1ra-920/2022 — Art. 151 alin. 1 CP

Prin sentința Judecătoriei Anenii Noi, sediul Central din 26 iunie 2019, Miron Vitalie Xxxxx a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza: - art. 151 alin. (1) Cod penal – la 7 ani închisoare; - art. 287 alin. (3) Cod penal –la 5 ani închisoare. În conformitate cu art. 84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă de 10 ani închisoare, cu executarea acesteia în penitenciar de tip semiînchis. A fost recunoscută în calitate de parte civilă - Lîsîi Maria, mama defunctului Lîsîi Serghei. S-a dispus încasarea de la inculpatul Miron Vitalie în beneficiul părții civile Lîsîi Maria prejudiciul moral în mărime de 100 000 lei, prejudiciu material în mărime de 60 000 lei și cheltuielile de judecată în mărime de 4500 lei, iar în total suma de 164 500 lei. Prin încheierea din 01 iulie 2019, s-a dispus încasare din contul inculpatului în beneficiul statului cheltuielile de judecată în mărime de 12 088 lei.

Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că, Miron Vitalie, la data de 28 iunie 2017, aproximativ la orele 22:00, aflîndu-se în stradă în s. Bulboaca, r-nul Anenii Noi, urmărind scopul tulburării ordinii publice, 1 exprimând o vădită lipsă de respect față de societate, a inițiat un conflict cu Lîsîi Serghei și Fomin Iurie, s-a exprimat cu cuvinte necenzurate în adresa acestora, demonstrîndu-și supremația sa fizică, cu o obrăznicie deosebită i-a aplicat multiple lovituri cu pumnii și picioarele pe diverse părți ale corpului lui Lîsîi Serghei, apoi i-a mai aplicat lovituri și cu o bară metalică acestuia și cu o piatră, Iurii Fomin intervenind în scopul curmării acțiunilor huliganice ale lui Miron Vitalie a fost de asemenea bruscat de acesta, cauzîndu-i dureri fizice, iar lui Lîsîi Serghei cauzîndu-i o traumă cranio-cerebrală închisă manifestată prin contuzia cerebrală gravă, hematom subdural acut emisferial pe stînga, hemarogie subarahnoidiană, fractura ramurii mandibulare pe stînga, fractura coastelor XI - XII pe linia scapulară pe dreapta. Tot el, la 28 iunie 2017 aproximativ la orele 22:00, aflîndu-se în stradă în satul Bulboaca, r-nul Anenii Noi, urmărind scopul provocării leziunilor corporale grave lui Serghei Lîsîi, i-a aplicat violent de mai multe ori lovituri cu pumnii și picioarele pe diverse părți a corpului inclusiv și în regiunea capului, cu o bară metalică și cu o piatră, cauzîndu-i astfel părții vătămate, vătămări corporale sub formă de traumă cranio-cerebrală închisă manifestată prin contuzia cerebrală gravă, hematom subdural acut emisferial pe stînga, hemarogie subarahnoidiană, fractura ramurii mandibulare pe stînga, fractura coastelor XI -XII pe linia scapulară pe dreapta, care prezintă pericol pentru viață și se califică ca vătămări corporale grave. Astfel, instanța de fond a stabilit că, prin acțiunile sale intenționate, Miron Vitalie a comis infracțiunea prevăzută de art. 287 alin. (3) Cod penal, individualizată prin „huliganismul agravat, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor sau de amenințarea cu aplicarea unei asemenea violențe, de opunerea de rezistență violentă altor persoane care curmă actele huliganice, precum și acțiuni care, prin conținutul lor, se deosebesc printr-o obrăznicie deosebită, acțiunea comisă cu aplicarea altor obiecte pentru vătămarea integrității corporale sau sănătății,” precum și infracțiunea prevăzută de art. 151 alin. (1) Cod penal, individualizată prin „vătămarea intenționată gravă a integrității corporale sau a sănătății, care este periculoasă pentru viață.”

Legalitatea sentinței a fost contestată cu apeluri de către: 3.1 Procuror, care a solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care inculpatului Miron Vitalie să-i fie stabilită o pedeapsă pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 151 alin. (1) Cod penal, prin prisma art. 70 Cod penal, de 8 ani închisoare, cu ispășirea acesteia în penitenciar de tip semiînchis, iar în baza art. 287 alin. (3) Cod penal, să-i fie stabilită o pedeapsă de 6 ani închisoare, cu executarea acesteia în penetenciar de tip semiînchis. În baza prevederilor alin. (1) al art. 84 Cod penal, să-i fie stabilit lui Miron Vitalie pedeapsa definitivă prin cumularea totală a pedepselor pe un termen de 14 ani închisoare, cu ispășirea acesteia în penitenciar de tip semiînchis. În motivarea cerințelor sale, acuzatorul de stat a invocat că, instanța de fond a stabilit o pedeapsă prea blândă inculpatului fără a ține cont de toate 2 circumstanțele cauzei, or, Miron Vitalie după comiterea infracțiunii a încercat să mușamalizeze cazul dat, prin convingerea succesorului legal Lîsîi Maria de a nu se adresa la organele de drept cu o plîngere, promițîndu-i că va achita tratamentul pentru fiul ei. La fel, procurorul a menționat că instanța de fond la individualizarea pedepsei nu a luat în calcul circumstanțele agravante stabilite conform art. 77 Cod penal - anume comportamentul inculpatului după comiterea infrcațiunii, eschivarea lui de la instanța de judecată, și anume la 27.05.2019 în baza încherii instanței de judecată, din motivul absenței nemotivate a inculpatului a fost dispusă aducerea forțată a acestuia pentru data de 26.06.2019; la pronunțarea sentinței, inculpatul a părăsit sala ședinței și s-a eschivat de organele de drept, în pofida faptului, că avea impuse de către instanță anume restricții și obligații, în baza măsurii preventive aplicate, control judiciar, fiind la aceeași dată 26.06.2019 anunțat în căutare. 3.2 Avocatul Gîrlig Sergiu în numele inculpatului, prin care a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care Miron Vitalie să fie recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (1) Cod penal și să-i fie stabilită o pedeapsă sub formă de amendă, iar pe capătul de acuzare prevăzut de art. 151 alin. (1) Cod penal să fie achitat, pe motiv că fapta acestuia nu întrunește elementele infracțiunii, ci constituie elementele contravenției prevăzute de art. 78 alin. (1) Cod contravențional. În motivarea cererii de apel, avocatul a indicat că, lui Miron Vitalie neîntemeiat i-a fost încriminată infracțiunea de huliganism, întrucît la fața locului de către reprezentanții poliției nu au fost depistate careva obiecte utilizate pentru săvîrșirea infracțiunii, or, în cadrul judecării cauzei aceste circumstanțe nu au fost dovedite. Mai mult decât atât, nimeni dintre martori, inclusiv partea vătămată Fomin Iurie, nu susțin declarații date, iar colaboratorii de poliție veniți la fața locului, nu au depistat și nu au ridicat careva obiecte calificate ca mijloace acceptate pentru vătămarea integrității corporale sau sănătății. La fel, apărătorul a indicat că, în timpul cercetărilor judecătorești s-a stabilit că, declarațiile martorului Avramenco Elena sunt înlesnite de relațiile ostile stabilite între martorul Avramenco Elena și familia Miron. Instanța de judecată nu a motivat și nu a dat apreciere declarațiilor contradictorii de la urmărire penală cu cele din instanță a martorului Avramenco, care inițial a declarat că Miron Vitalie a aplicat lovituri cu o țeavă de metal, iar în cadrul cercetărilor judecătorești a renunțat la declarațiile depuse la urmărire penală. Pe capătul de acuzare calificat în temeiul art. 151 alin. (1) Cod penal, apărarea a apreciat ca fiind eronate concluziile instanței de judecată prin care a indicat că „la data de 28 iunie 2017, aproximativ la 22.00, aflîndu-se în localitatea Bulboaca, Anenii Noi, Miron Vitalie într-o acțiune a săvîrșit două infracțiuni prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal și art. 151 alin. (1) Cod penal, ceea ce constituie concurs ideal de infracțiuni”, or, trauma cranio-cerebrală închisă manifestată prin contuzia cerebrală gravă, hematom subdural acut pe dreapta stabilită la Lîsîi Serghei, i-a 3 fost cauzată în alte împrejurări decît cele descrise în rechizitoriu și invocate de instanță în sentință. 3.3 Avocatul Iachimciuc Alexandru în numele inculpatului, care a solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Miron Vitalie să fie achitat. În motivarea apelului, avocatul a indicat că, elocvent demonstrării faptului că instanța de fond a emis o hotărîre arbitrară reprezintă aspectul prezenței unui șir de contradicții. Astfel, în motivarea soluției sale de condamnare, instanța a apreciat critic concluziile din Raportul de expertiză nr. 201803D0032 din 28.03.2018. Corelativ, instanța de fond a statuat că, poziția părții apărării bazată pe acest mijloc probatoriu este eronată, întrucât instanța a decis a-1 respinge. O motivare elocventă în sensul respectiv instnața de fond nu a furnizat, astfel a lăsat argumentele apărării fără o analiză și motivare corespunzătoare. În viziunea apărării, instanța de fond a inventat dubii la concluziile experților, dar în mod neclar le-a folosit împotriva inculpatului, or, divergențele pretins invocate de instanță, între cele stabilite prin declarațiile inculpatului și martorilor și concluziile raportelor de expertiză, urmau a fi elucidate de instanță prin mijloace procedurale legale și cercetări suplimentare în coraport cu celelalte probe administrate. 3.4 Avocații Niță Ștefan și Turceac Ivan în numele inculpatului, care au solicitat casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Miron Vitalie să fie achitat, din motiv că în acțiunile acestuia lipsesc elementele constitutive ale infracțiunilor prevăzutede art. 151 alin. (1) și art. 287 alin. (3) Cod penal. În motivarea apelului declarat, apărătorii au indicat că, instanța de fond a ignorat cu desăvârșire evenimentele care au precedat acțiunile inculpatului, și anume faptul că Lîsîi Serghei a pătruns ilegal în domiciliul acestuia, cauzandu-i soției și fiicei sale un stres enorm, or, prin probatoriul administrat în cadrul cercetării judecătorești, nu se confirmă faptul că inculpatul Miron Vitale a urmărit scopul de a încălca grosolan ordinea publică, așa cum a concluzionat prima instanță, dar a acționat impulsiv, fiind afectat de starea de șoc, provocată membrilor familiei sale prin acțiuni ilegale ale victimei Lîsîi Serghei. Cu referire la învinuirea adusă inculpatului în baza art. 151 alin. (1) Cod penal, apărarea a menționat că, deși era cunoscut faptul că Lîsîi Serghei a evadat din spital în noaptea de 28 iunie 2017, coborându-se prin geam de la etajul 5, pe țeava de scurgere a apelor pluviale, iar în dimineața următoare a fost internat repetat într-o stare mult mai gravă, organul de urmărire penală nu a pus în fața experților nici o întrebare legată de aceste circumstanțe.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 11 noiembrie 2020, a fost respins apelul procurorului ca fiind nefondat, iar apelurile avocaților în numele inculpatului au fost admise, fiind casată total sentința și pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, după cum urmează: 4 Miron Vitalie se achită pe art. 151 alin. (1) Cod penal, din motiv că fapta nu a fost comisă de inculpat. Miron Vitalie se recunoaște vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal, fiindu-i stabilită o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 6 (șase) ani, cu executare în penitenciar de tip semiînchis. Se încasează de la inculpatul Miron Vitalie în beneficiul succesorului victimei Lîsîi Maria, prejudiciul moral în mărime de 12 000 (doisprezece mii) lei, în rest acțiunea civilă se respinge ca fiind neîntemeiată. Se respinge solicitarea procurorului privind încasarea de la Miron Vitalie în beneficiul statului cheltuielile de judecată.

