1ra-1473/2022 — art. 264 alin. 3 lit.b CP

1ra-1473/2022 — art. 264 alin. 3 lit.b CP (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 1ra-1473/2022

1-13152531-01-1ra-05102022

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

07 decembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte: - Timofti Vladimir

Judecătorii: - Cobzac Elena și Plămădeală Ghenadie,

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar, declarat de către

avocatul Bacalîm Lilian în numele inculpatului Bunescu Andrei, prin care se solicită

casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 06 mai 2022, în cauza

penală privindu-l pe

Bunescu Andrei xxxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Asupra recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal al Curții

Supreme de Justiție,

C O N S T A T Ă :

Bunescu Andrei a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 264 alin.(3) lit. b)

Cod penal, la 5 ani închisoare cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de

transport pe un termen de 3 ani.

În temeiul art. 90 Cod penal, a fost dispusă suspendarea condiționată a executării

pedepsei stabilite lui Bunescu Andrei pe o perioadă de probațiune de 5 ani.

A fost admisă acțiunea civilă și dispusă încasarea din contul inculpatului

Bunescu Andrei în folosul succesorului legal al victimei Criucico Eugeniu a sumei de

50000 lei cu titlu de pagubă morală.

Acțiune civilă în partea încasării prejudiciului material a fost respinsă.

A fost dispusă încasarea de la Bunescu Andrei în beneficiul lui Criucico Eugeniu

suma de 1000 lei cu titlu de cheltuieli pentru serviciile de asistență juridică acordată.

1.2. Pentru a pronunța sentința, instanța de fond a constatat că, Bunescu Andrei,

la 14 iunie 2013, aproximativ la ora 18:00 min., în timp ce se deplasa cu automobilul

de model „Volkswaghen PASSAT”, cu număr de xxxxx, n-a manifestat prudență

sporită la trafic, n-a apreciat corect situația rutieră în care se afla autovehicul la

momentul respectiv, n-a luat în considerație starea lucrurilor în traficul rutier ce

reflectă gradul de protecție a participanților la el împotriva accidentelor și consecinței

acestora, n-a ținut permanent seama de totalitatea factorilor ce caracterizează

1

condițiile rutiere, existența unor obstacole pe sectoarele drumului, intensitatea și

nivelul de organizare a traficului rutier, de care urmează să țină cont fiecare

conducător la determinarea vitezei, benzii de circulație, prin ce a încălcat cerințele art.

45 pct. pct. 1) și 2) din Regulamentul Circulației Rutiere, care prevede ferm, că

conducătorul trebuie să conducă vehiculul în conformitate cu limita de viteză stabilită,

ținând permanent seama de următorii factori: a) starea psihofiziologică ce

influențează atenția și reacția; b) dexteritatea în conducere care i-ar permite să prevadă

situațiile periculoase; c) starea tehnică a vehiculului și particularitățile încărcăturii; d)

situația rutieră, precum în cazul, în care în limita vizibilității apar obstacole care pot

fi observate de conducător, el trebuie să reducă viteza sau chiar să oprească, pentru a

nu pune în pericol siguranța traficului. în art.art.3 și 4 al Regulamentului circulației

rutiere este stipulat, că participanții la trafic sânt obligați să respecte regulile de

circulație, semnificația mijloacelor de semnalizare rutieră, semnalele și indicațiile

agentului de circulație, condițiile tehnice ale prezentului Regulament și prin acțiunile

lor să nu cauzeze prejudiciu altor participanți la trafic, să nu-i expună pericolului,

precum și să nu creeze neîntemeiat obstacole circulației care ar depăși pe acele care

sânt provocate de circumstanțe iminente și orice participant la trafic care respectă

prezentul Regulament este în drept să conteze pe faptul că și ceilalți participanți la

trafic execută cerințele acestuia, însă, n-a manifestat prudență sporită la trafic, prin ce

a ignorat și cerințele art.22 alin.(4) Legea nr. 131-XVI din 07.06.07 „Privind siguranța

traficului rutier”, care stipulează, că participanții la trafic sunt obligați să manifeste

un comportament care să asigure fluență și siguranță traficului, să nu pericliteze

siguranța unor alți participanți la trafic, având exces de viteza, în rezultatul acestora

încălcări a tamponat pietonul Crucico Clavdia, care traversa partea carosabilă de la

stânga spre dreapta relativ deplasării autoturismului în cauză. În rezultatul impactului

pietonul Crucico Clavdia, a decedat pe loc, fiindu-i dezmembrat piciorul drept.

Conform raportului de expertiză medico legal nr.72/1077 ,,D”, din 05.11.2013,

moartea cet. Criucico Clavdia, a survenit în rezultatul lezării totale a trunchiului

cerebral, apărute ca urmare a traumei vertebro-medulare. La examinarea medico-

legală a cadavrului cet. Criucico Clavdia, s-au depistat următoarele leziuni corporale:

traumă toraco-abdominală închisă manifestată prin excoriații pe torace, hemoragii în

țesuturile moi ale toracelui, fractura coastelor 3,4,5,10 - pe dreapta și 3,4,5, - pe

stânga, ruptura diafragmei, rupturi ale ficatului și splinei; hemoragii în țesutul

celuloadipos paranefral bilateral; traumă vertebro medulară închisă manifestată prin

dislocația completă atlanto-occipitală cu lezare totală a trunchiului cerebral la acest

nivel, fractura tasată a corpului vertebral Th 10 cu lezarea medulară subtotală,

hemoragii în țesuturile moi adiacente; fractura cominutivăa oaselor bazinului cu

hemoragii difuze adiacente; dezmembrare totală a gambei drepte; plăgi contuze,

echimoze, excoriații pe cap membre; hemoragii pericraniene - leziuni ce au fost

produse intravital, la acțiune traumatică a unui (-or) obiect (-e) contondent (-e), dur (-

e), posibil în termenul și circumstanțele indicate în îndreptare (accident rutier),

prezintă pericol pentru viață și conform acestui criteriu, în ansamblu se califică ca

2

vătămări corporale grave, care au legătură cauzală directă cu survenirea decesului. În

momentul impactului primar cet. Criucico Clavdia, se afla poziție ortostatică cu partea

laterală dreapta a corpului orientată spre unitatea transport în mișcare.

