1ra-416/2021 — art. 264 alin. 3 lit. b CP

1ra-416/2021 — art. 264 alin. 3 lit. b CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 1ra-416/2021

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

16 aprilie 2021 mun. Chișinău

Colegiul penal în componență:

Președinte – Iurie Diaconu,

Judecători – Ion Guzun, Victor Boico,

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către

avocatul Cușnir Sergiu în numele inculpatului, prin care se solicită casarea deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 20 iulie 2020, în cauza penală prindu-l

pe

Golban Andrei XXXXX, născut la XXXXX, originar și

domiciliat în XXXXX.

Termenul examinării cauzei:

a c o n s t a t a t:

Golban Andrei a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 264

alin. 3 lit. b) Cod penal, fiindu-i aplicată o pedeapsă sub formă de închisoare pe un

termen de 4 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip deschis, cu privarea de

dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 4 ani.

În temeiul art. 90 Cod penal, s-a dispus suspendarea condiționată a executării

pedeapsei stabilite lui Golban Andrei, pe un termen de probă de 3 ani.

Acțiunea civilă a fost admisă parțial, fiind dispusă încasarea din contul lui

Golban Andrei în beneficiul succesorului părții vătămate Malanciuc Elena, suma de

50000 lei cu titlu de prejudiciu moral, în rest pretențiile materiale au fost respinse ca

neîntemeiate și fără suport probatoriu.

data de 09 ianuarie 2018, aproximativ la ora 20:00, conducând mijlocul de transport de

model „Renault Megane”, cu numere de înmatriculare XXXXX pe traseul asfaltat G-68

Orhei-Susleni-Ustia-Criuleni, din direcția s. Ustia, r. Dubăsari spre or. Criuleni, în

apropierea s. Zolonceni, r. Criuleni, încălcând prevederile art. 45 alin. (1) lit. a), b) și d)

din Regulamentul Circulației Rutiere, unde conducătorul trebuie să conducă vehiculul

în conformitate cu limita de viteză stabilită, ținând permanent seama de starea

1

psihofiziologică ce influențează atenția și reacția, de dexteritatea în conducere care i-ar

permite să prevadă situațiile periculoase și situația rutieră, și alin. (2) În cazul în care în

limita vizibilității apar obstacole care pot fi observate de conducător, el trebuie să

reducă viteza sau chiar să oprească, pentru a nu pune în pericol situația traficului, și

art. 46, lit. a) al aceluiași Regulament, care prevede că conducătorul de vehicul trebuie

să manifeste prudență sporită, în caz de necesitate, să reducă viteza până la limita care

i-ar garanta siguranța traficului sau chiar să oprească, în cazurile în care se deplasează

pe lângă copii, persoane de vârstă înaintată, precum și persoane cu semne evidente de

invaliditate, nu s-a isprăvit cu conducerea automobilului și a tamponat pietonul

Chirtoca Natalia, cauzându-i conform raportului de expertiză judiciară nr.

201816C0006 din 01.02.2018, traumă asociată: traumă cranio-cerebrală deschisă, plagă

contuză scalpantă masivă a capului, feței cu hemoragii, fractura oaselor bolții și bazei

craniului, scheletului facial, delacerarea și expulzarea creierului, trauma cutiei toracice

cu fractura coastelor 2-12 pe dreapta, 2-7 pe stânga cu hemoragii în țesuturile moi

adiacente, hemotoraxul bilateral au fost produse cu un corp contondent cu puțin timp

înainte de deces și se califică ca vătămare gravă, provocându-i moartea victimei

Chirtoca Natalia.

Astfel, acțiunile lui Golban Andrei au fost calificate în baza art. 264 alin. (3), lit. b)

Cod penal, conform semnelor calificative: încălcarea regulilor de securitate a circulației

de persoana care conduce mijlocul de transport, încălcare ce a cauzat din imprudență

decesul persoanei.

numele inculpatului, prin care a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei și

pronunțarea unei noi hotărîri potrivit modului prevăzut pentru prima instanță, prin

care să fie emisă o sentință de achitare.

În susținerea cerințelor sale, apărătorul a indicat că, instanța de fond nu a stabilit

prin ce modalitate Golban Andrei ar fi încălcat Regulamentul circulației rutiere,

totodată, concluziile instanței de fond în privința mărturiilor depuse de către Simon

Tatiana și Golban Ana sunt tendențioase și nu rezultă din examinarea obiectivă a

situației, or, instanța de fond a dat prioritate declarațiilor lui Chistol Serghei, motivînd

aceasta prin faptul că el „este colaborator al organelor de drept și a făcut declarații

concrete și sigure”, contrar prevederilor art. 101 alin. (3) Cod de procedură penală.

