1ra-1377/2022 — art. 264 alin. 1 CP

1ra-1377/2022 — art. 264 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 1ra-1377/2022

1-21122466-01-1ra-05092022

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

05 decembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul Penal lărgit al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președinte Nadejda Toma,

Judecători Iurie Diaconu, Liliana Catan, Ion Guzun,

Victor Boico,

a judecat în ședința de judecată, fără citarea părților la proces, recursul ordinar,

împotriva sentinței Judecătoriei Anenii Noi din 12 ianuarie 2022 și deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Chișinău din 18 mai 2022, declarat de avocatul Iurie Chifiac,

în numele inculpatului

Corneiciuc Vadim XXXX.

Termenul de examinare,

instanța de fond: 16.08.2021 – 12.01.2022,

instanța de apel 11.02.2022 – 18.05.2022,

instanța de recurs: 05.09.2022 – 05.12.2022.

Asupra recursului menționat, Colegiul Penal lărgit,

C O N S T A T Ă :

examinată conform prescripțiilor din art. 3641 Cod de procedură penală, Corneiciuc

Vadim a fost condamnat în baza art. 264 alin. (1) Cod penal la amendă în mărime de

500 unități convenționale, ce constituie 25.000 lei.

De la inculpat s-a încasat în beneficiul lui Fedotova Elisaveta prejudiciul moral

în mărime de 40.000 lei, cheltuielile de asistență juridică în sumă de 4000 lei, și în

folosul statului cheltuielile de judecată în mărime de 320 lei.

aproximativ orele 03:00, conducând mijlocul de transport „Renault Kadjar”, n/î

XXXX, pe traseul R-2 XXXX, km 49+700, avându-i în calitate de pasageri pe

1

Hrapciuc Sergiu și Fedotova Elisaveta, nu a manifestat prudență sporită la trafic ce i-

ar permite să prevadă situațiile periculoase care pot apărea în traficul rutier, nu a ținut

cont de situația și condițiile rutiere și a încălcat regulile de securitate a circulației din

Regulamentul circulației rutiere aprobat prin Hotărâre Guvernului nr. 357 din

13.05.2009, și anume: pct. 2 potrivit căreia „în Republica Moldova vehiculele se

conduc pe partea dreaptă a carosabilului în sensul de mers; pct. 10 subpunctul 1) litera

b), potrivit căreia „Persoana care conduce un vehicul trebuie: să posede cunoștințe și

să execute cerințele prezentului Regulament, precum și să posede dexteritatea necesară

de a conduce în siguranță vehiculul pe drum”; pct. 39 alin. (1) „înaintea începerii

deplasării, reîncolonării sau altei schimbări a direcției de mers, conducătorul de vehicul

trebuie să se asigure că această manevră va fi executată în siguranță și nu va crea

obstacole pentru ceilalți participanți la trafic”; art. 45 alin. (1) potrivit căruia

„Conducătorul trebuie să conducă vehiculul în conformitate cu limita de viteză stabilită

ținând permanent seama de următorii factori: a) starea psihofiziologică ce influențează

atenția și reacția; b) dexteritatea în conducere care i-ar permite să prevadă situațiile

periculoase; d) situația rutieră”; art. 46 potrivit căruia ” Conducătorul de vehicul trebuie

să manifeste prudență sporită și, în caz de necesitate, să reducă viteza până la limita

care i-ar garanta siguranța traficului sau chiar să oprească”, având viteză excesivă și

neisprăvindu-se cu conducerea automobilului, a pierdut controlul volanului și a derapat

de pe traseu, s-a tamponat într-un copac după care s-a inversat și în rezultatul

tamponării lui Fedotova Elisaveta, conform raportului de expertiză judiciară nr. XXXX

din 30.07.2021, i-au fost cauzate vătămări corporale medii sub formă de: traumatism

toracic închis manifestat prin fractura coastei VI hemitoracele stâng pe linia scapulară

cu deplasare, plăgi contuze la nivelul capului și gambei stângi, excoriații multiple a

capului, corpului, membrelor superioare și inferioare, care au fost cauzate în rezultatul

acțiunii traumatice a unui obiect contondent dur cât și la lovire de acesta, posibil în

timpul și circumstanțele indicate, condiționează dereglarea sănătății de lungă durată și

în baza acestui criteriu, se califică, ca vătămare medie.

Instanța a reținut că inculpatul a recunoscut în totalitate faptele incriminate, a

solicitat examinarea cauzei în procedura simplificată, prevăzută la art. 3641 Cod de

procedură penală, și i-a încadrat acțiunile în baza art. 264 alin. (1) Cod penal, ca

încălcarea regulilor de securitate a circulației și de exploatare a mijloacelor de transport

de către persoana care conduce mijlocul de transport, încălcare ce a cauzat din

imprudență o vătămare medie a integrității corporale și a sănătății.

