1ra-332/22 — art.217 alin. 4 lit. b art.217/2 art.218 alin.5 art.art.42, 46, 217/1 art.217 alin. 4 lit. d art.290 alin.1 CP

Prin sentința Judecătoriei Edineț, sediul central, din 26 octombrie 2017, a fost recunoscut vinovat și condamnat: Chișca Jelu în baza: - art.217 alin.(4) lit. b) Cod penal, la 3 ani închisoare cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita anumite activități care implică gestionarea substanțelor narcotice pe un termen de 5 ani; - art.2172 Cod penal la 1 an închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita activități care implică gestionarea substanțelor narcotice pe un termen de 5 ani. În conformitate cu art.84 alin.(1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul total al pedepselor penale principale aplicate, lui Chișca Jelu i-a fost stabilită pedeapsă definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 4 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții sau de a exercita anumite activități care implică gestionarea substanțelor narcotice pe un termen de 5 ani. În conformitate cu prevederile art.90 Cod penal, executarea pedepsei a fost suspendată condiționat pe un termen de probă de 3 ani. S-a dispus încasarea de la Chișca Jelu în beneficiul statului cheltuielile judiciare estimate 1 în total la 2 800 lei. Gausauer Liliana în baza: - art.218 alin (5) Cod penal la 2 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita activități care implică gestionarea substanțelor narcotice pe un termen de 5 ani cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis pentru femei. S-a dispus încasarea de la Gausauer Liliana în beneficiul statului cheltuielile judiciare estimate în total la 3 360 lei. Semeniuc Alexandr în baza: - art. 2171 alin.(4) lit. d) Cod penal la 8 ani închisoare; - art. 290 alin. (1) Cod penal, la 1 an închisoare. În conformitate cu art.84 alin.(1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul total al pedepselor penale aplicate, lui Semeniuc Alexandr i-a fost stabilită pedeapsă definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 9 ani cu executarea pedepsei în penitenciar de închis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții sau de a exercita anumite activități care implică gestionarea substanțelor narcotice pe un termen de 5 ani. S-a dispus încasarea de la Semeniuc Alexandr în beneficiul statului cheltuielile judiciare estimate în total la 4 900 lei. Prin aceeași sentință: Dolișcinschi Livia, învinuită în baza art.art.42 alin.(2), 46, 2171 alin.(4) lit. b), d) Cod penal, a fost achitată pe motiv că fapta acesteia nu întrunește elementele infracțiunii. Masleac Serghei, învinuit în baza art.art.42 alin (2), 46, 2171 alin.(4) lit. b), d) Cod penal, a fost achitat pe motiv că fapta acestuia nu întrunește elementele infracțiunii.

Prin învinuirea înaintată de acuzatorul de stat, Chișca Jelu, Masleac Serghei, Semeniuc Alexandr, Gausauer Liliana și Dolișcinschi Livia sunt învinuiți în aceea că, fiind în înțelegere prealabilă, de comun acord și împreună cu alte persoane nestabilite de organul de urmărire penală, urmărind scopul punerii în circulație ilegală a drogurilor în scop de înstrăinare, au constituit un grup criminal organizat specializat în procurarea, producerea și comercializarea drogurilor în proporții deosebit de mari pe teritoriul Republicii Moldova. Astfel, Chișca Jelu, în perioada de timp decembrie 2016 - mai 2017, acționând prin participație, sub forma grupului criminal organizat, distribuind preventiv rolurile fiecăruia, activând în calitate de coautor, pentru prepararea, prelucrarea, procurarea, păstrarea, expedierea, transportarea, distribuirea, precum și alte operațiuni ilegale cu drogurile, prin intermediul mai multor telefoane mobile, coordona activitatea grupului criminal organizat, prin darea de indicații, coordonarea acțiunilor și repartizarea rolurilor membrilor acesteia, precum și participa nemijlocit la realizarea acțiunilor infracționale. Prin urmare, inculpatul, pe parcursul perioadei de timp menționate, prin intermediul medicului-narcolog Gausauer Liliana și a medicului-rezident Dolișcinschi Livia obținea rețete medicale, prin intermediul cărora dobândea din surse nestabilite până la moment de organul de urmărire penală diferite cantități de droguri: metadon, clonazepam, tramadol și alte substanțe psihotrope aflate în circuit restrâns, a căror eliberare poate fi posibilă doar prin intermediul rețetelor medicale, împărțind în prealabil acestea în doze mai mici, după care, în repetate rânduri contacta prin intermediul mijloacelor de comunicare pe Masleac Serghei, Semeniuc Alexandr și alte persoane neidentificate de organul de urmărire penală, cu care negocia vânzarea acestor tipuri de droguri persoanelor dependente de consumul de droguri, preponderant în orașul Edineț și raioanele de nord ale Republicii Moldova, cu prețuri majorate. Tot el, dorind să dea acțiunilor sale un caracter legal, prin intermediul medicului-narcolog din orașul Edineț, Gausauer Liliana, obținea droguri - ,,metadonă” în proporții deosebit de mari, pentru care se semna anticipat în acte de evidență și confirmări formale, referitor la legalitatea deținerii acestor droguri. Gausauer Liliana, activând în calitate de medic-narcolog la IMSP Edineț, în perioada de timp decembrie 2016 - mai 2017, acționând prin participație, sub forma grupului criminal organizat, distribuind preventiv rolurile fiecăruia, activând în calitate de coautor, pentru prepararea, prelucrarea, procurarea, păstrarea, expedierea, transportarea, distribuirea, precum și alte operațiuni ilegale cu drogurile, prin intermediul mai multor telefoane mobile, executa acțiuni 2 în vederea menținerii activității grupului criminal, precum și participa nemijlocit la realizarea acțiunilor infracționale. Dolișcinschi Livia, activând în calitate de medic-rezident la Spitalul ,,Sfânta Treime” din municipiul Chișinău, în perioada de timp decembrie 2016 - mai 2017, acționând prin participație, sub forma grupului criminal organizat, distribuind preventiv rolurile fiecăruia, activând în calitate de coautor, pentru prepararea, prelucrarea, procurarea, păstrarea, expedierea, transportarea, distribuirea, precum și alte operațiuni ilegale cu drogurile, prin intermediul mai multor telefoane mobile, executa acțiuni în vederea menținerii activității grupului criminal, precum și participa nemijlocit la realizarea acțiunilor infracționale. Masleac Serghei, în perioada de timp decembrie 2016 - mai 2017, acționând prin participație, sub forma grupului criminal organizat, distribuind preventiv rolurile fiecăruia, activând în calitate de coautor, pentru prepararea, prelucrarea, procurarea, păstrarea, expedierea, transportarea, distribuirea, precum și alte operațiuni ilegale cu drogurile, prin intermediul mai multor telefoane mobile, executa acțiuni în vederea menținerii activității grupului criminal, precum și participa nemijlocit la realizarea acțiunilor infracționale. Semeniuc Alexandr, pe parcursul perioadei de timp decembrie 2016 - mai 2017, acționând prin participație, sub forma grupului criminal organizat, distribuind preventiv rolurile fiecăruia, activând în calitate de coautor, pentru prepararea, prelucrarea, procurarea, păstrarea, expedierea, transportarea, distribuirea, precum și alte operațiuni ilegale cu drogurile, prin intermediul mai multor telefoane mobile, executa acțiuni în vederea menținerii activității grupului criminal, precum și participa nemijlocit la realizarea acțiunilor infracționale. Urmare a acțiunilor inculpaților de creare a grupului criminal organizat au servit următoarele circumstanțe. Pe 17 mai 2017, aproximativ la ora 07:00, în rezultatul percheziției efectuate de membrii grupului de urmărire penală la domiciliul lui Chișca Jelu din XXXXX, str. XXXXX, au fost depistate și ridicate două butelii cu metadon, mai multe blistere pentru pastile ,,Clonazepam" ce reprezintă substanțe psihotrope, semințe de marijuana, precum și alte substanțe a căror circulație este limitată, un cântar la scară mică, destinat pentru repartizarea dozelor pentru comercializare consumatorilor de droguri, vase pentru prepararea drogurilor, precum și mai multe rețete medicale necompletate, pe care deja era aplicată ștampila instituției medicale și semnătura medicului curant. Potrivit raportului de expertiză fizică-chimică nr.XXXXX din 05 iunie 2017, s-a stabilit că în lichidele de culoare albastră din interiorul celor două butelii din sticlă de culoare cafenie, depistate și ridicate pe 17 mai 2017 în rezultatul efectuării percheziției la domiciliul lui Chișca Jelu, situat în orașul XXXXX, str. XXXXX, s-a depistat ,,metadon”, care se atribuie la substanțele stupefiante (narcotice). Cantitatea substanței stupefiante ,,metadon” (materie uscată) constituie în total 2,051 grame (0,023 g + 0,024 g). Conform Listei substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe, depistate în traficul ilicit precum și cantitățile acestora aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 79 din 23 ianuarie 2006, aceste 2,051 grame de ,,metadon”, constituie proporții deosebit de mari. Pe suprafața cântarului electronic, depistat și ridicat în aceleași circumstanțe, s-au depistat urme de heroină, care se atribuie la substanțele stupefiante. Semințele de culoare verde-gri (2,519 grame), reprezintă semințe coapte (mature) ale plantei ,,Cannabis” (cânepă) care, compuși stupefianți nu conțin, de aceea la substanțele stupefiante, psihotrope sau precursori nu se atribuie. Pe 17 mai 2017, aproximativ la ora 06:45, în rezultatul percheziției efectuate de membrii grupului de urmărire penală la domiciliul lui Gausauer Liliana din XXXXX, str. XXXXX, a fost depistată și ridicată o seringă cu volumul de 12 ml, în care se aflau 3 ml de substanță de culoare brun-roșietică, precum și o sticlă confecționată din polimer, în care se afla lichid similar, un registru de eliberare a metadonei, în care erau făcute mențiuni referitor la eliberarea anticipate a metadonei, precum și trei rețete medicale necompletate, pe care deja era aplicată ștampila instituției medicale și semnătura medicului curant, precum și alte obiecte importante pentru 3 cauza penală. Potrivit raportului de expertiză fizică- chimică nr. XXXXX din 20 iunie 2017, s-a stabilit că depunerile de culoare roz, de pe butelia din polimer, prezentate la examinare într-un pachet din hârtie, depistate și ridicate pe 17 mai 2017, în rezultatul efectuării percheziției la domiciliul lui Gausauer Liliana, situat în XXXXX, str. XXXXX, conțin urme de metadon (C21H27NO), care se atribuie la categoria substanțelor stupefiante (narcotice). Ulterior, pe 17 mai 2017, aproximativ la ora 10:00, în rezultatul percheziției efectuate de membrii grupului de urmărire penală la domiciliul lui Dolișcinschi Livia din orașul XXXXX, str. XXXXX și din mun. Chișinău, str. XXXXX, au fost depistate și ridicate mai multe blistere cu pastile ,,Clonazepam” ce reprezintă substanțe psihotrope, precum și alte substanțe a căror circulație este limitată, precum și mai multe rețete medicale necompletate, pe care era aplicată ștampila instituției medicale și semnătura medicului curant. Potrivit raportului de expertiză fizică-chimică nr. XXXXX din 31 mai 2017, cele 8 comprimate de culoare albă, prezentate într-un blister cu inscripția ,,Alprazolam LPH 0,25 mg”, ridicate pe 17 iunie 2017, în urma efectuării percheziției la domiciliul lui Dolișcinschi Livia, situat în XXXXX, str. XXXXX, reprezintă preparatul medicamentos „alprazolam”, care se atribuie la categoria substanțelor psihotrope. Cantitatea totală a substanței psihotrope- ,,alprazolam” conținută în cele 8 comprimate, constituie 0,002 grame (0,25 mg x 8 comprimate). Conform Listei substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.79 din 23 ianuarie 2006, depistate în traficul ilicit precum și cantitățile acestora aceste 0,002 grame de ,,alprazolam”, constituie proporții mici. Potrivit raportului de expertiză fizică-chimică nr. XXXXX din 06 iunie 2017, cele 14 comprimate de culoare albă, prezentate într-un fragment de blister cu inscripția „Clonazepam 2 mg” ridicate pe 17 mai 2017, în urma efectuării percheziției la domiciliul lui Dolișcinschi Livia, situat în mun. Chișinău, XXXXX, reprezintă preparatul medicamentos „Clonazepam”, care se atribuie la categoria substanțelor psihotrope. Cantitatea totală a substanței psihotrope- „clonazepam” conținută în cele 14 comprimate, constituie 0,028 grame (2mg x 14 comprimate). Conform Listei substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.79 din 23 ianuarie 2006, depistate în traficul ilicit precum și cantitățile acestora de 0,028 grame de „clonazepam”, constituie proporții mici. Pe 17 mai 2017, aproximativ la ora 13:00, în rezultatul percheziției efectuate de membrii grupului de urmărire penală la domiciliul lui Semeniuc Alexandr din XXXXX, str. XXXXX, au fost depistate și ridicate 73 pastile ,,Subutex”, care conțin buprenorfin ce reprezintă substanțe psihotrope, precum și alte substanțe a căror circulație este limitată, droguri sub formă de amfetamina și hașiș în proporții deosebit de mari, precum și două cântare electronice la scară mică, destinate pentru repartizarea dozelor pentru comercializare consumatorilor de droguri. Potrivit raportului de expertiză fizică-chimică nr. XXXXX din 28 iunie 2017, s-a stabilit că substanța solidă de culoare cafenie prezentată într-o cutie de țigări, cea din două pachete din folie de staniol, într-un container din polimer de culoare albă, cu o etichetă cu inscripția „MyKanTHH”, precum și din trei pachete din hârtie în vasul din sticlă, depistate și ridicate pe 17 mai 2017, în urma efectuării percheziției la domiciliul lui Semeniuc Alexandr, situat în orașul XXXXX, str. XXXXX, reprezintă hașiș, iar pe balanța electronică cu capac din polimer, depistată și ridicată în circumstanțele descrise mai sus, s-au depistat urme de hașiș, care se atribuie la substanțele stupefiante. Cantitatea totală a substanței stupefiante - hașiș (materie uscată), constituie 124,38 grame (2,284 g+ 2,783 g + 1,523 g +86,81 g + 27,72 g + 3,26 g). Conform Listei substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 79 din 23 ianuarie 2006, depistate în traficul ilicit precum și cantitățile acestora de 124,38 grame de hașiș (materie uscată), constituie proporții deosebit de mari. Substanța lipicioasă de culoare cafenie deschisă, din cele 4 pachete din polimer prezentate într-un container din polimer de culoare galbenă, depistată și ridicată în condițiile 4 descrise mai sus, reprezintă heroină, iar pe balanța electronică deteriorată depistată și ridicată în aceleași condiții s-au depistat- urme de heroină, care se atribuie la substanțele stupefiante. Cantitatea totală a substanței stupefiante- heroina (materie uscată), constituie 0,774 grame (0,2 g + 0,177 g + 0,2 g + 0,197 g). Conform Listei substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.79 din 23 ianuarie 2006, depistate în traficul ilicit precum și cantitățile acestora de 0,774 grame de heroină (materie uscată), constituie proporții mari. Substanța de culoare galben- deschisă, cu aspect de praf și bulgări, din cele 11 pachete din polimer, prezentate într-un flacon din polimer cu o etichetă cu inscripția „ACID ASCORBIC 50 mg ...” precum și cea din containerul din polimer cu capac din polimer de culoare roșie, depistată și ridicată în condițiile descrise mai sus, reprezintă - amfetamină, care se atribuie la substanțele psihotrope. Cantitatea totală a substanței psihotrope amfetamină (materie uscată), constituie 31,68 grame (2,129 g + 29,551 g). Conform Listei substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe, depistate în traficul ilicit precum și cantitățile acestora, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.79 din 23 ianuarie 2006, aceste 31,68 grame de amfetamină (materie uscată), constituie proporții deosebit de mari. Fragmentul de pastilă de culoare albă, pe care este imprimată cifra „8” și cele 73 de pastile de culoare albă, cu imprimarea „B8”, depistate și ridicate în condițiile descrise mai sus, conține opioidul semi-sintetic buprenorfin, care face parte din categoria substanțelor psihotrope. Cantitatea totală a substanței psihotrope buprenorfin, constituie 0,558 grame (0,004 g + 0,584 g). Conform Listei substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe și cantitățile acestora, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.79 din 23.01.2006, cele 0,558 grame de buprenorfin, depistate în traficul ilicit, constituie proporții deosebit de mari. Semințele uscate (3,516 g) de culoare cafenie- verzuie, prezentate la examinare într-un pachet din hârtie, depistate și ridicate în condițiile descrise mai sus, reprezintă semințe mature de canabis (cânepă), care practic nu conțin substanțe (narcotice), de aceea la substanțele stupefiante nu se atribuie. Pe baza stării de fapt expuse mai sus, acțiunile lui Chișca Jelu au fost calificate de către organul de urmărire penală în baza art.art.42 alin.(2), (3), art.46, 2171 alin.(4) lit. b), d) Cod penal iar acțiunile lui Masleac Serghei, Semeniuc Alexandr, Gausauer Liliana și Dolișcinschi Livia drept o infracțiune unică în baza art.art.42 alin.(2), 46, 2171 alin.(4) lit. b), d) Cod penal - circulația ilegală a drogurilor în scop de înstrăinare, manifestată prin procurarea, păstrarea, expedierea, transportarea, distribuirea, precum și alte operațiuni ilegale cu droguri, în proporții deosebit de mari și în special săvârșite de un grup criminal organizat. Tot, prin sentința dată, instanța de fond a admis parțial învinuirea adusă și a emis hotărârea de condamnare în privința lui: Chișca Jelu în baza art.217 alin.(4) lit. b) și 2172 Cod penal; Gausauer Liliana în baza art.218 alin.(5) Cod penal; Semeniuc Alexandru în baza art.art.2171 alin.(4) lit. d) și 290 alin.(1) Cod penal, fiind dispusă achitarea lui Dolișcinschi Livia și Masleac Serghei de sub învinuirea adusă.

