1ra-416/2021 — art. 264 alin. 3 lit. b CP

Prin sentința Judecătoriei Criuleni, sediul Central din 23 decembrie 2019, Golban Andrei a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. 3 lit. b) Cod penal, fiindu-i aplicată o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 4 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip deschis, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 4 ani. În temeiul art. 90 Cod penal, s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedeapsei stabilite lui Golban Andrei, pe un termen de probă de 3 ani. Acțiunea civilă a fost admisă parțial, fiind dispusă încasarea din contul lui Golban Andrei în beneficiul succesorului părții vătămate Malanciuc Elena, suma de 50000 lei cu titlu de prejudiciu moral, în rest pretențiile materiale au fost respinse ca neîntemeiate și fără suport probatoriu.

Pentru a pronunța sentința, instanța de fond a constatat că, Golban Andrei la data de 09 ianuarie 2018, aproximativ la ora 20:00, conducând mijlocul de transport de model „Renault Megane”, cu numere de înmatriculare XXXXX pe traseul asfaltat G-68 Orhei-Susleni-Ustia-Criuleni, din direcția s. Ustia, r. Dubăsari spre or. Criuleni, în apropierea s. Zolonceni, r. Criuleni, încălcând prevederile art. 45 alin. (1) lit. a), b) și d) din Regulamentul Circulației Rutiere, unde conducătorul trebuie să conducă vehiculul în conformitate cu limita de viteză stabilită, ținând permanent seama de starea 1 psihofiziologică ce influențează atenția și reacția, de dexteritatea în conducere care i-ar permite să prevadă situațiile periculoase și situația rutieră, și alin. (2) În cazul în care în limita vizibilității apar obstacole care pot fi observate de conducător, el trebuie să reducă viteza sau chiar să oprească, pentru a nu pune în pericol situația traficului, și art. 46, lit. a) al aceluiași Regulament, care prevede că conducătorul de vehicul trebuie să manifeste prudență sporită, în caz de necesitate, să reducă viteza până la limita care i-ar garanta siguranța traficului sau chiar să oprească, în cazurile în care se deplasează pe lângă copii, persoane de vârstă înaintată, precum și persoane cu semne evidente de invaliditate, nu s-a isprăvit cu conducerea automobilului și a tamponat pietonul Chirtoca Natalia, cauzându-i conform raportului de expertiză judiciară nr. 201816C0006 din 01.02.2018, traumă asociată: traumă cranio-cerebrală deschisă, plagă contuză scalpantă masivă a capului, feței cu hemoragii, fractura oaselor bolții și bazei craniului, scheletului facial, delacerarea și expulzarea creierului, trauma cutiei toracice cu fractura coastelor 2-12 pe dreapta, 2-7 pe stânga cu hemoragii în țesuturile moi adiacente, hemotoraxul bilateral au fost produse cu un corp contondent cu puțin timp înainte de deces și se califică ca vătămare gravă, provocându-i moartea victimei Chirtoca Natalia. Astfel, acțiunile lui Golban Andrei au fost calificate în baza art. 264 alin. (3), lit. b) Cod penal, conform semnelor calificative: încălcarea regulilor de securitate a circulației de persoana care conduce mijlocul de transport, încălcare ce a cauzat din imprudență decesul persoanei.