La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța a ținut cont de

prevederile art. 7, 61 și 75 Cod penal.

și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să fie încetat procesul penal în privința

inculpatului, în temeiul Legii privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de

la proclamarea independenței Republicii Moldova, nr. 243 din 24 decembrie 2021.

Apelantul a invocat сă inculpatul a comis infracțiunea рână la adoptarea Legi

privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței

Republicii Moldova, nr. 243 din 24 decembrie 2021 și Codul penal prevede în calitate

de pedeapsă рrinсiраlă mахimă nu mai аsрră decât de 7 ani închisoare.

2

În circumstanțele descrise, inculpatul întrunește criteriile stabilite la art. l și nu

cade sub incidența аrt. 6 al Legii nr. 243 din 24 decembrie 2021 privind amnistia în

lеgătură cu аnivеrsаrеа а ХХХ-а de la рrосlаmаrеа independenței Republicii Moldova,

din care considerente procesul penal urmеаză а fi încetat.

apelul a fost admis, casată parțial sentința și pronunțată o nouă hotărâre, după cum

urmează: „Pe Corneiciuc Vadim Sergiu, recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de

art. 264 alin. (1) Cod penal, a-l elibera de pedeapsa stabilită în legătură cu aplicarea Legii nr. 243

din 24.12.2021 privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței

Republicii Moldova”.

În rest, sentința a fost menținută.

Instanța de apel a statuat că potrivit art. 389 alin. (4) pct. 2) Cod de procedură

penală, sentința de condamnare se adoptă cu stabilirea pedepsei și cu liberarea de

executarea ei în cazul amnistiei conform art.107 Cod penal.

În conformitate cu art. 391 al. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, sentința de

încetare a procesului penal se adoptă dacă există alte circumstanțe care exclud sau

condiționează pornirea urmăririi penale și tragerea la răspundere penală.

Conform art. 275 pct. 4) Cod de procedură penală, urmărirea penală nu poate fi

pornită, iar dacă a fost pornită, nu poate fi efectuată și va fi încetată în cazurile în care

a intervenit termenul de prescripție sau amnistia.

Potrivit art. 332 alin. (5) Cod de procedură penală, în cazul prevăzut la art. 275

pct. 4), încetarea procesului penal nu se admite fără acordul inculpatului. În acest

caz, procedura continuă în mod obișnuit.

În acest context, prin sentința din 15.11.2021, Corneiciuc V. a fost recunoscut

vinovat în săvârșirea infracțiunii prevăzute la art. 264 alin. (1) Cod penal, comisă până

la adoptarea Legii RM nr. 243 din 24.12.2021 „privind amnistia în legătură cu

aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova”, care face

parte din categoria infracțiunilor mai puțin grave, pentru care legea penală prevede

pedeapsa cu amendă în mărime de până la 650 unități convenționale sau cu muncă

neremunerată în folosul comunității de la 180 la 240 de ore, sau cu închisoare de până

la 3 ani cu (sau fără) privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un

termen de până la 2 ani.

Prin urmare, la caz sunt întrunite condițiile stabilite de art. 2 a Legii nr. 243

privind Amnistia în legătură cu Aniversarea a XXX-a de la Proclamarea Independenței

Republicii Moldova.

Pentru motivele expuse supra, deși vinovăția inculpatului în comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (1) Cod penal, este adeverită, se va înceta

procesul penal, cu liberarea inculpatului de pedeapsa penală.

Subsecvent, se va admite, din alte motive, apelul declarat, casa parțial sentința

și emite o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță. Pe Corneiciuc

V., recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (1) Cod

penal, a-l elibera de pedeapsa stabilită în legătură cu aplicarea Legii nr. 243 din

24.12.2021 „privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea

independenței Republicii Moldova”.

3

hotărârilor adoptate și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să fie încetat procesul

penal în privința inculpatului, în temeiul Legii privind amnistia în legătură cu

aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova, nr. 243 din

24 decembrie 2021.

Recurentul indică că inculpatul întrunește criteriile stabilite la art. l și nu cade

sub incidența аrt. 6 al Legii nr. 243 din 24 decembrie 2021 privind amnistia în lеgătură

cu аnivеrsаrеа а ХХХ-а de la рrосlаmаrеа independenței Republicii Moldova, din care

considerente procesul penal urmеаză а fi încetat.