Procurorul a atacat cu apel sentința, solicitând admiterea apelului, casarea parțială a sentinței , din motivul ilegalității ei, în partea achitării inculpaților Dolișcinschi Livia și Masleac Serghei și recalificarea acțiunilor inculpaților Chișca Jelu și Gausauer Liliana, rejudecarea cauzei penale și pronunțarea unei hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care: - a o recunoaște pe Dolișcinschi Livia vinovată de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.art.42 alin.(2), 46, 2171 alin.(4) lit. b), d) Cod penal și a-i stabili o pedeapsă sub formă de 10 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita anumite activități care implică gestionarea substanțelor narcotice pe un termen de 5 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis pentru femei; - a-l recunoaște pe Masleac Serghei vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.art.42 alin.(2), 46, 2171 alin.(4) lit. b), d) Cod penal și a-i stabili o pedeapsă sub formă de 10 5 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita anumite activități care implică gestionarea substanțelor narcotice pe un termen de 5 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis; - a-l recunoaște pe Chișca Jelu vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.art.42 alin.(2), (3), 46, 2171 alin.(4) lit. b), d) Cod penal și a-i stabili o pedeapsă sub formă de 10 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita anumite activități care implică gestionarea substanțelor narcotice pe un termen de 5 ani; - a-l recunoaște pe Chișca Jelu vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.2172 Cod penal și a-i stabili o pedeapsă sub formă de 2 ani închisoare cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita anumite activități care implică gestionarea substanțelor narcotice pe un termen de 3 ani. În baza art.84 alin.(l) Cod penal, a-i stabili o pedeapsă definitivă pentru concurs de infracțiuni prin cumul parțial al pedepselor aplicate - 11 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita anumite activități care implică gestionarea substanțelor narcotice pe un termen de 5 ani, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip închis; -a o recunoaște pe Gausauer Liliana vinovată de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.art.42 alin.(2), 46, 2171 alin.(4) lit. b), d) Cod penal și a-i stabili o pedeapsă sub formă de 10 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita anumite activități care implică gestionarea substanțelor narcotice pe un termen de 5 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis pentru femei. În argumentarea apelului a invocat că, sentința instanței de fond este ilegală și urmează a fi anulată. Astfel, la emiterea sentinței, instanța a ignorat declarațiile date la faza urmăririi penale a inculpaților cât și a probelor care au fost cercetate în cadrul etapei de cercetare judecătorească. Prin urmare, în rezultatul analizei și aprecierii probelor acumulate la urmărirea penală, examinate în ședința de judecată și apreciind toate probele din punct de vedere al pertinenții, concludenții, utilității și veridicității ei, dar și din punct de vedere al coroborării lor, urma să fie dedusă cert vinovăția inculpaților. A considerat că, în cadrul cercetării judecătorești, s-a stabilit pe deplin că acțiunile inculpatului Chișca Jelu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor prevăzute de art.art.42 alin.(2), (3), 46, 2171 alin.(4) lit. b), d) și 2172 Cod penal, acțiunile inculpatei Gausauer Liliana întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art.art.42 alin.(2), 46, 2171 alin.(4) lit. b), d) Cod penal, acțiunile inculpatei Dolișcinschi Livia întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art.art.42 alin.(2), 46, 2171 alin.(4) lit. b), d) Cod penal, acțiunile inculpatului Masleac Serghei întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art.art.42 alin.(2), 46, 2171 alin.(4) lit. b), d) Cod penal. Totodată, în urma investigațiilor efectuate în prezenta cauză penală, s-a constatat că obiect al activității grupului criminal organizat din care fac parte inculpații vizați în prezenta cauză sunt operațiunile ilegale cu substanțe stupefiante și psihotrope - o mare parte din care pot fi depistate în farmaciile din țară, precum și droguri grele - hașiș, heroină, amfetamină. Referitor la inculpații Gausauer Liliana și Dolișcinschi Livia, în viziunea procurorului, aceștia prin declarațiile sale au încercat să dea o aparență de legalitate acțiunilor pe care le-au desfășurat și negând orice vinovăție penală, contrar materialelor cauzei penale. În acest context, procurorul a invocat concluzia că, instanța de judecată a pronunțat o sentința care este contrară legii, de aceea ea urmează a fi casată, iar inculpații trebuie să fie recunoscuți vinovați în săvârșirea infracțiunilor incriminate, cu stabilirea unor pedepse prevăzute de sancțiunile infracțiunilor comise. 3.1. Avocatul Martin Vasile în numele inculpatului Semeniuc Alexandr, a atacat sentința cu apel, solicitând admiterea acestuia, casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri prin care inculpatul să fie condamnat în temeiul art.217 alin.(4) lit. b) Cod penal și să-i fie aplicată o pedeapsă minimă prevăzută în sancțiunea acestei legi. Ce ține de pedeapsa aplicată în baza art.290 alin.(1) Cod penal, avocatul în cererea sa de apel a solicitat ca aceasta să fie menținută fără modificări și în temeiul art.84 alin.(1) Cod penal pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial să-i fie aplicată o pedeapsă mai blândă. În argumentarea apelului a invocat că, atât organul de urmărire penală, cât și instanța judecătorească n-au stabilit păstrarea ilegală a drogurilor în scop de înstrăinare ori înstrăinarea 6 ilegală a drogurilor. Inculpatul nu putea fi condamnat pentru înstrăinarea drogurilor în condițiile când organul de urmărire penală n-a depistat și stabilit nici o persoana care ar fi procurat de la Semeniuc Alexandr careva cantități de substanțe narcotice. De asemenea, inculpatul a explicat amănunțit când și unde a găsit acele substanțe narcotice. Instanța era obligată sa recalifice acțiunile inculpatului în temeiul art.217 alin.(4) lit. b) Cod penal și să-i aplice pedeapsa penală în limitele sancțiunii acestei legi. La fel, a opinat avocatul că, inculpatul nu a recunoscut vina în înstrăinarea substanțelor narcotice, dar nu a negat faptul păstrării substanțelor narcotice fără scop de înstrăinare, ceea ce corespunde dispoziției alin.(2) art.217 Cod penal. Într-o altă ordine de idei, la aplicarea pedepsei penale instanța nu a ținut cont de faptul că inculpatul pentru prima dată este atras la răspundere penală, are la întreținere doi copii minori, este unicul întreținător al familiei din patru persoane, concubina lui nu lucrează deoarece se preocupă de îngrijirea copilului mai mic de trei ani, în principiu și-a recunoscut vina în păstrarea substanțelor narcotice fără scop de înstrăinare. 3.2. Avocatul Odobescu Ghenadie, în numele inculpatului Chișca Jelu, a atacat sentința cu apel, solicitând admiterea acestuia, casarea parțială a sentinței în latura penală, judecarea cauzei și emiterea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care inculpatul învinuit de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.art.217 alin.(4) lit. b) și 2172 Cod penal, să fie achitat conform prevederilor art.390 alin.(1) pct. 3) Cod de procedură penală, deoarece fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii. În argumentarea cererii de apel a indicat că, prin prisma tuturor probelor prezentate de acuzatorul de stat și examinarea probelor în faza de urmărire penală lui Chișca Jelu i-a fost încriminate infracțiunile prevăzută de art.art.42 alin.(2), (3), 46, 2171 alin.(4) lit. b), d) și 2172 Cod penal, însă în faza judecării cauzei, prima instanță a stabilit că, faptele săvârșite de Chișca Jelu urmează a fi recalificate potrivit prevederilor art.art.217 alin.(4) lit. b) și 2172 Cod penal. Nu este de acord avocatul cu prima instanță, deoarece învinuirea este bazată doar pe faptul că la domiciliul lui Chișca Jelu, pe data de 17 mai 2017, de către organul de urmărire penală au fost depistate substanțe stupefiante (narcotice) metadon (materie uscată) de 2,051 grame (0,023 g + 0,024 g) în două butelii, mai multe blistere pentru pastile ,,Clonazepam” ce reprezintă substanțe psihotrope și un cântar la scară mică, declarațiile lui Chișca Jelu, obținute de la el în faza incipientă a urmăririi penale depuse sub influența IGP, care de fapt au fost concretizate în cadrul procesului judiciar și care nu corespund cu declarațiile inițiale. Astfel, inculpatul nu a dus o activitate infracțională, nu au vândut, păstrat, transportat droguri, cu toate că anterior a fost consumator de stupefiante. Cântarul depistat în cadrul percheziției la domiciliul său, l-a procurat anterior, cu el droguri sau substanțe psihotrope nu a cântărit, în cratița depistată după casă a fiert substanțe ce legal se vând în farmacie pe care tot el le-a folosit. Inculpatul nu a fost prins asupra faptului pe când înstrăina și transporta substanțe narcotice dar alte probe în proces partea acuzării nu a prezentat. Respectiv din toate cele descrise de organul de urmărire penală de prima instanță rezultă doar faptul că, Chișca Jelu, fiind participant la programa de tratament aprobat prin ,,Protocolul clinic național al tratamentului terapiei de substituire cu metadonă”, folosea și deținea, gratis și legal metadona la domiciliul său. Prin urmare, nu au fost administrate probe incontestabile, iar dubiile urmează să fie interpretate numai în favoarea apărării și motivele invocate anterior servesc drept temei de casare parțială a sentinței, circumstanțele stabilite în sentința cu privire la vinovăția lui Chișca Jelu în săvârșirea infracțiunii, fiind în contradicție cu circumstanțele de facto și de jure a cauzei. 3.3. Avocatul Bănărescu Nina în numele inculpatei Gausauer Liliana, a atacat sentința cu apel, solicitând casarea totală a sentinței ca fiind una neîntemeiată și ilegală și pronunțarea unei noi hotărâri prin care Gausauer Liliana să fie achitată. În argumentarea cererii de apel a indicat că, instanța de fond s-a bazat din start pe presupuneri, în principiu pe declarațiile inculpatului Chișca Jelu date la urmărirea penală și respinse de el în instanța de judecată. 7 La fel, a considerat că, informațiile conținute în actul de acuzare și sentința de condamnare în privința inculpatei sunt insuficiente pentru a permite calificarea acțiunilor acesteia conform normei penale incriminate. Mai mult ca atât, probele administrate și examinate în cadrul cercetării judecătorești a demonstrat faptul că inculpata urmează a fi achitată.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 19 decembrie 2019, apelurile declarate de către procuror, avocatul Martin Vasile în numele inculpatului Semeniuc Alexandr, avocatul Odobescu Ghenadie în numele inculpatului Chișca Jelu și de către avocatul Bănărescu Nina în numele inculpatei Gausauer Liliana, au fost respinse ca nefondate. 4.1. În motivarea soluției date instanța de apel a menționat că, în urma analizei probelor analizate în prima instanță și verificate în instanța de apel, a considerat corectă soluția primei instanțe privind condamnarea lui Semeniuc Alexandru, Chișca Jelu și Gausauer Liliana după cum este corectă și soluția de achitare a lui Dolișcinschi Livia și Masleac Serghei.