La fel, avocatul a solicitat declararea drept inadmisibilă a ordonanței din 10

ianuarie 2018, privind efectuarea expertizei traseologice și a raportului de expertiză

judiciară nr. 34/12/1-R-346 din 02 februarie 2018, deoarece nu a fost adusă la cunoștința

inculpatului, totodată, instanța de fond nu a supus analizei minuțioase aceste procedee

procesuale, care demonstrează că există dubii neînlăturate privitor la îmbrăcămintea

care s-a constatat la cercetarea la fața locului, unde victima era îmbrăcată în stan din

2

lână de culoare negru combinat cu cafeniu, pentru ca ulterior să fie dispusă ridicarea a

următoarelor: scurtă neagră, coftă neagră, iar efectiv să se ridice scurtă neagră pieptar,

blană neagră, coftă neagră.

Subsecvent, apărarea a apreciat concluzia instanței de fond precum că, inculpatul

având calitatea de șofer, urma să manifeste precauție sporită, drept una eronată,

întrucât toți martorii și inclusiv inculpatul au declarat că, a virat la stînga, pe cînd

potrivit schemei accidentului rutier, s-au constatat urme de anvelope ale unui mijloc de

transport care ar fi virat spre dreapta în aceeași direcție de deplasare.

fost respins apelul avocatului, cu menținerea sentinței fără modificări.

4.1. În motivarea deciziei sale, instanța de apel a menționat că, la pronunțarea

sentinței, instanța de judecată corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept și just a

ajuns la concluzia că inculpatul Golban Andrei a săvârșit infracțiunea imputată lui.

Aceste împrejurări au fost constatate din totalitatea de probe acumulate la cauza penală

sus-indicată și care au fost corect apreciate, respectându-se prevederile art.101 Codul

de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și

veridicității ei, iar toate probele în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor.

Astfel, instanța de apel a indicat că, analizând declarațiile succesorul părții

vătămate Malanciuc Elena, a martorilor Berco Valeriu, Chistol Serghei, Ipatii Tudor,

Danilov Sicandar, Pavlenco Ion, procesul-verbal de cercetare la fața locului din

09.01.2018, procesul-verbal de examinare din 10.01.2018, raportul de expertiză judiciară

nr. 007 din 23.01.2018, raportul de expertiză judiciară nr. 008 din 09.02.2018, raportul de

expertiză nr. 006 din 01.02.2018, raportul de expertiză judiciară nr.34/12/1-R-346 din

02.02.2018, și apreciindu-le, din punct de vedere al coroborării lor cu celelalte probe

analizate, instanța de apel a constatat că ele demonstrează cu certitudine vina

inculpatului Golban Andrei în comiterea infracțiuni imputate.

Subsecvent, instanța de apel a apreciat critic declarațiile inculpatului Golban

Andrei, prin care acesta nu recunoaște vinovăția, și le-a considerat ca o tendință a

inculpatului de a se eschiva de răspundere, deoarece ele se combat prin ansamblul

mijloacelor de probă cercetate în cadrul ședinței de judecată, nominalizate, declarațiile

martorilor, rapoartelor de expertiză, precum și procesul-verbal de cercetare la fața

locului.

Totodată, instanța de apel a precizat că afirmațiile lui Golban Andrei precum că

nu el se face vinovat de producerea accidentului rutier din 09.01.2018, ultimul

concretizând că victima deja era decedată, au fost combătute prin alte probe luate în

ansamblu.

În speță, instanța de apel a constatat că, potrivit procesul-verbal de cercetare la

fața locului din 09.01.2018, privind cercetarea locului accidentului rutier, prin care s-a

3

ridicat automobilul de model „Renault Megane”, cu numere de înmatriculare XXXXX,

cu întocmirea schiței accidentului rutier în care este fixat locul accidentului rutier, adică

o porțiune de drum de pe traseul asfaltat G-68 Orhei-Susleni-Ustia-Criuleni, din

direcția s. Ustia, r. Dubăsari spre or. Criuleni, în apropierea s. Zolonceni, r. Criuleni. Iar

prin procesul-verbal de examinare a automobilului de model „Renault Megane”

universal cu numere de înmatriculare XXXXX din 10.01.2018, prin care s-a depistat în

partea dreaptă a automobilului, sub bara de protecție, o pată brun roșietică asemănătoare cu

sângele și un fir de păr de culoare închisă. Mai mult ca atât, pe bara de protecție se observă un

fragment de culoare roz-roșiatic asemănător cu creierul uman, iar în partea dreaptă jos la bara

de protecție, lângă anvelopă se observă lipsa unei bucăți de la bara de protecție.