Astfel, instanța de fond a constatat că, prin acțiunile sale, Bunescu Andrei, a

încălcat regulile de securitate a circulației a mijloacelor de transport, de către persoana

care conducea mijlocul de transport, încălcare care a provocat decesul unei persoane

adică, a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 264 alin.(3) lit. b) Cod penal.

mun. Chișinău, oficiul principal Vidrașco Tatiana, succesorul părții vătămate

Criucico Eugeniu, avocatul Gherman Eduard în interesele succesorului părții

vătămate, avocatul Ceban Vasile în interesele inculpatului Bunescu Andrei.

2.1 Procurorul în apelul său a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei cu

pronunțarea unei noi hotărâri conform ordinii stabilite pentru prima instanță prin care

Bunescu Andrei să fie recunoscut vinovat în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.

264 alin.(3) lit. b) Cod penal cu stabilirea pedepsei principale sub forma de închisoare

pe un termen de 4 ani, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip deschis cu privare

de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 4 ani.

În motivarea cerințelor sale procurorul a invocat că, instanța de judecată a

apreciat corect probele administrate de către organul de urmărire penală, însă nu a

luat în considerație gravitatea infracțiunii incriminate și nu a stabilit o pedeapsă care

ar duce la corectarea și reeducarea inculpatului Bunescu Andrei. La stabilirea

pedepsei instanța de judecată nu a ținut cont pe deplin prevederile art.75 Cod penal,

fiindu-i aplicată o pedeapsă neechitabilă circumstanțelor cauzei. A considerat

acuzarea că, acțiunile inculpatului urmau a fi apreciate sub aspectul prejudiciului

cauzat relațiilor sociale ocrotite de legea penală, condițiilor intervenirii precum și

atitudinea inculpatului aferent infracțiunii comise.

A menționat procurorul că, infracțiunea săvârșită de către inculpatul Bunescu

Andrei a atentat la relațiile sociale cu privire la securitatea circulației rutiere viața

persoanei, iar comportamentul post-factum al inculpatului (nerecunoașterea vinei,

nerecuperarea pagubelor pricinuite familiei decedatei) demonstrează că, acesta nu a

conștientizat ilegalitatea acțiunilor sale.

În acest context, a considerat oportună și necesară aplicarea pedepsei mai aspre

față de inculpat, decât cea stabilită.

2.2 Avocatul Gherman Eduard și succesorul părții vătămate Criucico Eugeniu

au solicitat casarea parțială a sentinței, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi

hotărâri prin care inculpatului Bunescu Andrei să-i fie aplicată pedeapsa cu închisoare

cu privare de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen maximal

prevăzut de art.264 alin.(3) lit.b) Cod penal fără aplicarea prevederilor art.90 Cod

penal. Admiterea integrală a acțiunii civile, cu încasarea suplimentară de la inculpat

a prejudiciului material în suma de 1637,00 și a prejudiciului moral în mărime de 450

000 lei.

3

A invocat avocatul că, nu susține sentința, în partea mărimii pedepsei aplicate

inculpatului Bunescu Andrei de către prima instanță, or, pedeapsa aplicată sub formă

de închisoare pe un termen de 05 (cinci) ani și cu suspendarea condiționată a

executării, prin aplicarea art.90 Cod penal, pe un termen de probă de 05 (cinci) ani, o

consideră mult prea blindă, de asemenea, în ce privește latura civilă, în partea

respingerii integrale a pretenției privind încasarea prejudiciului material și în partea

respingerii parțiale a pretenției privind încasarea prejudiciului moral, cu diminuarea

mult prea considerabil a sumei revendicate, or, din cauza acțiunilor imprudente ale

inculpatului Bunescu Andrei, în mod nejustificat fără a manifesta prudență sporită la

trafic, având exces de viteză, a tamponat pietonul Criucico Clavdia, care traversa

partea carosabilă de la stingă spre dreapta potrivit direcției de deplasare a

automobilului în cauză, și, în rezultatul impactului, pietonul Criucico Clavdia a

decedat pe loc, fiindu-i dezmembrat piciorul drept.

A invocat că, inculpatul Bunescu Andrei, care niciodată nu a recunoscut

vinovăția (declarațiile de lafd.-99,107-109,130-131, v-1; și de la f.d.-25-27,44, v-2),

nici până în prezent nu a conștientizat gravitatea acțiunilor sale imprudente și

pericolul faptei comise, în rezultatul cărora a decedat pietonul Criucico Clavdia

(mama succesorului părții vătămate Criucico Eugeniu), care avea vârsta de doar 53

de ani, și nici nu a întreprins vreo acțiune concretă pentru a încerca să susțină familia

victimei, nici măcar nu și-a cerut iertare și/sau scuze de la fiul defunctei și nici

acțiunea civilă nu a susținut.

A susține că, primă instanță, judecind cauza dată și adoptând o sentință de

condamnare în privința inculpatului Bunescu Andrei, a interpretat eronat prevederile

art.art.7 alin.(l), 61 alin.(2), 75 alin.(1,2) și 76-78 Cod penal și, contrar prevederilor

art.90 alin.(1) Cod penal, nu a indicat în partea motivatoare a sentinței în cauză care

sunt motivele condamnării inculpatului Bunescu Andrei cu suspendare condiționată

a executării pedepsei, iar concluzia instanței de felul (...)„reieșind din circumstanțele

cazului și ținând cont de scopul pedepsei penale, și anume de prevenirea săvârșirii de

noi infracțiuni, inclusiv din partea lui Bunescu Andrei, de corectarea și reeducarea lui

Bunescu Andrei poate avea loc stabilindu-i pedeapsă prin aplicarea revederilor art.90

Cod penal, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport”, este total

neîntemeiată și fără suport probatoriu, deoarece chiar instanța de judecată a motivat

că nu a stabilit careva circumstanțe ce ar atenua vinovăția și pedeapsa inculpatului.