Procurorul, a atacat cu recurs decizia instanței de apel, invocând temeiurile prevăzute de art.427 alin.(1) pct. 6) și 12) Cod de procedură penală, a solicitat casarea deciziei atacate, cu dispunerea rejudecării cauzei penale în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. În motivarea cererii de recurs recurentul a menționat că, nu este de acord cu recalificarea acțiunilor inculpaților Chișca Jelu și Gausauer Liliana, precum și cu achitarea lui Masleac Serghei și Dolișcinschi Livia de către instanța de fond, soluție menținută și de instanța de apel. Instanțele ierarhic inferioare au considerat că probe ce ar demonstra că Gausauer Liliana a procurat, păstrat, expediat, transportat, distribuit droguri în proporții deosebit de mari și în scop de înstrăinare lipsesc, dar în acțiunile acesteia s-a constatat încălcarea regulilor stabilite de evidență, eliberare, distribuire a drogurilor, săvârșită de către o persoană în obligațiile căreia intră respectarea regulilor menționate din interes material. La fel, au considerat că probe ce ar demonstra că Chișca Jelu a avut scopul înstrăinării substanțelor narcotice în proporții deosebit de mari, depistate la domiciliul acestuia lipsesc. Referitor la faptul că instanțele de fond au concluzionat că în acțiunile lui Masleac Serghei și Dolișcinschi Livia lipsesc elementele infracțiunii, procurorul a opinat că, instanțele au ignorant declarațiile date la faza urmăririi penale a inculpaților, cât și a probelor care au fost cercetate în cadrul cercetării judecătorești. Cu toate că inculpații nu și-au recunoscut vina în comiterea infracțiunilor incriminate, vina acestora este dovedită pe deplin prin mijloace de probă și procedee probatorii acumulate pe parcursul urmării penale, cât și prin coroborarea probelor cercetate în cadrul instanței de judecată. În cadrul urmăririi penale, cât și în ședințele de judecată, inculpații și-au schimbat pozițiile, astfel încercând să ducă instanța de judecată în eroare și să se eschiveze de la răspundere penală și inculpatele Gausauer Liliana și Dolișcinschi Livia prin declarațiile sale au încercat să dea o aparență de legalitate acțiunilor pe care le-au desfășurat și au negat orice vinovăție penală, contrar materialelor cauzei penale. În așa mod, instanța de judecată a pronunțat o sentința care este contrară legii, de aceea ea urmează a fi casată, iar inculpații este necesar să fie recunoscuți vinovați în săvârșirea infracțiunilor incriminate. 5.1. Avocatul Odobescu Ghenadie, în numele inculpatului Chișca Jelu, a declarat recurs, solicitând casarea deciziei atacate, cu emiterea unei hotărâri de achitare în privința lui Chișca Jelu, din motivul lipsei în acțiunile lui a elementelor infracțiunii incriminate. În motivarea cererii de recurs recurentul a indicat că, conform primului capăt de învinuire, lui Chișca Jelu îi este încriminat ,,circularea ilegală a drogurilor, manifestată prin procurarea, păstrarea, expedierea, transportarea, distribuirea, precum și alte operațiuni ilegale de droguri comise în proporții deosebit de mari” și toate acestea în scop de înstrăinare. Fiind interogat în fața instanței de judecată, Chișca Jelu a dat declarații certe și a menționat că nu a creat și participat ca membru a unei organizații criminale, nu au dus împreună o activitate infracțională, nu au vândut, păstrat, transportat droguri, cu toate că anterior a fost consumator de stupefiante. Cântarul depistat în cadrul percheziției la domiciliul său l-a procurat anterior, cu el 8 droguri sau substanțe psihotrope nu a cântărit, în cratița depistată după casă a fiert substanțe ce legal se vând în farmacie pe care tot el le-a folosit. 5.2. Avocatul Bănărescu Nina în numele inculpatei Gausauer Liliana, a atacat decizia instanței de apel cu recurs, solicitând casarea parțială a deciziei contestate, cu emiterea unei hotărâri de încetare a procesului penal în privința inculpatei, din lipsa unuia din elementele constitutive ale infracțiunii incriminate. În motivarea cererii de recurs recurenta a indicat că, atât instanța de fond, cât și cea de apel au dat o apreciere juridică incorectă probelor acumulate în dosar, calificând acțiunile inculpatei conform prevederilor art.218 alin.(5) Cod penal. Instanța de apel incorect a ajuns la concluzia că situația de fapt reținută de instanța de fond corespunde probelor din dosar și care au fost apreciate corect. Atât instanța de fond, cât și cea de apel nu a dorit să ia în considerație motivele invocate de apărare, mai mult ca atât, le-a respins ca nefondate apreciindu-le critic. Instanța de fond și cea de apel au dat o apreciere critică probelor care stau la baza sentinței de condamnare a inculpatei care nu corespund cerințelor art.95 alin.(1) Cod de procedură penală. La fel a considerat că, sentința de condamnare nu poate fi bazată pe presupuneri sau în mod exclusiv ori în principal pe declarațiile martorilor depuse în timpul urmăririi penale fără a fi susținute și cu alte probe pentru a înlătura și toate divergențele apărute mai mult care nu au fost înlăturate în urma cercetării judecătorești.

