1ra-1150/22 — art.art.42 al.2, 46, 217/1 al.4 lit. b, d Cp

Prin sentința Judecătoriei Soroca, sediul Central din 14 aprilie 2021, pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, potrivit art.3641 Cod de procedură penală, Furdui Calin a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.art.42 alin.(2), 46, 2171 alin.(4) lit. b) și d) Cod penal, la 4 ani și 8 luni închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita anumite activități care implică gestionarea substanțelor narcotice pe un termen de 3 ani. S-a dispus de a încasa de la Furdui Calin în folosul statului cheltuielile judiciare în sumă de 6 500 lei utilizați la efectuarea măsurii speciale de investigație - achiziția de control. În rest, solicitarea acuzatorului de stat privind recuperarea cheltuielilor judiciare în sumă de 6 720 lei pentru efectuarea expertizelor a fost respinsă pe motiv că s-a încasat în mod solidar de la Trifaila Daniel și Gînga Tudor prin sentința din 23.12.2019. A fost soluționată soarta corpurilor delicte. 1

Pentru a se pronunța, prima instanță a constatat în fapt că, Furdui Calin în perioada nedeterminată de timp a anului 2018 - iunie 2019, intenționat, urmărind scopul de profit personal, rezultat din activitatea de comercializare ilicită a drogurilor sub formă de „hașiș" atât pe teritoriul raionului Soroca, cât și raioanelor adiacente, dând-u-și seama de caracterul ilegal al acțiunilor sale, prevăzând și admițând în mod conștient survenirea urmărilor prejudiciabile, de comun acord și prin înțelegere prealabilă cu Gînga Tudor, locuitor al satului Alexandru cel Bun raionul Soroca și Trifaila Daniel, locuitor al municipiului Soroca, cât și alte persoane neidentificate la moment de organul de urmărire penală, au creat și au condus un grup criminal organizat, adică o reuniune stabilă de persoane care s-au constituit în vederea traficului ilicit de droguri, manifestat prin acțiuni multiple de organizare, plănuire și pregătire detaliată, fiind în prealabil repartizate rolurile și funcțiile membrilor grupului în dependență de necesitățile activității infracționale, caracterizat printr-un nivel înalt de conspirare, exprimat prin comunicare cifrată și ascunderea urmelor implicării în comiterea infracțiunii, în cadrul căruia lui Calin Furdui și Tudor Gînga le reveneau rolul de dobândire din surse nestabilite la moment de organul de urmărire penală în scop de comercializare a drogurilor sub formă de „hașiș", păstrare și distribuire a acestora celorlalți membri ai grupului criminal organizat, și Daniel Trifaila, căruia îi revenea rolul de identificare a consumatorilor, divizare a drogurilor potrivit necesităților în cantități mai mici și înstrăinarea ilicită a drogurilor consumatorilor de comun cu alte persoane necunoscute la moment de organul de urmărire penală. Astfel, în perioada nedeterminată de timp a lunii februarie 2019, Furdui Calin intenționat, contrar prevederilor Legii nr.382-XIV din 06.05.1999 cu privire la circulația substanțelor stupefiante, psihotrope și a precursorilor, conform căreia sunt stabilite restricții asupra circulației substanțelor stupefiante și psihotrope, urmărind scopul de profit personal rezultat din activitatea de comercializare ilicită a drogurilor sub formă de „hașiș" atât pe teritoriul raionului Soroca, cât și raioanelor adiacente, dând-u-și seama de caracterul ilegal al acțiunilor sale, prevăzând și admițând în mod conștient survenirea urmărilor prejudiciabile, acționând în cadrul grupului criminal organizat constituit din Daniel Trifaila, Calin Furdui, Tudor Gînga și alte persoane la moment necunoscute organului de urmărire penală, format în vederea traficului ilicit de droguri, în cadrul căruia lui Furdui Calin și Tudor Gînga le revenea rolul de dobândire din surse nestabilite la moment de organul de urmărire penală în scop de comercializare a drogurilor sub formă de „hașiș", păstrare și distribuire a acestora celorlalți membri ai grupului criminal organizat și Daniel Trifaila, căruia îi revenea rolul de identificare a consumatorilor, 2 divizare a drogurilor potrivit necesităților în cantități mai mici și înstrăinarea ilicită a drogurilor consumatorilor de comun cu alte persoane necunoscute la moment de organul de urmărire penală, ca rezultat, la data de 22.02.2019 în jurul