Deși în apelul declarat au fost aduse suficiente argumente, care întemeiază

înсеtаrеа procesului penal, instanța de apel s-a limitat doar сu liberarea inculpatului de

răspunderea реnаlă.

În motivarea soluției, instanța de apel а menționat, ,,33. Реntru mоtivеlе expuse

supra, deși vinovăția inсulраtului în comiterea infrасțiunii prevăzute de art. 264 аlin.

(1) Cod реnаl, este adeverită, instаnțа de apel vа înсеtа procesul реnаl, сu liberarea

inculpatului de pedeapsa реnаlă”.

Сu toate acestea, dispozitivul hotărârii conține contradicții, deoarece s-a dispus

саsаrеа parțială în latura pedepsei реnаlе а sentinței și a-l elibera ре Соrnеiсiuс V. de

pedeapsa stabilită.

În drept, recursul este bazat pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de

procedură penală – instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate

în apel, motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii, instanța a admis o eroare

gravă de fapt, care a afectat soluția instanței.

argumentelor invocate, Colegiul Penal lărgit concluzionează că acesta urmează a fi

admis din următoarele considerente.

Potrivit art. 427 alin. (1) pct. 2) și 6) Cod de procedură penală, hotărârile instanței

de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de această

instanță, inclusiv în temeiul când instanța nu a fost compusă potrivit legii ori au fost

încălcate prevederile art. 31, hotărârea atacată nu cuprinde motive legale pe care se

întemeiază soluția, motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii, acesta este

expus neclar. Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs

examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute în art. 427, fiind în drept să

judece și în baza temeiurilor neinvocate, fără a agrava situația condamnaților.

Instanța de recurs verifică doar dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute

prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor

de drept formal și material.

Sub acest aspect, Colegiul Penal lărgit atestă că instanța de apel a comis

următoarele erori de drept.

Potrivit art. 414 alin. (1) Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând

apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de

prima instanță, conform materialelor din cauza penală. Conform art. 419 Cod de

procedură penală, rejudecarea cauzei de către instanța de apel se desfășoară potrivit

regulilor generale pentru examinarea cauzelor în primă instanță. Potrivit art. 389 alin.

4

(4) pct. 2) Cod de procedură penală, sentința de condamnare se adoptă cu stabilirea

pedepsei și cu liberarea de executarea ei în cazul amnistiei conform art. 107 din Codul

penal. În corespundere cu art. 6 par. 1, 2 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor

Omului și a Libertăților Fundamentale și art. 19 alin. (1), 25 alin. (4) Cod de procedură

penală, orice persoană are dreptul la examinarea și soluționarea cauzei sale de către o

instanță legal constituită, care va acționa în conformitate cu prezentul cod. Nimeni nu

poate fi lipsit de dreptul de a-i fi judecată cauza de acea instanță și de acel judecător în

competența cărora ea este dată prin lege. Potrivit art. 30 alin. (5), 31 alin. (1), (3) Cod

de procedură penală, recursul împotriva hotărârilor judecătorești în cauzele penale

pentru care nu este prevăzută calea de atac apelul se judecă în complet format din 3

judecători, care trebuie să rămână același în tot cursul judecării cauzei. În cazul în care

cauza se judecă de un complet format din 3 judecători și unul din aceștia nu poate

participa în continuare la judecarea cauzei din motiv de boală îndelungată, deces sau

din motivul eliberării din funcție în condițiile legii, acest judecător este înlocuit de un

alt judecător și cauza se judecă în continuare. În corespundere cu art. 6/1 alin. (1/1) și

(2) din Legea privind organizarea judecătorească, schimbarea membrilor completului

se face în cazuri excepționale, în baza unei încheieri motivate a președintelui Curții de

Apel și potrivit criteriilor obiective stabilite de regulamentul elaborat de Consiliul

Superior al Magistraturii. Cauzele repartizate unui complet de judecată nu pot fi trecute

altui complet decât în condițiile prevăzute de lege. Potrivit pct. 14 din Regulamentul

privind modul de constituire a completelor de judecată și schimbarea membrelor

acestora, schimbarea membrelor completului de judecată se impune în cazurile în care

există unul din următoarele temeiuri: boală îndelungată, deces, eliberare din funcție,

abținere, recuzare, detașare, transferare, promovare, suspendare din funcție,

incompatibilități. În corespundere cu art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală,

decizia instanței de apel trebuie să cuprindă temeiurile de fapt și de drept care au dus

la admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date.