Prin Decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 28 iulie 2020 au fost admise recursurile ordinare declarate de către procuror, avocatul Odobescu Ghenadie în numele inculpatului Chișca Jelu și de către avocatul Bănărescu Nina în numele inculpatei Gausauer Liliana, a fost casată total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 19 decembrie 2019, în privința lui Chișca Jelu, Gausauer Liliana, Dolișcinschi Livia, Masleac Serghei, Semeniuc Alexandr și dispusă rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. 6.1. În motivarea sa, Colegiul penal lărgit a constatat că prin decizia recurată au fost admise anumite erori de drept, stabilind că, în privința inculpatului Chișca Jelu, conținutul sentinței nu a fost expus în conformitate cu prevederile legale, deoarece adoptând sentința de condamnare a ultimului în baza art.217 alin.(4) lit. b) și art. 2172 Cod penal, instanța a omis să constate faptele pentru care inculpatul a fost supus răspunderii și pedepsei penale, lipsind descrierea faptelor criminale, ca fiind dovedite. Totodată, instanța de recurs a constatat că, în privința inculpatului Semeniuc Alexandr, pe ambele infracțiuni imputate, prima instanță la fel nu a descris faptele criminale ca fiind dovedite, utilizând formulările anterior enunțate. Suplimentar, s-a stabilit că prima instanță, contrar prevederilor art.325 alin.(1) Cod de procedură penală, în descrierea faptei criminale comise de inculpata Gausauer Liliana, ca fiind constatată, a indicat circumstanțe neimputate ultimei prin rechizitoriu, ceea ce constituie o depășire a limitelor învinuirii formulate în privința acesteia. La fel, instanța de recurs a constatat divergențe în concluziile expuse în sentință vizavi de motivele pentru care a fost dispusă achitarea lui Masleac Serghei de sub învinuirea adusă. Totodată, instanța de recurs a constatat că, conform rechizitoriului, acuzatorul de stat eronat incriminează comiterea de către inculpații Chișca Jelu, Masleac Serghei, Gausauer Liliana, Dolișcinschi Livia și Semeniuc Alexandr a infracțiunilor, constituind un grup criminal organizat, conform art.46 Cod penal. Prin grup criminal organizat, conform art.46 Cod penal, se înțelege reuniunea stabilă de persoane care s-au organizat în prealabil pentru a comite una sau mai multe infracțiuni. Totodată, conform prevederilor Convenției ONU ,,privind crima organizată transnațională” din 15 noiembrie 2000, urmează că grupul criminal organizat este grupul structurat din 3 sau mai multe persoane, care funcționează o perioadă de timp și acționează împreună, pentru a comite una sau mai multe infracțiuni grave, definite în conformitate cu această Convenție, în scopul obținerii directe sau indirecte a unor avantaje bănești sau alte avantaje materiale. Într-o altă ordine de idei, analizând probele prezentate în confirmarea învinuirii, instanța 9 de apel nu a identificat nici o probă în confirmarea circumstanțelor expuse în învinuire. În urma examinării apelului depus de procuror, instanța de apel nu poate dispune casarea sentinței instanței de fond pe baza argumentelor invocate, deoarece din conținutul acestui apel și din probele prezentate instanței de apel, acuzarea nu a dovedit emiterea unei soluții greșite de către prima instanță la încadrarea juridică a acțiunilor săvârșite de inculpați, deoarece în cadrul examinării cauzei s-a stabilit cu certitudine folosirea și păstrarea substanțelor narcotice în proporții deosebit de mari de către Chișca Jelu fără intenție de înstrăinare și fără formarea unui grup criminal organizat.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 23 decembrie 2021, apelul avocatului Odobescu Ghenadie în interesele inculpatului Chișca Jelu, s-a respins ca nefondat. Apelul avocatului Bănărescu Nina în interesele inculpatei Gausauer Liliana, apelul avocatului Martin Vasile în interesele inculpatului Semeniuc Alexandr și apelul procurorului declarate împotriva sentinței Judecătoriei Edineț, sediul Central, din 26 octombrie 2017 s-au admis, s-a casat total decizia, inclusiv din alte motive decât cele invocate, cu pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, după cum urmează: se achită Dolișcinschi Livia Vitalie, învinuită de săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. art.42 alin.(2), 46, 2171 alin.(4) lit. b), d) Cod penal, din motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii; se achită Masleac Serghei Vladimir, învinuit de săvârșirea a infracțiunii prevăzută de art. art.42 alin.(2), 46, 2171 alin.(4) lit. b), d) Cod penal, din motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii; Chișca Jelu Tudor se recunoaște vinovat de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art.art.217 alin.(4) lit. b) și 2172 Cod penal, aplicându-i: - pe art.217 alin.(4) lit. b) Cod penal o pedeapsă de 3 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții sau de a exercita o anumită activitate în domeniul farmaceutic, ori de administrare a drogurilor, etnobotanicilor sau analogilor acestora, pe un termen de 5 ani; - pe art. 2172 Cod penal o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 1 an cu privare de dreptul de a ocupa funcții sau de a exercita o anumită activitate în domeniul farmaceutic, ori de administrare a drogurilor, etnobotanicilor sau analogilor acestora, pe un termen de 5 ani. În conformitate cu art.84 alin.(1) Cod penal pentru concurs de infracțiuni, prin cumul total al pedepselor penale principale aplicate, lui Chișca Jelu a-i stabili pedeapsă definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 4 ani, cu privare de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita anumită activitate în domeniul farmaceutic, ori de administrare a drogurilor, etnobotanicilor sau analogilor acestora pe un termen de 5 ani. În termenul pedepsei aplicate lui Chișca Jelu a include perioada aflării lui sub arest preventiv și la domiciliu de la 17 mai 2017 până la 26 octombrie 2017. În conformitate cu art.90 Cod penal a suspenda condiționat executarea pedepsei sub formă de închisoare aplicate lui Chișca Jelu pe un termen de probă de 3 ani. A încasa de la Chișca Jelu în beneficiul statului cheltuielile judiciare în sumă de 2 800 lei. Gausauer Liliana Vasili se recunoaște vinovată de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.218 alin.(5) Cod penal, aplicându-i pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 2 ani cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita anumită activitate în domeniul farmaceutic, ori de administrare a drogurilor, etnobotanicilor sau analogilor acestora pe un termen de 5 ani, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis pentru femei. Pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 2 doi ani, stabilită inculpatei Gausauer Liliana, este executată. A încasa de la Gausauer Liliana cheltuielile judiciare în sumă de 3 360 lei. Mijloacele bănești în sumă de 45 100 lei, ridicate în cadrul percheziției la domiciliul lui Gausauer Liliana și ulterior sechestrate, ce se păstrează în cadrul Direcției Generală urmărire penală al IGP a MAI, în conformitate cu art.106 Cod penal, a le confisca. Restul mijloacelor bănești în sumă de 26 000 lei sechestrate în rezultatul percheziției la domiciliu, de restituit inculpatei Gausauer Liliana. Semeniuc Alexandr Serghei se recunoaște vinovat de săvârșirea infracțiunilor prevăzute 10 de art.art.2171 alin.(4) lit. d) și 290 alin.(1) Cod penal, aplicându-i: - pe art.2171 alin.(4) lit. d) Cod penal o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 7 ani, cu privare de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita anumită activitate în domeniul farmaceutic, ori de administrare a drogurilor, etnobotanicilor sau analogilor acestora, pe un termen de 5 ani; - pe art.290 alin.(1) Cod penal o pedeapsă sub formă de închisoare pe termen de 1 an. În conformitate cu art.84 alin.(1) Cod penal pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor penale aplicate, lui Semeniuc Alexandr a-i stabili pedeapsă definitivă sub de închisoare pe un termen de 7 ani și 6 luni, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita anumită activitate în domeniul farmaceutic, ori de administrare a drogurilor, etnobotanicilor sau analogilor acestora, pe un termen de 5 ani, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip închis. A încasa de la Semeniuc Alexandr cheltuielile judiciare în sumă de 4 900 lei. Se admite cererea lui Semeniuc Alexandr privind constatarea faptului deținerii în condiții de detenție care, conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, afectează drepturile condamnatului garantate de art.3 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Se constată faptul că, Semeniuc Alexandr a fost deținut în condiții de detenție care, conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, afectează drepturile condamnatului garantate de art.3 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, în total 159 zile. În condițiile art.385 alin.(5) Cod de procedură penală, se reduce pedeapsa condamnatului Semeniuc Alexandr cu 318 zile, pentru perioada de 159 zile, în care condamnatul s-a aflat în arest preventiv în Penitenciarul nr.13 Chișinău și Penitenciarul nr.11 Bălți, cu calcularea a două zile de închisoare pentru o zi de arest preventiv. 7.1. În motivarea deciziei, instanța de apel în urma probelor analizate, susține poziția primei instanțe, care a admis parțial învinuirea adusă de procuror și întemeiat a încadrat acțiunile inculpatului Chișca Jelu în baza art.art.217 alin.(4) lit. b), 2172 Cod penal, acțiunile inculpatei Gausauer Liliana în baza art.218 alin.(5) Cod penal, și acțiunile inculpatului Semeniuc Alexandr în prevederile art.art.2171 alin.