orei 21:00 - 22:00, în apropierea satului Racovăț raionul Soroca de comun acord cu ceilalți membri ai grupului criminal organizat, acționând potrivit rolurilor sale în cadrul acestei reuniuni, în urma înțelegerii prealabile cu cet. Calin Furdui privind comercializarea drogurilor sub formă de „hașiș", a înstrăinat investigatorului sub acoperire cu date cifrate Pavlov Alexandru, în cadrul efectuării măsurii speciale de investigații - achiziția de control, droguri sub formă de substanță solidă de culoare cafenie sub formă dreptunghiulară, ambalată într-o peliculă transparentă, contra sumei de 5 000 (cinci mii) lei, mijloace financiare ce ulterior au fost repartizate între membrii grupului criminal organizat. Potrivit raportului de expertiză judiciară nr.34/12/1-R-724 din 28.02.2019, substanța solidă lipicioasă de culoare cafenie, cu formă dreptunghiulară, ridicată la data de 22.02.2019 ca rezultat al înfăptuirii măsurii speciale de investigație - achiziția de control reprezintă hașiș, substanță stupefiantă obținută artizanal din plantele de canabis (cânepă). Masa substanței stupefiante - hașiș, constituie 82,04 gr. Conform compartimentului I, poziția 7 al Listei substanțelor stupefiante, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe, depistate în traficul ilicit, precum și cantitățile acestora, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.79 din 23.01.2006, cantitatea de 82,04 gr de substanță stupefiantă hașiș se atribuie la cantități deosebit de mari. Tot el, contrar prevederilor Legii nr.382-XIV din 06.05.1999 cu privire la circulația substanțelor stupefiante, psihotrope și a precursorilor, conform căreia sunt stabilite restricții asupra circulației substanțelor stupefiante și psihotrope, urmărind scopul de profit personal, rezultat din activitatea de comercializare ilicită a drogurilor sub formă de „hașiș" atât pe teritoriul raionului Soroca, cât și raioanelor adiacente, dând-u-și seama de caracterul ilegal al acțiunilor sale, prevăzând și admițând în mod conștient survenirea urmărilor prejudiciabile, acționând în cadrul grupului criminal organizat constituit din Daniel Trifaila, Calin Furdui, Tudor Gînga și alte persoane la moment necunoscute organului de urmărire penală, format în vederea traficului ilicit de droguri, în cadrul căruia lui Calin Furdui și Tudor Gînga le revenea rolul de dobândire din surse nestabilite la moment de organul de urmărire penală în scop de comercializare a drogurilor sub formă de „hașiș", păstrare și distribuire a acestora celorlalți membri ai grupului criminal organizat, și Daniel Trifaila, căruia îi revenea rolul de identificare a consumatorilor, divizare a drogurilor potrivit necesităților în cantități mai mici și 3 înstrăinarea ilicită a drogurilor consumatorilor de comun cu alte persoane necunoscute la moment de organul de urmărire penală, la data de 20.04.2019 aproximativ pe la orele 16:00-17:00, de comun acord cu ceilalți membri ai grupului criminal organizat, acționând potrivit rolurilor sale în cadrul acestei reuniuni, s-a deplasat spre o fâșie forestieră, amplasată la ieșirea din mun. Soroca, unde a preluat droguri de la Gînga Tudor pe care, în cadrul efectuării măsurii speciale de investigație - achiziția de control, le-a comercializat investigatorului sub acoperire Alexandru Pavlov, droguri sub formă de substanță solidă neuniformă de culoare cafenie, cu miros specific, contra sumei de 1 500 lei, mijloace financiare ce ulterior au fost repartizate între membrii grupului criminal organizat. Potrivit raportului de expertiză judiciară nr.34/12/1-R-1696 din 15.05.2019 s-a stabilit că, substanța solid-lipicioasă de culoare cafenie, ridicată la data de 20.04.2019 ca rezultat al înfăptuirii măsurii speciale de investigație - investigația sub acoperire și achiziția de control, reprezintă hașiș, care se atribuie la categoria substanțelor stupefiante. Cantitatea substanței stupefiante - hașiș, constituie 9,03 grame. Conform compartimentului I, poziția 7 al Listei substanțelor stupefiante, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe, depistate în traficul ilicit, precum și cantitățile acestora, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.79 din 23.01.2006, cantitatea de 9,03 gr de substanță stupefiantă hașiș se atribuie la cantități mari. La