Conform jurisprudenței naționale, chestiunile asupra cărora trebuie să se

pronunțe instanța de apel sunt dacă normele de drept procesual și penal au fost corect

aplicate. În cazul în care se constată încălcări ale prevederilor legale referitoare la

chestiunile menționate, hotărârea instanței de fond urmează a fi desființată, cu

rejudecarea cauzei (Hotărârea Plenului CSJ a RM din 12.12.2005, nr.22 Cu privire la practica

judecării cauzelor penale în ordine de apel).

Însă, instanța de apel, nu a respectat prescripțiile de drept nominalizate,

deoarece, rejudecând cauza conform regulilor generale, potrivit descriptivului și

dispozitivului deciziei contestate (pct. 4. din decizie):

a) a statuat în descriptiv sumar, neclar și divergent că: „...potrivit art. 389 alin. (4)

pct. 2) Cod de procedură penală, sentința de condamnare se adoptă cu stabilirea pedepsei și cu

liberarea de executarea ei în cazul amnistiei conform art.107 Cod penal..., în conformitate cu art.

391 al. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, sentința de încetare a procesului penal se adoptă dacă

există alte circumstanțe care exclud sau condiționează pornirea urmăririi penale și tragerea la

răspundere penală..., conform art. 275 pct. 4) Cod de procedură penală, urmărirea penală nu poate

fi pornită, iar dacă a fost pornită, nu poate fi efectuată și va fi încetată în cazurile în care a intervenit

termenul de prescripție sau amnistia, potrivit art. 332 alin. (5) Cod de procedură penală, în cazul

prevăzut la art. 275 pct. 4), încetarea procesului penal nu se admite fără acordul inculpatului. În

5

acest caz, procedura continuă în mod obișnuit..., pentru motivele expuse supra se va înceta procesul

penal, cu liberarea inculpatului de pedeapsa penală..., subsecvent, se va admite, din alte motive,

apelul declarat, casa parțial sentința și emite o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima

instanță. Pe Corneiciuc V., recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin.

(1) Cod penal, a-l elibera de pedeapsa stabilită în legătură cu aplicarea Legii nr. 243 din 24.12.2021

„privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii

Moldova”...”.

Totodată, în dispozitiv s-a contrazis, dispunând la fel de neclar că: „Pe Corneiciuc

Vadim Sergiu, recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (1) Cod penal,

a-l elibera de pedeapsa stabilită în legătură cu aplicarea Legii nr. 243 din 24.12.2021 privind

amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova”,

neindicând nici aliniatul și articolul respectiv din Legea menționată, dar nerespectând

și prevederile imperative ale art. 389 alin. (4) pct. 2) Cod de procedură penală, că în

cazul amnistiei, se adoptă o sentință de condamnare cu stabilirea pedepsei și cu

liberarea de executarea ei.

Ori, conform art. 1 alin. (1), art. 7 alin. (1) – (8) Cod de procedură penală,

procesul penal reprezintă activitatea organelor de urmărire penală și a instanțelor

judecătorești desfășurată în conformitate cu prevederile prezentului cod, exceptând

doar situațiile când prioritate au reglementările internaționale sau când unele

prevederi legale sunt declarate neconstituționale. Potrivit art. 2 alin. (4) Cod de

procedură penală, normele juridice cu caracter procesual din alte legi naționale pot fi

aplicate numai cu condiția includerii lor în prezentul cod.

Prin urmare, normele cu caracter procesual din respectiva Lege cu privire la

amnistie, sunt aplicabile doar în măsura în care nu contravin Codului de procedură

penală.

Astfel, consecutivitatea prescripțiilor din art. 1 alin. (1), 7 alin. (1) – (8) , 2 alin.

(4), 275 pct. 4), 285 alin. (2) și (7), 350 alin. (1), 332 alin. (1) și (5), 384 alin. (1), (3)

și (4), 389 alin. (1) și (4) pct. 2), 394 alin. (1) pct. 1), 2) și 5), 395 alin. (1) pct. 2) și 3)

Cod de procedură penală, atestă clar și concludent că încetarea procesului penal în

cazul amnistiei poate fi dispusă doar de instanța de fond, și doar la faza ședinței

preliminare, când inculpatul consimte (art. 350 alin. (1), 332 alin. (1) CPP).

Ulterior însă, dat fiind că procedura continuă în mod obișnuit (art. 332 alin. (5)

CPP), instanțele de fond și de apel (art. 413 al. (1), art. 415 al. (1) pct. 2), 419 CPP), hotărăsc

asupra învinuirii înaintate inculpatului și aplicarea actului de amnistie doar prin

adoptarea sentinței sau deciziei, de condamnare, când vinovăția inculpatului în

săvârșirea infracțiunii a fost confirmată prin ansamblul de probe cercetate de instanța

de judecată, iar în dispozitiv - cu constatarea că inculpatul este vinovat de săvârșirea

infracțiunii prevăzute de legea penală, cu stabilirea pedepsei și cu liberarea de

executarea ei (art. 384, 389 alin. (1) și (4) pct. 2), 394, 395 CPP).

