorilor audiați pe caz, care

coroborează cu declarațiile părții vătămate, prin intermediul lui Meleștean Virginia a avut

loc recrutarea, transportarea și adăpostirea lui Burlac Victoria, or prin transferul înregistrat

la BC Energbank SA, rezultă că la data de 30.07.2015 pe contul lui XXXXX (Burlac) Victoria

a fost transferată suma de 200 dolari din Emiratele Arabe Unite (f.d. 81, vol. I), destinată

pentru perfectarea documentelor părții vătămate, care după spusele acesteia erau expirate,

fapt confirmat prin Extrasul din Registrul de Stat al Populației pe numele cet. Celac Victoria

XXXXX, unde este indicat că pașaportul cetățeanului Republicii Moldova este nevalabil la

data de 22.09.2015 (f.d. 129, vol. I). Totodată, prin răspunsul oferit de Compania Turkish

Airlines la data de 16.01.2020, este specificat itinerarul Chișinău-Istanbul-Dubai pentru data

de 10-11 ianuarie 2016, bilet care nu a fost folosit, dar a fost rambursat (f.d. 134, vol. I). Din

cronologia evenimentelor expuse prin probele enunțate se confirmă veridicitatea celor

relatate de către partea vătămată, iar prin probele cercetate de către instanța de apel este pe

deplin confirmată vinovăția inculpatei în comiterea faptei de trafic de ființe umane (pct. 3.2.

din prezenta decizie).

Totodată, instanța de recurs nu poate susține versiunea părții apărării precum că

acțiunile inculpatei urmează a fi încadrate juridic în prevederile normei art. 220 Cod penal

– proxenetismul, întrucât deși inițial, propunerea inculpatei înaintată părții vătămate prin

care ultima a fost informată că va lucra într-un club de noapte, unde potențial ar putea

întreține rapoarte sexuale cu clienții, la care ultima și-a dat acordul, într-adevăr îmbracă

forma juridică a proxenetismului. Însă, ulterior, partea vătămată a declarat că era amenințată

verbal de către persoana pe nume „Aișî”, care afirma că a cheltuit mulți bani pentru a

organiza plecarea părții vătămate la Dubai, iar momentul care a determinat partea vătămată

de a nu mai pleca în Emiratele Arabe Unite se referă la discuția purtată pe skype dintre

Vladimir cu Victoria, din care a auzit ca va fi vândută mai departe, aceste cuvinte au speriat-

o, și din acest motiv a decis să fugă.

În acest punct de analiză, Colegiul penal consideră necesar de a sublinia că, chiar și

atunci când victima traficului de ființe umane își exprimă consimțământul (de a fi recrutată,

9

transportată, transferată, adăpostită sau primită), acest consimțământ nu poate îndeplini

condițiile unui consimțământ valabil exprimat. El este întotdeauna viciat datorită

influențării, îmbrăcând oricare din modalitățile stabilite la lit.a)-c) alin.(1) și la lit.f), g)

alin.(2) art. 165 Cod penal.

Anume din motivele enunțate mai sus, consimțământul victimei traficului de ființe

umane nu înlătură răspunderea penală a făptuitorului. În ipoteza proxenetismului,

consimțământul victimei de a se prostitua este de esența acestei infracțiuni. Iată de ce, dacă

lipsește consimțământul de prostituare sau dacă acesta este prezent, însă este viciat, nu

poate fi vorba despre infracțiunea de proxenetism. În speța dedusă judecății,

consimțământ devine viciat din momentul când partea vătămată avea percepția că va lucra

într-un club de noapte, și ocazinal va întreține rapoarte sexuale cu potențialii clienți, ca

ulterior să audă cum urma a fi vândută altor peroane, din care considerent a fugit până a

ajunge la Aeroportul Internațional Chișinău. Acest moment în cumul cu transportarea,

recrutarea și adopăstirea lui Burac Victoria, dovedesc indubitabil prezența elementelor

constitutive ale compenenței infracțiunii de trafic de ființe umane, și nicidecum a

proxenetismului, după cum se insistă în prezentul recurs de către partea apărării.

Cât privește dezacordul recurentului precum că partea vătămată nu poate fi inclusă

în categoria păturilor social-vulnerabile pe motiv că salariul acesteia se încadra în limitele

salariului mediu pe an stabilit de către Guvern pe anul 2015, instanța de recurs îl respinge

ca nefondat, deoarece la pct. 5.8 din Hotărârii Plenului Curții Supreme de Justiție a RM nr.37

din 22.1 1.2004 cu privire la practica aplicării legislației în cauzele despre traficul de ființe

umane și traficul de copii, abuzarea de situația de vulnerabilitate a victimei constituie

element al traficului. Prin situația de vulnerabilitate a victimei urmează de înțeles orice tip

de vulnerabilitate, fie ea psihică, afectivă, familială, socială sau economică. Se are în vedere

ansamblul de situații disperate care poate face un om să accepte exploatarea sa.

Referitor la alegațiile prin care recurentul contestă anumite probe administrate în

prezenta cauză penală, Colegiul penal reamintește că aprecierea probelor reprezintă o

prerogativă exclusivă a instanțelor ce judecă fondul cauzei, iar instanța de recurs verifică

doar dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste

fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Critica

aprecierii probelor, care la caz comportă o solicitare de reapreciere a acestora, nu poate fi

supusă analizei la etapa examinării cauzei în ordine de recurs ordinar, deoarece instanța de

recurs este abilitată de a se pronunța asupra chestiunilor de drept, care constituie erori cu

caracter procedural sau material, pe când aprecierea probelor constituie o chestiune de fapt,

ce ține de judecarea fondului cauzei, judecare care nu se înfăptuiește de către instanța de

recurs.

Pe marginea solicitării apărătorului precum că, în privința lui Meleștean Virginia sunt

aplicabile prevederile Legii nr. 243 din 24.12.2022 privind Amnistia în legătură cu

aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței R. Moldova, Colegiul penal consideră

10

că aplicarea prevederilor legii nominalizate, publicată și intrată în vigoare la 31.12.2021, în

această speță nu poate avea loc la etapa recursului ordinar, urmând a fi soluționată la etapa

executării pedepsei, în conformitate cu prevederile dispozițiilor art. art. 469-472 Cod de

procedură penală.

Generalizând cele expuse, Colegiul penal statuează că, în cauza dată nu au fost

admise erorile de drept la care face referire recurentul și nu sânt temeiuri de a interveni în

sensul casării soluției adoptate de către instanța de apel, fiindcă această instanță corect a

ajuns la concluzia de a reîncadra juridic fapta inculpatei în baza art. 165 alin. (2) lit. d) Cod

penal , adoptând o decizie motivată în acest sens. Pe cale de consecință, se impune soluția

inadmisibilității recursului ordinar, ca fiind vădit neîntemeiat.

al Curții Supreme de Justiție,

DECIDE:

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Holban Ion în numele

inculpatei Meleștean Virginia, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 09 decembrie 2021, în cauza penală în privința lui Meleștean Virginia XXXXX,

ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Pronunțată integral la 01 iulie 2022.

Președinte Toma Nadejda

Judecători Guzun Ion

Catan Liliana

11