data de 02 iulie 2019 ora 06:55 min, în urma efectuării acțiunii de urmărire penală - percheziția la domiciliul temporar a lui Trifaila Daniel, amplasat în mun. Soroca str. C. Negruzzi nr. 4 ap. 13, au fost depistate și ridicate: o butelie din masă plastică pe suprafața căreia este prezent înscrisul „OM", cu capacitatea de 0,75 l, pe pereții interiori ai butelii se observă depuneri de culoare cafenie închisă, asemănătoare cu rășina de canabis; un fragment de hârtie de staniol, la mijloc cu urme de culoare închisă; 6 (șase) semințe de culoare verzuie, asemănătoare cu semințele de canabis; un pachet din polietilenă, în interior se află semințe de culoare galben-verzuie; un cântar electronic de culoare albă pe suprafața posterioară al căruia este prezentă inscripția „Instructions 1. Press and hold the buton until the numbers appear on the display 2. Add object to the wheight, Not legal for trade", cât și alte obiecte. Potrivit raportului de expertiză judiciară nr.34/12/2-R-712 din 26.07.2019, depunerile de pe pereții interni ai buteliei și de pe suprafețele foliei de staniol, ambalate și prezentate la examinare într-un plic din hârtie, de culoare cafenie și de culoare albă, ridicate la data de 02.07.2019 în cadrul percheziției la domiciliul cet. Trifaila Daniel, domiciliat în mun. Soroca str. C. Negruzzi nr. 4 ap. 13, reprezintă 4 substanța stupefiantă - rășină de canabis, care conține canabinoid stupefiant activ - tetrahydrocannabinol, prin urmare se atribuie la substanțele stupefiante. Cantitatea substanței stupefiante - rășină de canabis (materie uscată) constituie în total 0,308 g (0,280+0,028). Semințele (0,064g+0,300g) de culoare cafenie, uscate, ambalate și ridicate în cadrul acelorași circumstanțe, reprezintă semințe mature (coapte) de canabis (cânepă), care practic compuși stupefianți nu conține, de aceea la categoria de substanțe stupefiante nu se atribuie. În urmele de substanță cafenie de pe suprafața cântarului electronic, ambalat și ridicat în aceleași circumstanțe, conțin substanța stupefiantă - tetrahydrocannabinol. Conform compartimentului I, poziția 7 al Listei substanțelor stupefiante, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe, depistate în traficul ilicit, precum și cantitățile acestora, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.79 din 23.01.2006, cantitatea de 0,308 gr de substanță stupefiantă rășină de canabis se atribuie la cantități mari. La data de 02 iulie 2019 ora 06:30 min, în urma efectuării acțiunii de urmărire penală la domiciliul cet. Gînga Tudor, amplasat în s. Alexandru cel Bun din raionul Soroca, au fost depistate și ridicate: o masă solidă de culoare neagră (Pachetul nr.1), cât și alte bunuri, ce au importantă pentru cauza penală. Potrivit raportului de expertiză judiciară nr.34/12/2-R-715 din 23.07.2019 s- a constatat că, în masa solidă de culoare maro închis, presată, ambalată și prezentată spre examinare într-un plic din hârtie, de culoare albă, depistată și ridicată la data de 02.07.2019 în cadrul efectuării percheziției la domiciliul cet. Gînga Tudor, amplasat în s. Alexandru cel Bun raionul Soroca, s-a depistat substanța stupefiantă - tetrahydrocannabinol, care reprezintă hașiș, care se atribuie la categoria substanțelor stupefiante. Cantitatea substanței stupefiante - hașiș (materie uscată) constituie 17,343 gr. și conform compartimentului I, poziția 7 al Listei substanțelor stupefiante, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe, depistate în traficul ilicit, precum și cantitățile acestora, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.79 din 23.01.2006, cantitatea de 17,343 gr. de substanță stupefiantă hașiș se atribuie la cantități mari. Pe baza stării de fapt expuse mai sus, confirmată de probele administrate, prima instanța a reținut în drept, că faptele inculpatului Furdui Calin întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art.art.42 alin.(2), 46, 2171 alin.(4) lit. b) și d) Cod penal, cu semnele calificative: participarea în calitate de autor la săvârșirea infracțiunii de procurare, păstrare, expedierea, transportare, distribuire și alte operațiuni ilegale cu droguri, săvârșite în scop de înstrăinare și 5 înstrăinarea ilegală a drogurilor, de un grup criminal organizat, în proporții deosebit de mari.

