1ra-920/2022 — art. 151 alin. 1 CP

1ra-920/2022 — art. 151 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 1ra-920/2022

1-17082011-01-1ra-24062022

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

13 decembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit în următoarea componență:

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Cobzac Elena

Țurcan Anatolie

Plămădeală Ghenadie

Bejenaru Iurie

judecând, fără citarea părților, recursurile ordinare declarate de către

avocații Turceac Ivan și Niță Ștefan în numele inculpatului și de către avocatul

Iachimciuc Alexandru în numele inculpatului, prin care se solicită casarea

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 16 februarie 2022, în

cauza penală privindu-l pe

Miron Vitalie Xxxxx, născut la xxxxx, originar și

domiciliat în s. Xxxxx r-nul Xxxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

25.08.2021-16.02.2022

24.06.2022-13.12.2022

A C O N S T A T A T :

Miron Vitalie Xxxxx a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza:

- art. 151 alin. (1) Cod penal – la 7 ani închisoare;

- art. 287 alin. (3) Cod penal –la 5 ani închisoare.

În conformitate cu art. 84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin

cumul parțial al pedepselor aplicate, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă de 10

ani închisoare, cu executarea acesteia în penitenciar de tip semiînchis.

A fost recunoscută în calitate de parte civilă - Lîsîi Maria, mama defunctului

Lîsîi Serghei.

S-a dispus încasarea de la inculpatul Miron Vitalie în beneficiul părții civile

Lîsîi Maria prejudiciul moral în mărime de 100 000 lei, prejudiciu material în

mărime de 60 000 lei și cheltuielile de judecată în mărime de 4500 lei, iar în total

suma de 164 500 lei.

Prin încheierea din 01 iulie 2019, s-a dispus încasare din contul inculpatului

în beneficiul statului cheltuielile de judecată în mărime de 12 088 lei.

data de 28 iunie 2017, aproximativ la orele 22:00, aflîndu-se în stradă în s.

Bulboaca, r-nul Anenii Noi, urmărind scopul tulburării ordinii publice,

1

exprimând o vădită lipsă de respect față de societate, a inițiat un conflict cu Lîsîi

Serghei și Fomin Iurie, s-a exprimat cu cuvinte necenzurate în adresa acestora,

demonstrîndu-și supremația sa fizică, cu o obrăznicie deosebită i-a aplicat

multiple lovituri cu pumnii și picioarele pe diverse părți ale corpului lui Lîsîi

Serghei, apoi i-a mai aplicat lovituri și cu o bară metalică acestuia și cu o piatră,

Iurii Fomin intervenind în scopul curmării acțiunilor huliganice ale lui Miron

Vitalie a fost de asemenea bruscat de acesta, cauzîndu-i dureri fizice, iar lui Lîsîi

Serghei cauzîndu-i o traumă cranio-cerebrală închisă manifestată prin contuzia

cerebrală gravă, hematom subdural acut emisferial pe stînga, hemarogie

subarahnoidiană, fractura ramurii mandibulare pe stînga, fractura coastelor XI -

XII pe linia scapulară pe dreapta.

Tot el, la 28 iunie 2017 aproximativ la orele 22:00, aflîndu-se în stradă în

satul Bulboaca, r-nul Anenii Noi, urmărind scopul provocării leziunilor

corporale grave lui Serghei Lîsîi, i-a aplicat violent de mai multe ori lovituri cu

pumnii și picioarele pe diverse părți a corpului inclusiv și în regiunea capului, cu

o bară metalică și cu o piatră, cauzîndu-i astfel părții vătămate, vătămări

corporale sub formă de traumă cranio-cerebrală închisă manifestată prin

contuzia cerebrală gravă, hematom subdural acut emisferial pe stînga,

hemarogie subarahnoidiană, fractura ramurii mandibulare pe stînga, fractura

coastelor XI -XII pe linia scapulară pe dreapta, care prezintă pericol pentru viață

și se califică ca vătămări corporale grave.

Astfel, instanța de fond a stabilit că, prin acțiunile sale intenționate, Miron

Vitalie a comis infracțiunea prevăzută de art. 287 alin. (3) Cod penal,

individualizată prin „huliganismul agravat, adică acțiunile intenționate care încalcă

grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor sau de

amenințarea cu aplicarea unei asemenea violențe, de opunerea de rezistență violentă altor

persoane care curmă actele huliganice, precum și acțiuni care, prin conținutul lor, se

deosebesc printr-o obrăznicie deosebită, acțiunea comisă cu aplicarea altor obiecte pentru

vătămarea integrității corporale sau sănătății,” precum și infracțiunea prevăzută de

art. 151 alin. (1) Cod penal, individualizată prin „vătămarea intenționată gravă a

integrității corporale sau a sănătății, care este periculoasă pentru viață.”

3.1 Procuror, care a solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei și

pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță,

prin care inculpatului Miron Vitalie să-i fie stabilită o pedeapsă pentru comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 151 alin. (1) Cod penal, prin prisma art. 70 Cod

penal, de 8 ani închisoare, cu ispășirea acesteia în penitenciar de tip semiînchis,

iar în baza art. 287 alin. (3) Cod penal, să-i fie stabilită o pedeapsă de 6 ani

închisoare, cu executarea acesteia în penetenciar de tip semiînchis. În baza

prevederilor alin. (1) al art. 84 Cod penal, să-i fie stabilit lui Miron Vitalie

pedeapsa definitivă prin cumularea totală a pedepselor pe un termen de 14 ani

închisoare, cu ispășirea acesteia în penitenciar de tip semiînchis.

În motivarea cerințelor sale, acuzatorul de stat a invocat că, instanța de

fond a stabilit o pedeapsă prea blândă inculpatului fără a ține cont de toate

2

circumstanțele cauzei, or, Miron Vitalie după comiterea infracțiunii a încercat să

mușamalizeze cazul dat, prin convingerea succesorului legal Lîsîi Maria de a nu

se adresa la organele de drept cu o plîngere, promițîndu-i că va achita

tratamentul pentru fiul ei.

La fel, procurorul a menționat că instanța de fond la individualizarea

pedepsei nu a luat în calcul circumstanțele agravante stabilite conform art. 77

Cod penal - anume comportamentul inculpatului după comiterea infrcațiunii,

eschivarea lui de la instanța de judecată, și anume la 27.05.2019 în baza încherii

instanței de judecată, din motivul absenței nemotivate a inculpatului a fost

dispusă aducerea forțată a acestuia pentru data de 26.06.2019; la pronunțarea

sentinței, inculpatul a părăsit sala ședinței și s-a eschivat de organele de drept, în

pofida faptului, că avea impuse de către instanță anume restricții și obligații, în

baza măsurii preventive aplicate, control judiciar, fiind la aceeași dată 26.06.2019

anunțat în căutare.

3.2 Avocatul Gîrlig Sergiu în numele inculpatului, prin care a solicitat

casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care

Miron Vitalie să fie recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de

art. 287 alin. (1) Cod penal și să-i fie stabilită o pedeapsă sub formă de amendă,

iar pe capătul de acuzare prevăzut de art. 151 alin. (1) Cod penal să fie achitat, pe

motiv că fapta acestuia nu întrunește elementele infracțiunii, ci constituie

elementele contravenției prevăzute de art. 78 alin. (1) Cod contravențional.

În motivarea cererii de apel, avocatul a indicat că, lui Miron Vitalie

neîntemeiat i-a fost încriminată infracțiunea de huliganism, întrucît la fața

locului de către reprezentanții poliției nu au fost depistate careva obiecte utilizate

pentru săvîrșirea infracțiunii, or, în cadrul judecării cauzei aceste circumstanțe

nu au fost dovedite. Mai mult decât atât, nimeni dintre martori, inclusiv partea

vătămată Fomin Iurie, nu susțin declarații date, iar colaboratorii de poliție veniți

la fața locului, nu au depistat și nu au ridicat careva obiecte calificate ca mijloace

acceptate pentru vătămarea integrității corporale sau sănătății.

La fel, apărătorul a indicat că, în timpul cercetărilor judecătorești s-a stabilit

că, declarațiile martorului Avramenco Elena sunt înlesnite de relațiile ostile

stabilite între martorul Avramenco Elena și familia Miron. Instanța de judecată

nu a motivat și nu a dat apreciere declarațiilor contradictorii de la urmărire

penală cu cele din instanță a martorului Avramenco, care inițial a declarat că

Miron Vitalie a aplicat lovituri cu o țeavă de metal, iar în cadrul cercetărilor

judecătorești a renunțat la declarațiile depuse la urmărire penală.

Pe capătul de acuzare calificat în temeiul art. 151 alin. (1) Cod penal,

apărarea a apreciat ca fiind eronate concluziile instanței de judecată prin care a

indicat că „la data de 28 iunie 2017, aproximativ la 22.00, aflîndu-se în localitatea

Bulboaca, Anenii Noi, Miron Vitalie într-o acțiune a săvîrșit două infracțiuni prevăzute

de art. 287 alin. (3) Cod penal și art. 151 alin. (1) Cod penal, ceea ce constituie concurs

ideal de infracțiuni”, or, trauma cranio-cerebrală închisă manifestată prin contuzia

cerebrală gravă, hematom subdural acut pe dreapta stabilită la Lîsîi Serghei, i-a

3

fost cauzată în alte împrejurări decît cele descrise în rechizitoriu și invocate de

instanță în sentință.

3.3 Avocatul Iachimciuc Alexandru în numele inculpatului, care a solicitat

casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit

modului stabilit pentru prima instanță, prin care Miron Vitalie să fie achitat.

În motivarea apelului, avocatul a indicat că, elocvent demonstrării faptului

că instanța de fond a emis o hotărîre arbitrară reprezintă aspectul prezenței unui

șir de contradicții. Astfel, în motivarea soluției sale de condamnare, instanța a

apreciat critic concluziile din Raportul de expertiză nr. 201803D0032 din

28.03.2018. Corelativ, instanța de fond a statuat că, poziția părții apărării bazată

pe acest mijloc probatoriu este eronată, întrucât instanța a decis a-1 respinge. O

motivare elocventă în sensul respectiv instnața de fond nu a furnizat, astfel a

lăsat argumentele apărării fără o analiză și motivare corespunzătoare.

În viziunea apărării, instanța de fond a inventat dubii la concluziile

experților, dar în mod neclar le-a folosit împotriva inculpatului, or, divergențele

pretins invocate de instanță, între cele stabilite prin declarațiile inculpatului și

martorilor și concluziile raportelor de expertiză, urmau a fi elucidate de instanță

prin mijloace procedurale legale și cercetări suplimentare în coraport cu celelalte

probe administrate.

3.4 Avocații Niță Ștefan și Turceac Ivan în numele inculpatului, care au

solicitat casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului

stabilit pentru prima instanță, prin care Miron Vitalie să fie achitat, din motiv că

în acțiunile acestuia lipsesc elementele constitutive ale infracțiunilor prevăzutede

art. 151 alin. (1) și art. 287 alin. (3) Cod penal.

În motivarea apelului declarat, apărătorii au indicat că, instanța de fond a

ignorat cu desăvârșire evenimentele care au precedat acțiunile inculpatului, și

anume faptul că Lîsîi Serghei a pătruns ilegal în domiciliul acestuia, cauzandu-i

soției și fiicei sale un stres enorm, or, prin probatoriul administrat în cadrul

cercetării judecătorești, nu se confirmă faptul că inculpatul Miron Vitale a

urmărit scopul de a încălca grosolan ordinea publică, așa cum a concluzionat

prima instanță, dar a acționat impulsiv, fiind afectat de starea de șoc, provocată

membrilor familiei sale prin acțiuni ilegale ale victimei Lîsîi Serghei.

Cu referire la învinuirea adusă inculpatului în baza art. 151 alin. (1) Cod

penal, apărarea a menționat că, deși era cunoscut faptul că Lîsîi Serghei a evadat

din spital în noaptea de 28 iunie 2017, coborându-se prin geam de la etajul 5, pe

țeava de scurgere a apelor pluviale, iar în dimineața următoare a fost internat

repetat într-o stare mult mai gravă, organul de urmărire penală nu a pus în fața

experților nici o întrebare legată de aceste circumstanțe.

2020, a fost respins apelul procurorului ca fiind nefondat, iar apelurile avocaților

în numele inculpatului au fost admise, fiind casată total sentința și pronunțată o

nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, după cum

urmează:

4

Miron Vitalie se achită pe art. 151 alin. (1) Cod penal, din motiv că fapta nu

a fost comisă de inculpat.

Miron Vitalie se recunoaște vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de

art. 287 alin. (3) Cod penal, fiindu-i stabilită o pedeapsă sub formă de închisoare

pe un termen de 6 (șase) ani, cu executare în penitenciar de tip semiînchis.