De asemenea a susținut că, prima instanță, odată cu soluționarea acțiunii civile,

a ignorat prevederile art.219-221 și 225 Cod de procedură penală și, a interpretat

eronat acțiunea civilă înaintată de succesorului părții vătămate Criucico Eugeniu și

probele prezentate în sprijinul pretenției de încasare a prejudiciului material,

deoarece, în dosar, la f.d.-57,58, v-1, se află chitanța nr.026377 și bonul fiscal nr.2683

în privința sumei de 973 de lei și chitanța nr.7324 și bonul fiscal nr.2688 în privința

sumei de 664 de lei, toate fiind eliberate pe data de 15.06.2013 de către Combinatul

servicii funerare din cadrul Primăriei mun. Chișinău pe numele succesorului părții

vătămate Criucico Eugeniu și confirmă suma de 1637,00 de lei în calitate de cheltuieli

4

suportate de acesta pentru serviciile funerare de înmormântare a mamei sale, Criucico

Clavdia, cu toate că suma totală a cheltuielilor de înmormântare a fost de peste 37000

de lei, însă acesta nu a putut confirma prin probe suma totală, iar instanța de judecată

nu a fost în drept să ignore aceste documente (autentificate în modul prevăzut de lege)

cu atâta lejeritate și indiferență; totodată, suma de 50000,00 de lei în calitate de

compensare a prejudiciului moral cauzat succesorului părții vătămate Criucico

Eugeniu în legătura cu moartea tragică a mamei sale, Criucico Clavdia, este foarte

mică în raport cu acele mari suferințe psihice și sentimente de retrăiri profunde ale lui

Criucico Eugeniu, deoarece este evident că viața omului nu are preț, însă nici la suma

de 50000,00 de lei nu poate fi evaluată, or, în acest caz ar fi foarte umilitor ca să se

discute despre o careva îmbogățire fără justă cauză din partea lui Criucico Eugeniu.

2.3 Avocatul Ceban Vasile în interesele inculpatului Bunescu Andrei a solicitat

admiterea apelului, casarea sentinței, rejudecarea cauzei cu adoptarea unei hotărâri

potrivit modului stabilit pentru prima instanța prin care Bunescu Andrei să fie achitat.

În susținerea cererii de apel a invocat că, instanța de fond a constatat eronat

existența în acțiunile lui Bunescu Andrei a laturii obiective și a laturii subiective a

infracțiunii prevăzute la alin.(3) lit. b) art. 264 Cod penal, și anume încălcarea

regulilor de Securitate a circulației, sau de exploatare a mijloacelor de transport, de

către persoana care conducea mijlocul de transport, încălcare care a provocat decesul

unei persoane.

A susținut că, argumentul procurorului care a fost pus la baza condamnării lui

Bunescu Andrei încălcarea cerințelor art. 4, 5 pct. 1) și 2) din Regulamentul circulației

rutiere, precum art.22 alin.(4) Legea nr. 131-XVI din 07.06.07 „Privind siguranța

traficului rutier”, au un caracter declarativ constituind simple presupuneri, fiind lipsite

de o bază probantă în sensul prezenței imprudenței la respectarea acestor prevederi

legale ce constituie obiectul material al infracțiunii.

A menționat că, a solicitat reluarea cercetării judecătorești, însă instanța de fond

ilegal a respins acest demers, argumentat prin concluzia preventivă a expertului din

România.

A considerat că, prin aceasta au fost încălcate cerințele art. 314 alin.(2) Cod de

procedură penală și cerințele art.315 Cod de procedură penală.

fost respins ca nefondat apelul avocatului Ceban Vasile în interesele inculpatului

Bunescu Andrei, admis apelul, procurorului, apelul comun al succesorului victimei

Criucico Eugeniu cu avocatul Gherman Eduard casată parțial sentința în latura penală,

partea stabilirii pedepsei inculpatului și latura civilă, partea reparării prejudiciului

material și moral, pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima

instanță, prin care lui Bunescu Andrei, recunoscut vinovat în baza art. 264 alin.(3) lit.

b) Cod penal i s-a aplicat o pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 4 ani

cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip deschis, cu privarea de dreptul de a conduce

mijloace de transport pe un termen de 4 ani.

5

A fost admisă integral acțiunea civilă în partea reparării prejudiciului material și

s-a dispus încasarea de la inculpatul Bunescu Andrei în beneficiul succesorului

victimei, Criucico Eugenii suma de 1637 (una mie șase sute treizeci și șapte) lei.

A fost admisă parțial acțiunea civilă în partea reparării prejudiciului moral și s-a

dispus încasarea de la inculpatul Bunescu Andrei în beneficiul succesorului victimei,

Criucico Eugeniu prejudiciul moral în mărime de 200 000 (două sute mii) lei, în rest

pretențiile au fost respinse ca fiind nefondate.

S-a dispus încasare de la inculpatul Bunescu Andrei în beneficiul succesorului

victimei, Criucico Eugeniu cheltuielile de judecată în mărime de 1000 (una mie ) lei.

În rest, sentința a fost menținută.

3.1. În motivarea soluției adoptate instanța de apel a consideră că, la pronunțarea

sentinței, prima instanță corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept și just a

ajuns la concluzia că, inculpatul Bunescu Andrei a săvârșit infracțiunea incriminată

prevăzută de art.264 alin. (3) lit. b) Cod penal, după indicii calificativi - încălcarea

regulilor securitate a circulației, de către persoana care conducea mijlocul de

transport, încălcare care a provocat decesul unei persoane .

Examinând probatorul administrat, instanța de apel, a considerat ca fiind

dovedită vina inculpatului Bunescu Andrei prin probele pertinente, concludente, utile

și veridice, care coroborează între ele și anume: - declarațiile martorilor Loghin Igor,

Gherb Elena, Buracinscaia Antonina, Manoliu Vitalie, Cazacu Sergiu, Zatic Sergiu,

Pogor Vasile și Bunescu Timofei, procesul-verbal de cercetare a locului accidentului

rutier din 14.06.2013, raportul de expertiză medico-legală nr. 72/1077D din

05.11.2013, raportul de expertiză judiciară în comisie nr. 979/223 din 08.09.2016,

raportul de expertiză judiciară nr. 1791-1793 din 01.09.2020.

Obiecțiile apărării cu referire la petrecerea expertizei în lipsa specialistului din

România care a fost admis la etapa numirii expertizei respective, nu sunt plauzibile,

or instanța a oferit părții apărării toate condițiile întru realizarea dreptului de a

prezenta probe în apărarea sa, iar faptul că specialistul din România nu a participat la

petrecerea expertizei respective, s-au datorat unor factori ce țin de diligența părții

apărării, care nu a asigurat participarea acestuia la petrecerea expertizei.