La fel, instanța de apel a reținut că, potrivit raportului de expertiză judiciară nr.

007 din 23.01.2018, rezultă că, s-a constatat „grupa sangvină a sângelui prelevat de la

cadavrul cet. Chirtoca Natalia, este 0alfa,beta /0(1)/. În fragmentele de substanță brună

ridicate de pe fragmentul de plastic de culoare neagră și de pe fragmentul de plastic de

culoare albă s-a depistat sânge de origine umană. La determinarea apartenenței de

grup a sângelui s-a stabilit antigenul „H”, în unul din fragmente de substanță de

culoare brună, s-au stabilit și aglutininele „alfa”, „beta”.

Așadar, sângele din ambele fragmente de substanță de culoare brună și din

spălăturile din petele de pe ambele fragmente de plastic a provenit de la persoana cu

grupa sangvină 0alfa,beta /0(1)/, nu-i exclus de la victima Chirtoca Natalia.

La fel, prin raportul de expertiză judiciară nr. 008 din 09.02.2018, rezultă că „cele

șase fire prezentate spre examinare sunt fire de păr uman și provin din partea piloasă a

capului. Trei fire, din cele examinate, sunt fire smulse, două fire sunt detașate prin

rupere și un fir prin rupere cu mișcare bruscă. În urma studiului comparativ firele de

păr prezentate spre examinare după majoritatea semnelor morfologice examinate

macroscopice (formă, lungime, culoare) și microscopice (variațiile grosimii, grosimea

maximală medie, caracterul cuticulei și a stratului cortical: culoarea, caracterul

morfologic al pigmentului, caracterul medularei și a vârfurilor) se aseamănă cu firele

de păr prezentate în calitate de mostre de pe capul cadavrului cet. Chirtoca Natalia.

În aceiași ordine de idei, instanța de apel a reținut și raportul de expertiză

judiciară nr.34/12/1-R-346 din 02.02.2018, prin care s-a stabilit că pe suprafața scurtei și

a blugilor ridicată de la cadavrul cet. Chirtoca Natalia, careva urme de contact cu

părțile componente a mijlocului de transport nu au fost depistate.

Astfel, examinând în ansamblu cumulul de probe atât a părții acuzării cât și a

părții apărării, instanța de apel a constatat că fapta imputată inculpatului Golban

Andrei a avut loc la data de 09.01.2018, aproximativ la ora 20:00, conducând mijlocul

de transport de model „Renault Megane”, cu numere de înmatriculare XXXXX pe

traseul asfaltat G-68 Orhei-Susleni-Ustia-Criuleni, din direcția s. Ustia, r. Dubăsari spre

4

or. Criuleni, în apropierea s. Zolonceni, r. Criuleni, urmare ce a fost încălcat

Regulamentul Circulației Rutiere, nu s-a isprăvit cu conducerea automobilului și a

tamponat pietonul Chirtoca Natalia, cauzându-i conform raportului de expertiză

judiciară nr. 201816C0006 din 01.02.2018, traumă asociată: traumă cranio-cerebrală

deschisă, plagă contuză scalpantă masivă a capului, feței cu hemoragii, fractura oaselor

bolții și bazei craniului, scheletului facial, delacerarea și expulzarea creierului, trauma

cutiei toracice cu fractura coastelor 2-12 pe dreapta, 2-7 pe stânga cu hemoragii în

țesuturile moi adiacente, hemotoraxul bilateral au fost produse cu un corp contondent

cu puțin timp înainte de deces și se califică ca vătămare gravă, provocându-i moartea

victimei Chirtoca Natalia.