Se încasează de la inculpatul Miron Vitalie în beneficiul succesorului

victimei Lîsîi Maria, prejudiciul moral în mărime de 12 000 (doisprezece mii) lei,

în rest acțiunea civilă se respinge ca fiind neîntemeiată.

Se respinge solicitarea procurorului privind încasarea de la Miron Vitalie în

beneficiul statului cheltuielile de judecată.

sentinței, instanța de fond nu a ținut cont de prevederile art. 101 alin. (1), art. 384

alin. (3), art. 385 alin. (1) Cod de procedură penală, mai mult decât atât, prima

instanță nu a dat o apreciere cuvenită prevederilor legale ce guvernează speța

dedusă judecății, or, probele administrate de organul de urmărire penală,

verificate de instanța de fond, nu pot fi reținute ca pertinente, concludente și

veridice în conformitate cu prevederilor art. 27, 99-101 Cod de procedură penală,

ce ar confirma vinovăția lui Miron Vitalie în baza art. 151 alin.(1) Cod penal,

întrucât fapta incriminată inculpatului nu a fost comisă de către acesta.

Urmare a examinării materialelor cauzei, instanța de apel a constatat

următoarea stare de fapt: Miron Vitalie, la data de 28 iunie 2017, aproximativ la

orele 22:00, aflîndu-se în stradă în s. Bulboaca, r-nul Anenii Noi, urmărind scopul

tulburării ordinii publice, exprimînd o vădită lipsă de respect față de societate, a

inițiat un conflict cu Lîsîi Serghei și Fomin Iurie, s-a exprimat cu cuvinte

necenzurate în adresa acestora, demonstrîndu-și supremația sa fizică, cu o

obrăznicie deosebită i-a aplicat multiple lovituri cu pumnii și picioarele pe

diverse părți ale corpului lui Lîsîi Serghei, apoi i-a mai aplicat lovituri și cu o

bară metalică acestuia și cu o piatră, Iurii Fomin intervenind în scopul curmării

acțiunilor huliganice ale lui Vitalie Miron a fost de asemenea bruscat de acesta,

cauzîndu-i dureri fizice, iar lui Lîsîi Serghei cauzîndu-i durecri fizice, traumă

cranio-cerebrală, comoție cerebrală, contuzia țesuturilor moi ale feții, care

conform Raportul de expertiză judiciară nr.20l803D0032 din 28 martie 2018 se

califică ca vătămări corporale ușoare.

În baza stării de fapt reținute, instanța de apel a conchis că, Miron Vitalie a

comis infracțiunea prevăzută de art. 287 alin. (3) Cod penal, individualizată prin

„huliganismul agravat, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea

publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor, acțiunea comisă cu aplicarea

altor obiecte pentru vătămarea integrității ccorporale sau sănătății.”

6.1 Procuror, care în temeiurile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură

penală, a solicitat casarea deciziei cu remiterea cauzei spre rejudecare de către

aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată.

5

În susținerea celor solicitate, acuzatorul de stat subliniază dezacordul cu

aprecierea probelor, indicând că instanța de apel nu a pronunțat o decizie

motivată.

De asemenea, procurorul susține că, decizia instanței de apel conține

concluzii contradictorii în partea ce ține de identificarea temeiului de drept pus

la baza achitării inculpatului pe capătul de acuzare prevăzut de art. 151 alin. (1)

Cod penal, astfel încât motivarea soluției contrazice dispozitivul.

6.2 Avocații Turceac Ivan și Niță Ștefan în numele inculpatului, care în

temeiurile art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 10) și 12) Cod de procedură penală, solicită

casarea deciziei, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotărâri prin care

inculpatul să fie achitat.

În motivarea cerințelor sale, apărătorii au criticat decizia instanței de apel în

partea condamnării inculpatului în baza art. 287 alin. (3) Cod penal, soluție pe

care o consideră nefondată rezultând din aprecierea arbitrară a probelor și a

circumstanțelor cauzei care au o importanță determinantă pentru calificarea

corectă a acțiunilor inculpatului.

Potrivit apărării, în acțiunile inculpatului nu se întrunesc elementele

infracțiunii de huliganism, întrucât lipsesc atât elementele laturii obiective –

acțiunea principală, cât și cele ale laturii subiective – scopul huliganic, or,

instanța de apel a dat o încadrare greșită faptelor inculpatului, stabilind eronat

starea de fapt prin denaturarea conținutului probelor.

6.3 Avocatul Iachimciuc Alexandru în numele inculpatului, care în temeiul

art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) și 10) Cod de procedură penală, a solicitat casarea

parțială a deciziei pe capătul de învinuire conform art. 287 alin. (3) Cod penal,

rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri privind achitarea

inculpatului pe acest capăt, iar în rest, decizia să fie menținută.

În susținerea cerințelor sale, recurentul menționează că instanța de apel nu a

supus examinării apelurile declarate de către apărătorii Sergiu Cîrlig și

Iachimciuc Alexandru în numele inculpatului, dat fiind faptul că decizia recurată

nu conține o motivare corelativă criticilor invocate în partea învinuirii

inculpatului conform art. 287 alin. (3) Cod penal.

6.4 Succesorul părții vătămate Lîsîi Maria și avocatul acesteia Malai Tatiana,

care în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, care a solicitat

casarea parțială a deciziei instanței de apel, rejudecarea cauzei și pronunțarea

unei noi hotărâri, prin care Miron Vitalie să fie condamnat în baza art. 151 alin.

(1) Cod penal, cu admiterea integrală a acțiunii civile.

În motivarea cererii de recurs, autorii acesteia susțin că, instanța de apel

dispunând casarea sentinței și achitarea inculpatului pe captul de învinuire în

baza art. 151 alin. (1) Cod penal, nu și-a motivat soluția prin prisma probatoriului

acumulat, ingorând cu desăvârșire declarațiile martorilor și ale părții vătămate

Fomin Iurie.

La fel, instanța de apel eronat a încasat de la inculpat în beneficiul

succesorului părții vătămate Lîsîi Maria prejudiciu în mărime de 12000 lei, cu

6

respingerea în rest a acțiunii civile, or, acțiunea înaintată a fost motivată și

probată cu cecuri, bonuri și descrierea tuturor cheltuielilor.

iunie 2021, au fost admise recursurile ordinare declarate, fiind casată total decizia

și dispusă rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de aple în alt complet de

judecată.

precum că fapta nu a fost săvârșită de inculpat, însă în partea descriptivă a

deciziei a indicat concluzii din care rezultă și alt temei de achitare, de rând cu cel

indicat în dispozitiv.

Potrivit deciziei recurate, instanța de apel a indicat concluzii cum ar fi ,,(…)

în afara oricărui dubiu se constată evident și elocvent lipsa faptei infracționale în

acțiunile inculpatului, fapt ce denotă că acesta urmează să fie achitat pe art. 151 alin. (1)

Cod penal” ceia ce semnalează temeiul de achitare prevăzut la pct. 1) alin. (1) art.

390 Cod de procedură penală, unde este stipulat că, sentința de achitare se

adoptă dacă nu s-a constatat existența faptei infracțiunii (vezi f.d. 176, vol. V).

Astfel, instanța de recurs a constatat că, deși instanța de apel a conchis că

inculpatul urmează a fi achitat de sub învinuirea înaintată în baza art. 151 alin.

(1) Cod penal, din motivul că fapta nu a fost săvârșită de către inculpat, în urma

sintezei concluziilor evocate de către instanța de apel, se observă o inadvertență

în stabilirea temeiului ce stă la baza achitării lui Miron Vitalie, fiind constatate

concluzii cu temeiuri de achitare diferite „fapta nu a fost săvârșită de inculpat” și

„nu s-a constatat existența faptei infracțiunii”, temeiuri prevăzute de art. 390 alin.

(1) pct. 2) și 1) Cod de procedură penală.

Pe cale de consecință, instanța de recurs a stabilit că, menționarea

concomitentă a două temeiuri de achitare care se exclud una pe alta, în aceeași

hotărâre judecătorească este o eroare de procedură. Astfel, Colegiul penal lărgit

constată incidența temeiul de casare invocat de către recurenți, adică „motivarea

soluției contrazice dispozitivului hotărârii”, care este prevăzut la art. 427 alin. (1)

pct. 6) Cod de procedură penală.

Într-o altă ordine de idei, instanța de recurs a indicat că, atât prima instanță

cât și instanța de apel au fost sesizate de apărătorii inculpatului referitor la

învinuirea în baza art. 287 alin. (3) Cod penal, menționând că nu a fost elucidat in

concreto obiectul material folosit de inculpat la comiterea infracțiunii de

huliganism în varianta agravantă specificată la alin. (3) al normei, criticând

totodată dubla incriminare, prin prisma practicii judiciare naționale constante.

Lecturând textul ambelor hotărâri, cu referire la primul argument, în

viziunea instanței de recurs, instanțele nu s-au expus în nici un mod asupra

acestor afirmații, or motivarea asupra pertinenței, concludenței, utilității și

veridicității probelor în aspect general, nu echivalează cu o motivare a lipsei sau

după caz a prezenței obiectului material al infracțiunii.

Mai mult, instanța de recurs a reținut că, deși instanța de apel în motivarea

deciziei privind condamnarea inculpatului Miron Vitalie în baza art. 287 alin. (3)

Cod penal, face trimitere la raportul de expertiză medico-legală nr. 201803D0032

7

din 28.03.2018, potrivit căruia s-a concluzionat că „trauma cranio-cerebrală închisă

manifestată prin contuizia cerebrală gravă, hematom subdural acut emisferial pe stînga,

hemoragie subarahnoidiană, fractura ramurii mandibulare pe stânga, fractura coastelor

XI-XII pe linia scapulară pe dreapta care prezintă pericol pentru viața și sănătate, se

calificică ca vătămări corporale grave.”, ulterior, la pct. 18 din deciziei (Vol. V, f. d.

173), conchide că ”deși acesta avea leziuni corporale primite de la inculpatul

Miron Vitalie, acestea nu erau periculoare pentru viața victimei.”

În consecință, instanța de recurs a admis recursurile ordinare declarate,

întrucât instanța de apel nu a respectat procedura judecării apelurilor, prin

discutarea și soluționarea tuturor chestiunilor invocate de apelanți, nu a respins

argumentat toate alegațiile invocate în cererile de apel și nu a formulat o

motivare corespunzătoare asupra chestiunilor care au importanță decisivă în

cauză, totodată motivarea soluției contrazice dispozitivului hotărârii – temei

pentru recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală,

acordând instanței de apel posibilitatea examinării multiaspectuale a cauzei

penale și a da răspuns, inclusiv la toate argumentele invocate de părți, întru

respectarea dreptului la un proces echitabil, garantat de art. 6 din CEDO.

2022, au fost admise, din alte motive, inclusiv din oficiu conform art.409 alin.(2)

Cod de procedură penală, apelurile declarate de către procuror, avocatul Serghei

Cîrlig și apelurile suplimentare a avocaților Iachimciuc Alexandru, Ștefan Niță și

Turceac Ivan, toate în interesele inculpatului Miron Vitalie, fiind casată parțial

sentința în latura penală și pronunțată o nouă hotărîre potrivit modului stabilit

pentru prima instanță, după cum urmează: Miron Vitalie a fost recunoscut

vinovat în săvârșirea infracțiunii, prevăzute de art. 151 alin.(1) Cod penal și a fost

condamnat în baza acestei Legi, la 7 ani închisoare, cu ispășirea pedepsei în

penitenciar de tip semiînchis. A fost încetat procesul penal în privința lui Miron

Vitalie pe art. 287 alin.(3) Cod penal, deoarece fapta constituie contravenție,

prevăzută de art. 354 Cod contravențional și liberat de pedeapsă Miron Vitalie în

legătură cu expirarea termenului de prescripție, de tragere la răspundere

contravențională. În rest, sentința a fost menținută. A fost casată încheierea

Judecătoriei Anenii Noi, (sediul Central) din 01 iulie 2019 prin care a fost încasat

de la Miron Vitalie cheltuieli judiciare pentru efectuarea expertizei în mărime de

12 088 lei. A fost respinsă ca fiind neîntemeiată solicitarea procurorului în

privind încasarea de la Miron Vitalie a cheltuielilor judiciare pentru efectuarea

expertizei în mărime de 12 088 lei.

inculpatului Miron Vitalie: la data de 28 iunie 2017, aproximativ la orele 22:00,

Miron Vitalie aflîndu-se în stradă în s. Bulboaca, r-nul Anenii Noi, urmărind

scopul provocării leziunilor corporale grave lui Serghei Lîsîi, i-a aplicat violent

de mai multe ori lovituri cu pumnii și picioarele pe diverse părți a corpului

inclusiv și în regiunea capului, cauzîndu-i astfel părții vătămate, vătămări

corporale sub formă de traumă cranio-cerebrală închisă manifestată prin

contuzia cerebrală gravă, hematom subdural acut emisferial pe stînga,

8

hemarogie subarahnoidiană, fractura ramurii mandibulare pe stînga, fractura

coastelor XI -XII pe linia scapulară pe dreapta, care prezintă pericol pentru viață

și se califică ca vătămări corporale grave.