(4) lit. d), 290 alin.(1) Cod penal. Instanța de apel a opinat că, conform rechizitoriului, acuzatorul de stat eronat incriminează comiterea de către inculpații Chișca Jelu, Masleac Serghei, Gausauer Liliana, Semeniuc Alexandr și Dolișcinschi Livia a infracțiunilor, constituind un grup criminal organizat, conform art.46 Cod penal.0 Astfel, chiar dacă la caz figurează mai multe persoane, care au comis infracțiuni, s-a constatat că nici unul nu avea un rol activ, specific unui membru al unui grup criminal organizat, și nu a fost demonstrat că, aceștia de mai mult timp fac parte din acest grup. Totodată, nu au fost aduse probe în confirmarea faptului că, inculpații aveau rol de autor, organizator, instigator, complice bine repartizate între dânșii și că plănuiau pe viitor să mai comită infracțiuni de acest gen. Într-o altă ordine de idei, instanța de apel nu poate dispune casarea sentinței instanței de fond pe baza argumentelor invocate, deoarece din conținutul acestui apel și din probele prezentate instanței de apel, acuzarea nu a dovedit emiterea unei soluții greșite de către prima instanță la încadrarea juridică a acțiunilor săvârșite de inculpați, deoarece în cadrul examinării cauzei s-a stabilit cu certitudine folosirea și păstrarea substanțelor narcotice în proporții deosebit de mari de către Chișca Jelu fără intenție de înstrăinare și fără formarea unui grup criminal organizat. Cât privește plângerea inculpatului Semeniuc Alexandr privind aplicarea în privința lui a prevederilor art.385 alin.(5) Cod de procedură penală, instanța a considerat a fi admisă, reieșind din prevederile art.3 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale pentru perioada deținerii lui în Penitenciarul nr. 13 Chișinău, Penitenciarul nr.11 Bălți și Penitenciarul nr.6 Soroca. Astfel, instanța de apel a reiterat faptul că, organul de urmărire penală nu a prezentat probe pertinente, concludente și utile în emiterea unei sentințe de condamnare a inculpaților 11 anume pe învinuirea adusă de organul de urmărire penală. În cadrul examinării cauzei în prima instanță, au fost respinse probele prezentate de acuzare în confirmarea vinovăției lui Masleac Serghei și Dolișcinschi Livia, iar acuzarea, în apelul depus, nu a menționat despre probele care pot fi puse la baza unei sentințe de condamnare a acestora. Acuzatorul de stat a depus apel asupra soluției de achitare a lui Masleac Serghei și Dolișcinschi Livia, însă din conținut nu este clar - care probe dovedesc vinovăția acestora. Procurorul în apelul depus a făcut trimitere la declarațiile lui Chișca Jelu date în calitate de învinuit, însă și din aceste declarații reiese clar faptul că, Dolișcinschi Livia este doar prietena acestuia și Masleac Serghei este cunoscut, alte declarații ce ar confirma comiterea infracțiunii de către aceștia nu au fost depuse și astfel de soluții nu se stabilesc nici din descifrările convorbirilor telefonice acumulate în urma măsurilor speciale de investigații. La fel procurorul a făcut referire și la declarațiile lui Masleac Serghei de la urmărirea penală în calitate de învinuit, din care nu se identifică în general legătura avută de el cu Dolișcinschi Livia sau careva acțiuni infracționale comise de aceasta, la fel din declarațiile lui Masleac Serghei chiar și în calitatea lui de învinuit nu indică nici la o acțiune infracțională de circuit ilegal de droguri cu scop de înstrăinare, ori prin declarațiile acestuia se confirmă doar faptul consumului de droguri, care însă nu este pasibilă răspunderii penale în baza art.2171 alin.(4) Cod penal după cum solicită organul de urmărire penală. Instanța respinge și argumentele procurorului care face trimitere la declarațiile lui Gausauer Liliana și Dolișcinschi Livia în calitatea lor de învinuiți, deoarece la fel din aceste declarații nu se confirmă vinovăția lui Masleac Serghei și Dolișcinschi Livia. Astfel, instanța de apel a opinat că, deși procurorul se referă la probele în acuzarea inculpaților, totodată aceste probe nu confirmă vinovăția inculpaților de comiterea infracțiunii incriminate, motiv din care rezultă că, în acțiunile inculpaților Dolișcinschi Livia și Masleac Serghei nu s-a constatat existența faptei infracțiunii prevăzute de art.art.42 alin.(2), 46, 2171 alin.(4) lit. b), d) Cod penal.

Procurorul, în temeiul pct.6), 10), 12) alin.(1) art.427 Cod de procedură penală, contestă cu recurs decizia, solicitând casarea acesteia, cu remiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel într-un alt complet de judecată. În motivarea cerințelor sale, consideră decizia instanței de apel ca fiind ilegală și contradictorie și consideră că, instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, decizia atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii, s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legii și faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită. Analizând criteriile de individualizare a pedepsei aplicate în privința lui Semeniuc Alexandr pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art.2171 alin.(4) lit. d) Cod penal constată acuzarea că, instanța de apel eronat a aplicat o pedeapsă mai blândă inculpatului fără a menționa temeiul care a dus la casarea sentinței instanței de fond în această latură. Totodată, consideră neîntemeiată și opinia instanței de apel cu referire la constatarea faptului precum că, drogurile depistate la domiciliul lui Dolișcinschi Livia aparțin lui Chișca Jelu ori careva probe în acest sens de către instanță nu au fost stabilite iar, Chișca Jelu în audierile sale nu a recunoscut acest fapt. Cu referire la soluția instanței în ce privește restituirea sumei de 26 000 lei sechestrate în rezultatul percheziției la domiciliu lui Gausauer Liliana pe motiv că, aceasta a primit acești bani de la verișoara sa, la fel o consideră a fi nefondată, motiv din care este necesar de a dispune confiscarea sumei de bani respective, cu trecerea forțată și gratuită a mijloacelor bănești menționate în folosința și proprietatea statului. La fel, acuzarea contestă și soluția instanțelor de judecată privind recalificarea acțiunilor inculpaților dar și de achitare a lui Masleac Serghei și Dolișcinschi Livia pe motiv, că instanțele nu au dat apreciere justă a probele acumulate în cadrul urmăririi penale și examinate în cadrul cercetării judecătorești. Deși inculpații nu și-au recunoscut vina de comiterea infracțiunilor incriminate și indiferent de versiunea de apărare aleasă de inculpați, vina acestora este dovedită pe deplin prin 12 mijloace de probă și procedee probatorii acumulate pe parcursul urmării penale, cât și prin coroborarea următoarelor probe cercetate în cadrul ședinței de judecată. De asemenea, în cadrul urmăririi penale cât și în ședințele de judecată inculpații și-au schimbat depozițiile, astfel încercând să ducă instanța de judecată în eroare și să se eschiveze de la răspundere penală. Și inculpații Gausauer Liliana și Dolișcinschi Livia prin declarațiile sale au încercat să dea o aparență de legalitate acțiunilor pe care le-au desfășurat și negând orice vinovăție penală, contrar materialelor cauzei penale. În așa mod, instanța de judecată a pronunțat o decizie care este contrară legii, de aceea ea urmează a fi casată, iar inculpații este necesar să fie recunoscuți vinovați în săvârșirea infracțiunilor incriminate. Astfel, instanțele de judecată nu au clarificat obiectiv toate circumstanțele invocate, atât ce ține de calificarea acțiunilor inculpaților cât si aplicarea prevederilor art.106 Cod penal în privința lui Gausauer Liliana, adoptând astfel, o decizie neargumentată în acest sens. 8.1. Avocatul Odobescu Ghenadie în numele inculpatului Chișca Jelu declară recurs împotriva decizie instanței de apel, solicitând casarea acesteia, și emiterea unei decizii de achitare din motivul lipsei în acțiunile inculpatului a elementelor infracțiunii incriminate, pornind de la faptul că nu au fost administrate probe incontestabile în acest sens iar dubiile urmează să fie interpretate numai în favoarea apărării. Deși avocatul nu a invocat niciun temei prevăzut de art.427 alin.(1) Cod penal, acesta opinează că, simplul fapt al comiterii în comun a uneia sau mai multor infracțiuni, chiar dacă făptuitorii se întâlnesc în prealabil și discută cum să procedeze, determinând și aportul fiecăruia, nu justifică reținerea agravantei „săvârșirea infracțiunii de către un grup criminal organizat”. În astfel de cazuri ne aflăm doar în prezenta participației simple sau complexe, iar înțelegerea anterioară dintre făptuitori, cu privire la locul, metoda, mijloacele de săvârșire a infracțiunii, la contribuția fiecăruia, încă nu semnifică că pluralitatea de făptuitori reprezintă un grup criminal organizat. Această înțelegere demonstrează intenția făptuitorilor de a săvârși infracțiunea - condiție sine qua non a participației penale. Mai menționează apărarea că, cântarul depistat în cadrul percheziției la domiciliul său, inculpatul l-a procurat anterior, cu el droguri sau substanțe psihotrope nu a cântărit, în cratița depistată după casă a fiert substanțe ce legal se vând în farmacie pe care tot el le-a folosit. Prin urmare, Chișca Jelu nu a fost prins asupra faptului pe când înstrăina, transporta etc. substanțe narcotice, iar alte probe în proces partea acuzării nu a prezentat. 8.2. Avocatul Coptu Sergiu cu inculpata Gausauer Liliana, în temeiul art.427 alin.