Totuși verificând versiunea apărării, cu referire la faptul că victima ar putea fi

tamponată de un alt automobil, posibil de model BMW care se deplasa în fața

automobilului condus de inculpat, iar la tamponare cu pietonul, corpul victimei ar

putea fi proiectat în sus și ulterior aterizând pe capota automobilului inculpatului,

instanța de apel a considerat că această versiune nu este una verosimilă, or în afară de

rapoartele de expertiză menționate mai sus, care combat cele relatate de inculpat,

versiunea apărării este combătută și prin declarațiile martorilor oculari, care

nemijlocit au văzut impactul și cu lux de amănunte au menționat circumstanțele în

care a avut loc tamponarea victimei care traversa strada, iar la un moment dat a fost

tamponată anume de automobilul condus de către inculpat fapt confirmat prin

declarațiile martorilor Loghin Igor, Gherb Elena, Manoliu Vitalie, Cazacu Sergiu.

6

Instanța de apel, examinând probatorul, a considerat dovedită vina inculpatului

Bunescu Andrei în comiterea încălcarea regulilor de securitate a circulației, sau de

exploatare a mijloacelor de transport, de către persoana care conducea mijlocul de

transport, încălcare care a provocat decesul unei persoane, acțiunile lui just au fost

calificate în temeiul art. 264 alin.(3) lit. b) Cod penal, iar personalitatea acestuia

susceptibilă supusă răspunderii penale.

Instanța de apel a constatat că, nu și-a găsit confirmare alegația apărării referitor

la faptul că, acțiunile inculpatului nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii,

or această versiune este una pur subiectivă, în situația în care s-a confirmat că, dânsul,

nu a manifestat prudență sporită la trafic ce i-ar permite să prevadă situațiile

periculoase, care pot apărea în traficul rutier, nu a apreciat corect situația rutieră în

care se afla autovehiculul în momentul respectiv, nu a ținut cont de totalitatea

factorilor ce caracterizează condițiile rutiere, nu a luat în considerație starea lucrurilor

în traficul rutier ce reflectă gradul de protecție a participanților la el împotriva

accidentelor și consecinței acestora, n-a ținut permanent seama de totalitatea factorilor

ce caracterizează condițiile rutiere, existența unor obstacole pe sectoarele drumului,

intensitatea și nivelul de organizare a traficului rutier, de care urmează să țină cont

fiecare conducător la determinarea vitezei, benzii de circulație.

La fel, relevant este faptul că, tamponarea parții vătămate a avut loc anume de

către automobilul condus de către inculpat și urmare a manifestării imprudenței față

de obligațiile pe care le trebuia să aibă inculpat în calitate de conducător al unui mijloc

de pericol social sporit.

Cu referire la stabilirea și individualizarea pedepsei inculpatului, instanța de apel

a constatat că, prima instanță eronat a conchis că, o pedeapsă non privativă de libertate

este echitabilă la caz, care va atinge scopul legii penale de restabilire a echității

sociale, corectare a condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni

atât din partea condamnaților, cât și a altor persoane, or, inculpatul urmează să

conștientizeze fapta comisă, care, a provocat, în urma acțiunilor sale, decesul

persoanei.

Instanța de apel a constatat că, prima instanță neîntemeiat a conchis că

împrejurările prezentei cauze, îndeosebi cele reținute de către instanță, ce vizează

personalitatea inculpatului, sunt suficiente pentru a aplica prevederile art. 90 alin. (1)

Cod penal, or, inculpatul a săvârșit o infracțiune gravă, soldată cu decesul victimei,

astfel, în viziunea instanței de apel, fapta comisă de inculpat prezintă un pericol sporit

pentru societate, prima instanță urma să țină cont de gravitatea infracțiunii comise și

urmările prejudiciabile.

În această ordine de idei, instanța de apel a nota că, inculpatul Bunescu Andrei

a comis o infracțiune care se califică ca o infracțiune gravă, circumstanțe agravante și

atenuante în privința inculpatului Bunescu Andrei nu au fost stabilite, iar în concluzie,

având în vedere toate împrejurările cauzei, instanța de apel a considerat că, pedeapsa

de 5 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip deschis va fi una echitabilă și

va atinge scopul legii penale, evitând în viitor a săvârșirii unor fapte similare.

7

Instanța de apel a conchis că, aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal nu poate

fi realizată, întrucât aceasta pedeapsa nu este una corectă și echitabilă în raport cu

consecințele infracțiunii comise, or, în urma accidentului rutier, partea vătămată a

decedat, iar inculpatul nu a reparat prejudiciul cauzat prin infracțiune.

Cu privire la acțiunea civilă în partea reparării prejudiciului material, instanța de

apel a consideră că, instanța de fond, odată cu soluționarea acțiunii civile, a ignorat

prevederile art.219-221 și 225 Cod de procedură penală și a apreciat incorect probele

prezentate în susținerea pretențiilor în partea reparării prejudiciului material din

acțiunea civilă înaintată de succesorului părții vătămate Criucico Eugeniu, or, probele

prezentate în sprijinul pretenției de încasare a prejudiciului material, dovedesc

contrariul. Astfel la f.d.-57,58, vol.1, se află chitanța nr.026377 și bonul fiscal nr.2683

în privința sumei de 973 de lei și chitanța nr.7324 și bonul fiscal nr.2688 în privința

sumei de 664 de lei, toate fiind eliberate pe data de 15.06.2013 de către Combinatul

servicii funerare din cadrul Primăriei mun. Chișinău pe numele succesorului părții

vătămate Criucico Eugeniu și confirmă suma de 1637,00 de lei în calitate de cheltuieli

suportate de acesta pentru serviciile funerare de înmormântare a mamei sale, Criucico

Clavdia.

Astfel, instanța de apel a admis integral acțiunea civilă în partea reparării

prejudiciului material și a dispus încasarea de la inculpatul Bunescu Andrei în

beneficiul succesorului victimei, Criucico Eugenii suma de 1637 lei și a cheltuielilor

pentru acordarea asistenței juridice în mărime de 1000 lei, la fel confirmate prin bonul

de plată respectiv, care este anexat la dosar.