În motivarea deciziei sale, instanța de apel a indicat că, la pronunțarea sentinței, instanța de fond nu a ținut cont de prevederile art. 101 alin. (1), art. 384 alin. (3), art. 385 alin. (1) Cod de procedură penală, mai mult decât atât, prima instanță nu a dat o apreciere cuvenită prevederilor legale ce guvernează speța dedusă judecății, or, probele administrate de organul de urmărire penală, verificate de instanța de fond, nu pot fi reținute ca pertinente, concludente și veridice în conformitate cu prevederilor art. 27, 99-101 Cod de procedură penală, ce ar confirma vinovăția lui Miron Vitalie în baza art. 151 alin.(1) Cod penal, întrucât fapta incriminată inculpatului nu a fost comisă de către acesta. Urmare a examinării materialelor cauzei, instanța de apel a constatat următoarea stare de fapt: Miron Vitalie, la data de 28 iunie 2017, aproximativ la orele 22:00, aflîndu-se în stradă în s. Bulboaca, r-nul Anenii Noi, urmărind scopul tulburării ordinii publice, exprimînd o vădită lipsă de respect față de societate, a inițiat un conflict cu Lîsîi Serghei și Fomin Iurie, s-a exprimat cu cuvinte necenzurate în adresa acestora, demonstrîndu-și supremația sa fizică, cu o obrăznicie deosebită i-a aplicat multiple lovituri cu pumnii și picioarele pe diverse părți ale corpului lui Lîsîi Serghei, apoi i-a mai aplicat lovituri și cu o bară metalică acestuia și cu o piatră, Iurii Fomin intervenind în scopul curmării acțiunilor huliganice ale lui Vitalie Miron a fost de asemenea bruscat de acesta, cauzîndu-i dureri fizice, iar lui Lîsîi Serghei cauzîndu-i durecri fizice, traumă cranio-cerebrală, comoție cerebrală, contuzia țesuturilor moi ale feții, care conform Raportul de expertiză judiciară nr.20l803D0032 din 28 martie 2018 se califică ca vătămări corporale ușoare. În baza stării de fapt reținute, instanța de apel a conchis că, Miron Vitalie a comis infracțiunea prevăzută de art. 287 alin. (3) Cod penal, individualizată prin „huliganismul agravat, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor, acțiunea comisă cu aplicarea altor obiecte pentru vătămarea integrității ccorporale sau sănătății.”

Decizia instanței de apel a fost atacată cu recursuri ordinare de către: 6.1 Procuror, care în temeiurile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, a solicitat casarea deciziei cu remiterea cauzei spre rejudecare de către aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată. 5 În susținerea celor solicitate, acuzatorul de stat subliniază dezacordul cu aprecierea probelor, indicând că instanța de apel nu a pronunțat o decizie motivată. De asemenea, procurorul susține că, decizia instanței de apel conține concluzii contradictorii în partea ce ține de identificarea temeiului de drept pus la baza achitării inculpatului pe capătul de acuzare prevăzut de art. 151 alin. (1) Cod penal, astfel încât motivarea soluției contrazice dispozitivul. 6.2 Avocații Turceac Ivan și Niță Ștefan în numele inculpatului, care în temeiurile art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 10) și 12) Cod de procedură penală, solicită casarea deciziei, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotărâri prin care inculpatul să fie achitat. În motivarea cerințelor sale, apărătorii au criticat decizia instanței de apel în partea condamnării inculpatului în baza art. 287 alin. (3) Cod penal, soluție pe care o consideră nefondată rezultând din aprecierea arbitrară a probelor și a circumstanțelor cauzei care au o importanță determinantă pentru calificarea corectă a acțiunilor inculpatului. Potrivit apărării, în acțiunile inculpatului nu se întrunesc elementele infracțiunii de huliganism, întrucât lipsesc atât elementele laturii obiective – acțiunea principală, cât și cele ale laturii subiective – scopul huliganic, or, instanța de apel a dat o încadrare greșită faptelor inculpatului, stabilind eronat starea de fapt prin denaturarea conținutului probelor. 6.3 Avocatul Iachimciuc Alexandru în numele inculpatului, care în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) și 10) Cod de procedură penală, a solicitat casarea parțială a deciziei pe capătul de învinuire conform art. 287 alin. (3) Cod penal, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri privind achitarea inculpatului pe acest capăt, iar în rest, decizia să fie menținută. În susținerea cerințelor sale, recurentul menționează că instanța de apel nu a supus examinării apelurile declarate de către apărătorii Sergiu Cîrlig și Iachimciuc Alexandru în numele inculpatului, dat fiind faptul că decizia recurată nu conține o motivare corelativă criticilor invocate în partea învinuirii inculpatului conform art. 287 alin. (3) Cod penal. 6.4 Succesorul părții vătămate Lîsîi Maria și avocatul acesteia Malai Tatiana, care în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, care a solicitat casarea parțială a deciziei instanței de apel, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care Miron Vitalie să fie condamnat în baza art. 151 alin. (1) Cod penal, cu admiterea integrală a acțiunii civile. În motivarea cererii de recurs, autorii acesteia susțin că, instanța de apel dispunând casarea sentinței și achitarea inculpatului pe captul de învinuire în baza art. 151 alin. (1) Cod penal, nu și-a motivat soluția prin prisma probatoriului acumulat, ingorând cu desăvârșire declarațiile martorilor și ale părții vătămate Fomin Iurie. La fel, instanța de apel eronat a încasat de la inculpat în beneficiul succesorului părții vătămate Lîsîi Maria prejudiciu în mărime de 12000 lei, cu 6 respingerea în rest a acțiunii civile, or, acțiunea înaintată a fost motivată și probată cu cecuri, bonuri și descrierea tuturor cheltuielilor.

Prin decizia Colegiului penal lărgit a Curții Supreme de Justiție din 14 iunie 2021, au fost admise recursurile ordinare declarate, fiind casată total decizia și dispusă rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de aple în alt complet de judecată.

Instanța de recurs a constatat că instanța a invocat temeiul de achitare precum că fapta nu a fost săvârșită de inculpat, însă în partea descriptivă a deciziei a indicat concluzii din care rezultă și alt temei de achitare, de rând cu cel indicat în dispozitiv. Potrivit deciziei recurate, instanța de apel a indicat concluzii cum ar fi ,,(…) în afara oricărui dubiu se constată evident și elocvent lipsa faptei infracționale în acțiunile inculpatului, fapt ce denotă că acesta urmează să fie achitat pe art. 151 alin. (1) Cod penal” ceia ce semnalează temeiul de achitare prevăzut la pct. 1) alin. (1) art. 390 Cod de procedură penală, unde este stipulat că, sentința de achitare se adoptă dacă nu s-a constatat existența faptei infracțiunii (vezi f.d. 176, vol. V). Astfel, instanța de recurs a constatat că, deși instanța de apel a conchis că inculpatul urmează a fi achitat de sub învinuirea înaintată în baza art. 151 alin. (1) Cod penal, din motivul că fapta nu a fost săvârșită de către inculpat, în urma sintezei concluziilor evocate de către instanța de apel, se observă o inadvertență în stabilirea temeiului ce stă la baza achitării lui Miron Vitalie, fiind constatate concluzii cu temeiuri de achitare diferite „fapta nu a fost săvârșită de inculpat” și „nu s-a constatat existența faptei infracțiunii”, temeiuri prevăzute de art. 390 alin. (1) pct. 2) și 1) Cod de procedură penală. Pe cale de consecință, instanța de recurs a stabilit că, menționarea concomitentă a două temeiuri de achitare care se exclud una pe alta, în aceeași hotărâre judecătorească este o eroare de procedură. Astfel, Colegiul penal lărgit constată incidența temeiul de casare invocat de către recurenți, adică „motivarea soluției contrazice dispozitivului hotărârii”, care este prevăzut la art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală. Într-o altă ordine de idei, instanța de recurs a indicat că, atât prima instanță cât și instanța de apel au fost sesizate de apărătorii inculpatului referitor la învinuirea în baza art. 287 alin. (3) Cod penal, menționând că nu a fost elucidat in concreto obiectul material folosit de inculpat la comiterea infracțiunii de huliganism în varianta agravantă specificată la alin. (3) al normei, criticând totodată dubla incriminare, prin prisma practicii judiciare naționale constante. Lecturând textul ambelor hotărâri, cu referire la primul argument, în viziunea instanței de recurs, instanțele nu s-au expus în nici un mod asupra acestor afirmații, or motivarea asupra pertinenței, concludenței, utilității și veridicității probelor în aspect general, nu echivalează cu o motivare a lipsei sau după caz a prezenței obiectului material al infracțiunii. Mai mult, instanța de recurs a reținut că, deși instanța de apel în motivarea deciziei privind condamnarea inculpatului Miron Vitalie în baza art. 287 alin. (3) Cod penal, face trimitere la raportul de expertiză medico-legală nr. 201803D0032 7 din 28.03.2018, potrivit căruia s-a concluzionat că „trauma cranio-cerebrală închisă manifestată prin contuizia cerebrală gravă, hematom subdural acut emisferial pe stînga, hemoragie subarahnoidiană, fractura ramurii mandibulare pe stânga, fractura coastelor XI-XII pe linia scapulară pe dreapta care prezintă pericol pentru viața și sănătate, se calificică ca vătămări corporale grave.”, ulterior, la pct. 18 din deciziei (Vol. V, f. d. 173), conchide că ”deși acesta avea leziuni corporale primite de la inculpatul Miron Vitalie, acestea nu erau periculoare pentru viața victimei.” În consecință, instanța de recurs a admis recursurile ordinare declarate, întrucât instanța de apel nu a respectat procedura judecării apelurilor, prin discutarea și soluționarea tuturor chestiunilor invocate de apelanți, nu a respins argumentat toate alegațiile invocate în cererile de apel și nu a formulat o motivare corespunzătoare asupra chestiunilor care au importanță decisivă în cauză, totodată motivarea soluției contrazice dispozitivului hotărârii – temei pentru recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, acordând instanței de apel posibilitatea examinării multiaspectuale a cauzei penale și a da răspuns, inclusiv la toate argumentele invocate de părți, întru respectarea dreptului la un proces echitabil, garantat de art. 6 din CEDO.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 16 februarie 2022, au fost admise, din alte motive, inclusiv din oficiu conform art.409 alin.(2) Cod de procedură penală, apelurile declarate de către procuror, avocatul Serghei Cîrlig și apelurile suplimentare a avocaților Iachimciuc Alexandru, Ștefan Niță și Turceac Ivan, toate în interesele inculpatului Miron Vitalie, fiind casată parțial sentința în latura penală și pronunțată o nouă hotărîre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, după cum urmează: Miron Vitalie a fost recunoscut vinovat în săvârșirea infracțiunii, prevăzute de art. 151 alin.(1) Cod penal și a fost condamnat în baza acestei Legi, la 7 ani închisoare, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. A fost încetat procesul penal în privința lui Miron Vitalie pe art. 287 alin.(3) Cod penal, deoarece fapta constituie contravenție, prevăzută de art. 354 Cod contravențional și liberat de pedeapsă Miron Vitalie în legătură cu expirarea termenului de prescripție, de tragere la răspundere contravențională. În rest, sentința a fost menținută. A fost casată încheierea Judecătoriei Anenii Noi, (sediul Central) din 01 iulie 2019 prin care a fost încasat de la Miron Vitalie cheltuieli judiciare pentru efectuarea expertizei în mărime de 12 088 lei. A fost respinsă ca fiind neîntemeiată solicitarea procurorului în privind încasarea de la Miron Vitalie a cheltuielilor judiciare pentru efectuarea expertizei în mărime de 12 088 lei.