Legalitatea sentinței a fost atacată cu apel de către avocatul Cușnir Sergiu în numele inculpatului, prin care a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri potrivit modului prevăzut pentru prima instanță, prin care să fie emisă o sentință de achitare. În susținerea cerințelor sale, apărătorul a indicat că, instanța de fond nu a stabilit prin ce modalitate Golban Andrei ar fi încălcat Regulamentul circulației rutiere, totodată, concluziile instanței de fond în privința mărturiilor depuse de către Simon Tatiana și Golban Ana sunt tendențioase și nu rezultă din examinarea obiectivă a situației, or, instanța de fond a dat prioritate declarațiilor lui Chistol Serghei, motivînd aceasta prin faptul că el „este colaborator al organelor de drept și a făcut declarații concrete și sigure”, contrar prevederilor art. 101 alin. (3) Cod de procedură penală. La fel, avocatul a solicitat declararea drept inadmisibilă a ordonanței din 10 ianuarie 2018, privind efectuarea expertizei traseologice și a raportului de expertiză judiciară nr. 34/12/1-R-346 din 02 februarie 2018, deoarece nu a fost adusă la cunoștința inculpatului, totodată, instanța de fond nu a supus analizei minuțioase aceste procedee procesuale, care demonstrează că există dubii neînlăturate privitor la îmbrăcămintea care s-a constatat la cercetarea la fața locului, unde victima era îmbrăcată în stan din 2 lână de culoare negru combinat cu cafeniu, pentru ca ulterior să fie dispusă ridicarea a următoarelor: scurtă neagră, coftă neagră, iar efectiv să se ridice scurtă neagră pieptar, blană neagră, coftă neagră. Subsecvent, apărarea a apreciat concluzia instanței de fond precum că, inculpatul având calitatea de șofer, urma să manifeste precauție sporită, drept una eronată, întrucât toți martorii și inclusiv inculpatul au declarat că, a virat la stînga, pe cînd potrivit schemei accidentului rutier, s-au constatat urme de anvelope ale unui mijloc de transport care ar fi virat spre dreapta în aceeași direcție de deplasare.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 20 iulie 2020, a fost respins apelul avocatului, cu menținerea sentinței fără modificări. 4.1. În motivarea deciziei sale, instanța de apel a menționat că, la pronunțarea sentinței, instanța de judecată corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept și just a ajuns la concluzia că inculpatul Golban Andrei a săvârșit infracțiunea imputată lui. Aceste împrejurări au fost constatate din totalitatea de probe acumulate la cauza penală sus-indicată și care au fost corect apreciate, respectându-se prevederile art.101 Codul de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor. Astfel, instanța de apel a indicat că, analizând declarațiile succesorul părții vătămate Malanciuc Elena, a martorilor Berco Valeriu, Chistol Serghei, Ipatii Tudor, Danilov Sicandar, Pavlenco Ion, procesul-verbal de cercetare la fața locului din 09.01.2018, procesul-verbal de examinare din 10.01.2018, raportul de expertiză judiciară nr. 007 din 23.01.2018, raportul de expertiză judiciară nr. 008 din 09.02.2018, raportul de expertiză nr. 006 din 01.02.2018, raportul de expertiză judiciară nr.34/12/1-R-346 din 02.02.2018, și apreciindu-le, din punct de vedere al coroborării lor cu celelalte probe analizate, instanța de apel a constatat că ele demonstrează cu certitudine vina inculpatului Golban Andrei în comiterea infracțiuni imputate. Subsecvent, instanța de apel a apreciat critic declarațiile inculpatului Golban Andrei, prin care acesta nu recunoaște vinovăția, și le-a considerat ca o tendință a inculpatului de a se eschiva de răspundere, deoarece ele se combat prin ansamblul mijloacelor de probă cercetate în cadrul ședinței de judecată, nominalizate, declarațiile martorilor, rapoartelor de expertiză, precum și procesul-verbal de cercetare la fața locului. Totodată, instanța de apel a precizat că afirmațiile lui Golban Andrei precum că nu el se face vinovat de producerea accidentului rutier din 09.01.2018, ultimul concretizând că victima deja era decedată, au fost combătute prin alte probe luate în ansamblu. În speță, instanța de apel a constatat că, potrivit procesul-verbal de cercetare la fața locului din 09.01.2018, privind cercetarea locului accidentului rutier, prin care s-a 3 ridicat automobilul de model „Renault Megane”, cu numere de înmatriculare XXXXX, cu