Astfel, prin acțiunile sale, inculpatul Miron Vitalie a săvârșit infracțiunea

prevăzută de art. 151 alin. (1) Cod Penal, individualizată prin „vătămarea

intenționată gravă a integrității corporale sau a sănătății, care este periculoasă pentru

viață”.

Tot el, la data de 28.06.2017, aproximativ la orele 22:00, aflîndu-se în stradă

în s. Bulboaca, r-nul Anenii Noi, urmărind scopul tulburării ordinii publice,

exprimînd o vădită lipsă de respect față de societate, a inițiat un conflict cu Lîsîi

Serghei și Fomin Iurie, s-a exprimat cu cuvinte necenzurate în adresa acestora”.

Instanța de apel cercetând în cumul probele administrate în ședința de

judecată prin prisma admisibilității, pertinenței și concludenței, utilității și

veridicității raportată la declarațiile date în ședința de judecată și probele

administrate, stabilește că acțiunile inculpatului Miron Vitalie sunt încadrate de

către organul de urmărire penală în baza art. 287 alin. (3) Cod penal, însă

urmează a fi recalificate în baza art. 354 Cod Contravențional - huliganismul nu

prea grav, adică acostarea jignitoare în locuri publice a persoanei fizice, alte acțiuni

similare ce tulbură ordinea publică și liniștea persoanei fizice.

Examinând probatoriul administrat, instanța de apel a constatat că, vina

inculpatului Miron Vitalie în săvîrșirea infracțiunii, prevăzute de art.151 alin.(1)

Cod penal și faptei prevăzute la art.354 Cod Contravențional, pe deplin se

dovedește prin următoarele probe, cum ar fi: declarațiile succesorului victimei

Lîsîi Maria, părții vătămate Fomin Iurie, martorilor Avramenco Elena, Șavga

Elena, Panu Dorin, Erezanu Sergiu, Pocitarenco Nadejda, Raducan Serghei,

Zgurschii Serghei, Gotman Igor, Ciorbă Constantin, Ostapenco Maria, Poiata Ilia,

Chetrean Ana, Lefter Oleg, Pașcan Tatiana, procesul - verbal de cercetare la fața

locului din 10.08.2017 (vol. I f.d. 24-27); procesul-verbal de confruntare petrecut

între succesorul părții vătămate Lîsîi Maria și partea vătămată Fomin Iurii (vol.I

f.d. 60-61); procesul-verbal de confruntare petrecut între martorul Avramenco

Elena și învinuitul Miron Vitalie (vol.I f.d. 62-63); procesul-verbal de confruntare

petrecut între succesorul părții vătămate Lîsîi Maria și învinuitul Miron Vitalie

(vol.I f.d. 64-65); procesul-verbal de confruntare petrecut între învinuitul Miron

Vitalie și partea vătămată Fomin Iurii (vol. I f.d. 66-67); procesul-verbal de

confruntare petrecut între martorul Șavga Elena și învinuitul Miron Vitalie (vol.I

f.d. 68); raportul de expertiză judiciară nr. 1930/D din 30.08.2017 (vol. I f.d. 58-59);

raportul de constatare medico - legală nr.2182 din 10 ianuarie 2018 (Vol.III f.d.5-

10).

Instanța de apel a reținut faptul, că la examinarea medico-legală a

cadavrului (și în baza datelor documentelor medicale) s-a depistat traumă

cranio-cerebrală închisă cu hematom subdural emisferial stînga. hemoragii

subarahnoidiene cu contuzii pe emisfera cerebrală stînga (parietal, temporal

bazai și occipital bazai), focare de ramolire cerebrală în cornul posterior al

ventriculului cerebral lateral stîng (cu glioză) și cornul anterior al celui lateral

9

drept - care a fost produsă pînă la internarea în staționar prin acțiunea

traumatică cu corpuri (-uri) contondent (-e) sau/și la lovirea de acesta (acestea),

care are legătură cauzală cu decesul și se califică ca vătămare corporală gravă

(după criteriu pericolului pentru viață).

Prin urmare, constatările și concluziile rapoartelor de expertiză citate mai

sus, instanța de apel le-a apreciat în concordanță directă cu celelalte probe

examinate în multiplele ședințe judiciare ce au avut loc publice, și anume cu

declarațiile martorilor care au detalizat acțiunea traumatică produsă și însăși, de

declarațiile inculpatului Miron Vitalie despre acțiunele în privința victimei Lîsîi

Serghei la data de 28.07.2017.

Reieșind din conținutul raportului de expertiză judiciară nr.201803D0032

din 28 martie 2018 (numită repetat) în temeiul încheierii Judecătoriei Anenii Noi

din 27.12.2017) în pct.1. s-a concluzionat că „moartea cet. Lîsîi Serghei Xxxxx, anul

nașterii xxxxx, a survenit în rezultatul traumei cranio-cerebrale închise cu hemoragii

intracerebrale, care a dezvoltat edem cerebral și rămolire a creierului, starea generală

fiind complicată de o stare septică, dezvoltată ca rezultat al asocierii infecției microbiene

în organele interne (bronhopneumonie, miocardită, pielonefrită) - ce se confirmă prin

datele necropsiei și adeverite de rezultatele examenului histologic de laborator” (vol.III

f.d. 1- 4);

Reieșind din pct.2.3. a raportului sus-citat, se menționează că „leziunile

corporale stabilite la cet. Lîsîi Serghei în raportul de expertiză judiciară nr. 1930/D din

30.08.2017 și anume „Traumă cranio - cerebrală închisă manifestată prin contuzie

cerebrală gravă, hematom subdural acut emisferial pe stânga, hemoragie subarahnoidiană

”, au contribuit ulterior la survenirea decesului”.

În continuare la pct.4.5 al raportului citat se descrie că „ La 28.06.2017

conform fișei medicale a bolnavului de staționar nr. 3548 de la IMSP SR Anenii Noi

rezultă că cet. Lîsîi Serghei a fost transportat cu salvarea și internat la data de

28.06.2017 ora 23:00 cu diagnosticul: TCC. Comoție cerebrală. Contuzia țesuturilor moi

a feței. Stare de ebrietate. La 29.06.2017 ora 01:35 pacientul Lîsîi Serghei fără permisiune

a părăsit secția. Perioada internării foarte scurtă (2 ore și 35 min) nu a permis

confirmarea diangnosticului prin date clinice și paraclinice obiective stabilit la internare.

Din acest motiv acest diagnostic se consideră neargumentat și conform p. 17 al

„Regulamentului de apreciere medico-legală a gravității vătămării corporale”

(aprobatprin ordinul MS nr. 199 din 27.06.2003, publicat în Monitorul Oficial al RM

nr. 170-172 din 08.08.2003), modificat ordinul MS nr. 654 din 16.08.2011, nu poate fi

supus aprecierii medico- legale. În cazul confirmării acestui diagnostic clinic „TCC.

Comoție cerebrală. Contuzia țesuturilor moi a feței” stabilit la 28.06.2017 conform

„Indicațiilor metodice „Aprecierea medico-legală a gravității vătămării corporale

în traumele cranio- cerebrale”, aprobate prin ordinul MS PS nr.157 din

30.05.2005, aceste leziuni se calificau ca „vătămare corporală ușoară ”.

La 29.06.2017 conform fișei medicale a bolnavului de staționar nr. 3552 de la

IMSP SR Anenii Noi din care rezultă, că cet. Lîsîi Serghei a fost internat la data

de 29.06.2017 08:25 cu diagnosticul clinic: TCCA grav. Hematom subdural pe

stânga. Foaie de însoțire nr. 4362 la fișa de solicitare a asistenței medicale de

10

urgență, chemarea la 08:09 min. 29.06.2017 și transportat la orele 08:25 29.06.2017

cu diagnosticul: TCC. Contuzie cerebrală. GCS 6 p. Anizocorie pe stânga.

Convulsii. Hematom cranio - cerebral. La 11.07.2017 pe linia AVIASAN pacientul

se transferă în IMSP IMUsecția reanimare. Leziunile corporale constatate:

Traumă cranio- cerebrală închisă manifestată prin contuzie cerebrală gravă,

hematom subdural acut emisferial pe stânga, hemoragie subarahnoidiană;

fractura ramurei mandibulare pe stînga, se califică ca vătămare corporală gravă.

Neconfirmarea diagnosticului clinic stabilit la 28.06.2017 „TCC. Comoție

cerebrală. Contuzia țesuturilor moi a feței” prin date clinice și paraclinice obiective,

nu ne permite să ne expunem asupra mecanismului de formare, caracterului

obiectivului vulnerant și numărul loviturilor. Leziunile corporale stabilite la

29.06.2017 puteau fi produse prin mecanism de lovire cu sau de un obiect

contondent dur. În cazul dat nu este posibil de stabilit cu certitudine direcția

interacțiunii obiectivului vulnerat, însă localizarea anatomică unilaterală a

leziunilor constate și anume pe partea stingă a capului nu exclud posibilitatea

interacțiunii cu obiectul vulnerat cu partea stingă a capului, fapt care instanța îl

consideră foarte important în cazul din speță.Luînd în considerare localizarea

anatomică, caracterul morfologic și lipsa leziunilor corporale la nivelul

țesuturilor moi a capului, constatate la 29.06.2017, conchidem că s-a acționat cu

un obiect contondent-dur, posibil cu suprafața de interacțiune nelimitată, alte

proprietăți ale obiectului vulnerant nu pot fi stabilite. De stabilit consecutivitatea

leziunilor în cazul dat nu este posibil. Fractura consolidată a coastelor XI-X1I pe

linia scapulară dreapta, diagnosticate radiologie la 29.06.2017, nu au fost

confirmate la autopsia cadavrului din 21.11.2017 din care motiv nu se supun

aprecierii medico-legale”.

În acest context, instanța de apel a apreciat critic în ansamblu raportul de

expertiză judiciară nr.201803D0032 din 28.03.2018 întrucât același expert judiciar

- Ciorba Constantin din cadrul Centrului de medicină legală, a semnat și întocmit

atît Raportul de constatare nr.l580/D din 25.08.2017, cît și Raportul de expertiză

judiciară nr.1930/D din 30 august 2017, potrivit cărora s-a concluzionat, că

traumă cranio- cerebrală închisă manifestată prin contuzia cerebrală gravă,

hematom subdural acut emisferial pe stînga, hemarogie subarahnoidiană,

fractura ramurii mandibulare pe stînga, fractura coastelor XI -XII pe linia

scapulară pe dreapta, prezintă pericol pentru viață și se califică ca vătămări

corporale grave.

Instanța de apel a menționat faptul că, la dispoziția expertului au fost

prezentate aceleași fișe medicale a bolnavului de staționar (Lîsîi Serghei) cu

nr.3548 din 28.06.2017 și respectiv fișa medicală nr. 3552 din 29.06.2017, atît la

efectuarea raportului de expertiză judiciară nr.1930/D din 30 august 2017, cît și la

efectuarea raportul de expertiză judiciară nr.201803D0032 din 28.03.2018, astfel

avînd responsabilitatea de a întocmi rapoartele cu respectarea prevederilor

legale.

La fel, instanța de apel a apreciat critic și raportul de expertiză judiciară cu

nr.201804X0122 din 23.08.2018, întrucît concluziile acestei expertize ce ține de

11

„fixare” a leziunilor corporale prezente la pacientul Lîsîi Serghei în documentele

medicale, acestea sunt consemnate obligatoriu în subrubrica „Status local” la

examinarea primară a pacientului, din care rezultă că, la cet. Lîsîi S. la momentul

internării alte careva leziuni corporale în afara de: „edem a nasului, regiunea feții

este murdară de sînge, contuzia țesuturilor moi a feței”, nu au fost constatate,

fapt ce vine în contradicție cu declarațiile medicului Oleg Lefter, asistentei

medicale Ostapenco Maria, declarațiile succesorului legal al părții vătămate Lîsîi

Maria. Declarațiile martorilor oculari care indică că victima a fost lovită cu

picioarele și pumnii inclusiv și în regiunea capului.

Așa dar, martorului Lefter Oleg Gheorghe în ședința de judecată a declarat,

că la 28.06.2017 Lîsîi S. avea capul bandajat și se plîngea că are dureri de cap, de

asemenea pacientul a fost cusut la cap, fapt ce nu a fost reflectat de către medicul

de gardă și cel care a completat fișa medicală - Dragoi în conținutul fișei

medicale din 28.06.2017, care ulterior a și stat la baza emiterii de către experți a

unor concluzii contradictorii.