Instanța de apel a constatat următoarea stare de fapt în privința inculpatului Miron Vitalie: la data de 28 iunie 2017, aproximativ la orele 22:00, Miron Vitalie aflîndu-se în stradă în s. Bulboaca, r-nul Anenii Noi, urmărind scopul provocării leziunilor corporale grave lui Serghei Lîsîi, i-a aplicat violent de mai multe ori lovituri cu pumnii și picioarele pe diverse părți a corpului inclusiv și în regiunea capului, cauzîndu-i astfel părții vătămate, vătămări corporale sub formă de traumă cranio-cerebrală închisă manifestată prin contuzia cerebrală gravă, hematom subdural acut emisferial pe stînga, 8 hemarogie subarahnoidiană, fractura ramurii mandibulare pe stînga, fractura coastelor XI -XII pe linia scapulară pe dreapta, care prezintă pericol pentru viață și se califică ca vătămări corporale grave. Astfel, prin acțiunile sale, inculpatul Miron Vitalie a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 151 alin. (1) Cod Penal, individualizată prin „vătămarea intenționată gravă a integrității corporale sau a sănătății, care este periculoasă pentru viață”. Tot el, la data de 28.06.2017, aproximativ la orele 22:00, aflîndu-se în stradă în s. Bulboaca, r-nul Anenii Noi, urmărind scopul tulburării ordinii publice, exprimînd o vădită lipsă de respect față de societate, a inițiat un conflict cu Lîsîi Serghei și Fomin Iurie, s-a exprimat cu cuvinte necenzurate în adresa acestora”. Instanța de apel cercetând în cumul probele administrate în ședința de judecată prin prisma admisibilității, pertinenței și concludenței, utilității și veridicității raportată la declarațiile date în ședința de judecată și probele administrate, stabilește că acțiunile inculpatului Miron Vitalie sunt încadrate de către organul de urmărire penală în baza art. 287 alin. (3) Cod penal, însă urmează a fi recalificate în baza art. 354 Cod Contravențional - huliganismul nu prea grav, adică acostarea jignitoare în locuri publice a persoanei fizice, alte acțiuni similare ce tulbură ordinea publică și liniștea persoanei fizice. Examinând probatoriul administrat, instanța de apel a constatat că, vina inculpatului Miron Vitalie în săvîrșirea infracțiunii, prevăzute de art.151 alin.(1) Cod penal și faptei prevăzute la art.354 Cod Contravențional, pe deplin se dovedește prin următoarele probe, cum ar fi: declarațiile succesorului victimei Lîsîi Maria, părții vătămate Fomin Iurie, martorilor Avramenco Elena, Șavga Elena, Panu Dorin, Erezanu Sergiu, Pocitarenco Nadejda, Raducan Serghei, Zgurschii Serghei, Gotman Igor, Ciorbă Constantin, Ostapenco Maria, Poiata Ilia, Chetrean Ana, Lefter Oleg, Pașcan Tatiana, procesul - verbal de cercetare la fața locului din 10.08.2017 (vol. I f.d. 24-27); procesul-verbal de confruntare petrecut între succesorul părții vătămate Lîsîi Maria și partea vătămată Fomin Iurii (vol.I f.d. 60-61); procesul-verbal de confruntare petrecut între martorul Avramenco Elena și învinuitul Miron Vitalie (vol.I f.d. 62-63); procesul-verbal de confruntare petrecut între succesorul părții vătămate Lîsîi Maria și învinuitul Miron Vitalie (vol.I f.d. 64-65); procesul-verbal de confruntare petrecut între învinuitul Miron Vitalie și partea vătămată Fomin Iurii (vol. I f.d. 66-67); procesul-verbal de confruntare petrecut între martorul Șavga Elena și învinuitul Miron Vitalie (vol.I f.d. 68); raportul de expertiză judiciară nr. 1930/D din 30.08.2017 (vol. I f.d. 58-59); raportul de constatare medico - legală nr.2182 din 10 ianuarie 2018 (Vol.III f.d.5- 10). Instanța de apel a reținut faptul, că la examinarea medico-legală a cadavrului (și în baza datelor documentelor medicale) s-a depistat traumă cranio-cerebrală închisă cu hematom subdural emisferial stînga. hemoragii subarahnoidiene cu contuzii pe emisfera cerebrală stînga (parietal, temporal bazai și occipital bazai), focare de ramolire cerebrală în cornul posterior al ventriculului cerebral lateral stîng (cu glioză) și cornul anterior al celui lateral 9 drept - care a fost produsă pînă la internarea în staționar prin acțiunea traumatică cu corpuri (-uri) contondent (-e) sau/și la lovirea de acesta (acestea), care are legătură cauzală cu decesul și se califică ca vătămare corporală gravă (după criteriu pericolului pentru viață). Prin urmare, constatările și concluziile rapoartelor de expertiză citate mai sus, instanța de apel le-a apreciat în concordanță directă cu celelalte probe examinate în multiplele ședințe judiciare ce au avut loc publice, și anume cu declarațiile martorilor care au detalizat acțiunea traumatică produsă și însăși, de declarațiile inculpatului Miron Vitalie despre acțiunele în privința victimei Lîsîi Serghei la data de 28.07.2017. Reieșind din conținutul raportului de expertiză judiciară nr.201803D0032 din 28 martie 2018 (numită repetat) în temeiul încheierii Judecătoriei Anenii Noi din 27.12.2017) în pct.1. s-a concluzionat că „moartea cet. Lîsîi Serghei Xxxxx, anul nașterii xxxxx, a survenit în rezultatul traumei cranio-cerebrale închise cu hemoragii intracerebrale, care a dezvoltat edem cerebral și rămolire a creierului, starea generală fiind complicată de o stare septică, dezvoltată ca rezultat al asocierii infecției microbiene în organele interne (bronhopneumonie, miocardită, pielonefrită) - ce se confirmă prin datele necropsiei și adeverite de rezultatele examenului histologic de laborator” (vol.III f.d. 1- 4); Reieșind din pct.2.3. a raportului sus-citat, se menționează că „leziunile corporale stabilite la cet. Lîsîi Serghei în raportul de expertiză judiciară nr. 1930/D din 30.08.2017 și anume „Traumă cranio - cerebrală închisă manifestată prin contuzie cerebrală gravă, hematom subdural acut emisferial pe stânga, hemoragie subarahnoidiană ”, au contribuit ulterior la survenirea decesului”. În continuare la pct.4.5 al raportului citat se descrie că „ La 28.06.2017 conform fișei medicale a bolnavului de staționar nr. 3548 de la IMSP SR Anenii Noi rezultă că cet. Lîsîi Serghei a fost transportat cu salvarea și internat la data de 28.06.2017 ora 23:00 cu diagnosticul: TCC. Comoție cerebrală. Contuzia țesuturilor moi a feței. Stare de ebrietate. La 29.06.2017 ora 01:35 pacientul Lîsîi Serghei fără permisiune a părăsit secția. Perioada internării foarte scurtă (2 ore și 35 min) nu a permis confirmarea diangnosticului prin date clinice și paraclinice obiective stabilit la internare. Din acest motiv acest diagnostic se consideră neargumentat și conform p. 17 al „Regulamentului de apreciere medico-legală a gravității vătămării corporale” (aprobatprin ordinul MS nr. 199 din 27.06.2003, publicat în Monitorul Oficial al RM nr. 170-172 din 08.08.2003), modificat ordinul MS nr. 654 din 16.08.2011, nu poate fi supus aprecierii medico- legale. În cazul confirmării acestui diagnostic clinic „TCC. Comoție cerebrală. Contuzia țesuturilor moi a feței” stabilit la 28.06.2017 conform „Indicațiilor metodice „Aprecierea medico-legală a gravității vătămării corporale în traumele cranio- cerebrale”, aprobate prin ordinul MS PS nr.157 din 30.05.2005, aceste leziuni se calificau ca „vătămare corporală ușoară ”. La 29.06.2017 conform fișei medicale a bolnavului de staționar nr. 3552 de la IMSP SR Anenii Noi din care rezultă, că cet. Lîsîi Serghei a fost internat la data de 29.06.2017 08:25 cu diagnosticul clinic: TCCA grav. Hematom subdural pe stânga. Foaie de însoțire nr. 4362 la fișa de solicitare a asistenței medicale de 10 urgență, chemarea la 08:09 min. 29.06.2017 și transportat la orele 08:25 29.06.2017 cu diagnosticul: TCC. Contuzie cerebrală. GCS 6 p. Anizocorie pe stânga. Convulsii. Hematom cranio - cerebral. La 11.07.2017 pe linia AVIASAN pacientul se transferă în IMSP IMUsecția reanimare. Leziunile corporale constatate: Traumă cranio- cerebrală închisă manifestată prin contuzie cerebrală gravă, hematom subdural acut emisferial pe stânga, hemoragie subarahnoidiană; fractura ramurei mandibulare pe stînga, se califică ca vătămare corporală gravă. Neconfirmarea diagnosticului clinic stabilit la 28.06.2017 „TCC. Comoție cerebrală. Contuzia țesuturilor moi a feței” prin date clinice și paraclinice obiective, nu ne permite să ne expunem asupra mecanismului de formare, caracterului obiectivului vulnerant și numărul loviturilor. Leziunile corporale stabilite la 29.06.2017 puteau fi produse prin mecanism de lovire cu sau de un obiect contondent dur. În cazul dat nu este posibil de stabilit cu certitudine direcția interacțiunii obiectivului vulnerat, însă localizarea anatomică unilaterală a leziunilor constate și anume pe partea stingă a capului nu exclud posibilitatea interacțiunii cu obiectul vulnerat cu partea stingă a capului, fapt care instanța îl consideră foarte important în cazul din speță.Luînd în considerare localizarea anatomică, caracterul morfologic și lipsa leziunilor corporale la nivelul țesuturilor moi a capului, constatate la 29.06.2017, conchidem că s-a acționat cu un obiect contondent-dur, posibil cu suprafața de interacțiune nelimitată, alte proprietăți ale obiectului vulnerant nu pot fi stabilite. De stabilit consecutivitatea leziunilor în cazul dat nu este posibil. Fractura consolidată a coastelor XI-X1I pe linia scapulară dreapta, diagnosticate radiologie la 29.06.2017, nu au fost confirmate la autopsia cadavrului din 21.11.2017 din care motiv nu se supun aprecierii medico-legale”. În acest context, instanța de apel a apreciat critic în ansamblu raportul de expertiză judiciară nr.201803D0032 din 28.03.2018 întrucât același expert judiciar - Ciorba Constantin din cadrul Centrului de medicină legală, a semnat și întocmit atît Raportul de constatare nr.l580/D din 25.08.2017, cît și Raportul de expertiză judiciară nr.1930/D din 30 august 2017, potrivit cărora s-a concluzionat, că traumă cranio- cerebrală închisă manifestată prin contuzia cerebrală gravă, hematom subdural acut emisferial pe stînga, hemarogie subarahnoidiană, fractura ramurii mandibulare pe stînga, fractura coastelor XI -XII pe linia scapulară pe dreapta, prezintă pericol pentru viață și se califică ca vătămări corporale grave. Instanța de apel a menționat faptul că, la dispoziția expertului au fost prezentate aceleași fișe medicale a bolnavului de staționar (Lîsîi Serghei) cu nr.3548 din 28.06.2017 și respectiv fișa medicală nr. 3552 din 29.06.2017, atît la efectuarea raportului de expertiză judiciară nr.1930/D din 30 august 2017, cît și la efectuarea raportul de expertiză judiciară nr.201803D0032 din 28.03.2018, astfel avînd responsabilitatea de a întocmi rapoartele cu respectarea prevederilor legale. La fel, instanța de apel a apreciat critic și raportul de expertiză judiciară cu nr.201804X0122 din 23.08.2018, întrucît concluziile acestei expertize ce ține de 11 „fixare” a leziunilor corporale prezente la pacientul Lîsîi Serghei în documentele medicale, acestea sunt consemnate obligatoriu în subrubrica „Status local” la examinarea primară a pacientului, din care rezultă că, la cet. Lîsîi S. la momentul internării alte careva leziuni corporale în afara de: „edem a nasului, regiunea feții este murdară de sînge, contuzia țesuturilor moi a feței”, nu au fost constatate, fapt ce vine în contradicție cu declarațiile medicului Oleg Lefter, asistentei medicale Ostapenco Maria, declarațiile succesorului legal al părții vătămate Lîsîi Maria. Declarațiile martorilor oculari care indică că victima a fost lovită cu picioarele și pumnii inclusiv și în regiunea capului. Așa dar, martorului Lefter Oleg