Procurorul a contestat cu apel sentința, prin care a solicitat casarea parțială a acesteia, în latura recuperării cheltuielilor judiciare, rejudecarea cauzei penale și pronunțarea în această parte unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care să fie dispusă încasarea de la Furdui Calin în beneficiul statului a cheltuielilor judiciare în mărime de 6 720 lei. În motivarea cerințelor, acuzatorul de stat a invocat că, prima instanță incorect și neargumentat a ajuns la concluzia de a nu încasa de la inculpatul Furdui Calin cheltuielile judiciare din următoarele considerente. Acuzarea a relevat că, cheltuielile pentru efectuarea examinărilor chimice au fost suportate doar în scopul asigurării bunei desfășurări a procesului penal, expertizele judiciare fiind efectuate la cererea organului de urmărire penala în conformitate cu prevederile art.142 alin.(1) Cod de procedura penala, care indică expres că expertiza se dispune și se efectuează în mod obligatoriu în cazurile în care pentru constatarea, clarificarea sau evaluarea circumstanțelor ce pot avea importanta probatorie pentru cauza penală sânt necesare cunoștințe specializate în domeniul științei, tehnicii, artei, meșteșugului sau în alte domenii. Astfel procurorul a menționat că, sumele plătite sau care urmează a fi plătite (...), experților ... pentru efectuarea expertizei menționate, în conformitate cu pct.1) alin.(2) art.227 Cod de procedură penală, constituie cheltuielile judiciare suportate potrivit legii pentru asigurarea bunei desfășurări a procesului penal. Totodată a notat că, prin Legea nr.316 din 22.12.2017, în vigoare de la 09.02.2018, alin.(2) al art.142 Cod de procedură penală, care prevedea ca plata expertizelor judiciare efectuate în cazurile (obligatorii) prevăzute la alin.(1) să se facă din contul mijloacelor bugetului de stat, a fost abrogat. Astfel, reiterând prevederile art.art.229 alin.(1) și (3), 228 alin.(3) și 227 alin.(1) și (3) Cod de procedură penală, acuzatorul de stat a menționat că, nu este de acord cu opinia instanței precum că, în privința cheltuielilor pentru efectuarea expertizelor, s-a expus instanța prin sentința din 23.12.2019 în privința lui Trifaila Daniel și Gînga Tudor, deoarece careva documente confirmative referitor la achitarea cheltuielilor nu sunt. Mai mult, prima instanță urma să dispună încasarea solidară de la toți trei inculpații a cheltuielilor suportate pentru efectuarea expertizelor judiciare. 3.1. Inculpatul Furdui Calin a contestat cu apel sentința, prin care a solicitat casarea parțială a acesteia, în latura pedepsei, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să-i fie stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen 6 de 3 ani și 2 luni, iar în baza art.90 Cod penal pedeapsa stabilită să fie suspendată condiționat pe un termen de probă de 3 ani. În motivarea apelului, inculpatul a menționat că, prima instanță nu a luat în considerație faptul că el a contribuit activ la descoperirea infracțiunii, s-a căit sincer de cele comise, are la întreținere 3 copii minori, părinții și buneii bolnavi, astfel considerând că în privința sa urmau a fi aplicate prevederile art.79 Cod penal, iar pedeapsa stabilită urma a fi redusă cu încă 1/3. Subsecvent a relevat că, prima instanță urma să-i acorde o șansă pentru a demonstra că corectarea și reeducarea sa poate avea loc și fără izolarea de societate, prin aplicarea prevederilor art.90 Cod penal.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 06 mai 2022, au fost respinse apelurile declarate de către procuror și de către inculpat ca fiind nefondate, cu menținerea sentinței fără modificări. 4.1. În motivarea soluției sale, instanța de apel a indicat că instanța de apel a constatat că, prima instanță a stabilit corect starea de fapt și de drept, ce corespunde probelor din dosar, care au fost apreciate corect, încadrând just acțiunile inculpatului Furdui Calin în baza dispozițiilor art.art.42 alin.(2), 46, 2171 alin.