Cu referire la repararea prejudiciului moral, reieșind din circumstanțele cauzei,

instanța de apel a considerat că, suma de 50 000 lei în beneficiul lui Criucico Eugeniu,

încasată cu titlu de prejudiciu moral de către prima instanță din contul inculpatului

Bunescu Andrei, este insuficientă pentru a acoperi suferințele morale cauzate

succesorului părții vătămate, or, instanța de fond a ignorat semnificația valorilor

sociale lezate și prejudiciul cauzat și a examinat superficial capătul de cerere referitor

la încasarea prejudiciului moral.

Instanța de apel a ținut cont de gravitatea cauzării suferințelor psihice a părții

vătămate, succesorului părții vătămate Criucico Eugeniu că i-au fost cauzate vătămări

corporale grave, urmate de decesul victimei, prin urmare, a admis parțial acțiunea

civilă și a dispus încasarea de la inculpatul Bunescu Andrei în beneficiul părții

vătămate Criucico Eugeniu a sumei de 200 000 lei, cu titlu de prejudiciu moral cauzat

prin infracțiune.

Bacalîm Lilian în numele inculpatului Bunescu Andrei care invocând temeiul

prevăzut la art. 427 alin.(1) pct.6), 8) și 10) Cod procedură penală, solicită admiterea

recursului, casarea deciziei, cu rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, cu

dispunerea achitării inculpatului Bunescu Andrei pe temeiul lipsei elementelor

componenței infracțiunii prevăzute la art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal, iar în cazul

în care instanța de recurs nu v-a stabili temeiuri pentru achitarea inculpatului Bunescu

8

Andrei, să fie dispusă aplicarea unei pedepse mai blânde prin prisma art. 90 Cod

penal.

4.1 În motivarea recursului apărarea invocă că:

- instanța de apel nu a inclus raportul de constatare tehnico-științifică întocmit

de expertul din România - conf. Universitar dr. ing. Neculai Nistor, nu l-a analizat și

nu l-a apreciat din punct de vedere al pertinenței, dar nici nu a explicat faptul

respingerii acestei probe esențiale, cu toate că potrivit art. 93 alin. (2) pct. 7 Cod de

procedură penală acesta constituie probă;

- părții apărării nu i-a fost asigurat în totalmente accesul la justiție. Astfel, pe de

o parte instanța de apel admite cererea apărării privind participarea la efectuarea

expertizei repetate auto-tehnice trasologice a expertului medico-legist și a expertului

tehnic judiciar din România - Nistor Neculai, pe de altă parte această expertiză a fost

executată în lipsa numiților pe motiv că nici instanța nici executorul expertizei nu a

comunicat numiților despre timpul și locul unde acestea urmau să se prezinte pentru

participarea la efectuarea expertizei;

- instanța de apel a lăsat fără apreciere declarațiile martorilor Pogor Vasile și

Bunescu Timofei, care a mărturisit că „au participat la cercetarea la fața locului și la

măsurările făcute de către ofițerul de urmărire penală. La fața locului au fost depistate

cioburi de sticlă asemănătoare cu cele de la semnalizatorul de la automobile, iar la

automobilul VW Passat semnalizatoarele erau întregi. La fel și bara de protecție era

întreagă și nu prezenta crăpături. Totodată martorilor fiindu-le prezentate în ședința

de judecată materialele dosarului au comunicat că în schema de la pag 20 nu văd

semnătura lor, iar în schița de la pag. 19 își recunosc semnătura. Consideră că s-au

adăugat careva cifre suplimentare, ce nu erau inițial incluse. De ce nu au fost incluși

în procesul-verbal de cercetare la fața locului ca participanți nu cunosc;

- pe parcursul urmăririi penale și cercetării judecătorești nu a fost stabilită viteza

cu care se deplasa automobilul de model „Wolkswaghen Passat”;

- de la data condamnării lui Bunescu A. de către prima instanță și până la data

condamnării numitului de instanța de apel au trecut 5 ani și 5 luni perioadă în care

inculpatul a demonstrat prin faptele sale că pedeapsa cu suspendarea condiționată a

executării acesteia era oportună și argumentată, or acesta din momentul ce a avut loc

accidentul rutier până în prezent (mai mult de 9 (nouă) ani de zile) nu a comis fapte

penale sau contravenții, prin comportamentul său a demonstrat incontestabil că

corectarea sa este/a fost posibilă fără aplicarea unei pedepse cu închisoare;

- Bunescu Andrei are studii superioare, este angajat în câmpul muncii oficial,

lucrează și achită impozite la bugetul de stat, anterior nu a fost în conflict cu legea, se

caracterizează pozitiv la locul de muncă și trai, prin comportamentul său a demonstrat

reeducarea sa fără aplicarea unei pedepse cu închisoare;

- la stabilirea pedepsei inculpatului Bunescu Andrei n-a fost acordat deplină

eficiență prevederilor art. 61, 75 Cod penal, ca să-i fie stabilită o pedeapsă echitabilă

în raport cu cele comise, ceea ce în opinia sa, instanța de apel a constatat ilegal și

neîntemeiat.

9

alin.(1) pct.11 Cod procedură penală, acuzatorul de stat a depus, care pledează pentru

inadmisibilitatea recursului invocând că, judecând cauza, instanța de apel, just a

constatat circumstanțele de drept și de fapt ale cauzei și, corespunzător, corect a

constatat vinovăția, a menținut calificarea acțiunilor inculpatului Bunescu Andrei în

baza infracțiunii prevăzute de art. 264 alin.(3) lit. b) Cod penal.

Concomitent, mai urmează a reține că instanța de apel, în strictă conformitate cu

prevederile art. 101 Cod de procedură penală, a verificat, s-a pronunțat și a apreciat

fiecare probă din punct de vedere al pertinenței, concludentei, utilității și veridicității

ei, iar toate probele în ansamblu-din punct de vedere al coroborării lor.

Lecturând conținutul cererilor de apel, în coraport cu decizia instanței de apel,

indică că, instanța de apel s-a pronunțat asupra tuturor motivelor apelanților și

motivarea soluției corespunde dispozitivului hotărârii contestate.

Cât privește temeiul invocat în baza art.427 alin.(1) pct.10) Cod de procedură

penală, consideră acuzarea că, instanța de apel, și-a motivat soluția în acest sens în

conformitate cu prevederile art.7,61,75,76,77 Cod penal, stabilindu-i lui Bunescu

Andrei pentru fapta prejudiciabilă comisă, o pedeapsă echitabilă.

materialului din dosar și a motivelor invocate, ținând cont de opinia procurorului

expusă în referință, care a solicitat declararea recursului ca inadmisibil, Colegiul

penal decide inadmisibilitatea acestuia, din următoarele considerente.