Gheorghe în ședința de judecată a declarat, că la 28.06.2017 Lîsîi S. avea capul bandajat și se plîngea că are dureri de cap, de asemenea pacientul a fost cusut la cap, fapt ce nu a fost reflectat de către medicul de gardă și cel care a completat fișa medicală - Dragoi în conținutul fișei medicale din 28.06.2017, care ulterior a și stat la baza emiterii de către experți a unor concluzii contradictorii. Conform declarațiilor medicului reanimatolog Lefter Oleg, acesta a menționat, că orice traumatism cerebral apare în primele două trei zile, cronic mai tîrziu și nu se exclude, ca coma din 29.06.2017 putea să fie ca rezultat a traumatismului cranio cerebral (TCC). Acesta a menționat că, pansamentul pacientului Lîsîi S. era murdar de sînge. Martorul Ostapenco Maria Vasile, care activa la acel moment în calitate de asistentă medicală la fel a confirmat, că necesitatea de a fi efectuat rentghen la cap, lui Lîsîi Serghei, era prezența loviturilor la capul acestuia. Prin urmare, instanța de apel a reținut, că procedura de stabilire a leziunilor corporale externe (în afara cazurilor cu fracturi ale oaselor scheletului uman) necesită timp de circa 5-10 min și acest timp a fost la dispoziția medicilor pentru „fixarea” tuturor leziunilor corporale existente la momentul examinării, fără a fi omise careva dintre ele, fapt care nu poate fi invocat în prezentul caz, întrucît avînd suspecții că pacientul Lîsîi S. are comoție cerebrală, și posibil și un hematom care nu a putut fi stabilit de examenul rentghen la care a fost supus pacientul la 28.06.2017 și care conform declarațiilor date de expertul Ciorbă C. nu putea fi stabilit vizual de medici și nici de rentghen ci doar de o examinare amplă. Lipsa semnelor clinice neurologice (la examinarea de către medicul reumatolog la 28.06.2017 ora 23:30 s-a constatat lipsa la pacient a semnelor patologice neurologice) caracteristice pentru trauma cranio-cerebrală cu contuzia cerebrală gravă la momentul internării la 28.06.2017, care exclude cauzarea pacientului (TCC cu contuzia cerebrala grava) înainte de spitalizare la data indicată. Timpul scurt de internare (2 ore si 35 minute) nu a permis se fie obținute rezultatele de laborator și ale investigațiilor suplimentare recomandate (R-grafie craniană, analiza sîngelui) pentru confirmarea diagnosticului, dar a fost suficient pentru diagnosticul diferențial și stabilirea diagnosticului de „TCCI. Contuzie cerebrală gravă” în baza examinării pacientului și manifestărilor clinice, fapt care s-a demonstrat la internarea repetată (29.06.2017 ora 8 și 25 12 minute) a cet. Lîsîi S., unde ultimului i-a fost stabilit acest diagnostic în primele 10 minute (ora 8 si 27 min) de la internare (datele din fișa medicală a bolnavului de staționar nr.3552 IMSP SR Anenii Noi). Prin urmare, conform fișei medicale a bolnavului de staționar nr.3548, pacientul Lîsîi S. a fost internat în IMSP SR Anenii Noi la data de 28.06.2017,orele 23.00 unde s¬a aflat pînă la la 29.06.2017 orele 01.35, cînd fără preîntâmpinarea lucrătorilor medicali de sine stătător a părăsit secția, ieșind prin fereastra salonului. La internare a fost consultat de către medicul chirurg și reumatolog de gardă, care după examinările efectuate și reieșind din manifestările clinice au stabilit corect diagnosticul la internare: ”TCC. Comoție cerebrală. Contuzia țesuturilor moi a feței. Consum de alcool. „Starea generală a sănătății cet. Lîsîi S. la momentul examinării, a fost apreciată de gravitate medie și ultimul nu necesită asistare de terapie intensivă. Toate traumele cranio-cerebrale închise manifestate prin contuzie cerebrală gravă, se evidențiază prin declanșarea unei stări grave și foarte grave imediat după traumă cu o perioadă îndelungată de tulburare a cunoștinței, pînă la starea de comă, cu dereglarea activității vitale și afectări bulbare, apariția reflexelor patologice bilaterale și uneori a acceselor de convulsii generalizate, fapt care a fost confirmat de către medicul Lefter Oleg, care a mărturisit în fața instanței”. Reieșind din ceea ce a văzut la pacient, la acesta poate să apară semne patologice, cum ar fi anezocolie, pupilile, convulsii locale, tahicardie, tensiune mare, de la așa traumatism omul poate să decedeze, cînd apare un hematom anticerebral riscul mortalității este ridicat, de la 25%- 75% în dependetă de localizare si volumul hematomului. Simptomele, patologie poate să apară în cîteva ore. fazele acute subacute, aproape la două trei zile”. Analizînd probele cercetate în ședința de judecată prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, instanța de apel apreciindu-le conform propriei convingeri, formate în urma examinării lor în ansamblu, sub toate aspectele și în mod obiectiv, călăuzindu-se de lege, ajunge la concluzia că în cadrul cercetării judecătorești cu certitudine s-a dovedit vinovăția inculpatului Miron Vitalie de comiterea infracțiunii, prevăzute de art. art. 151 alin.(l) Cod penal, după semnele calificative: „Vătămarea intenționată gravă a integrității corporale sau a sănătății, care este periculoasă pentru viață”. La fel inculpatul Miron Vitalie deși nu recunoaște vina, declară că, „..Polițiștii l-au întrebat ce este cu Lîsîi Serghei, la ce el a răspuns, că a fost lovit de dânsul cu două palme în față. L-au întrebat de ce l-a lovit și le-a răspsuns, că Lîsîi Serghei a pus mîina în buzunar și a crezut, că are ceva și vrea să-l lovească și respectiv el s-a apărat… În confirmarea săvîrșirii infracțiunii, prevăzute de art.151 alin.(1) Cod penal, vin și declarațiile părții vătămate Fomin Iurii care a declarat că, „... pe drum, din urmă a văzut, că vine o mașină cu farurile aprinse și ei s-au ferit sub gard, să nu-i atingă. Automobilul menționat s-a deplasat pe lîngă ei și a staționat în fața lor, întrebîndu-le drumul. Din automobil a ieșit Miron Vitalie și l-a lovit cu pumnul, de la ce el a căzut pe pietre. Apoi din același automobil s-a coborît și Zgurschi Serghei care tot a 13 început să-l lovească pe Lîsîi Serghei și l-a doborît jos. Cu certitudine nu poate indica, cu ce anume l-a lovit, fiindcă au fost loviți concomitent ambii. El a fost lovit de Miron Vitalie, dar Serghei Lîsîi de Zgurschii. În momentul acesta el s-a ridicat și le-a reproșat ce fac, la ce Miron Vitalie l-a lovit repetat cu pumnul în față de mai multe ori.” În acest context, instanța de apel nu a constatat nici o probă directă, veridică și admisibilă care să dovedească că învinuitul a acționat cu o bară metalică și cu o piatră în mînă pentru a aplica lovituri victimei, or asemenea declarații pe care instanța de apel le-a apreciat nefiind dovedite le-a dat martorul Avramenco Elena, care a menționat că „ ...a văzut că Miron Vitalie a deschis microbuzului său și a luat de acolo un obiect greu, ceva lung seamănă cu un băț gros, nu știe ce anume și cu acest obiect a început să-l lovească pe Lîsîi Sergiu pe tot corpul, de vre-o 2-3 ori l-a lovit. Lîsîi nu se auzea, nu zicea nimic. După ce l-a lovit, Miron a vorbit la telefon și a venit Zgurschi și acesta îi spunea să nu-1 bată pe Lîsîi. Apoi Zgurschi a plecat acasă, iar Miron îi zicea lui Lîsîi „să te prins acolo în casă” și luînd o piatră de jos l-a lovit pe Lîsîi Sergiu în cap în partea stîngă. După ce a fost lovit cu piatra, Lîsii și-a pierdut cunoștința și a rămas acolo bolborosind în sînge pînă a venit salvarea. După ce l-a lovit cu piatra a venit poliția, nu a văzut cîte persoane. Lîsîi a rămas acolo cu un polițist, Miron a plecat cu poliția acasă la el să se clarifice”. În acest context, instanța de apel a reținut că la examinarea medico-legală a cadavrului (și în baza datelor documentelor medicale) s-a depistat traumă cranio-cerebrală închisă cu hematom subdural emisferial stînga. hemoragii subarahnoidiene cu contuzii pe emisfera cerebrală stînga (parietal, temporal bazai și occipital bazai), focare de ramolire cerebrală în cornul posterior al ventriculului cerebral lateral stîng (cu glioză) și cornul anterior al celui lateral drept - care a fost produsă pînă la internarea în staționar prin acțiunea traumatică cu corpuri (-uri) contondent (-e) sau/și la lovirea de acesta (acestea), care are legătură cauzală cu decesul și se califică ca vătămare corporală gravă (după criteriu pericolului pentru viață). Astfel, nici în raportul de expertiză medico legală, nu a fost constatat, că loviturile aplicate victimei au avut loc cu aplicarea unui obiect /cu o bară metalică și cu o piatră/, cum a indicat acuzatorul de stat, ba mai mult, instanța de apel a considerat că în asemenea circumstanța, cu certitudine ar fi fost găsite asemenea obiecte, însă procesul verbal de cercetare la fața locului din 10.08.2017, în baza căruia a fost cercetat locul comiterii infracțiunii strada din s. Bulboaca, r- nul Anenii Noi, în raza teritoriului descris s-au stabilit pietre, pe care martorii au văzut că victima a căzute (pe pietre), dar nicidecum presupusa piatră și bara metalică care a fost folosită în aplicarea loviturilor. În acest, context, instanța de apel a conchis din materialele cauzei, probele administrate, se atestă că este dovedită vina inculpatului Miron Vitalie, acțiunile lui urmează a fi calificate în temeiul art. 151 alin. (1) Cod penal, individualizată prin „Vătămarea intenționată gravă a integrității corporale sau a sănătății, care este periculoasă pentru viață”, iar acțiunile inculpatului Miron Vitalie care au fost încadrate de către organul de urmărire penală în baza art. 287 alin. (3) Cod penal al RM, sunt recalificate în baza art. 354 Cod contravențional - huliganismul nu prea 14 grav, adică acostarea jignitoare în locuri publice a persoanei fizice, alte acțiuni similare ce tulbură ordinea publică și liniștea persoanei fizice. În acest context, instanța de apel a reținut că, deși inculpatul Miton Vitalie în ședința instanței de fond și cea de apel a declarat că, vina nu recunoaște acestea afirmații ale inculpatului urmează a fi apreciate ca fiind declarative, or din declarațiile inculpatului, părții vătămate, rezultă cert că, inculpatul fiind deranjat de acțiunile lui Lîsîi Sergehi, l-a lovit pe ultimul cu două palme în față. L-a lovit pe motiv că Lîsîi Serghei a pus mîina în buzunar și a crezut, că are ceva și vrea să-l lovească și respectiv el s-a apărat...Astfel, instanța de apel din declarațiile învinuitului și ale martorilor a constatat că, inculpatul l-a lovit și a mers după el că i-a speriat soția și copilul, astfel s-a urcat în microbuz și avînd intenția de a-l pedepsi pe Lîsîi Sîrghi l-a ajuns din urma, și i-a aplicat lovituri cu pumnii și picioarele... Instanța de apel a respins argumentele apărării ce se referă la legitima apărare a inculpatului de la acțiunile ilegale ale părții vătămate, or a fost stabilit că deși victima l-a provocat pe inculpat să fie violent față de aceasta, însă acțiunile pe care le-a întreprins inculpatul față de victimă sub forma aplicării intenționate a loviturilor cu pumnii și picioarele, de la care au survenit leziunile corporale la victimă, și care sunt direct în legătură cauzală cu aceste leziuni corporale, or acestea au survenit anume de la aplicarea acestei lovituri, fapt ce nu justifică aceste acțiuni ale inculpatului sub pretextul că s-a apărat de victimă, cu nu se justifică că ultimul a vrut să-l pedepsească că a fost la el acasă, și i-a speriat soția, sau că victima se caracterizează negativ, or pentru asemenea acțiuni există organe competente. În speță, instanța de apel a considerat că s-a confirmat existența în acțiunile inculpatului Miron Vitalie și a laturii subiective a infracțiunii analizate, de vreme ce, deși, în cadrul cercetării judecătorești s-a confirmat pe deplin că între inculpat și partea vătămată s-a iscat un conflict, iar în urma acestui conflict inculpatul, a aplicat lovituri cu pumnii și picioarele. În speță, actele de huliganism săvârșite de inculpatul Miron Vitalie se delimitează de vătămarea intenționată a integrității corporale comisă de inculpat, de motivele, scopurile și circumstanțele acțiunilor săvârșite de către acesta. Vătămarea intenționată a integrității corporale a persoanei Lîsîi Serghei fiind dovedită, acțiunile inculpatului Miron Vitalie fiind încadrate în temeiul prevederilor art.151 alin.