Conform declarațiilor medicului reanimatolog Lefter Oleg, acesta a

menționat, că orice traumatism cerebral apare în primele două trei zile, cronic

mai tîrziu și nu se exclude, ca coma din 29.06.2017 putea să fie ca rezultat a

traumatismului cranio cerebral (TCC). Acesta a menționat că, pansamentul

pacientului Lîsîi S. era murdar de sînge.

Martorul Ostapenco Maria Vasile, care activa la acel moment în calitate de

asistentă medicală la fel a confirmat, că necesitatea de a fi efectuat rentghen la

cap, lui Lîsîi Serghei, era prezența loviturilor la capul acestuia.

Prin urmare, instanța de apel a reținut, că procedura de stabilire a leziunilor

corporale externe (în afara cazurilor cu fracturi ale oaselor scheletului uman)

necesită timp de circa 5-10 min și acest timp a fost la dispoziția medicilor pentru

„fixarea” tuturor leziunilor corporale existente la momentul examinării, fără a fi

omise careva dintre ele, fapt care nu poate fi invocat în prezentul caz, întrucît

avînd suspecții că pacientul Lîsîi S. are comoție cerebrală, și posibil și un

hematom care nu a putut fi stabilit de examenul rentghen la care a fost supus

pacientul la 28.06.2017 și care conform declarațiilor date de expertul Ciorbă C. nu

putea fi stabilit vizual de medici și nici de rentghen ci doar de o examinare

amplă.

Lipsa semnelor clinice neurologice (la examinarea de către medicul

reumatolog la 28.06.2017 ora 23:30 s-a constatat lipsa la pacient a semnelor

patologice neurologice) caracteristice pentru trauma cranio-cerebrală cu contuzia

cerebrală gravă la momentul internării la 28.06.2017, care exclude cauzarea

pacientului (TCC cu contuzia cerebrala grava) înainte de spitalizare la data

indicată. Timpul scurt de internare (2 ore si 35 minute) nu a permis se fie

obținute rezultatele de laborator și ale investigațiilor suplimentare recomandate

(R-grafie craniană, analiza sîngelui) pentru confirmarea diagnosticului, dar a fost

suficient pentru diagnosticul diferențial și stabilirea diagnosticului de „TCCI.

Contuzie cerebrală gravă” în baza examinării pacientului și manifestărilor

clinice, fapt care s-a demonstrat la internarea repetată (29.06.2017 ora 8 și 25

12

minute) a cet. Lîsîi S., unde ultimului i-a fost stabilit acest diagnostic în primele

10 minute (ora 8 si 27 min) de la internare (datele din fișa medicală a bolnavului

de staționar nr.3552 IMSP SR Anenii Noi).

Prin urmare, conform fișei medicale a bolnavului de staționar nr.3548,

pacientul Lîsîi S. a fost internat în IMSP SR Anenii Noi la data de 28.06.2017,orele

23.00 unde s¬a aflat pînă la la 29.06.2017 orele 01.35, cînd fără preîntâmpinarea

lucrătorilor medicali de sine stătător a părăsit secția, ieșind prin fereastra

salonului. La internare a fost consultat de către medicul chirurg și reumatolog de

gardă, care după examinările efectuate și reieșind din manifestările clinice au

stabilit corect diagnosticul la internare: ”TCC. Comoție cerebrală. Contuzia

țesuturilor moi a feței. Consum de alcool. „Starea generală a sănătății cet. Lîsîi S.

la momentul examinării, a fost apreciată de gravitate medie și ultimul nu

necesită asistare de terapie intensivă.

Toate traumele cranio-cerebrale închise manifestate prin contuzie cerebrală

gravă, se evidențiază prin declanșarea unei stări grave și foarte grave imediat

după traumă cu o perioadă îndelungată de tulburare a cunoștinței, pînă la starea

de comă, cu dereglarea activității vitale și afectări bulbare, apariția reflexelor

patologice bilaterale și uneori a acceselor de convulsii generalizate, fapt care a

fost confirmat de către medicul Lefter Oleg, care a mărturisit în fața instanței”.

Reieșind din ceea ce a văzut la pacient, la acesta poate să apară semne patologice,

cum ar fi anezocolie, pupilile, convulsii locale, tahicardie, tensiune mare, de la

așa traumatism omul poate să decedeze, cînd apare un hematom anticerebral

riscul mortalității este ridicat, de la 25%- 75% în dependetă de localizare si

volumul hematomului. Simptomele, patologie poate să apară în cîteva ore. fazele

acute subacute, aproape la două trei zile”.

Analizînd probele cercetate în ședința de judecată prin prisma prevederilor

art. 101 Cod de procedură penală, instanța de apel apreciindu-le conform

propriei convingeri, formate în urma examinării lor în ansamblu, sub toate

aspectele și în mod obiectiv, călăuzindu-se de lege, ajunge la concluzia că în

cadrul cercetării judecătorești cu certitudine s-a dovedit vinovăția inculpatului

Miron Vitalie de comiterea infracțiunii, prevăzute de art. art. 151 alin.(l) Cod

penal, după semnele calificative: „Vătămarea intenționată gravă a integrității

corporale sau a sănătății, care este periculoasă pentru viață”.

La fel inculpatul Miron Vitalie deși nu recunoaște vina, declară că,

„..Polițiștii l-au întrebat ce este cu Lîsîi Serghei, la ce el a răspuns, că a fost lovit

de dânsul cu două palme în față. L-au întrebat de ce l-a lovit și le-a răspsuns, că

Lîsîi Serghei a pus mîina în buzunar și a crezut, că are ceva și vrea să-l lovească și

respectiv el s-a apărat....

În confirmarea săvîrșirii infracțiunii, prevăzute de art.151 alin.(1) Cod penal,

vin și declarațiile părții vătămate Fomin Iurii care a declarat că, „... pe drum, din

urmă a văzut, că vine o mașină cu farurile aprinse și ei s-au ferit sub gard, să nu-i

atingă. Automobilul menționat s-a deplasat pe lîngă ei și a staționat în fața lor,

întrebîndu-le drumul. Din automobil a ieșit Miron Vitalie și l-a lovit cu pumnul, de la ce

el a căzut pe pietre. Apoi din același automobil s-a coborît și Zgurschi Serghei care tot a

13

început să-l lovească pe Lîsîi Serghei și l-a doborît jos. Cu certitudine nu poate indica, cu

ce anume l-a lovit, fiindcă au fost loviți concomitent ambii. El a fost lovit de Miron

Vitalie, dar Serghei Lîsîi de Zgurschii. În momentul acesta el s-a ridicat și le-a reproșat ce

fac, la ce Miron Vitalie l-a lovit repetat cu pumnul în față de mai multe ori.”

În acest context, instanța de apel nu a constatat nici o probă directă, veridică

și admisibilă care să dovedească că învinuitul a acționat cu o bară metalică și cu o

piatră în mînă pentru a aplica lovituri victimei, or asemenea declarații pe care

instanța de apel le-a apreciat nefiind dovedite le-a dat martorul Avramenco

Elena, care a menționat că „ ...a văzut că Miron Vitalie a deschis microbuzului său și a

luat de acolo un obiect greu, ceva lung seamănă cu un băț gros, nu știe ce anume și cu

acest obiect a început să-l lovească pe Lîsîi Sergiu pe tot corpul, de vre-o 2-3 ori l-a lovit.

Lîsîi nu se auzea, nu zicea nimic. După ce l-a lovit, Miron a vorbit la telefon și a venit

Zgurschi și acesta îi spunea să nu-1 bată pe Lîsîi. Apoi Zgurschi a plecat acasă, iar

Miron îi zicea lui Lîsîi „să te prins acolo în casă” și luînd o piatră de jos l-a lovit pe Lîsîi

Sergiu în cap în partea stîngă. După ce a fost lovit cu piatra, Lîsii și-a pierdut cunoștința

și a rămas acolo bolborosind în sînge pînă a venit salvarea. După ce l-a lovit cu piatra a

venit poliția, nu a văzut cîte persoane. Lîsîi a rămas acolo cu un polițist, Miron a plecat

cu poliția acasă la el să se clarifice”.

În acest context, instanța de apel a reținut că la examinarea medico-legală a

cadavrului (și în baza datelor documentelor medicale) s-a depistat traumă

cranio-cerebrală închisă cu hematom subdural emisferial stînga. hemoragii

subarahnoidiene cu contuzii pe emisfera cerebrală stînga (parietal, temporal

bazai și occipital bazai), focare de ramolire cerebrală în cornul posterior al

ventriculului cerebral lateral stîng (cu glioză) și cornul anterior al celui lateral

drept - care a fost produsă pînă la internarea în staționar prin acțiunea

traumatică cu corpuri (-uri) contondent (-e) sau/și la lovirea de acesta (acestea),

care are legătură cauzală cu decesul și se califică ca vătămare corporală gravă

(după criteriu pericolului pentru viață).

Astfel, nici în raportul de expertiză medico legală, nu a fost constatat, că

loviturile aplicate victimei au avut loc cu aplicarea unui obiect /cu o bară

metalică și cu o piatră/, cum a indicat acuzatorul de stat, ba mai mult, instanța de

apel a considerat că în asemenea circumstanța, cu certitudine ar fi fost găsite

asemenea obiecte, însă procesul verbal de cercetare la fața locului din 10.08.2017,

în baza căruia a fost cercetat locul comiterii infracțiunii strada din s. Bulboaca, r-

nul Anenii Noi, în raza teritoriului descris s-au stabilit pietre, pe care martorii au

văzut că victima a căzute (pe pietre), dar nicidecum presupusa piatră și bara

metalică care a fost folosită în aplicarea loviturilor.

În acest, context, instanța de apel a conchis din materialele cauzei, probele

administrate, se atestă că este dovedită vina inculpatului Miron Vitalie, acțiunile

lui urmează a fi calificate în temeiul art. 151 alin. (1) Cod penal, individualizată

prin „Vătămarea intenționată gravă a integrității corporale sau a sănătății, care este

periculoasă pentru viață”, iar acțiunile inculpatului Miron Vitalie care au fost

încadrate de către organul de urmărire penală în baza art. 287 alin. (3) Cod penal

al RM, sunt recalificate în baza art. 354 Cod contravențional - huliganismul nu prea

14

grav, adică acostarea jignitoare în locuri publice a persoanei fizice, alte acțiuni similare ce

tulbură ordinea publică și liniștea persoanei fizice.

În acest context, instanța de apel a reținut că, deși inculpatul Miton Vitalie

în ședința instanței de fond și cea de apel a declarat că, vina nu recunoaște

acestea afirmații ale inculpatului urmează a fi apreciate ca fiind declarative, or

din declarațiile inculpatului, părții vătămate, rezultă cert că, inculpatul fiind

deranjat de acțiunile lui Lîsîi Sergehi, l-a lovit pe ultimul cu două palme în față.

L-a lovit pe motiv că Lîsîi Serghei a pus mîina în buzunar și a crezut, că are ceva

și vrea să-l lovească și respectiv el s-a apărat...Astfel, instanța de apel din

declarațiile învinuitului și ale martorilor a constatat că, inculpatul l-a lovit și a

mers după el că i-a speriat soția și copilul, astfel s-a urcat în microbuz și avînd

intenția de a-l pedepsi pe Lîsîi Sîrghi l-a ajuns din urma, și i-a aplicat lovituri cu

pumnii și picioarele...

Instanța de apel a respins argumentele apărării ce se referă la legitima

apărare a inculpatului de la acțiunile ilegale ale părții vătămate, or a fost stabilit

că deși victima l-a provocat pe inculpat să fie violent față de aceasta, însă

acțiunile pe care le-a întreprins inculpatul față de victimă sub forma aplicării

intenționate a loviturilor cu pumnii și picioarele, de la care au survenit leziunile

corporale la victimă, și care sunt direct în legătură cauzală cu aceste leziuni

corporale, or acestea au survenit anume de la aplicarea acestei lovituri, fapt ce nu

justifică aceste acțiuni ale inculpatului sub pretextul că s-a apărat de victimă, cu

nu se justifică că ultimul a vrut să-l pedepsească că a fost la el acasă, și i-a speriat

soția, sau că victima se caracterizează negativ, or pentru asemenea acțiuni există

organe competente.

În speță, instanța de apel a considerat că s-a confirmat existența în acțiunile

inculpatului Miron Vitalie și a laturii subiective a infracțiunii analizate, de vreme

ce, deși, în cadrul cercetării judecătorești s-a confirmat pe deplin că între inculpat

și partea vătămată s-a iscat un conflict, iar în urma acestui conflict inculpatul, a

aplicat lovituri cu pumnii și picioarele.

În speță, actele de huliganism săvârșite de inculpatul Miron Vitalie se

delimitează de vătămarea intenționată a integrității corporale comisă de inculpat,

de motivele, scopurile și circumstanțele acțiunilor săvârșite de către acesta.