Conform prevederilor art. 424 alin.(2) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427

Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent,

or, art.427 alin.(1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile instanței de apel

pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele

de fond și de apel la judecarea cauzei.

Potrivit textului recursului se invocă, ca temei de casare a deciziei instanței de

apel prevederile art. 427 alin.1) pct.6) Cod procedură penală, susținând, că decizia

atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția și pct.8) nu au fost întrunite

elementele infracțiunii.

6.1 Referitor la temeiul de recurs invocat de apărare prin prisma pct.6) alin.(1)

art.427 Cod de procedură penală, precum că, instanța de apel nu s-a pronunțat asupra

tuturor motivelor invocate în apel, precum și hotărârea atacată nu cuprinde motivele

pe care se întemeiază soluția, Colegiul penal constată că, temeiul menționat nu și-au

găsit confirmare, dat fiind faptul că, instanța de apel la examinarea cauzei a respectat

prevederile art. 414 alin.(1), 5), 417 alin.(1) pct. 8) Cod de procedură penală, hotărârea

cuprinzând motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată. Instanța de apel s-a

pronunțat asupra tuturor motivelor relevante invocate în apel, motivarea soluției

corespunde dispozitivului hotărârii atacate, dispozitivul fiind expus clar și instanța de

apel nu a admis nici o eroare gravă de fapt, expunându-se argumentat din care motive

a ajuns la concluzia de menținere a soluției primei instanțe în ce privește vinovăția lui

10

Bunescu Andrei în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin.(3) lit. b) Cod

penal.

Astfel, instanța de apel reținând circumstanțele de fapt ale cauzei și-a motivat

concluzia prin cumulul de probe administrate în cauză, cărora le-a dat o apreciere

justă și obiectivă, prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere

al pertinenței, concludenței, utilității, veridicității și coroborării reciproce, stabilind cu

certitudine toate aspectele de fapt și de drept. Reieșind din cele expuse, instanța de

recurs apreciază drept vădit neîntemeiate criticile recurentului, precum că instanța de

apel a dat o apreciere injustă probelor.

De asemenea, instanța de recurs atestă acel fapt că, argumentele invocate de către

avocat în recursul declarat practic sânt identice celor invocate în apel, iar decizia

instanței de apel cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, în sensul că

argumentele pe care instanța de apel le-a expus în partea descriptivă a deciziei,

echivalează cu o motivare conformă rigorilor și exigențelor din art. 6 CEDO.

Cu referire la argumentul recurentului, precum că, „instanța de apel nu a inclus

raportul de constatare tehnico-științifică întocmit de expertul din România - conf.

Universitar dr. ing. Nistor Neculai, nu l-a analizat, nu l-a apreciat, dar nici nu a

explicat faptul respingerii acestei probe esențiale, cu toate că potrivit art. 93 alin. (2)

pct. 7 Cod de procedură penală acesta constituie probă” Colegiul penal lărgit

menționează că, acesta este neîntemeiat și urmează a fi respins, deoarece acest raport,

care pe de o parte, apărarea îl indică ca fiind de constatare a evenimentului rutier

întocmit de expertul din România - conf. Universitar dr. ing. Nistor Neculai, iar pe de

altă parte raport de constatare tehnico-științific, nu a fost anexat la materialele cauzei

în calitate de probă, ci întru susținerea cererii de numire a expertizei judiciare auto-

tehnice trasologice repetate(f.d.173-175 vol.II), din care considerent, instanța de apel

întemeiat nu s-a expus asupra acestui raport de constatare a evenimentului rutier. Mai

mult ca atît, raportul de constatare a evenimentului rutier nu a fost efectuat în

corespundere cu prevederile art. 139-141 Cod de procedură penală, iar în ședința

instanței de apel, nici nu a fost solicitată cercetarea acestui în calitate de probă.

Totodată, sub acest aspect, Colegiul menționează că, în ședința instanței de apel,

avocatul Ceban Vasile, la data de 06 iunie 2017, prin demers (f.d.173-175 vol.II) a

solicitat numirea expertizei judiciare auto-tehnice trasologice repetate cu atragerea

expertului propus de către partea apărării, invocând contradicții între raportul de

expertiză nr. 979 din 08.09.2016 întocmit de expertul CNEJ Tverdohleb M. și raportul

de constatare tehnico-științifică întocmit de expertul din România - conf. Universitar

dr. ing. Neculai Nistor, demers care prin încheierea instanței de apel din 06 iunie 2017

a fost admis fiind dispusă efectuarea expertizei judiciare autotehnice-traseologice

repetate (f.d.189-197 Vol. II).

Prin încheierea instanței de apel, din 19 septembrie 2017, a fost admis demersul

Centrului Național de Expertize Judiciare din 19 iunie 2017, cu privire la includerea

în comisie a unui expert medic-legist și a expertului propus de către partea apărării

(f.d.2-5 Vol. III).

11

Potrivit scrisorii Centrului Național de Expertize Judiciare nr. 641 din

06.04.2019 a fost solicitat părții apărării comunicarea datelor expertului preferat

pentru formarea comisiei la efectuarea expertizei numite prin încheierea Curții de

Apel Chișinău din 06 iunie 2017 (f.d.106 Vol. III).

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 17 iulie 2020, a fost admisă cererea

apărării și acceptată participarea la efectuarea expertizei dispuse prin încheierea Curții

de Apel Chișinău din 19 septembrie 2017, a expertului-tehnic judiciar Nistor Neculai

(f.d.1117-120 Vol. III).

Potrivit scrisorii Centrului Național de Expertize Judiciare nr. 1211 din

27.07.2020 a fost informată repetat apărarea despre faptul că, s-a dispus efectuarea

expertizei automobilului de model „Wolkswaghen Passat” la data de 14.08.2020, și

că este necesar de a comunica datele expertului preferat pentru formarea comisiei la

efectuarea expertizei numite, în caz contrar expertiza se va efectua de către expertul

judiciar Țurcan Valerii în mod independent (f.d.1125 Vol. III).

La data de 01 septembrie 2020, Centrului Național de Expertize Judiciare, luând

în considerație faptul că, avocatul nu s-a conformat cerințelor, repetate, privind

asigurarea prezenței expertului solicitat, a efectuat raportul de expertiză judiciară nr.