(1) Cod penal, instanța de apel constatând o altă stare de fapt decît cea a acuzatorului, și anume că „Miron Vitalie la data de 28.06.2017, aproximativ la orele 22:00, aflîndu-se în stradă în s. Bulboaca, r-nul Anenii Noi, urmărind scopul tulburării ordinii publice, exprimînd o vădită lipsă de respect față de societate, a inițiat un conflict cu Lîsîi Serghei și Fomin Iurie, s-a exprimat cu cuvinte necenzurate în adresa acestora” a conchis recalificarea art.287 alin.(3) Cod penal urmează a fi efectuată în temeiul art. 354 Cod Contravențional, ca huliganismul nu prea grav. Astfel, prin probele administrate la materialele cauzei, instanța de apel a reținut că calificarea acțiunilor inculpatului Miron Vitalie conform art. 151 alin. 15 (1) și art. 287 alin. (3) Cod penal, este total greșită, în situația în care fapta de vătămare a integrității corporale a fost comisă în același interval de timp la data de 28 iunie 2017, aproximativ la orele 22:00 și în circumstanțe similare ”...aflîndu- se în stradă în s. Bulboaca, r-nul Anenii Noi...,”, constituie o încălcare a principiului non bis in idem. Prin urmare, instanța de apel a reținut că, în cadrul cercetării judecătorești s- a stabilit că vina inculpatului Miron Vitalie în comiterea contravenției, prevăzute de 354 Cod Contravențional este dovedită integral prin cumulul de probe prezentate și examinate de instanță de judecată, inclusiv prin declarațiile părții vătămate Fomin Iurii, declarațiile martorilor, precum și probele administrate la faza urmăririi penale, or Miron Vitalie la data de 28.06.2017, aproximativ la orele 22:00, aflîndu-se în stradă în s. Bulboaca, r-nul Anenii Noi, urmărind scopul tulburării ordinii publice, exprimînd o vădită lipsă de respect față de societate, a inițiat un conflict cu Lîsîi Serghei și Fomin Iurie, s-a exprimat cu cuvinte necenzurate în adresa acestora. Analizând situația de fapt stabilită și raportând-o la temeiurile de drept aplicabile cazului examinat, instanța de apel a ajuns la concluzia, că procesul contravențional în privința lui Miron Vitalie în baza art. 354 Cod contravențional urmează a fi încetat, pe motivul intervenirii prescripției răspunderii contravenționale, deoarece din momentul comiterii faptei - 28.06.2017, a trecut peste 1 an de zile, fiind expirat termenul de prescripție de tragere la răspundere contravențională. În ceea ce privește solicitarea părții apărării privind pronunțarea unei sentințe de achitare în privința inculpatului Miron Vitalie, instanța de apel a stabilit, că acțiunile inculpatului nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii, prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal, dar a contravenției prevăzute de art. 354 Cod contravențional. În acest sens, instanța de apel a subliniat, că fapta a avut loc într-un loc public, Miron Vitalie a acostat în mod jignitor victima Lîsîi Serghei, folosind în adresa acestuia cuvinte necenzurate, după cum rezultă din declarațiile părții vătămate și din declarațiile martorilor audiați în cadrul ședinței de judecată, aceste acțiuni fiind specifice contravenției, prevăzute de art. 354 Cod contravențional al RM - „huliganismul nu prea grav”. Sancțiunea art.151 alin.(1) Cod penal, prevede pedeapsa sub formă de închisoare de la 5 ani la 10 ani. În contextul art. 76, 77 Cod penal, în calitate de circumstanță atenuantă sau agravanta în privința inculpatului Miron Vitalie Xxxxx, instanța de apel nu a stabilit. Totodată, instanța de apel, la individualizarea, stabilirea categoriei și termenul pedepsei inculpatului Miron Vitalie Xxxxx a ținut cont de prevederile art. 6, 7, 16, 61, 75, 76, 77 Cod penal, de gravitatea infracțiunii săvârșite, care se atribuie la categoria infracțiunilor grave prin prisma prevederilor art.16 Cod penal, de personalitatea inculpatului, care este fără antecedente penale, însă anterior a fost tras al răspundere contravențională de mai multe ori pentru 16 diferite categorii de contravenții, inlusiv celor ce atantează la sănătatea populației, sănătatea persoanei, precum si ce atentează la ordinea publică si la securitatea publică. Instanța de apel, efectuând o analiză complexă a circumstanțelor cauzei și a personalității inculpatului, urmărind în acest sens comportamentul lui în viața socială, precum și cel dinainte și după săvârșirea infracțiunii incriminate, a considerat că în coraport cu fapta comisă, pericolul social a faptei, corijarea și reeducarea acestuia, urmează să fie aplicat lui Miron Vitalie, o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 7 ani, cu executare în penitenciar de tip semiînchis. Or, pedeapsa numită corespunde principiului proporționalității și scopului de restabilire a echității sociale, corectare a inculpatului, precum și prevenirii de săvârșirea de noi infracțiuni atât din partea acestuia, cât și a altor persoane, în contextul în care, desi s-a stabilit că nu există o legătură cauzală directă între trauma cranio-cerebrală gravă, stabilită la data de 29.06.2017 și decesul lui Lîsîi Serghei, totuși, instanța de apel ține să remarce faptul că anume din cauza violenței aplicate de către Miron Vitalie Xxxxx, Lîsîi Serghei a ajuns la spitalul raional Anenii Noi, unde, fiindu-i cauzate leziuni corporale grave, dar ulterior în circumstanțe nestabilite, evadînd din instituția medicală. În cadrul cercetării judecătorești succesorul părții vătămate - Lîsîi Maria a înaintat acțiune civilă împotriva lui Miron Vitalie prin care a solicitat încasarea prejudiciului moral în sumă de 300 000 lei, prejudiciului material în sumă de 87 780, 24 lei și cheltuielile de asistență juridică în mărime de 4500 lei, motivînd că în rezultatul loviturilor applicate de Miron Vitalie la data de 28 iunie 2018 aproximativ la orele 22.00 fiului ei Serghei Lîsîi i-au fost cauzate trauma cranio- cerebrală închisă manifestată prin contizia cerebrală gravă, hematom subdural acut emisferial pe stînga, hemarogie subarahnoidiană, fractura ramurii mandibulare pe stînga, fractura coastelor XI-XII pe linia scapulară pe dreapta. După 2 operații și tratament în instituțiile medicale staționar, timp de 147 sutce (28 iunie - 20 noiembrie 2017) fiul ei Lîsîi Serghei din cauza aplicării loviturilor de către Miron Vitalie pe diferite părți ale corpului, la xxxxx a decedat. Fiind recunoscută la urmărirea penală ca succesor a părții vătămate în temeiul prevederilor art. 23 alin. (2) CPP și art. 61 alin. (1 și 2) Cod penal a înaintat prezenta acțiune prin care solicită să fie încasate de la Miron Vitalie - prejudicial material în sumă de 87 780. 24 lei, dintre care 35 744.73 lei - costul medicamentelor și materialelor de uz medical pentru 147 zile, cheltuieli pentru înmărmîntare în mărime de 42 486 lei și cheltuieli legate de acordarea asistenței juridice 4500 lei (care de fapt alcătuiesc împreună 82 730. 73 lei), cît și prejudicial moral pe care-1 estimează la suma de 300 000 lei, a cîte 909. 09 lei pe fiecare sutcă (o zi și o noapte) pe parcursul a 330 zile sutce (de la 28 iunie 2017 pînă la 28 mai 2018), care se exprimă prin suferințele psihice pe o perioadă îndelungată, care a dus la înrăutățirea sănătății ei, cauzându-i pînă în prezent o daună morală luînd în considerație cinismul pîrîtului cu care a acționat asupra fiului ei. La fel 17 solicitând a fi încasate de la inculpatul Miron Vitalie și cheltuielile legate de acordarea asistenței juridice în mărime de 4500 lei. Acțiunea civilă a fost susținută de către succesorul părții vătămate Lîsîi Maria și apărătorul său Malai Tatiana, solicitînd să fie admisă integral acțiunea civilă și să fie încasate toate sumele indicate în cerere de la Miron Vitalie în beneficiul ei Lîsîi Maria, ca succesorul părții vătămate, și anume suma de 300 000 lei cu titlu de prejudiciu moral, iar suma de 87 780. 24 lei cu titlu de prejudiciu material. Pîrîtul Miron Vitalie susținut de avocat în ședința de judecată, n-au recunoscut acțiunea civilă solicitînd a fi respinsă ca neîntemeiată. În legătură cu faptul că, acțiunea civilă a fost înaintată de către succesorul părții vătămate Lîsîi Maria în instanța de judecată și de către organul de urmărire penală n-a fost recunoscută Maria Lîsîi în calitate de parte civilă, în temeiul normelor citate, insanța de judecată ajunge la concluzia de a o recunoaște în prezenta cauză în calitate de parte civilă pe d-na Maria Lîsîi. Reieșind din cele enunțate, în viziunea instanței de apel, Lîsîi Serghei a decedat la data de xxxxx, iar potrivit raportului de constatare nr.2182 din 10.01.2018, precum și a raportului de expertiză judiciară nr.201803D0032 din 28.03.2018 (f.d.1-10), moartea cet.Lîsîi Serghei se susține că, a survenit în rezultatul traumei cranio cerebrale închise cu hemoragii intracerebrale, iar leziunile corporale stabilite la cet.Lîsîi Serghei în raportul de expertiză judiciară nr.1930 din 30.08.2017 au contribuit ulterior la survenirea decesului. La caz, ținînd cont de faptul că, vina inculpatului Miron Vitalie este dovedită pe deplin în comiterea infracțiunii prevăzute de art.151 alin. (1) Cod penal și a contravenției prevăzute de art.354 Cod Contravențional, deși acesta nu-și recunoaște vina și nici acțiunea civilă înaintată de către succesorul părții vătămate, luînd în considerație că există legătura cauzală între decesul victimei Lîsîi Serghei și acțiunile inculpatului Miron Vitalie, iar prin aceste acțiuni ale inculpatului Miron Vitalie s-au adus părții civile Maria Lîsîi, care este mama lui Serghei Lîsîi, (decedat la xxxxx) enorme suferințe psihice și neliniște sufletească cauzate ca urmare a acțiunilor inculpatului Miron Vitalie, reieșind din suferințele, retrăirile și lipsa fiului drag, instanța de apel a fost solidară cu aprecierea primei instanțe, de a admite parțial acțiunea civilă înaintată de succesorul părții vătămate Lîsîi Maria și a dispune încasarea de la inculpatul Miron Vitalie în beneficiul succesorului părții vătămate Lîsîi Maria a sumei de 100 000 lei cu titlu de prejudiciu moral, care în opinia instanței este una echitabilă în raport cu acțiunile inculpatului Miron Vitalie și suferințele și neliniștea sufletească avută de succesorul părții vătămate Lîsîi Maria de pe urma acțiunilor inculpatului. Referitor la solicitarea acuzatorului de stat privind încasarea din contul inculpatului Miron Vitalie a cheltuielilor judiciare, pentru efectuarea rapoartelor de expertiză pe cauza penală, instanța de apel a considerat solicitarea dată neîntemeiată, or, acestea sunt cheltuieli efectuate în cadrul urmăririi penale în vederea acumulării probatoriului necesar pentru demonstrarea vinovăției 18 inculpatului în comiterea infracțiunii incriminate, cheltuieli ce sunt trecute în contul statului.