Vătămarea intenționată a integrității corporale a persoanei Lîsîi Serghei fiind

dovedită, acțiunile inculpatului Miron Vitalie fiind încadrate în temeiul

prevederilor art.151 alin.(1) Cod penal, instanța de apel constatând o altă stare de

fapt decît cea a acuzatorului, și anume că „Miron Vitalie la data de 28.06.2017,

aproximativ la orele 22:00, aflîndu-se în stradă în s. Bulboaca, r-nul Anenii Noi,

urmărind scopul tulburării ordinii publice, exprimînd o vădită lipsă de respect față de

societate, a inițiat un conflict cu Lîsîi Serghei și Fomin Iurie, s-a exprimat cu cuvinte

necenzurate în adresa acestora” a conchis recalificarea art.287 alin.(3) Cod penal

urmează a fi efectuată în temeiul art. 354 Cod Contravențional, ca huliganismul

nu prea grav.

Astfel, prin probele administrate la materialele cauzei, instanța de apel a

reținut că calificarea acțiunilor inculpatului Miron Vitalie conform art. 151 alin.

15

(1) și art. 287 alin. (3) Cod penal, este total greșită, în situația în care fapta de

vătămare a integrității corporale a fost comisă în același interval de timp la data

de 28 iunie 2017, aproximativ la orele 22:00 și în circumstanțe similare ”...aflîndu-

se în stradă în s. Bulboaca, r-nul Anenii Noi...,”, constituie o încălcare a

principiului non bis in idem.

Prin urmare, instanța de apel a reținut că, în cadrul cercetării judecătorești s-

a stabilit că vina inculpatului Miron Vitalie în comiterea contravenției, prevăzute

de 354 Cod Contravențional este dovedită integral prin cumulul de probe

prezentate și examinate de instanță de judecată, inclusiv prin declarațiile părții

vătămate Fomin Iurii, declarațiile martorilor, precum și probele administrate la

faza urmăririi penale, or Miron Vitalie la data de 28.06.2017, aproximativ la orele

22:00, aflîndu-se în stradă în s. Bulboaca, r-nul Anenii Noi, urmărind scopul

tulburării ordinii publice, exprimînd o vădită lipsă de respect față de societate, a

inițiat un conflict cu Lîsîi Serghei și Fomin Iurie, s-a exprimat cu cuvinte

necenzurate în adresa acestora.

Analizând situația de fapt stabilită și raportând-o la temeiurile de drept

aplicabile cazului examinat, instanța de apel a ajuns la concluzia, că procesul

contravențional în privința lui Miron Vitalie în baza art. 354 Cod contravențional

urmează a fi încetat, pe motivul intervenirii prescripției răspunderii

contravenționale, deoarece din momentul comiterii faptei - 28.06.2017, a trecut

peste 1 an de zile, fiind expirat termenul de prescripție de tragere la răspundere

contravențională.

În ceea ce privește solicitarea părții apărării privind pronunțarea unei

sentințe de achitare în privința inculpatului Miron Vitalie, instanța de apel a

stabilit, că acțiunile inculpatului nu întrunesc elementele constitutive ale

infracțiunii, prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal, dar a contravenției

prevăzute de art. 354 Cod contravențional.

În acest sens, instanța de apel a subliniat, că fapta a avut loc într-un loc

public, Miron Vitalie a acostat în mod jignitor victima Lîsîi Serghei, folosind în

adresa acestuia cuvinte necenzurate, după cum rezultă din declarațiile părții

vătămate și din declarațiile martorilor audiați în cadrul ședinței de judecată,

aceste acțiuni fiind specifice contravenției, prevăzute de art. 354 Cod

contravențional al RM - „huliganismul nu prea grav”.

Sancțiunea art.151 alin.(1) Cod penal, prevede pedeapsa sub formă de

închisoare de la 5 ani la 10 ani.

În contextul art. 76, 77 Cod penal, în calitate de circumstanță atenuantă sau

agravanta în privința inculpatului Miron Vitalie Xxxxx, instanța de apel nu a

stabilit.

Totodată, instanța de apel, la individualizarea, stabilirea categoriei și

termenul pedepsei inculpatului Miron Vitalie Xxxxx a ținut cont de prevederile

art. 6, 7, 16, 61, 75, 76, 77 Cod penal, de gravitatea infracțiunii săvârșite, care se

atribuie la categoria infracțiunilor grave prin prisma prevederilor art.16 Cod

penal, de personalitatea inculpatului, care este fără antecedente penale, însă

anterior a fost tras al răspundere contravențională de mai multe ori pentru

16

diferite categorii de contravenții, inlusiv celor ce atantează la sănătatea

populației, sănătatea persoanei, precum si ce atentează la ordinea publică si la

securitatea publică.

Instanța de apel, efectuând o analiză complexă a circumstanțelor cauzei și a

personalității inculpatului, urmărind în acest sens comportamentul lui în viața

socială, precum și cel dinainte și după săvârșirea infracțiunii incriminate, a

considerat că în coraport cu fapta comisă, pericolul social a faptei, corijarea și

reeducarea acestuia, urmează să fie aplicat lui Miron Vitalie, o pedeapsă sub

formă de închisoare pe un termen de 7 ani, cu executare în penitenciar de tip

semiînchis.

Or, pedeapsa numită corespunde principiului proporționalității și scopului

de restabilire a echității sociale, corectare a inculpatului, precum și prevenirii de

săvârșirea de noi infracțiuni atât din partea acestuia, cât și a altor persoane, în

contextul în care, desi s-a stabilit că nu există o legătură cauzală directă între

trauma cranio-cerebrală gravă, stabilită la data de 29.06.2017 și decesul lui Lîsîi

Serghei, totuși, instanța de apel ține să remarce faptul că anume din cauza

violenței aplicate de către Miron Vitalie Xxxxx, Lîsîi Serghei a ajuns la spitalul

raional Anenii Noi, unde, fiindu-i cauzate leziuni corporale grave, dar ulterior în

circumstanțe nestabilite, evadînd din instituția medicală.

În cadrul cercetării judecătorești succesorul părții vătămate - Lîsîi Maria a

înaintat acțiune civilă împotriva lui Miron Vitalie prin care a solicitat încasarea

prejudiciului moral în sumă de 300 000 lei, prejudiciului material în sumă de 87

780, 24 lei și cheltuielile de asistență juridică în mărime de 4500 lei, motivînd că

în rezultatul loviturilor applicate de Miron Vitalie la data de 28 iunie 2018

aproximativ la orele 22.00 fiului ei Serghei Lîsîi i-au fost cauzate trauma cranio-

cerebrală închisă manifestată prin contizia cerebrală gravă, hematom subdural

acut emisferial pe stînga, hemarogie subarahnoidiană, fractura ramurii

mandibulare pe stînga, fractura coastelor XI-XII pe linia scapulară pe dreapta.

După 2 operații și tratament în instituțiile medicale staționar, timp de 147 sutce

(28 iunie - 20 noiembrie 2017) fiul ei Lîsîi Serghei din cauza aplicării loviturilor

de către Miron Vitalie pe diferite părți ale corpului, la xxxxx a decedat.

Fiind recunoscută la urmărirea penală ca succesor a părții vătămate în

temeiul prevederilor art. 23 alin. (2) CPP și art. 61 alin. (1 și 2) Cod penal a

înaintat prezenta acțiune prin care solicită să fie încasate de la Miron Vitalie -

prejudicial material în sumă de 87 780. 24 lei, dintre care 35 744.73 lei - costul

medicamentelor și materialelor de uz medical pentru 147 zile, cheltuieli pentru

înmărmîntare în mărime de 42 486 lei și cheltuieli legate de acordarea asistenței

juridice 4500 lei (care de fapt alcătuiesc împreună 82 730. 73 lei), cît și prejudicial

moral pe care-1 estimează la suma de 300 000 lei, a cîte 909. 09 lei pe fiecare sutcă

(o zi și o noapte) pe parcursul a 330 zile sutce (de la 28 iunie 2017 pînă la 28 mai

2018), care se exprimă prin suferințele psihice pe o perioadă îndelungată, care a

dus la înrăutățirea sănătății ei, cauzându-i pînă în prezent o daună morală luînd

în considerație cinismul pîrîtului cu care a acționat asupra fiului ei. La fel

17

solicitând a fi încasate de la inculpatul Miron Vitalie și cheltuielile legate de

acordarea asistenței juridice în mărime de 4500 lei.

Acțiunea civilă a fost susținută de către succesorul părții vătămate Lîsîi

Maria și apărătorul său Malai Tatiana, solicitînd să fie admisă integral acțiunea

civilă și să fie încasate toate sumele indicate în cerere de la Miron Vitalie în

beneficiul ei Lîsîi Maria, ca succesorul părții vătămate, și anume suma de 300 000

lei cu titlu de prejudiciu moral, iar suma de 87 780. 24 lei cu titlu de prejudiciu

material.

Pîrîtul Miron Vitalie susținut de avocat în ședința de judecată, n-au

recunoscut acțiunea civilă solicitînd a fi respinsă ca neîntemeiată.

În legătură cu faptul că, acțiunea civilă a fost înaintată de către succesorul

părții vătămate Lîsîi Maria în instanța de judecată și de către organul de urmărire

penală n-a fost recunoscută Maria Lîsîi în calitate de parte civilă, în temeiul

normelor citate, insanța de judecată ajunge la concluzia de a o recunoaște în

prezenta cauză în calitate de parte civilă pe d-na Maria Lîsîi.

Reieșind din cele enunțate, în viziunea instanței de apel, Lîsîi Serghei a

decedat la data de xxxxx, iar potrivit raportului de constatare nr.2182 din

10.01.2018, precum și a raportului de expertiză judiciară nr.201803D0032 din

28.03.2018 (f.d.1-10), moartea cet.Lîsîi Serghei se susține că, a survenit în

rezultatul traumei cranio cerebrale închise cu hemoragii intracerebrale, iar

leziunile corporale stabilite la cet.Lîsîi Serghei în raportul de expertiză judiciară

nr.1930 din 30.08.2017 au contribuit ulterior la survenirea decesului.

La caz, ținînd cont de faptul că, vina inculpatului Miron Vitalie este

dovedită pe deplin în comiterea infracțiunii prevăzute de art.151 alin. (1) Cod

penal și a contravenției prevăzute de art.354 Cod Contravențional, deși acesta

nu-și recunoaște vina și nici acțiunea civilă înaintată de către succesorul părții

vătămate, luînd în considerație că există legătura cauzală între decesul victimei

Lîsîi Serghei și acțiunile inculpatului Miron Vitalie, iar prin aceste acțiuni ale

inculpatului Miron Vitalie s-au adus părții civile Maria Lîsîi, care este mama lui

Serghei Lîsîi, (decedat la xxxxx) enorme suferințe psihice și neliniște sufletească

cauzate ca urmare a acțiunilor inculpatului Miron Vitalie, reieșind din

suferințele, retrăirile și lipsa fiului drag, instanța de apel a fost solidară cu

aprecierea primei instanțe, de a admite parțial acțiunea civilă înaintată de

succesorul părții vătămate Lîsîi Maria și a dispune încasarea de la inculpatul

Miron Vitalie în beneficiul succesorului părții vătămate Lîsîi Maria a sumei de

100 000 lei cu titlu de prejudiciu moral, care în opinia instanței este una echitabilă

în raport cu acțiunile inculpatului Miron Vitalie și suferințele și neliniștea

sufletească avută de succesorul părții vătămate Lîsîi Maria de pe urma acțiunilor

inculpatului.

Referitor la solicitarea acuzatorului de stat privind încasarea din contul

inculpatului Miron Vitalie a cheltuielilor judiciare, pentru efectuarea rapoartelor

de expertiză pe cauza penală, instanța de apel a considerat solicitarea dată

neîntemeiată, or, acestea sunt cheltuieli efectuate în cadrul urmăririi penale în

vederea acumulării probatoriului necesar pentru demonstrarea vinovăției

18

inculpatului în comiterea infracțiunii incriminate, cheltuieli ce sunt trecute în

contul statului.

11.1 Avocații Turceac I. și Niță Ș. în numele inculpatului, care solicită

casarea acesteia, în partea privind condamnarea lui Miron Vitalie pentru

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 151 alin. (1) Cod penal, cu pronunțarea

unei noi hotărîri privind achitarea lui Miron Vitalie de comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 151 alin. (1) Cod penal, din lipsa în acțiunile acestuia a

elementelor constitutive ale infracțiunii. A respinge acțiunea civilă a succesorului

victimei - Lisîi Maria, privind repararea prejudiciului material și moral.