1791-1793, potrivit căruia s-a constatat, s-a clarificat și evaluat circumstanțele ce au

importanță pentru soluționarea justă a cauzei, raport care a fost apreciat de către

instanța de apel și pus la baza soluției adoptate și care în coroborare cu celelalte probe

administrate dovedesc vina inculpatului Bunescu Andrei în comiterea infracțiunii

prevăzute la art. 264 alin.(3) lit. b) Cod penal - încălcarea regulilor de securitate a

circulației, sau de exploatare a mijloacelor de transport, de către persoana care

conducea mijlocul de transport, încălcare care a provocat decesul unei persoane.

Așa cum reiese din lucrările dosarului, se exclude versiunea apărării precum că,

victima a fost tamponată de un alt automobil or, pantoful depistat sub caroseria

automobilului de model VW Passat la volanul căruia se afla inculpatul și declarațiile

martorilor oculari Loghin Igor, Gherb Elena, Manoliu Vitalie, Cazacu Sergiu

confirmă fără careva dubii vina inculpatului în săvârșirea infracțiunii încrimnate.

În urma constatărilor de mai sus, alegațiile recurenților precum că, „părții

apărării nu i-a fost asigurat în totalmente accesul la justiție. Astfel, pe de o parte

instanța de apel admite cererea apărării privind participarea la efectuarea expertizei

repetate auto-tehnice trasologice a expertului medico-legist și a expertului tehnic

judiciar din România - Nistor Neculai, pe de altă parte această expertiză a fost

executată în lipsa numiților pe motiv că nici instanța nici executorul expertizei nu a

comunicat numiților despre timpul și locul unde acestea urmau să se prezinte pentru

participarea la efectuarea expertizei” urmează a fi respinse deoarece nu au nici un

suport legal or, instanța de apel corect a respins obiecțiile apărării în acest sens or,

părții apărării i-au fost oferite toate condițiile întru realizarea dreptului de a prezenta

probe în apărarea sa, iar faptul că specialistul din România nu a participat la petrecerea

expertizei respective, s-au datorat unor factori ce țin de diligența părții apărării, care

nu a asigurat participarea acestuia la petrecerea expertizei.

12

Cu referire la argumentul apărării precum că, „instanța de apel a lăsat fără

apreciere declarațiile martorilor Pogor Vasile și Bunescu Timofei” instanța de recurs

atestă că, instanța de apel a reținut la baza soluției de condamnare a lui Bunescu

Andrei pentru comiterea infracțiunii încriminate, declarațiile martorilor oculari care

au indicat direct că, accidentul a fost produs anume cu implicarea auto VW Passat la

volanul căruia se afla inculpatul, iar martorii Pogor Vasile și Bunescu Timofei au

participat ulterior la măsurările efectuate la fața locului nefiind martori oculari și fiind

rude ale inculpatului sunt direct interesați în menținerea versiunii acestuia în vederea

evitării răspunderii penale.

Faptul comiterii infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal

anume de către Bunescu Andrei prin tamponarea pietonului Crucico Clavdia în

rezultatul căreia aceasta a decedat pe loc se conformă, prin probele cercetate și

verificate de instanța de apel, care au fost apreciate în cumul conform prevederilor

art. 101 Cod de procedură penală și anume:

- declarațiile martorului Loghin Igor Nicolae care a declarat că, un auto VW

Passat B5, care venea cu viteză mare, peste 50 km/h a tamponat femeia respectivă;

- declarațiile martorului Gherb Elena care a declarat că, a văzut, cum o doamnă

în apropierea mașinii, din care ulterior a coborât inculpatul, zbura prin aer în fața

parbrizului mașinii acestuia. Înainte de accident automobilul inculpatului se deplasa

cu viteză excesivă;

- declarațiile martorului Buracinscaia Antonina care a declarat că, a auzit o

lovitură, a fugit în stradă, unde a văzut un cadavru, în apropiere a văzut o mașină cu

sânge pe parbriz, iar în apropiere era un șofer, pe nume Bunescu Andrei. Ate mașini

la locul accidentului nu a văzut.

- declarațiile martorului Manoliu Vitalie care a declarat că, mașina, ce ulterior a

făcut accidentul, având o viteză mai mare ca ei, doamna pieton a reușit să traverseze

partea de drum de contrasens, după care a trecut către cealaltă având pas alergător,

după aceasta având loc accidentul, ce s-a întâmplat pe a II-a partea a drumului. Inițial

când se deplasau pe carosabil au fost depășiți de către unitatea de transport, ce în final

a comis tamponare cu pietonul, iar alte unități de transport nu a văzut să-i fi depășit;

- declarațiile martorului Cazacu Sergiu care a declarat că, a fost depășit de un

automobil Volkswagen universal de culoare închisă, care ulterior deplasându-se mai

înainte a tamponat o doamnă, care traversa strada. Pietonul a fost tamponat cu partea

față a automobilului din partea șoferului, iar după tamponare pietonul a fost aruncat

în sus și căzând ulterior în fața mașinii, ce l-a tamponat.

- procesul-verbal de cercetare a locului accidentului rutier din 14.06.2013,

potrivit căruia automobilului de model „Volkswagen Pasat”, a prezentat urme de

deteriorare în regiunea barei de protecție față, capotei și parbrizului. Pe partea

inferioară, sub secția motorului și caroseria automobilului a fost depistat pantoful de

la piciorul drept al pietonului;

- raportul de expertiză judiciară în comisie nr. 979/223 din 08.09.2016, potrivit

căruia toate leziunile corporale victimei au fost cauzate de automobilul „Volkswagen

13

Passat”. La momentul impactului primar dintre automobil și corpul victimei, ultima

se afla în poziție verticală cu partea dreaptă a corpului orientat spre automobilul aflat

în mișcare.

- raportul de expertiză judiciară nr. 1791-1793 din 01.09.2020 potrivit căruia

bara de protecție a automobilului a intrat în contact cu piciorul drept a pietonului,

pietonul din poziție verticală a căzut pe suprafața capotei automobilului cu partea

laterală dreapta a corpului, sub acțiunea inerției, ceea ce a dus la deformarea capotei.