Decizia instanței de apel este atacată cu recursuri ordinare de către: 11.1 Avocații Turceac I. și Niță Ș. în numele inculpatului, care solicită casarea acesteia, în partea privind condamnarea lui Miron Vitalie pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 151 alin. (1) Cod penal, cu pronunțarea unei noi hotărîri privind achitarea lui Miron Vitalie de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 151 alin. (1) Cod penal, din lipsa în acțiunile acestuia a elementelor constitutive ale infracțiunii. A respinge acțiunea civilă a succesorului victimei - Lisîi Maria, privind repararea prejudiciului material și moral. În motivarea recursului indică: - după decesul lui Lîsîi Serghei, acuzatorul de stat a solicitat numirea unei expertize judiciare repetate, iar instanța de fond a admis acest demers, considerându-l întemeiat și necesar pentru elucidarea tuturor aspectelor și înlăturarea neclarităților. Ca rezultat, a fost întocmit raportul de expertiză judiciară nr. 201803D0032 din 28.03.2018, cu formularea concluziilor de rigoare, corespunzător întrebărilor puse. Acuzarea a considerat însă, că și acest raport este incomplet și conține anumite divergențe, motiv pentru care a solicitat numirea unei expertize în comisie; - Comisia de experți, examinând fișele medicale ale bolnavului Lîsîi Serghei la internare în data de 28.06.2017 și 29.06.2017, rapoartele de constatare și de expertiză judiciară întocmite anterior, inclusiv raportul de necropsie medico- legală a cadavrului, au concluzionat indubitabil că, după părăsirea secției Spitalului Raional Anenii Noi, la 29.06.2017, cet. Lîsîi Serghei a suportat un alt traumatism cranio-cerebral, cu mult mai grav decît cel primar, constatat la 28.06.2017.La fel, experții au specificat că, același medic reanimatolog de garda a examinat pacientul Lîsîi Serghei, atît în seara zilei de 28.06.2017 la piima internare, cât și în dimineața zilei de 29.06.2017, cînd a fost internat repetat, indicând în fișa medicală leziuni corporale externe noi, sub lormă de echimoze în regiunea cutiei toracice și a membrelor, fapt care indică la apariția lor după părăsirea instituției medicale; - acest raport de expertiză în comisie, este o probă obiectivă, bazată pe analiza tuturor circumstanțelor relevante, înlătură toate incertitudinile existente în rapoartele anterioare și demonstrează nevinovăția inculpatului Miron Vitalie în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 151 alin. (1) Cod penal; - cu toate acestea, instanța de apel a respins această probă decisivă, în opinia apărării, făcând concluzia că raportul ,,vine în contradicție cu declarațiile medicului Oleg Lefter, asistentei medicale Ostapenco Maria, declarațiile succesorului legal al părții vătămate Lîsîi Maria, care indică că victima a fost lovită cu picioarele și pumnii, inclusiv în regiunea capului”; - dincolo de faptul că martorii nominalizați nu au fost prezenți la locul incidentului și nu aveau cum să cunoască circumstanțele acestuia, din declarațiile martorilor nu poate fi stabilită gravitatea leziunilor corporale cauzate victimei or, art. 97 pct. 2) Cod de procedură penal, prevede expres și imperativ că 19 existența, caracterul și gradul leziunilor corporale în cauzele penale, se constată doar prin raportul expertizei medico-legale; - Lefter Oleg a fost audiat doar în calitate de martor, nu în calitate de expert și nici măcar de specialist, însă opinia lui personală, generalizată și incertă („nu se exclude că putea...”) a fost acceptată, iar concluzia comisiei de experți „a fost apreciată critic”, dar de fapt a fost respinsă ca probă; - chiar în partea constatatoare a deciziei (pag. 15), instanța de apel, ca de altfel și prima instanță, a indicat că inculpatul Miron Vitalie i-a cauzat lui Lîsîi Serghei inclusiv: „fractura ramurii mandibulare pe stînga, fractura coastelor XI -XII pe linia scapulară pe dreapta” deși materialul probatoriu confirmă că aceste leziuni corporale nu s-au confirmat la necropsia cadavrului și nu au fost supuse aprecierii medico-legale (pct. 5.6, alin. 2 din Raportul de expertiză judiciară în comisie nr. 201804X0222 din 23.08.2018); - instanța de apel, ca și instanța de fond, a respins și raportul de expertiză judiciară nr. 201803D0032 din 28.03.2018, fără a expune cu claritate motivele pentru care a procedat astfel, deși acest raport conține o constatare extrem de importantă și anume, la pct. 8.9 experții au indicat că „luând în considerare localizarea anatomică, caracterul morfologic și lipsa leziunilor corporale la nivelul țesuturilor moi a capului, constatate la 29.06.2017, conchidem că s-a acționat cu un obiect contondent - dur, posibil cu suprafața de interacțiune nelimitată...”; - această concluzie confirmă obiectiv două aspecte principiale: la internarea din data de 28.06.2017, victima nu avea leziuni la nivelul țesuturilor moi a capului; leziunile corporale grave, constatate la 29.06.2017, după internarea repetată a lui Lîsîi Serghei, au fost provocate în rezultatul interacțiunii cu un obiect cu suprafața nelimitată; - este evident că pumnii sau picioarele în nici un caz nu pot fi considerate obiecte cu suprafața nelimitată, spre deosebire de suprafața solului sau o suprafață asfaltată sau betonată. În drept, recurenții își întemeiază recursul în baza art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 10), 12) Cod de procedură penală. 11.2 Avocatul Iachimciuc A. în numele inculpatului, care solicită casarea acesteia, pe capătul de învinuire în baza art. 151 alin. (1) Cod penal, rejudecarea cauzei, cu achitarea inculpatului pe motiv că fapta nu a fost comisă de acesta, inclusiv în latura civilă, cu respingerea acțiunii, fie la caz, să fie remisă cauza la rejudecare în alt complet de judecată. În motivarea recursului indică: - în motivarea apelurilor a invocat că, instanța de fond a depățit limitele învinuirii; s-a manifestat în favoarea acuzării, în partea modului de apreciere, analiză și argumentare a rapoartelor de expertiză; a emis o sentință arbitrară; nu a coroborat fiecare probă în parte, și nu a judecat fondul cauzei. În special, apărătorul a invocat dezacordul cu faptul, că instanța de fond nu a arătat din care considerente nu a reținut concluziile experților referitor la momentul și condițiile apariției leziunilor la partea-vătămată, cît și a faptului, că leziunile din 28.06.2017 nu au putut duce la decesul părții-vătămate, iar cele din 29.06.2017 nu 20 permiteau acestuia să se manifeste în sensul declarațiilor date de către mama acestuia, cît și de corpul medical; - instanța de apel nu a suspus examinării apelurile, referitor la criticile vizând comiterea infracțiunii prevăzute de art. 151 alin. (1) Cod penal; - instanța de apel, nu a elucidat, in concreto starea de fapt ce i se impută inculpatului; - chiar dacă apărarea în apelul său a făcut trimitere la faptul, că instanța de fond, contrar garanțiilor statuate de art. art. 100 alin. (4), 101 alin. (1) - (4) CPP, în coroborare cu faptul, că instanța de judecată nu se va manifesta în favoarea acuzării, nu va completa actul de acuzare, instanța de apel a nu a clarificat probatoriul și limitele învinuirii; - instanța de apel nu doar că nu a reținut și examinat critica apărării în partea dată, dar în mod similar a comis aceiași eroare. În cadrul rejudecării cauzei, instanța de apel, nu a reușit să constate, și să aprecieze, în mod clar sarcina pe care a avut-o; - în motivarea soluției sale instanța de apel preia concluziile primei instanțe, și apreciază critic concluziile din raportul de expertiză nr.2Q1803D0032 din 28.03.2018. Corelativ instanța de fond a statuat, că poziția părții apărării bazată pe acest mijloc probatoriu este eronată întru cît instanța a decis a-L respinge. O motivare elocventă în sensul respectiv, rezidă că instanța de apel, nu a furnizat și o analiză și motivare corespunzătoare. -cu referire la depășirea limitelor învinuirii invocate anterior, precizează că contrar art. 325 Cod de procedură penală, instanța de apel a specificat, că acțiunea urmează a fi admisă odată ce „cauzîndu-i leziuni corporale grave periculoase pentru viață și sănătate, care ulterior la data (de xxxxx au dus la decesul acestuia, instanța de judecată..”, soluția instanței de apel nu reflectă o coroborare a mijloacelor probatorii, în limita învinuirii formulate; - instanța apel în mod divergent a respins raportul de expertiză judiciară nr.201803D0032 din 28.03.2018, cît și raportul de expertiză judiciară cu nr.201804X0122 din 23.08.2018. Or, instanța de apel, chiar dacă a casat sentința instanței de fond, aceasta a preluat tehnica de analiză și argumentare superficială, or în prezenta cauză instanța de judecată combate rapoartele de expertiză cu concluzii ale martorilor, pe care nici nu i-a audiat pe viu, iar declarațiile acestora nici nu au fost citite corespunzător în instanța de apel, în acest sens, înregistrarea audio a ședinței de judecată este ghidantă; -la întocmirea raportului de expertiză a participat același expert, care în explicațiile sale s-a referit în mod lucid la existența a două concluzii diferite, în care a confruntat aplicarea celor două fișe medicale, care urmau a fi apreciate în mod corect; - instanțele inferioare au respins raportul de expertiză judiciară cu nr.201804X0122 din 23.08.2018, care a fost solicitat de către partea acuzării, întrebările și aspectele căreia au fost apreciate ca fiind necesare de către instanța de judecată; 21 - concluziile acestui raport de expertiză exclud vinovăția inculpatului, și în mod coerent prezintă derularea factologică a survenirii și suportării de către partea vătămată a leziunilor corporale în două momente distincte - cele din 28.06.2017 ca fiind ușoare, și cele din 29.06.2017 ca fiind grave, și care prin esență se exclud; -instanța de apel, a inventat niște dubii la concluziile experților, dar în mod neclar le-a folosit împotriva inculpatului. Apărarea notează că divergențele pretins invocate de instanță, între cele stabilite prin declarațiile inculpatului și martorilor și concluziile rapoartelor de expertiză, urmau a fi elucidate de instanță prin mijloace procedurale legale și cercetări suplimentare în coraport cu celelalte probe administrate. La caz, aprecierea acestora le-a catalogat ca fiind niște neclarități pe care le-a pus in sarcina inculpatului, și de a-i solicita explicații la concluziile din expertiză; - instanța de apel nu a reținut totalitatea datelor speței, și a omis a reține faptul, că inculpatul nu a intenționat să încalce ordinea publică, și doar a decis să clarifice din care considerente victima și-a permis să violeze domiciliul inculpatului, a intrat în casa sa, iar prin acțiunile sale a speriat-o pe soția sa și copii; - în legătură cu decesul victimei, cauza penală în baza art. 179 Cod penal, inițită în privința acestuia a fost încetată; - cu referire la acțiunea civilă instanța de apel a admis o acțiune vădit neîntemeiată, în lipsa vinovăției inculpatului, fără a avea nici înscrisuri în susținerea acesteia. În drept recurentul își întemeiază recursul în baza art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 10) Cod de procedură penală.

În conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, procurorul a depus referință privind opinia asupra dispunerii rejudecării cauzei de către aceeași instanță de apel în alt complet de judecată.