(4) lit. b) și d) Cod penal. Concluzia descrisă se confirmă prin probe pertinente și concludente care au fost cercetate de prima instanță și care în ansamblul lor, din punctul de vedre al coroborării, dovedesc cu certitudine vinovăție inculpatului de săvârșirea infracțiunilor incriminate. Instanța de apel a considerat că, prima instanță a adoptat o sentința legală și întemeiată, apreciind fiecare probă din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității, iar toate probele în ansamblu - din punctul de vedere al coroborării lor, în conformitate cu prevederile art.101 Cod de procedură penală. Sentința nu a fost contestată în partea calificării faptelor inculpatului și nici instanța de apel nu a stabilit careva motive de a interveni în ea în ce privește aspectul încadrării acțiunilor inculpatului, apreciind-o ca fiind legală, adoptată cu respectarea dispozițiilor procesual-penale privind administrarea probelor. Potrivit textului apelului înaintat rezultă că, acuzatorul de stat și inculpatul sunt de acord cu starea de fapt stabilită de prima instanță, precum și cu încadrarea juridică a acțiunilor inculpatului, însă acuzatorul de stat nu este de acord cu sentința contestată în partea respingerii cerinței de recuperare a cheltuielilor judiciare pentru efectuarea expertizelor judiciare, iar inculpatul Furdui Calin nu este de acord cu pedeapsa aplicată, considerând că în privința sa pot fi aplicate prevederile art.art.79, 90 Cod penal. 7 4.2. Verificând chestiunea individualizării pedepsei penale în privința inculpatului, instanța de apel a constatat că, prima instanță a acordat deplină eficiență prevederilor art.art.6, 7, 61, 75 Cod penal, a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele care atenuează ori agravează răspunderea penală, de influență pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia. La caz, instanța de apel a indicat că, prima instanță a apreciat corespunzător circumstanțele reale și personale ale inculpatului și a stabilit o pedeapsă echitabilă și proporțională faptelor comise. În susținerea poziției sale instanța de apel a remarcat că, la stabilirea pedepsei prima instanță a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvârșite de inculpat, de personalitatea acestuia, și anume: nu este la prima abatere, are la întreținere trei copii minori, și-a recunoscut vina, lipsa în sarcina inculpatului a circumstanțelor atenuante s-au agravante. În această ordine de idei instanța de apel a stabilit că, sancțiunea art.2171 alin.(4) lit. b) și d) Cod penal prevede pedeapsa sub formă de închisoare de la 7 la 15 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 2 la 5 ani, iar prin aplicarea prevederilor art.3641 alin.(8) Cod de procedură penală, pedeapsa închisorii urmează a fi stabilită în limitele de la 4 ani și 8 luni până la 10 ani. Reieșind din circumstanțele cauzei instanța de apel a apreciat că, prima instanță just a conchis că scopul pedepsei, constând în formarea unei atitudini corecte față de muncă, ordinea de drept și regulile de conviețuire socială, nu poate fi atins decât prin stabilirea față de Furdui Calin a pedepsei sub formă de închisoare, prevenind astfel reiterarea comportamentului infracțional și protejarea societății prin prevenirea recidivei. Aceste criterii generale și speciale privind individualizarea pedepsei s-au valorificat anume în această ordine, fiindu-i stabilit inculpatului termenul de pedeapsă prevăzute de sancțiunea art.art.42 alin.(2), 46, 2171 alin.(4) lit. b) și d) Cod penal și cu aplicarea art.3641 Cod de procedură penală, în cuantumul nominalizat în dispozitivul sentinței. Cu referire la solicitarea de aplicare a prevederilor art.79 Cod penal, instanța de apel a respins-o ca neîntemeiată, or, din conținutul respectivei normei penale, legislatorul a prevăzut posibilitatea aplicării pedepsei sub limita minima a pedepsei prevăzute de sancțiune, doar în situația existenței unor circumstanțe excepționale. Însă, din materialele cauzei nu se regăsesc circumstanțe excepționale, or, 8 recunoașterea vinei, aflarea la întreținere a 3 copii minori, a părinților și buneilor bolnavi, căința sinceră și solicitarea examinării cauzei în procedură simplificată, nu pot fi reținute drept unele excepționale. Mai mult, instanța de apel a reținut că toate circumstanțele respective deja au constituit temei pentru aplicarea art.3641 alin.(8) Cod de procedură penală și reducerea cu 1/3 a limitei minime a pedepsei cu închisoarea, ceea ce nu permite invocarea acelorași circumstanțe inclusiv ca circumstanțe excepționale, pentru a nu le atribui „o dublă valență". Astfel, în lipsa unor circumstanțe excepționale în sensul art.79 Cod penal, este imposibilă aplicarea față de Furdui Calin a pedepsei sub limita minima prevăzută pentru infracțiunea incriminată. Cât privește argumentul inculpatului privind aplicarea unei pedepse sub formă de închisoare cu aplicarea art.90 Cod penal, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei, instanța de apel de asemenea la respins ca fiind neîntemeiat, or, infracțiunea prevăzută la art.2171 alin.