În același timp, art. 391 Cod de procedură penală ( ),

Sentința de încetare a procesului penal

nu prevede că, după ce procedura continuă în mod obișnuit și instanța hotărăște asupra

învinuirii înaintate inculpatului, ea va adopta o sentință de încetare a procesului penal

în cazul aplicării actului amnistiei, cât, de altfel, și a prescripției.

Ori, aceste două cazuri de nereabilitare a persoanei, spre deosebire de celelalte

situații similare, regăsite în art. 391 Cod de procedură penală, sunt soluționate, după

6

faza ședinței preliminare (art. 332 al. (5), 384 CPP), doar în cadrul adoptării unei sentințe

sau deciziei (instanței de apel) de condamnare, în virtutea esenței sale procedurale și a

specificului de a hotărî asupra învinuirii formulate inculpatului în condițiile prescrise

la art. 389, 394 alin. (1) și (2) și 395 Cod de procedură penală, spre deosebire de cele

prevăzute în art. 394 alin. (4) și 396 Cod de procedură penală, adică cele proprii unei

sentințe de încetare.

Mai mult, prevederile de drept enunțate nu sunt declarate neconstituționale și

nici nu contravin reglementărilor internaționale, pentru a fi exceptate și omise, deci

urmează a fi aplicate întocmai (art. 1 al. (1), art. 7 al. (1) – (8) CPP);

b) potrivit fișei PIGD, urma să judece cauza completul format din judecătorii

Boris Talpă – raportor, Igor Mînăscurtă și Alexandru Spoială, dar a judecat cauza și

pronunțat decizia contestată judecătorii Mihail Diaconu – raportor, Dorin Dulghieru și

Alexandru Spoială (f.d. 159, 163-164, 165-175).

Totodată, în materialele cauzei lipsește încheierea președintelui instanței,

motivată pe criteriile prescrise în art. 31 alin. (3) Cod de procedură penală și pct. 14

din Regulamentul privind modul de constituire a completelor de judecată și schimbarea

membrelor acestora, despre schimbarea judecătorilor Boris Talpă, ca raportor, și Igor

Mînăscurtă,.

Ori, potrivit stipulărilor din art. 251 alin. (2) și (3) Cod de procedură penală,

încălcarea prevederilor legale referitoare la compunerea instanței atrage nulitatea

actului procedural. Nulitatea respectivă nu se înlătură în nici un mod, poate fi invocată

în orice etapă a procesului și se ia în considerare de instanță, inclusiv din oficiu. Deci,

încălcările nominalizate a normelor procesuale-penale au lezat dreptul inculpatului la

un proces echitabil, garantat de art. 6 CtEDO.

Împrejurările expuse atestă în mod lucid că instanța de apel nu a judecat cauza

penală în condițiile legii, deoarece nu a fost compusă potrivit legii fiind încălcate

prevederile art. 31 Cod de procedură penală, a adoptat o hotărâre care nu cuprinde

motive legale pe care se întemeiază soluția, motivarea soluției contrazice dispozitivul

hotărârii, acesta fiind expus neclar, și că recursul ordinar este întemeiat.

Conform art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, instanța de

recurs casează total hotărârea atacată și dispune rejudecarea cauzei de către instanța de

apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

Dat fiind că încălcările normelor procedurale specificate, comise de către

instanța de apel, constituie erori de drept prescrise în art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de

procedură penală și care nu pot fi corectate de către instanța de recurs, se impune soluția

admiterii recursului ordinar declarat, casării totale a deciziei contestate și dispunerea

rejudecării cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să țină cont de împrejurările

expuse, să înlăture erorile menționate, să judece cauza în strictă conformitate cu legea,

și să adopte o hotărâre legală și întemeiată.

procedură penală, Colegiul Penal lărgit,

7

D E C I D E :

Admite recursul ordinar declarat de avocatul Iurie Chifiac, casează total decizia

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 18 mai 2022, în privința inculpatului

Corneiciuc Vadim Sergiu și dispune rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de

apel, în alt complet de judecată.

Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată, fiind pronunțată integral la 20

ianuarie 2023.

Președinte Nadejda Toma

Judecători Iurie Diaconu

Liliana Catan

Ion Guzun

Victor Boico

8

9