Judecând recursurile declarate în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal lărgit concluzionează că acestea urmează a fi respinse, din următoarele considerente. Potrivit prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, instanța de recurs judecând recursul, este în drept de a-l respinge ca inadmisibil, cu menținerea hotărârii atacate, în cazul în care se constată că recursul nu a fost declarat cu respectarea condițiilor legale (este tardiv sau inadmisibil) ori nu este întemeiat legal (este nefondat). Recursul este nefondat în cazul când hotărârea atacată este legală, întemeiată și motivată. În conformitate cu art. 427 Cod de procedură penală, hotărârea instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și apel în baza temeiurilor stipulate expres în acest articol. Din cuprinsul recursurilor declarate de către avocații Turceac Ivan și Niță Ștefan în numele inculpatului și de către avocatul Iachimciuc Alexandru în numele inculpatului, aceștia indică la temeiurile pentru recurs prevăzute în pct. 6), 8), 10), 12) din alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, conform cărora 22 hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, în cazul în care instanța de apel nu s- a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărîrii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței; nu au fost întrunite elementele infracțiunii; s-au aplicat pedepse individualizate, contrar prevederilor legale, faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită. Însă, din conținutul recursurilor declarate, Colegiul penal lărgit atestă, că autorii acestora, critică soluția instanței de apel în partea ce ține de condamnarea inculpatului Miron V. în baza art. 151 alin.(1) Cod penal, solicitând achitarea inculpatului, inclusiv în latura civilă, nu au fost examinate apelurile referitor la criticile privind comiterea infracțiunii prevăzute de art. 151 alin.(1) Cod penal, instanța a admis o eroare gravă de fapt care a afectat soluția instanței, astfel, instanța de recurs consideră că, de fapt, în recursuri se semnalează temeiurile prevăzute la pct. 6), 8) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală. Totodată, din conținutul recursurilor nu se atestă o argumentare a temeiurilor pentru recurs invocate și prevăzute la pct. 10) și 12) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală. Pe această linie de considerente, Colegiul penal lărgit va examina recursurile prin prisma incidenței temeiurilor pentru recurs prevăzute la pct. 6), 8) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală. Analizând temeiurile invocate pentru recurs, în raport cu circumstanțele și materialele cauzei, Colegiul lărgit consideră, că în prezenta speța nici unul din ele nu și-au găsit confirmarea la examinarea recursurilor declarate, iar instanța de apel și-a motivat just soluția adoptată, inclusiv ce ține de condamnarea inculpatului Miron V. în baza art. 151 alin.(1) Cod penal și în latura civilă. Sub acest aspect, Colegiul penal constată că, judecând apelurile declarate, instanța de apel, verificând probele în ședința de judecată a motivat detaliat și clar soluția adoptată în urma propriei analize și examinări coroborate a probelor ce au servit ca temei pentru soluționarea laturii penale a cauzei, expunându-se argumentat din care motive a ajuns la concluzia de de vinovăție a lui Miron V. inclusiv în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 151 alin. (1) Cod penal. Astfel, instanța de apel reținând circumstanțele de fapt ale cauzei și-a motivat concluzia prin cumulul de probe administrate în cauză, cărora le-a dat o apreciere justă și obiectivă, prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității, veridicității și coroborării reciproce, stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept. Reieșind din cele expuse, instanța de recurs apreciază drept vădit neîntemeiate criticile recurenților, precum că instanța de apel a dat o apreciere injustă probelor. De asemenea, instanța de recurs atestă acel fapt că, argumentele invocate de către avocați în recursurile declarate practic sânt identice celor invocate în apeluri, iar decizia instanței de apel cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, în sensul că argumentele pe care instanța de apel le-a expus în partea 23 descriptivă a deciziei, echivalează cu o motivare conformă rigorilor și exigențelor din art. 6 CEDO. Mai mult ca atât, Colegiul penal specifică, că judecând apelurile, instanța de apel a examinat cauza sub toate aspectele, complet și obiectiv, adoptând o soluție corectă, de condamnare a inculpatului în baza art. 151 alin. (1) Cod penal, care este argumentată și corespunzătoare cumulului de probe administrate și nemijlocit verificate în ședințele de judecată în condițiile art. 100 alin. (4) Cod de procedură penală și, totodată, fiind just evaluate prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, utilității, concludenței, veridicității și coroborării reciproce. Prin urmare, dat fiind faptul că avocații în argumentarea recursurilor, invocă argumente similare cu cele invocate în apeluri și care au constituit obiect de discuție în instanța de apel, respectiv cărora le-au fost date evaluări juste și întemeiate corespunzător, Colegiul penal va păstra raționamentele din hotărârile instanței de apel ce au avut ca efect recunoașterea vinovăției și condamnarea inculpatului în baza art. 151 alin. (1) Cod penal, statuând în consecință asupra corectitudinii lor. Cu referire la critica avocatului Iachimciuc A., precum că nu au fost supuse examinării apelurile avocatului Cîrlig S. și avocatului Iachimciuc A., Colegiul penal reține că, în apelurile decarate avocații solicită inclusiv achitarea inculpatului Miron V. de învinuirea adusă în baza art. 151 alin. (1) Cod penal, la fel criticând soluția și în latura civilă, invocând dezacordul cu aprecierea probelor, că învinuirea conform rechizitoriului nu putea fi reținută. Astfel, instanța de recurs reține că, chestiunile invocate în apeluri au constituit obiect de discuție în instanța de apel, instanța de apel verificând ansamblul de probe prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, expunându-se argumentat de ce unele probe au fost respinse, iar altele admise, astfel instanța de apel constatând că este dovedită comiterea infracțiunii prevăzute de art. 151 alin. (1) Cod penal, de către inculpatul Miron V. În ce privește alegațiile recurentului, precum că instanța de apel nu a clarificat probatoriul, instanța de apel s-a manifestat în favoarea acuzării, Colegiul penal lărgit consideră că în prezenta speță, instanța de apel a verificat și apreciat probele în condițiile legii. Învederând prevederile art. 93 alin. (2) Cod de procedură penală, rezultă că declarațiile inculpatului, ale părții vătămate, ale martorilor sânt probe egale, nefiind stipulat că declarațiile inculpaților au prioritate față de cele ale părților vătămate sau martorilor, iar instanța de judecată, ținând cont de egalitatea părților în proces, este obligată să asigure cercetarea tuturor circumstanțelor cauzei și probelor prezentate de părți, în egală măsură, ca ulterior să le dea acestora o apreciere obiectivă și sub toate aspectele. Așa cum reiese în mod evident din lucrările dosarului, instanța de apel a dat deplină eficiență probelor cercetate, evaluându-le în mod unitar și evidențiind aspectele concordante ce confirmă vinovăția lui Miron V. în baza art. 151 alin. (1) Cod penal. 24 După cum rezultă din textul deciziei, instanța de apel a descris conținutul probelor și care întemeiat au permis de a conchide vinovăția lui Miron V. în baza art. 151 alin. (1) Cod penal, făcând o apreciere obiectivă și corectă a tuturor probelor. Cu referire la argumentele recurenților, precum că instanța de apel a respins raportul de expertiză în comisie din 23.08.2018, motivând prin declarațiile martorilor, contrar art. 97 pct. 2) Cod de procedură penală, Colegiul penal reține că, în conformitate cu prevederile art. 93 alin. (2) Cod de procedură penală, în calitate de probe în procesul penal se admit elementele de fapt constatate prin intermediul următoarelor mijloace: 1) declarațiile bănuitului, învinuitului, inculpatului, ale părții vătămate, părții civile, părții civilmente responsabile, martorului; 2) raportul de expertiză judiciară; 3) corpurile delicte; 4) procesele- verbale privind acțiunile de urmărire penală și ale cercetării judecătorești; 5) documentele (inclusiv cele oficiale); 6) înregistrările audio sau video, fotografiile; 7) constatările tehnico-științifice și medico-legale; 8) actele procedurale în care se consemnează rezultatele măsurilor speciale de investigații și anexele la ele, inclusiv stenograma, fotografiile, înregistrările și altele; 9) procesele-verbale de consemnare a rezultatelor investigațiilor financiare paralele și procesele-verbale de consemnare a opiniei organului de control de stat al activității de întreprinzător, emisă conform prevederilor art.2761 dacă nu a fost expusă într-un proces-verbal de control. Totodată, Colegiul penal reține că, conform teoriei penale, ca și în cazul altor probe, conținutul raportului de expertiză judiciară se studiază, se examinează și se apreciază conform principiilor generale ale aprecierii probelor. La aprecierea probelor, subiecții oficiali vor lua în considerare reglementările legale cu privire la obținerea, fixarea, verificarea și aprecierea probelor în cadrul procesului penal. Nici o probă, inclusiv și raportul de expertiză judiciară nu are putere probantă dinainte stabilită. Organul de urmărire penală și instanța de judecată cercetând raportul de expertiză judiciară, va verifica: dacă a fost respectată procedura de dispunere și efectuare a expertizei judiciare; dacă raportul de expertiză judiciară corespunde condițiilor de fond și de formă prevăzute de legislația procesual penală; dacă la toate întrebările înaintate a fost dat un răspuns de către expert; dacă nu contravin concluziile expertului materialelor cauzei penale; dacă expertiza a fost efectuată prin metode și proceduri aprobate; – argumentarea concluziilor expertului; dacă au importanță pentru cauza penală circumstanțele stabilite de către expert; dacă la efectuarea expertizei au fost folosite toate obiecte care au fost prezentate; dacă există temei de a dispune expertiza suplimentară sau repetată. Raportul de expertiză se cercetează, se analizează și se apreciază individual ulterior în coroborare cu alte probe acumulate pe marginea cauzei. Astfel, instanța de recurs reține că instanța de apel la f.d. 86 în decizie, a indicat că ”La fel, Colegiul penal apreciază critic și raportul de expertiză judiciară cu nr.201804X0122 din 23.08.2018, întrucît concluziile acestei expertize ce ține de „fixare” a leziunilor corporale prezente la pacientul Lîsîi Serghei în documentele medicale, acestea 25 sunt consemnate obligatoriu în subrubrica „Status local” la examinarea primară a pacientului, din care rezultă că, la cet. Lîsîi S. la momentul internării alte careva leziuni corporale în afara de: „edem a nasului, regiunea feții este murdară de sînge, contuzia țesuturilor moi a feții”, nu au fost constatate, fapt ce vine în contradicție cu declarațiile medicului Oleg Lefter, asistentei medicale Ostapenco Maria, declarațiile succesorului legal al părții vătămate Lăsăi Maria. Declarațiile martorilor oculari care indică că victima a fost lovită cu picioarele și pumnii inclusiv și în regiunea capului.”, totodată la f.d.83- 84, în decizie, instanța de apel a descris probele inclusiv și raportul de expertiză judiciară nr. 1930/D din 30.08.2017 prin care s-a constatat la Serghei Lîsîi traumă cranio-cerebrală închisă manifestată prin contuzia cerebrală gravă, hematom subdural acut emisferial pe stînga. hemarogie subarahnoidiană. fractura ramurii mandibulare pe stînga. fractura coastelor XI -XII pe linia scapulară pe dreapta, care prezintă pericol pentru viață și se califică ca vătămări corporale GRAVE (vol. I f.d. 58-59); raportul de constatare medico - legală nr.2182 din 10 ianuarie 2018 prin care s-a constatat în pct.1 a concluziei că, moartea cet. Lîsîi Serghei Xxxxx, anul nașterii 1978, a survenit în rezultatul traumei cranio-cerebrale închise cu hemoragii intracerebrale, care a dezvoltat edem cerebral și ramolire a creierului, starea generală fiind complicată de o stare septică, dezvoltată ca rezultat al asocierii infecției microbiene în organele interne (bronhopneumonie. miocardită. pielonefrită) - ce se confirmă prin datele necropsiei și adeverite de rezultatele examenului histopatologic de laborator” (Vol.III f.d.5-10), în final a apreciat că, constatările și concluziile rapoartelor de expertiză citate sunt în concordanță directă cu celelalte probe examinate în multiplele ședințe judiciare care au avut loc publice, și anume cu declarațiile martorilor care au detalizat acțiunea traumatică produsă și însăși, de declarațiile inculpatului Miron Vitalie despre acțiunele în privința victimei Lîsîi Serghei la data de 28.07.2017. Reieșind din cele expuse, Colegiul penal lărgit reține că, instanța de apel pe lângă declarațiile persoanelor indicate a pus la baza condamnării inculpatului Miron V. în baza art. 151 alin. (1) Cod penal și rapoartele menționate. Mai mult ca atât, instanța de apel întemeiat a apreciat critic și raportul de expertiză judiciară nr.201803D0032 din 28.03.2018, întrucât același expert judiciar - Ciorba Constantin din cadrul Centrului de medicină legală, a semnat și întocmit atît raportul de constatare nr.1580/D din 25.08.2017, cît și raportul de expertiză judiciară nr.1930/D din 30 august 2017, potrivit cărora s-a concluzionat, că