(4) lit. b) și d) Cod penal potrivit art.16 alin.(5) Cod penal face parte din categoria infracțiunilor deosebit de grave, prin urmare prevederile art.90 alin.(1) Cod penal nefiind aplicabile în speță. În concluzie, instanța de apel a menținut soluția primei instanțe în partea individualizării pedepsei, fiind argumentat că, restabilirea echității sociale, precum și corectarea inculpatului va putea fi realizată doar prin stabilirea unei pedepse cu închisoare în cuantumul fixat de instanța de fond, cu executarea acesteia în penitenciar de tip închis. Astfel, instanța de apel a apreciat că, pedeapsa penală stabilită de prima instanță nu reprezintă o represiune excesivă, ci se justifică atât pentru reeducarea inculpatului, cât și pentru menținerea ordinii de drept, în conformitate cu scopul preventiv sancționator al pedepsei, așa cum este enunțat în Codul penal. Din considerentele sus indicate, instanța de apel a conchis asupra netemeinicia apelului inculpatului Furdui Calin, fapt pentru care la respins, menținând fără modificări soluția primei instanțe, ca fiind una corectă și întemeiată. 4.3. Distinct, instanța de apel a reținut a fi întemeiată soluția primei instanțe privind admiterea parțială a solicitării procurorului privind recuperarea din contul inculpatului Furdui Calin a cheltuielilor de judecată în mărime de 6 500 lei utilizați la efectuarea măsurii speciale de investigație - achiziția de control, și în mod just a dispus respingerea solicitării în partea recuperării cheltuielilor judiciare suportate în legătură cu efectuarea expertizelor judiciare în mărime de 6 720 lei. Instanța de apel a constatat că, în prezenta cauză penală au fost suportate cheltuieli judiciare compuse din: 6 500 lei utilizați la efectuarea măsurii speciale de 9 investigație - achiziția de control și 6 720 lei pentru efectuarea expertizelor judiciare (f.d.136-138, 146-149 vol. 5, f.d.22-30 vol. 7 și f.d.5-8, vol. 8). În consecință, instanța de apel a relevat că, acuzatorul de stat a făcut dovada suportării de către organul de urmărire penală a cheltuielilor judiciare în mărime de 6 500 lei utilizați la efectuarea măsurii speciale de investigație - achiziția de control, în rest, solicitarea acuzatorului de stat privind recuperarea cheltuielilor judiciare în sumă de 6 720 lei suportate în legătură cu efectuarea expertizelor judiciare în limitele cauzei penale respective este neîntemeiată. Or, după cum just a reținut și prima instanță, prin încheierea judecătoriei Soroca, sediul Central din 12.12.2019 s-a dispus disjungerea cauzei penale de învinuire a lui Trifaila Daniel și Gînga Tudor învinuiți în comiterea infracțiunii prevăzute la art.art.42 alin.(2), 46, 2171 alin.(4) lit. b) și d) Cod penal pentru examinare într-un dosar separat, cauza penală de învinuire a lui Furdui Calin în comiterea infracțiunii prevăzută la art.art.42 alin.(2), 46, 2171 alin.(4) lit. b) și d) Cod penal urmând a fi repartizată unui alt complet de judecată (f.d.91, vol. IX). La fel, instanța de apel a reținut că, prin sentința judecătoriei Soroca, sediul Central din 23.12.2019 adoptată în privința lui Trifaila Daniel și Gînga Tudor s-a dispus încasarea în mod solidar de la Trifaila Daniel și Gînga Tudor în beneficiul statului a cheltuielilor judiciare în mărime de 6 720 lei suportate în legătură cu efectuarea rapoartelor de expertiză (f.d.135-138, vol. 9). Totodată, instanța de apel a reținut ca fiind neîntemeiată solicitarea acuzatorului de stat privind recuperarea din contul inculpatului Furdui Calin în beneficiul statului a cheltuielilor judiciare în sumă de 6 720 lei suportate în legătură cu efectuarea expertizelor judiciare pe motiv că, prin sentința judecătoriei Soroca sediul Central din 23.12.2019, suma respectivă a fost deja încasată în mod solidar de la Trifaila Daniel și Gînga Tudor, fiind incorectă încasarea repetată a sumei respective inclusiv și din contul inculpatului Furdui Calin. Prin urmare, instanța de apel a conchis că argumentele apelantului precum că cheltuielile judiciare în sumă de 6 720 lei suportate în legătură cu efectuarea expertizelor judiciare urmau a fi încasate și din contul inculpatului Furdui Calin, sunt lipsite de suport logic și juridic.