întocmirea schiței accidentului rutier în care este fixat locul accidentului rutier, adică o porțiune de drum de pe traseul asfaltat G-68 Orhei-Susleni-Ustia-Criuleni, din direcția s. Ustia, r. Dubăsari spre or. Criuleni, în apropierea s. Zolonceni, r. Criuleni. Iar prin procesul-verbal de examinare a automobilului de model „Renault Megane” universal cu numere de înmatriculare XXXXX din 10.01.2018, prin care s-a depistat în partea dreaptă a automobilului, sub bara de protecție, o pată brun roșietică asemănătoare cu sângele și un fir de păr de culoare închisă. Mai mult ca atât, pe bara de protecție se observă un fragment de culoare roz-roșiatic asemănător cu creierul uman, iar în partea dreaptă jos la bara de protecție, lângă anvelopă se observă lipsa unei bucăți de la bara de protecție. La fel, instanța de apel a reținut că, potrivit raportului de expertiză judiciară nr. 007 din 23.01.2018, rezultă că, s-a constatat „grupa sangvină a sângelui prelevat de la cadavrul cet. Chirtoca Natalia, este 0alfa,beta /0(1)/. În fragmentele de substanță brună ridicate de pe fragmentul de plastic de culoare neagră și de pe fragmentul de plastic de culoare albă s-a depistat sânge de origine umană. La determinarea apartenenței de grup a sângelui s-a stabilit antigenul „H”, în unul din fragmente de substanță de culoare brună, s-au stabilit și aglutininele „alfa”, „beta”. Așadar, sângele din ambele fragmente de substanță de culoare brună și din spălăturile din petele de pe ambele fragmente de plastic a provenit de la persoana cu grupa sangvină 0alfa,beta /0(1)/, nu-i exclus de la victima Chirtoca Natalia. La fel, prin raportul de expertiză judiciară nr. 008 din 09.02.2018, rezultă că „cele șase fire prezentate spre examinare sunt fire de păr uman și provin din partea piloasă a capului. Trei fire, din cele examinate, sunt fire smulse, două fire sunt detașate prin rupere și un fir prin rupere cu mișcare bruscă. În urma studiului comparativ firele de păr prezentate spre examinare după majoritatea semnelor morfologice examinate macroscopice (formă, lungime, culoare) și microscopice (variațiile grosimii, grosimea maximală medie, caracterul cuticulei și a stratului cortical: culoarea, caracterul morfologic al pigmentului, caracterul medularei și a vârfurilor) se aseamănă cu firele de păr prezentate în calitate de mostre de pe capul cadavrului cet. Chirtoca Natalia. În aceiași ordine de idei, instanța de apel a reținut și raportul de expertiză judiciară nr.34/12/1-R-346 din 02.02.2018, prin care s-a stabilit că pe suprafața scurtei și a blugilor ridicată de la cadavrul cet. Chirtoca Natalia, careva urme de contact cu părțile componente a mijlocului de transport nu au fost depistate. Astfel, examinând în ansamblu cumulul de probe atât a părții acuzării cât și a părții apărării, instanța de apel a constatat că fapta imputată inculpatului Golban Andrei a avut loc la data de 09.01.2018, aproximativ la ora 20:00, conducând mijlocul de transport de model „Renault Megane”, cu numere de înmatriculare XXXXX pe traseul asfaltat G-68 Orhei-Susleni-Ustia-Criuleni, din direcția s. Ustia, r. Dubăsari spre 4 or. Criuleni, în apropierea s. Zolonceni, r. Criuleni, urmare ce a fost încălcat Regulamentul Circulației Rutiere, nu s-a isprăvit cu conducerea automobilului și a tamponat pietonul Chirtoca Natalia, cauzându-i conform raportului de expertiză judiciară nr. 201816C0006 din 01.02.2018, traumă asociată: traumă cranio-cerebrală deschisă, plagă contuză scalpantă masivă a capului, feței cu hemoragii, fractura oaselor bolții și bazei craniului, scheletului facial, delacerarea și expulzarea creierului, trauma cutiei toracice cu fractura coastelor 2-12 pe dreapta, 2-7 pe stânga cu hemoragii în țesuturile moi adiacente, hemotoraxul bilateral au fost produse cu un corp contondent cu puțin timp înainte de deces și se califică ca vătămare gravă, provocându-i moartea victimei Chirtoca Natalia. Instanța de apel a reținut ca fiind plauzibilă concluzia primei instanțe potrivit căreia, analizând și apreciind declarațiile martorului Chistol Serghei prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții și utilității lor, consideră că de fapt, mențiunile acestuia luate în ansamblu relevă stările de fapt care au avut loc la data comiterii infracțiunii imputate lui Golban Andrei comise la 09.01.2018, ce au constituit temei de pornire