Instanța de apel a reținut ca fiind plauzibilă concluzia primei instanțe potrivit

căreia, analizând și apreciind declarațiile martorului Chistol Serghei prin prisma

prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței,

concludenții și utilității lor, consideră că de fapt, mențiunile acestuia luate în ansamblu

relevă stările de fapt care au avut loc la data comiterii infracțiunii imputate lui Golban

Andrei comise la 09.01.2018, ce au constituit temei de pornire a cauzei penale, inclusiv

din aceste declarații și probe anexate la cauza penală rezultă că inculpatul a comis

infracțiunea de încălcarea regulilor de securitate a circulației rutiere prin care a condus

mijlocul de transport. Or, anume această persoană a fost nemijlocit la locul comiterii

accidentului și a dat detalii importante care au contribuit la descoperirea infracțiunii.

Cu referire la argumentele invocate de către apărare precum că, acțiunile de

urmărire penală au fost întreprinse cu încălcarea normelor de procedură penală, astfel

solicitând declararea nulă a rechizitoriului precum și a următoarelor materiale ale

cauzei penale: ordonanța privind dispunerea expertizei din 10.01.2018 (f.d.59, vol.I),

raportul de expertiză judiciară nr. 34/12/1-R-346 din 02.02.2018 (f.d.61, vol.I); ordonanța

privind dispunerea expertizei biologice din 10.01.2018 (f.d.75, vol.I), raportul de

expertiză judiciară nr.20180500008 din 09.02.2018 (f.d.77-80, vol.I), instanța de apel le-a

apreciat ca nefiind argumentate, menționând în acest sens că, urmărirea penală s-a

desfășurat cu respectarea procedurii prevăzute de lege și, respectiv, nu au fost

constatate încălcări care atrag nulitatea actelor procedurale efectuate, prin prisma

articolului 251 Cod de procedură penală.

În aceeași ordine de idei, instanța de apel a remarcat că, în procesele – verbale de

informare despre terminarea urmăririi penale și de prezentare a materialelor de

urmărire penală din 12.04.2018, de către avocatul Plămădeală Roman în interese lui

Golban Andrei cât și de către ultimul, nu au fost înaintate obiecții asupra actelor

procesuale.

inculpatului, care în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) și 12) Cod de procedură penală,

5

solicită casarea acesteia, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei decizii prin care să fie

respinsă acțiuna civilă și cererile privind cheltuielile de judecată, declararea

inadmisibilității probelor și achitarea lui Golban Andrei.

În motivarea celor solicitate, apărătorul invocă argumente similare celor indicate

în cererea de apel, suplimentar menționează că, soluția instanței de fond și de apel

încalcă dreptul inculpatului la un proces echitabil, la caz lipsesc elementele infracțiunii,

iar faptei i s-a dat o încadrare juridică greșită, mai mult decât atât, instanța de apel nu

s-a expus asupra admisibilității probelor .

cu materialele cauzei și ținând cont de opinia expusă în referința înaintată de către

procuror, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit

neîntemeiat din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii

instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia

în cazul în care constată că argumentele invocate în recurs sânt vădit neîntemeiate.

Colegiul penal analizând conținutul recursului conchide că recurentul indică

temeiurile prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) și 12) Cod de procedură penală,

adică hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, nu au fost

întrunite elementele infracțiunii imputate inculpatului și faptei săvârșite i s-a dat o

încadrare juridică greșită.

Colegiul penal reține din textul recursului ordinar că, recurentul critică

învinuirea înaintată inculpatului și lipsa probelor ce ar confirma vinovăția acestuia.

Pe lângă aceasta, conform argumentelor invocate și reproduse în pct. 5. din

prezenta decizie, recursul se bazează pe critica modului în care instanțele au estimat

circumstanțele cauzei. În acest sens este de menționat că, pornind de la relevanțele art.

27, 414 alin. (1) și (2) Codului de procedură penală, judecătorul apreciază probele în

conformitate cu propria sa convingere, formată în urma cercetării tuturor probelor

administrate. Instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia

hotărârii atacate pe baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor

din dosar, și oricăror probe noi prezentate instanței de apel sau cercetează suplimentar

probele administrate de instanța de fond, instanța de apel poate da o nouă apreciere

probelor din dosar. Astfel, doar activitatea instanțelor privind aprecierea sau

reaprecierea circumstanțelor cauzei în alt sens decât cel pe care îl propune avocatul,

este o competență legală a instanțelor de judecată, care nu este temei de drept din

numărul celor incluse în art. 427 Cod de procedură penală, nici nu poate fi supusă

criticii prin intermediul recursului ordinar.