Avocatul Lozovscaia Tatiana în numele inculpatului, contestă cu recurs decizia instanței de apel și solicită casarea parțială a acesteia, cu aplicarea reducerii stabilite prin legea cu privire la amnistie, cu aplicarea prevederilor art.79 Cod penal. În motivarea cerințelor, avocatul reiterează argumentele instanței de apel și consideră că instanța de apel incorect a stabilit lipsa unor circumstanțe 10 excepționale în sensul art.79 Cod penal, astfel fiind imposibilă aplicarea față de Furdui Calin a pedepsei sub limita minimă prevăzută pentru infracțiune.

În conformitate cu prevederile art.431 alin.(1) pct. 11 ) Cod de procedură penală, procurorul a depus referință privitor la opinia sa asupra recursului declarat de partea apărării, menționând că acesta urmează a fi declarat inadmisibil, ca fiind vădit neîntemeiat și lipsit de temeiuri legale.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat, în raport cu materialele din dosarul cauzei, Colegiul penal consideră că recursul urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente. Conform art.432 alin.(2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat. Conform prevederilor art.424 alin.(2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art.427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent. Or, art.427 alin.(1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Din conținutul recursului declarat, Colegiul penal reține că, recurentul critică decizia instanței de apel la capitolul individualizării pedepsei, precum și că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel și că aplicarea pedepsei a fost înlăturată de un act de amnistie, temeiurile pentru recurs care sunt prevăzute la art.427 alin.(1) pct.6), 10) și 11) Cod de procedură penală, care statuează că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, când s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale, precum și când aplicarea pedepsei a fost înlăturată de un act de amnistie. Verificând circumstanțele cauzei în raport cu norma de drept citată, Colegiul penal constată că aceste temeiuri nu-și găsesc confirmarea. Împrejurările menționate în partea descriptivă a hotărârii contestate, inclusiv cele reproduse în pct.4 din prezenta decizie, relevă în mod concludent că instanța de apel a constatat și apreciat circumstanțele de fapt și de drept privind vinovăția 11 inculpatului Furdui Calin, în conformitate cu prevederile normelor de procedură penală și prescripțiilor de drept material, prin prisma cumulului de probe anexate la dosar care au fost apreciate în conformitate cu prevederile art.101 alin.(1) Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității, veridicității și coroborării lor, instanța de apel pronunțându-se argumentat și detaliat asupra motivelor invocate în apel. La soluționarea chestiunii cu privire la individualizarea pedepsei în privința inculpatului Furdui Calin, instanța de apel și-a motivat soluția adoptată, ținând cont de prevederile art.art.6, 7, 61, 75-78 Cod penal și art.3641 Cod de procedură penală. Pedeapsa stabilită este echitabilă, legală și bine individualizată, aplicată în limitele fixate în partea specială a Codului penal și în strictă conformitate cu dispozițiile părții generale ale aceluiași Cod, ținându-se cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează sau agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia. Chestiunea de individualizare a pedepsei este un proces obiectiv, de evaluare a tuturor elementelor circumscrise faptei și autorului, având ca finalitate stabilirea unei pedepse în limitele prevăzute de sancțiunea articolului din Codul penal, în baza căruia a fost condamnat inculpatul. De asemenea, la individualizarea pedepsei trebuie avut în vedere principalul criteriu - gradul de pericol social al faptei săvârșite, care se măsoară după cuantumul pedepsei prevăzute de textul incriminator, urmând ca celelalte două criterii alăturate și distincte - persoana infractorului și împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală, să fie avute în vedere după ce instanța și-a format opinia cu privire la gradul de pericol social concret al activității infracționale săvârșite. Reieșind din cele expuse, Colegiul penal concluzionează că, instanța de apel a pronunțat o decizie întemeiată și motivată, iar pedeapsa stabilită, răspunde scopului de corectare și reeducare prevăzut de art.61 Cod penal, care va duce la formarea unei atitudini pozitive a