a cauzei penale, inclusiv din aceste declarații și probe anexate la cauza penală rezultă că inculpatul a comis infracțiunea de încălcarea regulilor de securitate a circulației rutiere prin care a condus mijlocul de transport. Or, anume această persoană a fost nemijlocit la locul comiterii accidentului și a dat detalii importante care au contribuit la descoperirea infracțiunii. Cu referire la argumentele invocate de către apărare precum că, acțiunile de urmărire penală au fost întreprinse cu încălcarea normelor de procedură penală, astfel solicitând declararea nulă a rechizitoriului precum și a următoarelor materiale ale cauzei penale: ordonanța privind dispunerea expertizei din 10.01.2018 (f.d.59, vol.I), raportul de expertiză judiciară nr. 34/12/1-R-346 din 02.02.2018 (f.d.61, vol.I); ordonanța privind dispunerea expertizei biologice din 10.01.2018 (f.d.75, vol.I), raportul de expertiză judiciară nr.20180500008 din 09.02.2018 (f.d.77-80, vol.I), instanța de apel le-a apreciat ca nefiind argumentate, menționând în acest sens că, urmărirea penală s-a desfășurat cu respectarea procedurii prevăzute de lege și, respectiv, nu au fost constatate încălcări care atrag nulitatea actelor procedurale efectuate, prin prisma articolului 251 Cod de procedură penală. În aceeași ordine de idei, instanța de apel a remarcat că, în procesele – verbale de informare despre terminarea urmăririi penale și de prezentare a materialelor de urmărire penală din 12.04.2018, de către avocatul Plămădeală Roman în interese lui Golban Andrei cât și de către ultimul, nu au fost înaintate obiecții asupra actelor procesuale.

Împotriva deciziei declară recurs ordinar avocatul Cușnir Seriu în numele inculpatului, care în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) și 12) Cod de procedură penală, 5 solicită casarea acesteia, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei decizii prin care să fie respinsă acțiuna civilă și cererile privind cheltuielile de judecată, declararea inadmisibilității probelor și achitarea lui Golban Andrei. În motivarea celor solicitate, apărătorul invocă argumente similare celor indicate în cererea de apel, suplimentar menționează că, soluția instanței de fond și de apel încalcă dreptul inculpatului la un proces echitabil, la caz lipsesc elementele infracțiunii, iar faptei i s-a dat o încadrare juridică greșită, mai mult decât atât, instanța de apel nu s-a expus asupra admisibilității probelor .

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat, în raport cu materialele cauzei și ținând cont de opinia expusă în referința înaintată de către procuror, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat din următoarele considerente. În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că argumentele invocate în recurs sânt vădit neîntemeiate. Colegiul penal analizând conținutul recursului conchide că recurentul indică temeiurile prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) și 12) Cod de procedură penală, adică hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, nu au fost întrunite elementele infracțiunii imputate inculpatului și faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită. Colegiul penal reține din textul recursului ordinar că, recurentul critică învinuirea înaintată inculpatului și lipsa probelor ce ar confirma vinovăția acestuia. Pe lângă aceasta, conform argumentelor invocate și reproduse în pct. 5. din prezenta decizie, recursul se bazează pe critica modului în care instanțele au estimat circumstanțele cauzei. În acest sens este de menționat că, pornind de la relevanțele art. 27, 414 alin. (1) și (2) Codului de procedură penală, judecătorul apreciază probele în conformitate cu propria sa convingere, formată în urma cercetării tuturor probelor administrate. Instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar, și oricăror probe noi prezentate instanței de apel sau cercetează suplimentar probele administrate de instanța de fond, instanța de apel poate da o nouă apreciere probelor din dosar. Astfel, doar activitatea instanțelor privind aprecierea sau reaprecierea circumstanțelor cauzei în alt sens decât cel pe care îl propune avocatul, este o competență legală a instanțelor de judecată, care nu este temei de drept din numărul celor incluse în art. 427 Cod de procedură penală, nici nu poate fi supusă criticii prin intermediul recursului ordinar. 