(1) pct. 6), 8) Cod de procedură penală declară recurs, prin care solicită casarea deciziei instanței de apel, pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care inculpata Gausauer Liliana să fie achitată în comiterea infracțiunii incriminate din motivul lipsei în acțiunile ei a elementelor componenței de infracțiune incriminată, și a dispune restituirea ei a mijloacelor bănești în sumă de 45 100 lei, ridicate în cadrul percheziției la domiciliul acesteia, a respinge cerința cu privire la încasarea de la inculpata Gausauer Liliana în beneficiul statului cheltuielile judiciare estimate în total la 3 360 lei ca fiind neîntemeiată. În motivarea recursului, apărarea consideră că, instanța de fond în mod incorect a apreciat critic declarațiile inculpatei Gausauer Liliana depuse în cadrul urmăririi penale în calitate de bănuită, învinuită, în instanța de fond și de apel în calitate de inculpată în această cauza penală, ca fiind în contradicție cu descifrările convorbirilor telefonice și în contradicție cu declarațiile lui Chișca Jelu. Opinează că, argumentele și motivele invocate de instanța de apel în conținutul deciziei sale emise în această cauză penală prin care s-a conchis că Gausauer Liliana este vinovată în comiterea infracțiunii prevăzute de art.218 alin.(5) Cod penal și că în acțiunile ei există elementele acestei componențe de infracțiune, sunt neîntemeiate și ilegale și nu pot servi drept temei pentru admiterea acestui apel și casarea sentinței instanței de fond. Mai mult, în instanța de judecată au fost audiați un șir de martori, dintre care, în viziunea apărării, niciunul nu a indicat în declarațiile depuse faptul că inculpata ar fi comis careva acțiuni legale ce ar constitui infracțiune. 13 Astfel, argumentele invocate, fondate pe lipsa elementelor infracțiunii puse la baza acuzațiilor penale, aprecierea neîntemeiată și neobiectivă a probelor administrate, precum si anumite erori de drept menționate mai sus, constituie în viziunea apărării anumite vicii fundamentale, care sunt capabile să influențeze soluțiile instanței de judecată, astfel încât inculpata Gausauer Liliana să fie achitată în comiterea faptei incriminate. 8.3. Avocatul Uncu Natalia în numele inculpatului Semeniuc Alexandr, în temeiul art.427 alin.(1) pct. 6), 12) Cod de procedură penală declară recurs, prin care solicită casarea parțială a deciziei instanței de apel, în latura pedepsei inculpatului cu rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri în partea privind recalificarea acțiunilor inculpatului din art.2171 alin.(4) lit. d) Cod penal în art.217 alin.(4) lit. b) Cod penal, cu stabilirea pedepsei în limitele infracțiunii recalificate. În motivare, apărarea a invocat că, în cadrul instanțelor inferioare, acuzatorul de stat nu a adus nici o probă că substanțele narcotice și două cântare electronice la scară mică, depistate la Semeniuc Alexandr, ultimul le-a păstrat având intenția de a le înstrăina. La fel, nu a fost audiat nici un martor care ar arăta la inculpat și anume că el deținea substanțe narcotice pentru ale vinde, deoarece inculpatul păstra aceste substanțe narcotice pentru folosire și nu pentru înstrăinare, expediere distribuire altor persoane, în aceste circumstanțe nefiind dovedită latura obiectivă a infracțiunii. Scopul este un semn obligatoriu, fiind necesar ca făptuitorul să acționeze pentru înstrăinarea plantelor care conțin substanțe narcotice sau psihotrope Scopul înstrăinării este prezent atunci când făptuitorul urmărește transmiterea plantelor sau a substanțelor vizate in posesia unei alte persoane. Nu are importanță dacă, prin comiterea faptei, subiectul a urmărit realizarea unui interes material, aspect de care se ține cont la individualizarea pedepsei.

În conformitate cu prevederile art.431 alin.(1) pct. 11) Cod de procedură penală, avocatul Crasnostan Andrei, în numele inculpatei Dolișcinschi Livia și avocatul Guțu Valentin în numele inculpatului Masleac Sergiu au depus referințe expunându-și opinia asupra recursului declarat de procuror, menționând că acesta urmează a fi respins.

Judecând recursul ordinar în baza actelor din dosar, Colegiul penal lărgit a ajuns la concluzia că recursurile ordinare declarate de către procuror, avocatul Odobescu Ghenadie, în numele inculpatului Chișca Jelu, avocatul Uncu Natalia, în numele inculpatului Semeniuc Alexandr, avocatul Coptu Sergiu cu inculpata Gausauer Liliana și de inculpata Gausauer Liliana urmează a fi admise, din următoarele considerente. Potrivit dispoziției art.427 alin.(1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol. În conformitate cu art.435 alin.(1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, judecând recursul, instanța de recurs este în drept să îl admită, să dispună rejudecarea cauzei de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Reieșind din sumarul recursurilor declarate, se constată că autorii le întemeiază pe temeiurile prevăzute la art.427 alin.(1) pct.6), 8), 10), 12) Cod de procedură penală, potrivit cărora, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și apel atunci când: 6) instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, decizia atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii; 8) nu au fost întrunite elementele infracțiunii; 10) s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale; precum și 12) faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită. Analizând textul deciziei contestate prin prisma argumentelor invocate de procuror și temeiurilor de casare nominalizate de acesta, Colegiul penal lărgit constată că, criticile aduse de către titularii cererii de recurs și-au găsit confirmare în speța dedusă judecății, iar hotărârea instanței de apel urmează a fi desființată. 14 Instanța de recurs constată că, în speță, instanța de apel nu a ținut cont de prevederile legale expuse supra și practica judiciară constantă cu privire la forma și specificul întocmirii hotărârilor judecătorești. În primul rând, instanța de recurs se va referi la faptul că, instanța de apel nu a reîncadrat acțiunile inculpaților și nu a efectuat o apreciere corespunzătoare a totalității probelor administrate la caz, care în opinia acuzatorului confirmă vinovăția inculpaților în comiterea infracțiunii incriminate prin rechizitoriu. Verificând criticele expuse de procuror, în raport cu lucrările cauzei, Colegiul penal lărgit constată că, acestea sunt întemeiate, deoarece instanța de al doilea grad de jurisdicție nu a judecat cauza sub toate aspectele, complet și obiectiv, adoptând o soluție insuficient motivată, în partea reîncadrării acțiunilor inculpaților în raport cu cumulul de probe administrat la caz. În vederea statuării asupra acestei concluzii, Colegiul penal lărgit evidențiază într-un prim aspect faptul că, principala problemă adusă în discuție pe orice cauză penală se referă la vinovăția sau nevinovăția persoanei deferită judecății în raport cu faptele infracționale imputate acesteia prin rechizitoriu. Atunci când unei persoane i se impută săvârșirea unei fapte penale și i se aduce o acuzație în acest sens, aceasta trebuie să fie bazată pe probe pertinente, veridice și concludente, care ar dovedi, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că fapta există, constituie infracțiune și a fost comisă anume de inculpat. Pentru a conchide asupra celor expuse, probatoriul administrat în cauză urmează a fi apreciat după intima convingere a judecătorului, care trebuie să se bazeze pe prevederile legii procesual-penale și pe analiza coroborată a tuturor probelor sub toate aspectele, complet și obiectiv. Efectuând o analiză a deciziei instanței de apel, prin prisma celor invocate pentru a fi verificate la acea etapă de control judiciar, se deduce că, aceasta nu cuprinde relevarea unor considerente suficient argumentate, în vederea respingerii probatoriului pus la baza înaintării învinuirii inculpaților în comiterea infracțiunilor incriminate, ținând cont de toate probele administrate la caz, inclusiv la etapa cercetării judecătorești. Astfel, în speță, este necesar ca în mod judicios, cu o argumentare temeinică și suficientă, să fie rezolvate problemele de drept apărute în cadrul judecării, cu excluderea contradicțiilor și incertitudinilor existente, având în vedere că, lipsa unei motivări corespunzătoare dintr-o hotărâre judecătorească afectează grav echitatea acestei proceduri. Prin urmare, se reține că încadrarea juridică a faptei este crucială în cadrul procesului penal, întrucât în acord cu temeiul legal al acuzațiilor care i se aduc unei persoane, se poate organiza o apărare eficientă fundamentată pe contestarea faptelor incriminate cu titlu de acuzație, ceea ce constituie o condiție esențială a echității procedurii garantate de art.6 din Convenția Europeană. Din atare considerente, orice schimbare a încadrării juridice, atât în sensul atenuării, cât și a agravării, urmează a fi minuțios analizată și argumentată de instanță. Pe de altă parte, Colegiul penal lărgit menționează că, atunci când a constatat lipsa în acțiunile inculpaților a elementelor constitutive ale infracțiunii imputate prin rechizitoriu și necesitatea recalificării faptelor în baza altei norme penale, instanța de apel urma să-și argumenteze soluția prin prisma tuturor probelor acumulate în dosar, care trebuie apreciate multilateral și obiectiv. În acest sens, la judecarea cauzei, instanța de apel trebuia să cerceteze amănunțit aspectele învinuirii înaintate inculpaților, să verifice și să aprecieze conform prevederilor art.101 Cod de procedură penală, fiecare probă - din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, iar toate probele în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor și să constate dacă acțiunile comise de inculpați au fost corect calificate și se încadrează în cele solicitate în actul de învinuire sau urmează a fi reținută altă calificare în sarcina inculpaților. Însă, la caz nu se regăsește o astfel de motivare detaliată, decizia atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, iar motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii. În al doilea rând, în partea achitării inculpaților Dolișcinschi Livia și Masleac Serghei, învinuiți în baza art.art.42 alin.