Totodată, expertul, la evaluarea rezultatelor examinării pantofului depistat, în

procesul de cercetare la fața locului, s-a constatat că, deformațiile și deteriorările tălpii

pantofului, prezența pe talpă a urmelor de frecare specifice, modul fixării pantofului

sub caroseria automobilului sunt caracteristice tamponării piciorului drept a

pietonului cu bara de protecție din față a automobilului.

Argumentul recurentului precum că, nu a fost stabilită viteza cu care se deplasa

automobilul de model „Wolkswaghen Passat” urmează a fi respins or, toți martorii

oculari audiați au declarat că inculpatul se deplasa cu viteză excesivă. Martorul

Cazacu Sergiu care se afla la volanul automobilului de model Lexus a declarat că se

deplasa cu o viteză de aproximativ 80 km/h, iar mașina ce l-a depășit s-a deplasat cu

o viteză mai mare.

În consecință, Colegiul penal conchide asupra faptului că, solicitarea apărării

privind achitarea inculpatului precum că în acțiunile inculpatului Bunescu Andrei

lipsesc elementele componenței infracțiunii prevăzute la art. 264 alin. (3) lit. b) Cod

penal, nu este fondată sub acest aspect și urmează a fi respinsă deoarece situația de

fapt a fost just stabilită de către instanța de apel în urma analizei coroborate a

întregului ansamblu probator administrat, încadrarea juridică dată faptei este corectă

și corespunde situației de fapt reținute, la caz, corect instanța de apel a ajuns la

concluzia că s-au stabilit toate elementele componente ale infracțiunii, prevăzute de

art. 264 alin.(3) lit.b) Cod penal inclusiv și vinovăția inculpatului în săvârșirea

infracțiunii incriminate.

Analizând argumentul recurentului în partea ce ține de pedeapsa aplicată

inculpatului, Colegiul penal consideră că, în prezenta speța instanța de apel și-a

motivat just soluția adoptată ce ține de condamnarea în baza art. 264 alin.(3) lit.b)

Cod penal fără aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal, la fel fiind acordată deplină

eficiență și prevederilor art. 61 și 75 Cod penal, la soluționarea chestiunii cu privire

la individualizarea pedepsei în privința inculpatului, stabilită conform sancțiunii

articolului încriminat.

Totodată, instanța de recurs, reține și poziția apărării privind aplicarea în privința

inculpatului a pedepsei cu suspendarea condiționată a executării pedepsei fapt, ce

confirmă că acesta indirect recunoaște vinovăția, iar argumentul apărării precum că,

de la comiterea accidentului rutier au trecut 9 ani le respinge, or, potrivit materialelor

cauzei rezultă că tergiversarea judecării cauzei se datorează în special și acțiunilor și

poziției părții apărării.

14

În speță, instanța de recurs consideră că, în mod just instanța de apel i-a aplicat

inculpatului pedeapsa sub formă de închisoare, cu executarea reală a acesteia,

motivând corespunzător temeiurile neaplicării pedepsei cu închisoare, cu suspendarea

condiționată a executării acesteia, pe o perioadă de probațiune.

Totodată, Colegiul penal notează că, aplicarea prevederilor art. 90 Cod Penal nu

reprezintă o categorie aparte de pedeapsă, ci o măsură oferită persoanei prin lege de

a demonstra că infracțiunea comisă de ea este un incident în viața acesteia. Analizând

condițiile în care poate fi acordată suspendarea executării pedepsei rezultă că aceasta

nu este un drept al inculpatului, ci o facilitate a instanței de judecată, care este liberă

să aprecieze dacă este cazul să o acorde.

Astfel, în viziunea Colegiului penal, în prezenta cauză penală, instanța de apel la

stabilirea termenului și categoriei de pedeapsă, just a ținut cont de faptul că, inculpatul

a săvârșit o infracțiune gravă din imprudență, soldată cu decesul victimei, faptă ce

prezintă un pericol sporit pentru societate, cu prejudicierea relațiilor sociale cu privire

la siguranța traficului rutier, cu cauzarea de consecințe grave, circumstanțe agravante

și atenuante inculpatului Bunescu Andrei nu au fost stabilite.

Ținând cont însă, de prevederile art. 90 Cod penal, Colegiul penal consideră

întemeiate considerentele instanței de apel că, în prezenta cauză, nu s-au constatat

circumstanțe ce ar justifica suspendarea condiționată a pedepsei cu închisoare în

privința inculpatului.

În atare împrejurări, Colegiul penal consideră, că instanța de apel a ținut cont de

toate circumstanțele cauzei și a aplicat inculpatului o pedeapsă echitabilă și conformă

prevederilor legale, luând în considerație toate criteriile generale de individualizare a

pedepsei, iar modalitatea de executare a acesteia stabilită în sarcina inculpatului, a

fost individualizată corect și în așa fel, încât acesta să se convingă de necesitatea

respectării legii penale și evitarea în viitor a săvârșirii unor fapte similare.

Astfel, Colegiul penal statuează, că pedeapsa individualizată de instanța de apel,

răspunde atât principiului proporționalității, cât și scopului prevăzut la art. 61 alin. (2)

Cod penal, restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului, precum și

prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, atât din partea condamnaților, cât și a altor

persoane.

În baza celor expuse, Colegiul penal conchide, că în cauza dată nu au fost admise

erorile de drept la care face referire recurentul și nu sânt temeiuri de casare a soluției

adoptate, fiindcă instanța de apel s-a pronunțat motivat asupra tuturor argumentelor

indicate în apel și hotărârea atacată cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția,

astfel, sunt apreciate ca fiind corecte concluziile instanței de apel.

Potrivit dispoziției art.432 alin.(2) pct.4) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii

instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în

care se constată că este vădit neîntemeiat.

Față de cele ce preced, Colegiul penal atestă că, instanța de apel la judecarea

cauzei în ordine de apel nu a comis erori de drept, care ar impune casarea deciziei

15

adoptate, iar recursul ordinar declarat fiind vădit neîntemeiat condiționează soluția

inadmisibilității acestuia.

Colegiul penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Bacalîm Lilian în

numele inculpatului Bunescu Andrei, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de

Apel Chișinău din 06 mai 2022, în cauza penală privindu-l pe Bunescu Andrei xxxxx,

ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 02 februarie 2023.

Președinte Timofti Vladimir

Judecătorii Cobzac Elena

Plămădeală Ghenadie

16