acestuia față de ordinea de drept, regulile de conviețuire socială și principiile morale, iar argumentul invocat de recurent privind aplicarea pedepsei ne privative de libertate, urmând a fi declarat ca neîntemeiat. Totodată, Colegiul penal respinge ca neîntemeiate argumentele avocatului precum că, instanța de apel nu a luat în considerație la aplicarea pedepsei inculpatului că el a recunoscut vina pe deplin, regretă cele săvârșite, a promis să fie mai precaut pe viitor, astfel de acțiuni ilicite să nu mai comită, cât și de 12 comportamentul vinovatului în timpul și după comiterea infracțiunii, or, anume aceste circumstanțe luate în considerație, au permis stabilirea pedepsei inculpatului la limita minimă prevăzută de sancțiunea normei în baza căreia acesta a fost condamnat. Cu referire la solicitarea părții apărării privind aplicarea art.79 Cod penal, Colegiul penal apreciază drept întemeiată poziția instanței de apel, prin care s-a evidențiat că, ,,din conținutul respectivei normei penale, legislatorul a prevăzut posibilitatea aplicării pedepsei sub limita minima prevăzută pentru infracțiunea incriminată în situația existenței unor circumstanțe excepționale, însă din materialele cauzei nu se regăsesc astfel de circumstanțe excepționale, iar recunoașterea vinei, căința sinceră, solicitarea examinării cauzei în procedură simplificată, existența la întreține a 3 copii minori, a părinților și buneilor bolnavi, nu pot fi reținute de instanță drept unele excepționale. Astfel, în lipsa unor circumstanțe excepționale în sensul art.79 Cod penal, este imposibilă aplicarea față de Furdui Calin a pedepsei sub limita minima prevăzută pentru infracțiunea incriminată.” În plus, partea apărării nu a concretizat care anume circumstanță sau cumul de circumstanțe legale, ar putea fi apreciate ca fiind circumstanțe excepționale ale prezentei cauze. Pe de altă parte, cu referire la solicitarea părții apărării în ceea ce privește aplicarea Legii privind amnistia, ingerința invocată în baza art.427 alin.(l) pct.11) Cod de procedură penală, Colegiul penal evidențiază că inculpatul Furdui Calin nu a înaintat instanțelor judecătorești de fond un demers în conformitate cu prevederile art.(6) al Legii nr.243 din 24.12.2021 privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la Proclamarea independenței Republicii Moldova. Mai mult, inculpatului Furdui Calin nu-i este îngrădit dreptul de a înainta un asemenea demers în conformitate cu prevederile art.469 alin.(l) pct.15) Cod de procedură penală. Motivele invocate în recursul de pe rol, au constituit deja obiect de examinare în instanța de apel, fiind oferite răspunsuri argumentate în acest sens (pct.4) din decizie), iar o altă opinie asupra probelor și circumstanțelor pricinii, nu poate servi temei pentru reexaminarea cauzei. Analizând textul deciziei atacate în coraport cu motivele invocate de recurent, Colegiul penal atestă că, instanța de apel s-a expus argumentat și motivat, bazându-și just soluția din decizie, iar instanța de recurs ordinar, în virtutea corectitudinii acestei motivări, pentru a evita repetări inutile, o acceptă și o însușește, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența CtEDO, care în pct.37 a 13 hotărârii sale în cauza Albert vs. România din 16.02.2010, statuează că art.6 §1 din CEDO, deși obligă instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994, pct.61), cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale. Împrejurările enunțate denotă în mod concludent că hotărârea contestată conține motive clare și legale pe care se întemeiază soluția, iar instanța de apel s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel. În consecință, raportând situația reținută în cauză la prevederile art.432 alin.(2) Cod de procedură penală, instanța de recurs nu constată prezența erorilor de drept ce ar genera casarea hotărârii atacate, prin urmare, impunându-se soluția inadmisibilității recursului ordinar declarat, ca fiind vădit neîntemeiat.

În corespundere cu art.432 alin.(1), (2) pct.4) Cod de procedură penală, Colegiul penal d e c i d e : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Lozovscaia Tatiana în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 06 mai 2022, în cauza penală în privința lui Furdui Calin xxx, deoarece este vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 02 februarie 2023. Președinte Timofti Vladimir Judecători Țurcan Anatolie Plămădeală Ghenadie 14