În motivarea recursului indică:

- după decesul lui Lîsîi Serghei, acuzatorul de stat a solicitat numirea unei

expertize judiciare repetate, iar instanța de fond a admis acest demers,

considerându-l întemeiat și necesar pentru elucidarea tuturor aspectelor și

înlăturarea neclarităților. Ca rezultat, a fost întocmit raportul de expertiză

judiciară nr. 201803D0032 din 28.03.2018, cu formularea concluziilor de rigoare,

corespunzător întrebărilor puse. Acuzarea a considerat însă, că și acest raport

este incomplet și conține anumite divergențe, motiv pentru care a solicitat

numirea unei expertize în comisie;

- Comisia de experți, examinând fișele medicale ale bolnavului Lîsîi Serghei

la internare în data de 28.06.2017 și 29.06.2017, rapoartele de constatare și de

expertiză judiciară întocmite anterior, inclusiv raportul de necropsie medico-

legală a cadavrului, au concluzionat indubitabil că, după părăsirea secției

Spitalului Raional Anenii Noi, la 29.06.2017, cet. Lîsîi Serghei a suportat un alt

traumatism cranio-cerebral, cu mult mai grav decît cel primar, constatat la

28.06.2017.La fel, experții au specificat că, același medic reanimatolog de garda a

examinat pacientul Lîsîi Serghei, atît în seara zilei de 28.06.2017 la piima

internare, cât și în dimineața zilei de 29.06.2017, cînd a fost internat repetat,

indicând în fișa medicală leziuni corporale externe noi, sub lormă de echimoze în

regiunea cutiei toracice și a membrelor, fapt care indică la apariția lor după

părăsirea instituției medicale;

- acest raport de expertiză în comisie, este o probă obiectivă, bazată pe

analiza tuturor circumstanțelor relevante, înlătură toate incertitudinile existente

în rapoartele anterioare și demonstrează nevinovăția inculpatului Miron Vitalie

în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 151 alin. (1) Cod penal;

- cu toate acestea, instanța de apel a respins această probă decisivă, în opinia

apărării, făcând concluzia că raportul ,,vine în contradicție cu declarațiile medicului

Oleg Lefter, asistentei medicale Ostapenco Maria, declarațiile succesorului legal al părții

vătămate Lîsîi Maria, care indică că victima a fost lovită cu picioarele și pumnii, inclusiv

în regiunea capului”;

- dincolo de faptul că martorii nominalizați nu au fost prezenți la locul

incidentului și nu aveau cum să cunoască circumstanțele acestuia, din

declarațiile martorilor nu poate fi stabilită gravitatea leziunilor corporale cauzate

victimei or, art. 97 pct. 2) Cod de procedură penal, prevede expres și imperativ că

19

existența, caracterul și gradul leziunilor corporale în cauzele penale, se constată

doar prin raportul expertizei medico-legale;

- Lefter Oleg a fost audiat doar în calitate de martor, nu în calitate de expert

și nici măcar de specialist, însă opinia lui personală, generalizată și incertă („nu se

exclude că putea...”) a fost acceptată, iar concluzia comisiei de experți „a fost

apreciată critic”, dar de fapt a fost respinsă ca probă;

- chiar în partea constatatoare a deciziei (pag. 15), instanța de apel, ca de

altfel și prima instanță, a indicat că inculpatul Miron Vitalie i-a cauzat lui Lîsîi

Serghei inclusiv: „fractura ramurii mandibulare pe stînga, fractura coastelor XI -XII pe

linia scapulară pe dreapta” deși materialul probatoriu confirmă că aceste leziuni

corporale nu s-au confirmat la necropsia cadavrului și nu au fost supuse

aprecierii medico-legale (pct. 5.6, alin. 2 din Raportul de expertiză judiciară în

comisie nr. 201804X0222 din 23.08.2018);

- instanța de apel, ca și instanța de fond, a respins și raportul de expertiză

judiciară nr. 201803D0032 din 28.03.2018, fără a expune cu claritate motivele

pentru care a procedat astfel, deși acest raport conține o constatare extrem de

importantă și anume, la pct. 8.9 experții au indicat că „luând în considerare

localizarea anatomică, caracterul morfologic și lipsa leziunilor corporale la nivelul

țesuturilor moi a capului, constatate la 29.06.2017, conchidem că s-a acționat cu un

obiect contondent - dur, posibil cu suprafața de interacțiune nelimitată...”;

- această concluzie confirmă obiectiv două aspecte principiale: la internarea

din data de 28.06.2017, victima nu avea leziuni la nivelul țesuturilor moi a

capului; leziunile corporale grave, constatate la 29.06.2017, după internarea

repetată a lui Lîsîi Serghei, au fost provocate în rezultatul interacțiunii cu un

obiect cu suprafața nelimitată;

- este evident că pumnii sau picioarele în nici un caz nu pot fi considerate

obiecte cu suprafața nelimitată, spre deosebire de suprafața solului sau o

suprafață asfaltată sau betonată.

În drept, recurenții își întemeiază recursul în baza art. 427 alin. (1) pct. 6), 8),

10), 12) Cod de procedură penală.

11.2 Avocatul Iachimciuc A. în numele inculpatului, care solicită casarea

acesteia, pe capătul de învinuire în baza art. 151 alin. (1) Cod penal, rejudecarea

cauzei, cu achitarea inculpatului pe motiv că fapta nu a fost comisă de acesta,

inclusiv în latura civilă, cu respingerea acțiunii, fie la caz, să fie remisă cauza la

rejudecare în alt complet de judecată.

În motivarea recursului indică:

- în motivarea apelurilor a invocat că, instanța de fond a depățit limitele

învinuirii; s-a manifestat în favoarea acuzării, în partea modului de apreciere,

analiză și argumentare a rapoartelor de expertiză; a emis o sentință arbitrară; nu

a coroborat fiecare probă în parte, și nu a judecat fondul cauzei. În special,

apărătorul a invocat dezacordul cu faptul, că instanța de fond nu a arătat din

care considerente nu a reținut concluziile experților referitor la momentul și

condițiile apariției leziunilor la partea-vătămată, cît și a faptului, că leziunile din

28.06.2017 nu au putut duce la decesul părții-vătămate, iar cele din 29.06.2017 nu

20

permiteau acestuia să se manifeste în sensul declarațiilor date de către mama

acestuia, cît și de corpul medical;

- instanța de apel nu a suspus examinării apelurile, referitor la criticile

vizând comiterea infracțiunii prevăzute de art. 151 alin. (1) Cod penal;

- instanța de apel, nu a elucidat, in concreto starea de fapt ce i se impută

inculpatului;

- chiar dacă apărarea în apelul său a făcut trimitere la faptul, că instanța de

fond, contrar garanțiilor statuate de art. art. 100 alin. (4), 101 alin. (1) - (4) CPP, în

coroborare cu faptul, că instanța de judecată nu se va manifesta în favoarea

acuzării, nu va completa actul de acuzare, instanța de apel a nu a clarificat

probatoriul și limitele învinuirii;

- instanța de apel nu doar că nu a reținut și examinat critica apărării în

partea dată, dar în mod similar a comis aceiași eroare. În cadrul rejudecării

cauzei, instanța de apel, nu a reușit să constate, și să aprecieze, în mod clar

sarcina pe care a avut-o;

- în motivarea soluției sale instanța de apel preia concluziile primei instanțe,

și apreciază critic concluziile din raportul de expertiză nr.2Q1803D0032 din

28.03.2018. Corelativ instanța de fond a statuat, că poziția părții apărării bazată

pe acest mijloc probatoriu este eronată întru cît instanța a decis a-L respinge. O

motivare elocventă în sensul respectiv, rezidă că instanța de apel, nu a furnizat și

o analiză și motivare corespunzătoare.

-cu referire la depășirea limitelor învinuirii invocate anterior, precizează că

contrar art. 325 Cod de procedură penală, instanța de apel a specificat, că

acțiunea urmează a fi admisă odată ce „cauzîndu-i leziuni corporale grave

periculoase pentru viață și sănătate, care ulterior la data (de xxxxx au dus la decesul

acestuia, instanța de judecată..”, soluția instanței de apel nu reflectă o coroborare a

mijloacelor probatorii, în limita învinuirii formulate;

- instanța apel în mod divergent a respins raportul de expertiză judiciară

nr.201803D0032 din 28.03.2018, cît și raportul de expertiză judiciară cu

nr.201804X0122 din 23.08.2018. Or, instanța de apel, chiar dacă a casat sentința

instanței de fond, aceasta a preluat tehnica de analiză și argumentare

superficială, or în prezenta cauză instanța de judecată combate rapoartele de

expertiză cu concluzii ale martorilor, pe care nici nu i-a audiat pe viu, iar

declarațiile acestora nici nu au fost citite corespunzător în instanța de apel, în

acest sens, înregistrarea audio a ședinței de judecată este ghidantă;

-la întocmirea raportului de expertiză a participat același expert, care în

explicațiile sale s-a referit în mod lucid la existența a două concluzii diferite, în

care a confruntat aplicarea celor două fișe medicale, care urmau a fi apreciate în

mod corect;

- instanțele inferioare au respins raportul de expertiză judiciară cu

nr.201804X0122 din 23.08.2018, care a fost solicitat de către partea acuzării,

întrebările și aspectele căreia au fost apreciate ca fiind necesare de către instanța

de judecată;

21

- concluziile acestui raport de expertiză exclud vinovăția inculpatului, și în

mod coerent prezintă derularea factologică a survenirii și suportării de către

partea vătămată a leziunilor corporale în două momente distincte - cele din

28.06.2017 ca fiind ușoare, și cele din 29.06.2017 ca fiind grave, și care prin esență

se exclud;

-instanța de apel, a inventat niște dubii la concluziile experților, dar în mod

neclar le-a folosit împotriva inculpatului. Apărarea notează că divergențele

pretins invocate de instanță, între cele stabilite prin declarațiile inculpatului și

martorilor și concluziile rapoartelor de expertiză, urmau a fi elucidate de instanță

prin mijloace procedurale legale și cercetări suplimentare în coraport cu celelalte

probe administrate. La caz, aprecierea acestora le-a catalogat ca fiind niște

neclarități pe care le-a pus in sarcina inculpatului, și de a-i solicita explicații la

concluziile din expertiză;

- instanța de apel nu a reținut totalitatea datelor speței, și a omis a reține

faptul, că inculpatul nu a intenționat să încalce ordinea publică, și doar a decis să

clarifice din care considerente victima și-a permis să violeze domiciliul

inculpatului, a intrat în casa sa, iar prin acțiunile sale a speriat-o pe soția sa și

copii;

- în legătură cu decesul victimei, cauza penală în baza art. 179 Cod penal,

inițită în privința acestuia a fost încetată;

- cu referire la acțiunea civilă instanța de apel a admis o acțiune vădit

neîntemeiată, în lipsa vinovăției inculpatului, fără a avea nici înscrisuri în

susținerea acesteia.

În drept recurentul își întemeiază recursul în baza art. 427 alin. (1) pct. 6),

8), 10) Cod de procedură penală.

penală, procurorul a depus referință privind opinia asupra dispunerii rejudecării

cauzei de către aceeași instanță de apel în alt complet de judecată.

penal lărgit concluzionează că acestea urmează a fi respinse, din următoarele

considerente.

Potrivit prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală,

instanța de recurs judecând recursul, este în drept de a-l respinge ca inadmisibil,

cu menținerea hotărârii atacate, în cazul în care se constată că recursul nu a fost

declarat cu respectarea condițiilor legale (este tardiv sau inadmisibil) ori nu este

întemeiat legal (este nefondat). Recursul este nefondat în cazul când hotărârea

atacată este legală, întemeiată și motivată.

În conformitate cu art. 427 Cod de procedură penală, hotărârea instanței de

apel poate fi supusă recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și apel în baza temeiurilor stipulate expres în acest articol.

Din cuprinsul recursurilor declarate de către avocații Turceac Ivan și Niță

Ștefan în numele inculpatului și de către avocatul Iachimciuc Alexandru în

numele inculpatului, aceștia indică la temeiurile pentru recurs prevăzute în pct.

6), 8), 10), 12) din alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, conform cărora

22

hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de

drept comise de instanțele de fond și de apel, în cazul în care instanța de apel nu s-

a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărîrea atacată nu cuprinde

motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul

hotărîrii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a

afectat soluția instanței; nu au fost întrunite elementele infracțiunii; s-au aplicat pedepse

individualizate, contrar prevederilor legale, faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică

greșită.

Însă, din conținutul recursurilor declarate, Colegiul penal lărgit atestă, că

autorii acestora, critică soluția instanței de apel în partea ce ține de condamnarea

inculpatului Miron V. în baza art. 151 alin.(1) Cod penal, solicitând achitarea

inculpatului, inclusiv în latura civilă, nu au fost examinate apelurile referitor la

criticile privind comiterea infracțiunii prevăzute de art. 151 alin.(1) Cod penal,

instanța a admis o eroare gravă de fapt care a afectat soluția instanței, astfel,

instanța de recurs consideră că, de fapt, în recursuri se semnalează temeiurile

prevăzute la pct. 6), 8) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală. Totodată, din

conținutul recursurilor nu se atestă o argumentare a temeiurilor pentru recurs

invocate și prevăzute la pct. 10) și 12) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală.