6

Totodată, Colegiul penal va respinge argumentele avocatului precum că,

instanțele de judecată nu s-au expus asupra admisibilității probelor, or, instanța de apel

stabilind faptul comiterii acțiunilor infracționale imputate inculpatului a expus pe larg

mijloacele de probă prezentate atât de partea acuzării cât și de partea apărării, care

fiind cercetate prin prisma veridicității, pertinenții, concludenții și utilității, a stabilit o

corectă situație de fapt dând faptelor reținute în sarcina inculpatului, o încadrare

juridică corectă.

În continuare, recurentul invocă în prezenta speță și temeiul prevăzut la art. 427

alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, însă, din conținutul recursului declarat,

Colegiul penal atestă că, recurentul critică stabilirea vinovăției inculpatului, în

săvârșirea infracțiunii imputate și solicită achitarea lui, deoarece în opinia acestuia,

probele administrate la caz sunt dubioase și nu sunt suficiente pentru condamnarea

inculpatului.

Respectiv, cu referire la situația de fapt relatată de către apărător în cererea de

recurs, care în opinia acestuia denotă nevinovăția inculpatului în săvârșirea faptelor

incriminate, Colegiul penal stabilește că, judecând apelul, instanța a examinat cauza

sub toate aspectele, complet și obiectiv, adoptând o soluție corectă, care este

argumentată și corespunzătoare cumulului de probe administrate și nemijlocit

verificate în ședințele de judecată în condițiile art. 100 alin. (4) Cod de procedură

penală și, totodată, care au fost just apreciate prin prisma art. 101 Cod de procedură

penală, din punct de vedere al pertinenței, utilității, concludenții, veridicității și

coroborării reciproce, în baza cărora s-a stabilit cu certitudine că inculpatul a săvârșit

infracțiunea prevăzută de art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal.

Colegiul penal reiterează că, procedura admisibilității constă în verificarea

faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 427

alin. (1) Cod de procedură penală, fără a se examina temeinicia lor.

În acest sens, Colegiul reține prin prisma jurisprudenței CEDO (cauza Rebait și

alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995,

nr.26561/1995) că ,,(...) art. 6 parag. 1 al Convenției, nu impune motivarea în detaliu a unei

decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge

recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse

de succes.”

La analiza prezenței temeiului de casare invocat și anume - faptei săvârșite i s-a

dat o încadrare juridică greșită, prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 12) Cod de procedură

penală, instanța de recurs notează că, e necesar de a ține cont de fapta săvârșită și cum

aceasta a fost stabilită de către prima instanță și cea de apel și dacă această faptă a fost

încadrată în norma penală corect, iar dacă injust fapta s-a încadrat într-o altă normă

penală, rezultă că acesteia i s-a dat o încadrare juridică greșită.

7

Instanța de recurs este în drept să intervină în soluția instanței de apel, inclusiv și

să o caseze, atunci când se constată comiterea unei erori de drept, dar va ține seama de

starea de fapt deja constatată prin hotărârea judecătorească definitivă.

În viziunea Colegiului penal, în prezenta speță temeiul invocat de către recurent,

nu este incident ca motiv de casare a deciziei instanței de apel atacate, deoarece aceștea

nu sunt de acord cu vinovăția inculpatului, solicitând achitarea lui și nu încadrarea

acțiunilor acestuia într-o altă normă penală.

Astfel, ținând cont de motivele indicate în recurs și materialele cauzei, Colegiul

penal susține că, decizia instanței de apel cuprinde motivele pe care se întemeiază

soluția, în sensul că argumentele pe care instanța de apel le-a expus în partea

descriptivă a deciziei, echivalează cu o motivare corespunzătoare rigorilor și

exigențelor cuprinse în art. 6 CEDO.

În concluzie, rezumând cele expuse mai sus, Colegiul penal constată că, în cauză

există o concordanță deplină între probele administrate și situația de fapt stabilită de

instanța de apel în privința inculpatului, nefiind identificată de către instanța de recurs

vreo eroare judiciară, care ar putea servi drept temei de casare a hotărârii atacatee

penală, Colegiul penal,

d e c i d e:

inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Cușnir Sergiu în

numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău

din 20 iulie 2020, în cauza penală privindu-l pe Golban Andrei XXXXX, ca fiind vădit

neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 13 mai 2021.

Președinte: Iurie Diaconu

Judecători: Ion Guzun

Victor Boico

8