(2), 46, 2171 alin.(4) lit. b), d) Cod penal, Colegiul penal lărgit constată că, în partea descriptivă a deciziei sale, instanța de apel nu a supus unei verificări 15 minuțioase și obiective fiecare probă separat - sub toate aspectele, prin prisma pertinenței, concludenții și veridicității, iar toate în ansamblu, din punct de vedere al coroborării lor. Or, conform prevederilor art.art.100 alin.(4), 101 alin.(1)-(4) Cod de procedură penală, verificarea probelor este o activitate a instanței privind constatarea veridicității probei sub aspectul corespunderii datelor de fapt pe care le conține proba cu realitatea obiectivă. Verificarea constă în analiza probelor administrate, coroborarea lor cu alte probe, verificarea sursei de proveniență a probelor. Doar prin aplicarea procedeelor probatorii prevăzute de cod, se înfăptuiește verificarea probelor care poate avea loc și se efectuează la toate fazele procesului penal. Sunt supuse verificării atât datele de fapt, cât și mijloacele de probă din care au fost obținute. Probele se verifică atât prin efectuarea acțiunilor procesuale prevăzute de Codul de procedură penală, cât și printr-o analiză logică a conținutului probei, a coroborării lor. Într-o hotărâre este necesar nu numai de a enumera statistic probele, dar și de a expune esența acestora și legătura lor cu conținutul altor probe care în ansamblu confirmă sau infirmă o circumstanță pe cauză, de a argumenta de ce unele probe sunt admise, iar altele respinse. Concluziile instanței de apel formulate în decizie, poartă un caracter generic asupra operațiunii de cercetare și verificare a probelor, însă, așa cum examinarea probelor constituie elementul-cheie la pronunțarea unei hotărâri corecte și legale, lăsarea fără apreciere și aprecierea abstractă a acestora duce la pronunțarea unei hotărâri incomplete, neîntemeiate și cu o doză sporită de incertitudine asupra calității efectuării actului de justiție. Motivarea hotărârii judecătorești trebuie realizată într-o manieră clară și coerentă, întrucât, pe de o parte, este indispensabil necesară pentru controlul exercitat de jurisdicția ierarhic superioară, iar pe de altă parte, constituie, pentru părțile litigante, o garanție împotriva arbitrariului, furnizându-le dovada că cererile și mijloacele lor de apărare au fost riguros analizate. Deci, motivarea hotărârii reprezintă un element de transparență a justiției inerent oricărui act jurisdicțional, iar hotărârea judecătorească este rezultatul unui proces logic de analiză științifică a pretențiilor deduse judecății, dispozițiilor legale incidente și probelor administrate în cauză în scopul aflării adevărului, urmare a unui raționament logic-juridic care se reflectă în motivare. Conform jurisprudenței CtEDO, în cazurile aplicării art.6 al Convenției, o hotărâre motivată demonstrează că părțile au fost auzite în cadrul procesului penal, oferă posibilitatea ca această hotărâre să poată fi verificată în cadrul căilor de atac și posibilitatea persoanelor interesate de a pregăti o cerere de apel sau recurs (Suominen c. Finlandei (2003) § 37, Kuznetsov și alții c. Rusiei (2007) § 85). În afară de aceasta, motivarea hotărârilor este un instrument important în asigurarea transparentei justiției și existența unui control social asupra acesteia (Hirvisaari c. Finlandei, (2001) § 30). În al treilea rând, Colegiul penal lărgit statuează că, odată ce a fost luată soluția de a admite recursul declarat de către procuror și a dispune rejudecarea cauzei, în vederea asigurării în egală măsură a drepturilor inculpaților la un proces echitabil și efectiv, urmează a fi admise și recursurile declarate de către avocatul Odobescu Ghenadie, în numele inculpatului Chișca Jelu, avocatul Uncu Natalia, în numele inculpatului Semeniuc Alexandr, avocatul Coptu Sergiu cu inculpata Gausauer Liliana din raționamentul că, la examinarea apelului se declanșează o continuitate a examinării cauzei în fond, cu posibilitatea de a da o nouă apreciere a probelor și a administra noi probe care ar putea duce la o altă soluție, decât cea luată prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 23 decembrie 2021, în privința acestora. La fel, Colegiul penal lărgit atestă că, mijloacele bănești în sumă de 45 100 lei ridicate în cadrul percheziției de la domiciliul lui Gausauer Liliana și ulterior sechestrate, ce se păstrează în cadrul Direcției Generale urmărire penală al IGP a MAI, prin decizia instanței de apel au fost confiscate, iar referitor la restul mijloacelor bănești, în sumă de 26 000 lei sechestrate în rezultatul percheziției la domiciliu, s-a decis de restituit inculpatei Gausauer Liliana. Potrivit conceptului doctrinal în materie penală, măsurile de siguranță sunt percepute în calitate de prevențiune pre delictuală și au scop înlăturarea stărilor de pericol, care au determinat 16 recurgerea la săvârșirea de fapte prevăzute de legea penală, au un caracter provizoriu, finalitatea lor constând în garantarea executării obligațiilor cu caracter patrimonial, în cazul condamnării printr-o hotărâre judecătorească definitivă, pronunțată cu respectarea garanțiilor reglementate de Codul de procedură penală, pentru desfășurarea unui proces echitabil. Pe această linie de considerente, Colegiul penal lărgit menționează că, în accepțiunea dispoziției art.106 Cod penal, confiscarea specială este o măsură de siguranță cu caracter patrimonial, care constă în trecerea forțată și gratuită în patrimoniul statului a unor bunuri sau valori care au servit la săvârșirea faptei penale sau au rezultat din săvârșirea acesteia, ori sunt deținute contrar legii. În acest sens, Colegiul penal lărgit constată plauzibile argumentele procurorului în cererea sa de recurs, întrucât, instanța de apel nu a clarificat obiectiv toate circumstanțele invocate ce țin de aplicarea prevederilor art.106 Cod penal în privința inculpatei Gausauer Liliana, adoptând astfel o decizie neargumentată, urmând ca instanța de apel să se expună și referitor la acest capitol în decizia sa, odată cu trimiterea cauzei la rejudecare. Astfel, pentru a asigura respectarea principiului contradictorialității procesului penal, subsidiar, urmează a fi admise și recursurile declarate de avocați în numele inculpaților Chișca Jelu, Semeniuc Alexandru, Gausauer Liliana și de către ultima. Inclusiv asupra motivelor invocate de către apărători și inculpata Gausauer Liliana în recursurile ordinare, urmează să se expună instanța de apel, în urma cercetării minuțioase a probelor și argumentelor prezentate de părți, cu aprecierea tuturor probelor în cumul, conform art.101 Cod de procedură penală. 10.1. Din cele expuse, Colegiul penal lărgit conchide că, decizia instanței de apel în cauza dată, este afectată de insuficiență și contradicții în partea motivării soluției adoptate, ceea ce este incident cazului de casare invocat în speță și prevăzut de art.427 alin.(1) pct. 6) Cod de procedură penală. Anume, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, iar erorile admise de către instanța de apel nu pot fi corectate în ordinea procedurii de recurs ordinar, deoarece instanța de recurs nu este abilitată cu atribuții de a judeca cauza și a se pronunța asupra legalității sentinței, substituind instanța care a judecat apelul cu încălcarea prevederilor procesuale-penale la pronunțarea hotărârii judecătorești. În asemenea condiții, se impune soluția de admitere a recursurile ordinare declarate la caz, iar decizia instanței de apel urmează a fi casată total cu remiterea cauzei în instanța de apel la rejudecare, în alt complet de judecată. Așadar, la rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să se conducă de dispozițiile art.436 Cod de procedură penală, care prevede procedura de rejudecare și limitele acesteia, să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate cu prevederile Legii procesual penale – asupra motivelor esențiale indicate în cererile de apel și în măsura competenței sale asupra motivelor din recursurile ordinare declarate, nominalizate în prezenta decizie, să elucideze faptele importante pentru soluționarea justă și promptă a cauzei date, să-și argumenteze clar concluziile sale în decizia adoptată, și în dependență de circumstanțele constatate, ținând cont de motivele casării deciziei atacate, de practica unitară în acest domeniu și de practica relevantă a CtEDO, în cadrul unui proces de judecată contradictoriu, să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată, în conformitate cu prevederile art.417 Cod de procedură penală.

În conformitate cu art.art.434, 435 alin.(1) pct.2) lit. c) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit d e c i d e : Admite recursurile ordinare declarate de către procurorul în Procuratura de circumscripție Bălți, Lisnic Elena, avocatul Odobescu Ghenadie, în numele inculpatului Chișca Jelu, avocatul Uncu Natalia, în numele inculpatului Semeniuc Alexandr, avocatul Coptu Sergiu cu inculpata Gausauer Liliana și de inculpata Gausauer Liliana, casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 23 decembrie 2021, în cauza penală în privința inculpaților Chișca Jelu, 17 Gausauer Liliana, Dolișcinschi Livia, Masleac Serghei, Semeniuc Alexandr și dispune rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 09 februarie 2023. Președinte /semnătura/ Timofti Vladimir Judecători /semnătura/ Țurcan Anatolie /semnătura/ Toma Nadejda Cobzac Elena Plămădeală Ghenadie 18