Pe această linie de considerente, Colegiul penal lărgit va examina

recursurile prin prisma incidenței temeiurilor pentru recurs prevăzute la pct. 6),

8) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală.

Analizând temeiurile invocate pentru recurs, în raport cu circumstanțele și

materialele cauzei, Colegiul lărgit consideră, că în prezenta speța nici unul din

ele nu și-au găsit confirmarea la examinarea recursurilor declarate, iar instanța

de apel și-a motivat just soluția adoptată, inclusiv ce ține de condamnarea

inculpatului Miron V. în baza art. 151 alin.(1) Cod penal și în latura civilă.

Sub acest aspect, Colegiul penal constată că, judecând apelurile declarate,

instanța de apel, verificând probele în ședința de judecată a motivat detaliat și

clar soluția adoptată în urma propriei analize și examinări coroborate a probelor

ce au servit ca temei pentru soluționarea laturii penale a cauzei, expunându-se

argumentat din care motive a ajuns la concluzia de de vinovăție a lui Miron V.

inclusiv în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 151 alin. (1) Cod penal.

Astfel, instanța de apel reținând circumstanțele de fapt ale cauzei și-a

motivat concluzia prin cumulul de probe administrate în cauză, cărora le-a dat o

apreciere justă și obiectivă, prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, din

punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității, veridicității și coroborării

reciproce, stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept. Reieșind din

cele expuse, instanța de recurs apreciază drept vădit neîntemeiate criticile

recurenților, precum că instanța de apel a dat o apreciere injustă probelor.

De asemenea, instanța de recurs atestă acel fapt că, argumentele invocate de

către avocați în recursurile declarate practic sânt identice celor invocate în

apeluri, iar decizia instanței de apel cuprinde motivele pe care se întemeiază

soluția, în sensul că argumentele pe care instanța de apel le-a expus în partea

23

descriptivă a deciziei, echivalează cu o motivare conformă rigorilor și exigențelor

din art. 6 CEDO.

Mai mult ca atât, Colegiul penal specifică, că judecând apelurile, instanța de

apel a examinat cauza sub toate aspectele, complet și obiectiv, adoptând o soluție

corectă, de condamnare a inculpatului în baza art. 151 alin. (1) Cod penal, care

este argumentată și corespunzătoare cumulului de probe administrate și

nemijlocit verificate în ședințele de judecată în condițiile art. 100 alin. (4) Cod de

procedură penală și, totodată, fiind just evaluate prin prisma art. 101 Cod de

procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, utilității, concludenței,

veridicității și coroborării reciproce.

Prin urmare, dat fiind faptul că avocații în argumentarea recursurilor,

invocă argumente similare cu cele invocate în apeluri și care au constituit obiect

de discuție în instanța de apel, respectiv cărora le-au fost date evaluări juste și

întemeiate corespunzător, Colegiul penal va păstra raționamentele din hotărârile

instanței de apel ce au avut ca efect recunoașterea vinovăției și condamnarea

inculpatului în baza art. 151 alin. (1) Cod penal, statuând în consecință asupra

corectitudinii lor.

Cu referire la critica avocatului Iachimciuc A., precum că nu au fost supuse

examinării apelurile avocatului Cîrlig S. și avocatului Iachimciuc A., Colegiul

penal reține că, în apelurile decarate avocații solicită inclusiv achitarea

inculpatului Miron V. de învinuirea adusă în baza art. 151 alin. (1) Cod penal, la

fel criticând soluția și în latura civilă, invocând dezacordul cu aprecierea

probelor, că învinuirea conform rechizitoriului nu putea fi reținută. Astfel,

instanța de recurs reține că, chestiunile invocate în apeluri au constituit obiect de

discuție în instanța de apel, instanța de apel verificând ansamblul de probe prin

prisma art. 101 Cod de procedură penală, expunându-se argumentat de ce unele

probe au fost respinse, iar altele admise, astfel instanța de apel constatând că

este dovedită comiterea infracțiunii prevăzute de art. 151 alin. (1) Cod penal, de

către inculpatul Miron V.

În ce privește alegațiile recurentului, precum că instanța de apel nu a

clarificat probatoriul, instanța de apel s-a manifestat în favoarea acuzării,

Colegiul penal lărgit consideră că în prezenta speță, instanța de apel a verificat și

apreciat probele în condițiile legii.

Învederând prevederile art. 93 alin. (2) Cod de procedură penală, rezultă că

declarațiile inculpatului, ale părții vătămate, ale martorilor sânt probe egale,

nefiind stipulat că declarațiile inculpaților au prioritate față de cele ale părților

vătămate sau martorilor, iar instanța de judecată, ținând cont de egalitatea

părților în proces, este obligată să asigure cercetarea tuturor circumstanțelor

cauzei și probelor prezentate de părți, în egală măsură, ca ulterior să le dea

acestora o apreciere obiectivă și sub toate aspectele.

Așa cum reiese în mod evident din lucrările dosarului, instanța de apel a

dat deplină eficiență probelor cercetate, evaluându-le în mod unitar și

evidențiind aspectele concordante ce confirmă vinovăția lui Miron V. în baza art.

151 alin. (1) Cod penal.

24

După cum rezultă din textul deciziei, instanța de apel a descris conținutul

probelor și care întemeiat au permis de a conchide vinovăția lui Miron V. în baza

art. 151 alin. (1) Cod penal, făcând o apreciere obiectivă și corectă a tuturor

probelor.

Cu referire la argumentele recurenților, precum că instanța de apel a respins

raportul de expertiză în comisie din 23.08.2018, motivând prin declarațiile

martorilor, contrar art. 97 pct. 2) Cod de procedură penală, Colegiul penal reține

că, în conformitate cu prevederile art. 93 alin. (2) Cod de procedură penală, în

calitate de probe în procesul penal se admit elementele de fapt constatate prin

intermediul următoarelor mijloace: 1) declarațiile bănuitului, învinuitului,

inculpatului, ale părții vătămate, părții civile, părții civilmente responsabile,

martorului; 2) raportul de expertiză judiciară; 3) corpurile delicte; 4) procesele-

verbale privind acțiunile de urmărire penală și ale cercetării judecătorești; 5)

documentele (inclusiv cele oficiale); 6) înregistrările audio sau video, fotografiile;

7) constatările tehnico-științifice și medico-legale; 8) actele procedurale în care se

consemnează rezultatele măsurilor speciale de investigații și anexele la ele,

inclusiv stenograma, fotografiile, înregistrările și altele; 9) procesele-verbale de

consemnare a rezultatelor investigațiilor financiare paralele și procesele-verbale

de consemnare a opiniei organului de control de stat al activității de

întreprinzător, emisă conform prevederilor art.2761 dacă nu a fost expusă într-un

proces-verbal de control.

Totodată, Colegiul penal reține că, conform teoriei penale, ca și în cazul

altor probe, conținutul raportului de expertiză judiciară se studiază, se

examinează și se apreciază conform principiilor generale ale aprecierii probelor.

La aprecierea probelor, subiecții oficiali vor lua în considerare reglementările

legale cu privire la obținerea, fixarea, verificarea și aprecierea probelor în cadrul

procesului penal. Nici o probă, inclusiv și raportul de expertiză judiciară nu are

putere probantă dinainte stabilită. Organul de urmărire penală și instanța de

judecată cercetând raportul de expertiză judiciară, va verifica: dacă a fost

respectată procedura de dispunere și efectuare a expertizei judiciare; dacă

raportul de expertiză judiciară corespunde condițiilor de fond și de formă

prevăzute de legislația procesual penală; dacă la toate întrebările înaintate a fost

dat un răspuns de către expert; dacă nu contravin concluziile expertului

materialelor cauzei penale; dacă expertiza a fost efectuată prin metode și

proceduri aprobate; – argumentarea concluziilor expertului; dacă au importanță

pentru cauza penală circumstanțele stabilite de către expert; dacă la efectuarea

expertizei au fost folosite toate obiecte care au fost prezentate; dacă există temei

de a dispune expertiza suplimentară sau repetată. Raportul de expertiză se

cercetează, se analizează și se apreciază individual ulterior în coroborare cu alte

probe acumulate pe marginea cauzei.

Astfel, instanța de recurs reține că instanța de apel la f.d. 86 în decizie, a

indicat că ”La fel, Colegiul penal apreciază critic și raportul de expertiză judiciară cu

nr.201804X0122 din 23.08.2018, întrucît concluziile acestei expertize ce ține de „fixare”

a leziunilor corporale prezente la pacientul Lîsîi Serghei în documentele medicale, acestea

25

sunt consemnate obligatoriu în subrubrica „Status local” la examinarea primară a

pacientului, din care rezultă că, la cet. Lîsîi S. la momentul internării alte careva leziuni

corporale în afara de: „edem a nasului, regiunea feții este murdară de sînge, contuzia

țesuturilor moi a feții”, nu au fost constatate, fapt ce vine în contradicție cu declarațiile

medicului Oleg Lefter, asistentei medicale Ostapenco Maria, declarațiile succesorului

legal al părții vătămate Lăsăi Maria. Declarațiile martorilor oculari care indică că victima

a fost lovită cu picioarele și pumnii inclusiv și în regiunea capului.”, totodată la f.d.83-

84, în decizie, instanța de apel a descris probele inclusiv și raportul de expertiză

judiciară nr. 1930/D din 30.08.2017 prin care s-a constatat la Serghei Lîsîi traumă

cranio-cerebrală închisă manifestată prin contuzia cerebrală gravă, hematom subdural

acut emisferial pe stînga. hemarogie subarahnoidiană. fractura ramurii mandibulare pe

stînga. fractura coastelor XI -XII pe linia scapulară pe dreapta, care prezintă pericol

pentru viață și se califică ca vătămări corporale GRAVE (vol. I f.d. 58-59); raportul de

constatare medico - legală nr.2182 din 10 ianuarie 2018 prin care s-a constatat în pct.1 a

concluziei că, moartea cet. Lîsîi Serghei Xxxxx, anul nașterii 1978, a survenit în

rezultatul traumei cranio-cerebrale închise cu hemoragii intracerebrale, care a dezvoltat

edem cerebral și ramolire a creierului, starea generală fiind complicată de o stare septică,

dezvoltată ca rezultat al asocierii infecției microbiene în organele interne

(bronhopneumonie. miocardită. pielonefrită) - ce se confirmă prin datele necropsiei și

adeverite de rezultatele examenului histopatologic de laborator” (Vol.III f.d.5-10), în

final a apreciat că, constatările și concluziile rapoartelor de expertiză citate sunt

în concordanță directă cu celelalte probe examinate în multiplele ședințe

judiciare care au avut loc publice, și anume cu declarațiile martorilor care au

detalizat acțiunea traumatică produsă și însăși, de declarațiile inculpatului Miron

Vitalie despre acțiunele în privința victimei Lîsîi Serghei la data de 28.07.2017.

Reieșind din cele expuse, Colegiul penal lărgit reține că, instanța de apel pe lângă

declarațiile persoanelor indicate a pus la baza condamnării inculpatului Miron V.

în baza art. 151 alin. (1) Cod penal și rapoartele menționate.

Mai mult ca atât, instanța de apel întemeiat a apreciat critic și raportul de

expertiză judiciară nr.201803D0032 din 28.03.2018, întrucât același expert judiciar

- Ciorba Constantin din cadrul Centrului de medicină legală, a semnat și întocmit

atît raportul de constatare nr.1580/D din 25.08.2017, cît și raportul de expertiză

judiciară nr.1930/D din 30 august 2017, potrivit cărora s-a concluzionat, că

traumă cranio- cerebrală închisă manifestată prin contuzia cerebrală gravă,

hematom subdural acut emisferial pe stînga, hemarogie subarahnoidiană,

fractura ramurii mandibulare pe stînga, fractura coastelor XI -XII pe linia

scapulară pe dreapta, prezintă pericol pentru viață și se califică ca vătămări

corporale grave. La dispoziția expertului au fost prezentate aceleași fișe medicale

a bolnavului de staționar (Lîsîi Serghei) cu nr.3548 din 28.06.2017 și respectiv fișa

medicală nr. 3552 din 29.06.2017, atît la efectuarea raportului de expertiză

judiciară nr.1930/D din 30 august 2017, cît și la efectuarea raportul de expertiză

judiciară nr.201803D0032 din 28.03.2018, astfel avînd responsabilitatea de a

întocmi rapoartele cu respectarea prevederilor legale. Totodată, instanța de apel

a motivat că în instanța de fond însăși expertul Ciorba Constantin în cadrul

26

cercetării judecătorești, a comunicat că, în primul raport a comis o eroare,

invocînd faptul că, leziunile corporale erau indicate ca consolidate, explicînd în

continuare că eroarea constă în faptul că nu le-a descris amănunțit, dar le-a

analizat în ansamblu, deși a recunoscut faptul că era obligat să le descrie și în

primul caz (raport) și ulterior să le descrie amănunțit, fapt care trezește dubii

pentru instanță de apel asupra obiectivității și legalității raportului de expertiză

nr.201803D0032 efectuat la 28 martie 2018, or expertul judiciar a fost

preîntâmpinat asupra răspunderii penale în caz de prezentare cu bună știință a

unui raport de expertiză fals atît în primul caz, cît și în cel de-al doilea.