6 Totodată, Colegiul penal va respinge argumentele avocatului precum că, instanțele de judecată nu s-au expus asupra admisibilității probelor, or, instanța de apel stabilind faptul comiterii acțiunilor infracționale imputate inculpatului a expus pe larg mijloacele de probă prezentate atât de partea acuzării cât și de partea apărării, care fiind cercetate prin prisma veridicității, pertinenții, concludenții și utilității, a stabilit o corectă situație de fapt dând faptelor reținute în sarcina inculpatului, o încadrare juridică corectă. În continuare, recurentul invocă în prezenta speță și temeiul prevăzut la art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, însă, din conținutul recursului declarat, Colegiul penal atestă că, recurentul critică stabilirea vinovăției inculpatului, în săvârșirea infracțiunii imputate și solicită achitarea lui, deoarece în opinia acestuia, probele administrate la caz sunt dubioase și nu sunt suficiente pentru condamnarea inculpatului. Respectiv, cu referire la situația de fapt relatată de către apărător în cererea de recurs, care în opinia acestuia denotă nevinovăția inculpatului în săvârșirea faptelor incriminate, Colegiul penal stabilește că, judecând apelul, instanța a examinat cauza sub toate aspectele, complet și obiectiv, adoptând o soluție corectă, care este argumentată și corespunzătoare cumulului de probe administrate și nemijlocit verificate în ședințele de judecată în condițiile art. 100 alin. (4) Cod de procedură penală și, totodată, care au fost just apreciate prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, utilității, concludenții, veridicității și coroborării reciproce, în baza cărora s-a stabilit cu certitudine că inculpatul a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal. Colegiul penal reiterează că, procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, fără a se examina temeinicia lor. În acest sens, Colegiul reține prin prisma jurisprudenței CEDO (cauza Rebait și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995) că ,,(...) art. 6 parag. 1 al Convenției, nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes.” La analiza prezenței temeiului de casare invocat și anume - faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită, prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 12) Cod de procedură penală, instanța de recurs notează că, e necesar de a ține cont de fapta săvârșită și cum aceasta a fost stabilită de către prima instanță și cea de apel și dacă această faptă a fost încadrată în norma penală corect, iar dacă injust fapta s-a încadrat într-o altă normă penală, rezultă că acesteia i s-a dat o încadrare juridică greșită. 7 Instanța de recurs este în drept să intervină în soluția instanței de apel, inclusiv și să o caseze, atunci când se constată comiterea unei erori de drept, dar va ține seama de starea de fapt deja constatată prin hotărârea judecătorească definitivă. În viziunea Colegiului penal, în prezenta speță temeiul invocat de către recurent, nu este incident ca motiv de casare a deciziei instanței de apel atacate, deoarece aceștea nu sunt de acord cu vinovăția inculpatului, solicitând achitarea lui și nu încadrarea acțiunilor acestuia într-o altă normă penală. Astfel, ținând cont de motivele indicate în recurs și materialele cauzei, Colegiul penal susține că, decizia instanței de apel cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, în sensul că argumentele pe care instanța de apel le-a expus în partea descriptivă a deciziei, echivalează cu o motivare corespunzătoare rigorilor și exigențelor cuprinse în art. 6 CEDO. În concluzie, rezumând cele expuse mai sus, Colegiul penal constată că, în cauză există o concordanță deplină între probele administrate și situația de fapt stabilită de instanța de apel în privința inculpatului, nefiind identificată de către instanța de recurs vreo eroare judiciară, care ar putea servi drept temei de casare a hotărârii atacatee

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal, d e c i d e: inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Cușnir Sergiu în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 20 iulie 2020, în cauza penală privindu-l pe Golban Andrei XXXXX, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 13 mai 2021. Președinte: Iurie Diaconu Judecători: Ion Guzun Victor Boico 8