traumă cranio- cerebrală închisă manifestată prin contuzia cerebrală gravă, hematom subdural acut emisferial pe stînga, hemarogie subarahnoidiană, fractura ramurii mandibulare pe stînga, fractura coastelor XI -XII pe linia scapulară pe dreapta, prezintă pericol pentru viață și se califică ca vătămări corporale grave. La dispoziția expertului au fost prezentate aceleași fișe medicale a bolnavului de staționar (Lîsîi Serghei) cu nr.3548 din 28.06.2017 și respectiv fișa medicală nr. 3552 din 29.06.2017, atît la efectuarea raportului de expertiză judiciară nr.1930/D din 30 august 2017, cît și la efectuarea raportul de expertiză judiciară nr.201803D0032 din 28.03.2018, astfel avînd responsabilitatea de a întocmi rapoartele cu respectarea prevederilor legale. Totodată, instanța de apel a motivat că în instanța de fond însăși expertul Ciorba Constantin în cadrul 26 cercetării judecătorești, a comunicat că, în primul raport a comis o eroare, invocînd faptul că, leziunile corporale erau indicate ca consolidate, explicînd în continuare că eroarea constă în faptul că nu le-a descris amănunțit, dar le-a analizat în ansamblu, deși a recunoscut faptul că era obligat să le descrie și în primul caz (raport) și ulterior să le descrie amănunțit, fapt care trezește dubii pentru instanță de apel asupra obiectivității și legalității raportului de expertiză nr.201803D0032 efectuat la 28 martie 2018, or expertul judiciar a fost preîntâmpinat asupra răspunderii penale în caz de prezentare cu bună știință a unui raport de expertiză fals atît în primul caz, cît și în cel de-al doilea. Nu pot fi reținute de instanța de recurs și criticile precum că, instanța a indicat că inculpatul Miron V. i-a cauzat lui Lîsîi S. inclusiv fractura ramurii mandibulare pe stânga, fractura coastelor XI-XII pe linia scapulară pe dreapta, contrar raporului de expertiză judiciară în comisie din 23.08.2018. La acest aspect. Colegiul penal lărgit atestă, după cum s-a menționat că, raportul la care se face trimitere a fost apeciat critic de către instanța de apel, iar la pag.58 în decizie, instanța a constatat că Miron V. i-a cauzat lui Lîsîi S. inclusiv fractura ramurii mandibulare pe stânga, fractura coastelor XI-XII pe linia scapulară pe dreapta, în conformitate cu raportul de expertiză judiciară nr. 1930/D din 30.08.2017, pus la baza recunoașterii vinovăției și condamnării lui Miron V. în baza art. 151 alin. (1) Cod penal. Totodată, referitor la invocările recurenților precum că, instanța de apel a admis o acțiune civilă neîntemeiată, Colegiul penal lărgit le consideră nefondate. În susținerea raționamentelor sale, instanța de recurs menționează că, instanța de apel s-a expus argumentat că, ținînd cont de faptul că, vina inculpatului Miron Vitalie este dovedită pe deplin în comiterea infracțiunii prevăzute de art.151 alin. (1) Cod penal și a contravenției prevăzute de art.354 Cod Contravențional, deși acesta nu-și recunoaște vina și nici acțiunea civilă înaintată de către succesorul părții vătămate, luînd în considerație că există legătura cauzală între decesul victimei Lîsîi Serghei și acțiunile inculpatului Miron Vitalie, iar prin aceste acțiuni ale inculpatului Miron Vitalie s-au adus părții civile Maria Lîsîi, care este mama lui Serghei Lîsîi, (decedat la xxxxx) enorme suferințe psihice și neliniște sufletească cauzate ca urmare a acțiunilor inculpatului Miron Vitalie, instanța de apel a fost solidară cu aprecierea primei instanțe de a admite parțial acțiunea civilă înaintată de succesorul părții vătămate Lîsîi Maria și a dispune încasarea de la inculpatul Miron Vitalie în beneficiul succesorului părții vătămate Lîsîi Maria a sumei de 100 000 lei cu titlu de prejudiciu moral, care în opinia instanței este una echitabilă în raport cu acțiunile inculpatului Miron Vitalie și suferințele și neliniștea sufletească avută de succesorul părții vătămate Lîsîi Maria de pe urma acțiunilor inculpatului. În temeiul art.1419 Cod civil, instanța de fond justificat a încasat de la inculpatul Miron Vitalie în beneficiul succesorului părții vătămate Lîsîi Maria cheltuielile de înmormântare, iar în temeiul prevederilor art. 1398 Cod civil (redacția veche), a încasat cheltuielile suportate de succesorul părții vătămate - Maria Lîsîi pentru tratamentul fiului său - Lîsîi Serghei (costul medicamentelor și alimentației, precum și materialelor de uz medical pentru 147 27 zile) care parțial se confirmă prin bonurile de plată (f.d. 14-26 vol IV), în total suma de 60 000 lei, cu titlu de prejudiciu material, astfel capătul de cererea privind încasarea prejudiciului material urmînd a fi admis parțial, în rest a fost respinsă ca neîntemeiată. La fel, instanța de apel a considerat justificat încasarea de la inculpatul Miron Vitalie în folosul succesorului părții vătămate Lîsîi Maria cheltuielile de judecată în mărime de 4500 lei - ca cheltuieli legate de acordarea asistenței juridice, confirmate prin bonul de plată (f.d. 8 vol.IV). Reieșind din cele expuse, Colegiul penal lărgit reține că, corect au fost calificate acțiunile inculpatului Miron V. în baza art. 151 alin. (1) Cod penal, iar instanța de apel întemeiat areținut că, din ansamblu de probe administrate, nu se constată prezența a careva dubii privind vinovăția inculpatului, în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 151 alin.(1) Cod penal, în acțiunile acesteia fiind prezente elementele infracțiunii incriminate și în cele din urmă temeiurile pentru recurs stipulate la pct. 6), 8) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, nu și-au găsit confirmarea, la fel nefiind încalcate careva drepturi ale inculpatului. Totodată, instanța de recurs reține, că hotărârea instanței de apel corespunde tuturor prevederilor legii de procedură penală, este legală și motivată, fiind evaluat just probatoriul administrat și indicate motivele pe care și-a întemeiat hotărârea adoptată, drept urmare toate criticile din recursurile declarate de către către avocații Turceac Ivan și Niță Ștefan în numele inculpatului și de către avocatul Iachimciuc Alexandru în numele inculpatului, sunt vădit neîntemeiate, respectiv acestea urmează a fi respinse ca inadmisibile.

În conformitate cu art. art. 434, 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit, DECIDE: Se resping ca inadmisibile recursurile ordinare declarate de către avocații Turceac Ivan și Niță Ștefan în numele inculpatului și de către avocatul Iachimciuc Alexandru în numele inculpatului, cu menținerea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 16 februarie 2022, în cauza penală privindu- l pe Miron Vitalie Xxxxx. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la data de 02 februarie 2023. Președinte Timofti Vladimir Judecător Cobzac Elena Judecător Țurcan Anatolie Judecător Plămădeală Ghenadie Judecător Bejenaru Iurie 28 13 decembrie 2022 Dosarul nr. 1ra-920/2022 O p i n i e s e p a r a t ă a judecătorului Cobzac Elena Conform art. 339 alin. (7), 340 alin. (3) Cod de procedură penală, în cauza penală privindu-l pe Miron Vitalie Xxxxx Prin decizia Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție din 13 decembrie 2022, au fost respinse ca inadmisibile recursurile ordinare declarate de către avocații Turceac Ivan și Niță Ștefan în numele inculpatului și de către avocatul Iachimciuc Alexandru în numele inculpatului, cu menținerea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 16 februarie 2022, în cauza penală privindu-l pe Miron Vitalie Xxxxx. 1. Am semnat decizia conform prevederilor art. 339 alin. (7) Cod de procedură penală, dar, cu privire la soluția adoptată, exprim dezacordul cu majoritatea completului de judecată, deoarece consider că recursurile ordinare declarate de către avocații Turceac Ivan și Niță Ștefan în numele inculpatului și de către avocatul Iachimciuc Alexandru în numele inculpatului, urmau a fi admise, cu casarea parțială a deciziei în partea condamnării inculpatului în baza art. 151 alin.(1) Cod penal și remiterea cauzei la rejudecare în această parte în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. 2. Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 16 februarie 2022, au fost admise, din alte motive, inclusiv din oficiu conform art.409 alin.(2) Cod de procedură penală, apelurile declarate fiind casată parțial sentința în latura penală și pronunțată o nouă hotărîre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Miron Vitalie a fost recunoscut vinovat și condamnat inclusiv în baza art. 151 alin.(1) Cod penal. 3. Analizând textul deciziei recurate, sub aspectul condamnării inculpatului în baza art. 151 alin.(1) Cod penal, în coraport cu motivele invocate în recursuri, constat că decizia instanței de apel în cauza dată, la acest aspect, este afectată de insuficiență și contradicții în partea motivării soluției adoptate, ceea ce este incident cazului de casare invocat în speță și prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală și anume, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția. La acest capitol, atest faptul că,instanța de apel a reținut la baza condamnării inculpatului Miron V. raportul de expertiză judiciară nr.1930/D din 30 august 2017, prin care la ultimul s-a constatat și fractura coastelor XI -XII pe linia scapulară pe dreapta. Totodată, instanța de apel, a indicat că ”apreciază critic în ansamblu raportul de expertiză judiciară nr.201803D0032 din 28.03.2018 întrucât același expert judiciar - Ciorba Constantin din cadrul Centrului de medicină legală, a semnat și întocmit atît raportul de constatare nr.l580/D din 25.08.2017, cît și raportul de expertiză judiciară nr.1930/D din 30 august 2017, potrivit cărora s-a concluzionat, că traumă cranio- cerebrală închisă manifestată prin contuzia cerebrală gravă, hematom subdural acut emisferial pe stînga, hemarogie subarahnoidiană, fractura ramurii mandibulare pe stînga, fractura coastelor XI -XII pe linia scapulară pe dreapta, prezintă pericol pentru viață și se califică ca vătămări corporale grave. 29 Este de menționat faptul că, la dispoziția expertului au fost prezentate aceleași fișe medicale a bolnavului de staționar (Lîsîi Serghei) cu nr.3548 din 28.06.2017 și respectiv fișa medicală nr. 3552 din 29.06.2017, atît la efectuarea raportului de expertiză judiciară nr.1930/D din 30 august 2017, cît și la efectuarea raportul de expertiză judiciară nr.201803D0032 din 28.03.2018, astfel avînd responsabilitatea de a întocmi rapoartele cu respectarea prevederilor legale. Colegiul penal reține că, în instanța de fond însăși expertul Ciorba Constantin în cadrul cercetării judecătorești, a comunicat că, în primul raport a comis o eroare, invocînd faptul că, leziunile corporale erau indicate ca consolidate, explicînd în continuare că eroarea constă în faptul că nu le-a descris amănunțit, dar le-a analizat în ansamblu, deși a recunoscut faptul că era obligat să le descrie și în primul caz (raport) și ulterior să le descrie amănunțit, fapt care trezește dubii pentru instanță de apel asupra obiectivității și legalității Raportului de expertiză nr.201803D0032 efectuat la 28 martie 2018, or expertul judiciar a fost preîntâmpinat asupra răspunderii penale în caz de prezentare cu bună știință a unui raport de expertiză fals atît în primul caz, cît și în cel de-al doilea.” Astfel, atest faptul că instanța de apel apreciind critic raportul de expertiză din nr.201803D0032 din 28.03.2018, prin care s-a constatat că ”fractura coastelor XI -XII pe linia scapulară pe dreapta, diagnosticate radiologic la 29.06.2017, nu au fost confirmate la autopsia cadavrului din 21.11.2017”, a luat la bază declarațiile selective ale expertului Ciorba C., indicând că ”...însăși expertul Ciorba Constantin în cadrul cercetării judecătorești, a comunicat că, în primul raport a comis o eroare, invocînd faptul că, leziunile corporale erau indicate ca consolidate, explicînd în continuare că eroarea constă în faptul că nu le-a descris amănunțit, dar le-a analizat în ansamblu, deși a recunoscut faptul că era obligat să le descrie și în primul caz (raport) și ulterior să le descrie amănunțit, fapt care trezește dubii pentru instanță de apel asupra obiectivității și legalității raportului de expertiză nr.201803D0032 efectuat la 28 martie 2018,...”, fără a da apreciere că la f.d.167-168 v. III, același expert a indicat că, aceste fracturi ale coastelor XI -XII, de fapt nu au fost. Totodată, instanța de apel a constatat că leziunile corporale grave au fost provocate de Miron V. la 28 iunie 2017, însă instanța nu s-a expus asupra argumentelor din apel dacă leziunile corporale puteau fi cauzate părții vătămate după evadarea din spital, deși era cunoscut faptul ca Lîsîi Serghei a evadat din spital în noaptea de 28.06.2017, coborându-se prin geam de la etajul 5, pe țeava de scurgere a apelor pluviale, iar în dimineața următoare a fost internat repetat într-o stare mult mai gravă. Reieșind din cele expuse, consider că, nu a fost rezolvat fondul apelului, instanța de apel nemotivându-și soluția, astfel nu a pătruns în esența problemei de fapt și de drept, ignorarea unor aspecte evidente, ce au avut drept consecință pronunțarea unei concluzii nemotivate, cu constatări contradictorii. Pentru aceste motive am optat pentru soluția de admitere a recursurilor ordinare declarate de către avocații Turceac Ivan și Niță Ștefan în numele inculpatului și de către avocatul Iachimciuc Alexandru în numele inculpatului, cu casarea parțială a deciziei instanței de apel în partea condamnării inculpatului în baza art. 151 alin.(1) Cod penal și remiterea cauzei la rejudecare în această parte în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. Judecător Cobzac Elena 30