Nu pot fi reținute de instanța de recurs și criticile precum că, instanța a

indicat că inculpatul Miron V. i-a cauzat lui Lîsîi S. inclusiv fractura ramurii

mandibulare pe stânga, fractura coastelor XI-XII pe linia scapulară pe dreapta,

contrar raporului de expertiză judiciară în comisie din 23.08.2018. La acest aspect.

Colegiul penal lărgit atestă, după cum s-a menționat că, raportul la care se face

trimitere a fost apeciat critic de către instanța de apel, iar la pag.58 în decizie,

instanța a constatat că Miron V. i-a cauzat lui Lîsîi S. inclusiv fractura ramurii

mandibulare pe stânga, fractura coastelor XI-XII pe linia scapulară pe dreapta, în

conformitate cu raportul de expertiză judiciară nr. 1930/D din 30.08.2017, pus la

baza recunoașterii vinovăției și condamnării lui Miron V. în baza art. 151 alin. (1)

Cod penal.

Totodată, referitor la invocările recurenților precum că, instanța de apel a

admis o acțiune civilă neîntemeiată, Colegiul penal lărgit le consideră nefondate.

În susținerea raționamentelor sale, instanța de recurs menționează că, instanța de

apel s-a expus argumentat că, ținînd cont de faptul că, vina inculpatului Miron

Vitalie este dovedită pe deplin în comiterea infracțiunii prevăzute de art.151 alin.

(1) Cod penal și a contravenției prevăzute de art.354 Cod Contravențional, deși

acesta nu-și recunoaște vina și nici acțiunea civilă înaintată de către succesorul

părții vătămate, luînd în considerație că există legătura cauzală între decesul

victimei Lîsîi Serghei și acțiunile inculpatului Miron Vitalie, iar prin aceste

acțiuni ale inculpatului Miron Vitalie s-au adus părții civile Maria Lîsîi, care este

mama lui Serghei Lîsîi, (decedat la xxxxx) enorme suferințe psihice și neliniște

sufletească cauzate ca urmare a acțiunilor inculpatului Miron Vitalie, instanța de

apel a fost solidară cu aprecierea primei instanțe de a admite parțial acțiunea

civilă înaintată de succesorul părții vătămate Lîsîi Maria și a dispune încasarea

de la inculpatul Miron Vitalie în beneficiul succesorului părții vătămate Lîsîi

Maria a sumei de 100 000 lei cu titlu de prejudiciu moral, care în opinia instanței

este una echitabilă în raport cu acțiunile inculpatului Miron Vitalie și suferințele

și neliniștea sufletească avută de succesorul părții vătămate Lîsîi Maria de pe

urma acțiunilor inculpatului. În temeiul art.1419 Cod civil, instanța de fond

justificat a încasat de la inculpatul Miron Vitalie în beneficiul succesorului părții

vătămate Lîsîi Maria cheltuielile de înmormântare, iar în temeiul prevederilor

art. 1398 Cod civil (redacția veche), a încasat cheltuielile suportate de succesorul

părții vătămate - Maria Lîsîi pentru tratamentul fiului său - Lîsîi Serghei (costul

medicamentelor și alimentației, precum și materialelor de uz medical pentru 147

27

zile) care parțial se confirmă prin bonurile de plată (f.d. 14-26 vol IV), în total

suma de 60 000 lei, cu titlu de prejudiciu material, astfel capătul de cererea

privind încasarea prejudiciului material urmînd a fi admis parțial, în rest a fost

respinsă ca neîntemeiată. La fel, instanța de apel a considerat justificat încasarea

de la inculpatul Miron Vitalie în folosul succesorului părții vătămate Lîsîi Maria

cheltuielile de judecată în mărime de 4500 lei - ca cheltuieli legate de acordarea

asistenței juridice, confirmate prin bonul de plată (f.d. 8 vol.IV).

Reieșind din cele expuse, Colegiul penal lărgit reține că, corect au fost

calificate acțiunile inculpatului Miron V. în baza art. 151 alin. (1) Cod penal, iar

instanța de apel întemeiat areținut că, din ansamblu de probe administrate, nu se

constată prezența a careva dubii privind vinovăția inculpatului, în săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 151 alin.(1) Cod penal, în acțiunile acesteia fiind

prezente elementele infracțiunii incriminate și în cele din urmă temeiurile pentru

recurs stipulate la pct. 6), 8) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, nu și-au

găsit confirmarea, la fel nefiind încalcate careva drepturi ale inculpatului.

Totodată, instanța de recurs reține, că hotărârea instanței de apel

corespunde tuturor prevederilor legii de procedură penală, este legală și

motivată, fiind evaluat just probatoriul administrat și indicate motivele pe care

și-a întemeiat hotărârea adoptată, drept urmare toate criticile din recursurile

declarate de către către avocații Turceac Ivan și Niță Ștefan în numele

inculpatului și de către avocatul Iachimciuc Alexandru în numele inculpatului,

sunt vădit neîntemeiate, respectiv acestea urmează a fi respinse ca inadmisibile.

penală, Colegiul penal lărgit,

D E C I D E:

Se resping ca inadmisibile recursurile ordinare declarate de către avocații

Turceac Ivan și Niță Ștefan în numele inculpatului și de către avocatul

Iachimciuc Alexandru în numele inculpatului, cu menținerea deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Chișinău din 16 februarie 2022, în cauza penală privindu-

l pe Miron Vitalie Xxxxx.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la data de 02 februarie 2023.

Președinte Timofti Vladimir

Judecător Cobzac Elena

Judecător Țurcan Anatolie

Judecător Plămădeală Ghenadie

Judecător Bejenaru Iurie

28

13 decembrie 2022 Dosarul nr. 1ra-920/2022

O p i n i e s e p a r a t ă

a judecătorului Cobzac Elena

Conform art. 339 alin. (7), 340 alin. (3) Cod de procedură penală, în cauza penală

privindu-l pe Miron Vitalie Xxxxx

Prin decizia Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție din 13 decembrie

2022, au fost respinse ca inadmisibile recursurile ordinare declarate de către avocații

Turceac Ivan și Niță Ștefan în numele inculpatului și de către avocatul Iachimciuc

Alexandru în numele inculpatului, cu menținerea deciziei Colegiului penal al Curții

de Apel Chișinău din 16 februarie 2022, în cauza penală privindu-l pe Miron Vitalie

Xxxxx.

penală, dar, cu privire la soluția adoptată, exprim dezacordul cu majoritatea

completului de judecată, deoarece consider că recursurile ordinare declarate de către

avocații Turceac Ivan și Niță Ștefan în numele inculpatului și de către avocatul

Iachimciuc Alexandru în numele inculpatului, urmau a fi admise, cu casarea parțială

a deciziei în partea condamnării inculpatului în baza art. 151 alin.(1) Cod penal și

remiterea cauzei la rejudecare în această parte în aceeași instanță de apel, în alt

complet de judecată.

2022, au fost admise, din alte motive, inclusiv din oficiu conform art.409 alin.(2) Cod

de procedură penală, apelurile declarate fiind casată parțial sentința în latura penală

și pronunțată o nouă hotărîre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin

care Miron Vitalie a fost recunoscut vinovat și condamnat inclusiv în baza art. 151

alin.(1) Cod penal.

baza art. 151 alin.(1) Cod penal, în coraport cu motivele invocate în recursuri, constat

că decizia instanței de apel în cauza dată, la acest aspect, este afectată de insuficiență

și contradicții în partea motivării soluției adoptate, ceea ce este incident cazului de

casare invocat în speță și prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală

și anume, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția.

La acest capitol, atest faptul că,instanța de apel a reținut la baza condamnării

inculpatului Miron V. raportul de expertiză judiciară nr.1930/D din 30 august 2017,

prin care la ultimul s-a constatat și fractura coastelor XI -XII pe linia scapulară pe

dreapta.

Totodată, instanța de apel, a indicat că ”apreciază critic în ansamblu raportul de

expertiză judiciară nr.201803D0032 din 28.03.2018 întrucât același expert judiciar - Ciorba

Constantin din cadrul Centrului de medicină legală, a semnat și întocmit atît raportul de

constatare nr.l580/D din 25.08.2017, cît și raportul de expertiză judiciară nr.1930/D din 30

august 2017, potrivit cărora s-a concluzionat, că traumă cranio- cerebrală închisă manifestată

prin contuzia cerebrală gravă, hematom subdural acut emisferial pe stînga, hemarogie

subarahnoidiană, fractura ramurii mandibulare pe stînga, fractura coastelor XI -XII pe linia

scapulară pe dreapta, prezintă pericol pentru viață și se califică ca vătămări corporale grave.

29

Este de menționat faptul că, la dispoziția expertului au fost prezentate aceleași fișe medicale a

bolnavului de staționar (Lîsîi Serghei) cu nr.3548 din 28.06.2017 și respectiv fișa medicală nr.

3552 din 29.06.2017, atît la efectuarea raportului de expertiză judiciară nr.1930/D din 30

august 2017, cît și la efectuarea raportul de expertiză judiciară nr.201803D0032 din

28.03.2018, astfel avînd responsabilitatea de a întocmi rapoartele cu respectarea prevederilor

legale. Colegiul penal reține că, în instanța de fond însăși expertul Ciorba Constantin în

cadrul cercetării judecătorești, a comunicat că, în primul raport a comis o eroare, invocînd

faptul că, leziunile corporale erau indicate ca consolidate, explicînd în continuare că eroarea

constă în faptul că nu le-a descris amănunțit, dar le-a analizat în ansamblu, deși a recunoscut

faptul că era obligat să le descrie și în primul caz (raport) și ulterior să le descrie amănunțit,

fapt care trezește dubii pentru instanță de apel asupra obiectivității și legalității Raportului de

expertiză nr.201803D0032 efectuat la 28 martie 2018, or expertul judiciar a fost

preîntâmpinat asupra răspunderii penale în caz de prezentare cu bună știință a unui raport de

expertiză fals atît în primul caz, cît și în cel de-al doilea.”

Astfel, atest faptul că instanța de apel apreciind critic raportul de expertiză din

nr.201803D0032 din 28.03.2018, prin care s-a constatat că ”fractura coastelor XI -XII pe

linia scapulară pe dreapta, diagnosticate radiologic la 29.06.2017, nu au fost confirmate la

autopsia cadavrului din 21.11.2017”, a luat la bază declarațiile selective ale expertului

Ciorba C., indicând că ”...însăși expertul Ciorba Constantin în cadrul cercetării judecătorești,

a comunicat că, în primul raport a comis o eroare, invocînd faptul că, leziunile corporale erau

indicate ca consolidate, explicînd în continuare că eroarea constă în faptul că nu le-a descris

amănunțit, dar le-a analizat în ansamblu, deși a recunoscut faptul că era obligat să le descrie și

în primul caz (raport) și ulterior să le descrie amănunțit, fapt care trezește dubii pentru

instanță de apel asupra obiectivității și legalității raportului de expertiză nr.201803D0032

efectuat la 28 martie 2018,...”, fără a da apreciere că la f.d.167-168 v. III, același expert a

indicat că, aceste fracturi ale coastelor XI -XII, de fapt nu au fost.

Totodată, instanța de apel a constatat că leziunile corporale grave au fost

provocate de Miron V. la 28 iunie 2017, însă instanța nu s-a expus asupra

argumentelor din apel dacă leziunile corporale puteau fi cauzate părții vătămate după

evadarea din spital, deși era cunoscut faptul ca Lîsîi Serghei a evadat din spital în

noaptea de 28.06.2017, coborându-se prin geam de la etajul 5, pe țeava de scurgere a

apelor pluviale, iar în dimineața următoare a fost internat repetat într-o stare mult

mai gravă.

Reieșind din cele expuse, consider că, nu a fost rezolvat fondul apelului, instanța

de apel nemotivându-și soluția, astfel nu a pătruns în esența problemei de fapt și de

drept, ignorarea unor aspecte evidente, ce au avut drept consecință pronunțarea unei

concluzii nemotivate, cu constatări contradictorii.

Pentru aceste motive am optat pentru soluția de admitere a recursurilor ordinare

declarate de către avocații Turceac Ivan și Niță Ștefan în numele inculpatului și de

către avocatul Iachimciuc Alexandru în numele inculpatului, cu casarea parțială a

deciziei instanței de apel în partea condamnării inculpatului în baza art. 151 alin.(1)

Cod penal și remiterea cauzei la rejudecare în această parte în aceeași instanță de apel,

în alt complet de judecată.

Judecător Cobzac Elena

30