1ra-1126/2022 — art. 264 alin. 3 lit. a CP

1ra-1126/2022 — art. 264 alin. 3 lit. a CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 1ra-1126/2022

1-18136112-01-1ra-28072022

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

07 noiembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul Penal lărgit al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președinte Nadejda Toma,

Judecători Iurie Diaconu, Liliana Catan, Ion Guzun,

Victor Boico,

a judecat în ședința de judecată, fără citarea părților la proces, recursul ordinar,

împotriva sentinței Judecătoriei Chișinău din 05 august 2020 și deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Chișinău din 13 mai 2022, declarat de avocatul Anatolie Jereghi,

în numele inculpatului

Muncescu Veaceslav XXXX.

Termenul de examinare,

instanța de fond: 02.03.2018 – 05.08.2020,

instanța de apel: 17.09.2020 – 13.05.2022,

instanța de recurs: 28.07.2022 – 07.11.2022.

Asupra recursului menționat, Colegiul Penal lărgit,

C O N S T A T Ă :

a fost condamnat în baza art. 264 alin. (3) lit. a) Cod penal la 3 ani și 6 luni închisoare,

cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de un an.

În temeiul art. 90 alin. (1) Cod penal, executarea pedepsei i-a fost suspendată

condiționat, pe un termen de probă de 4 ani.

De la inculpat s-a încasat în folosul lui Gatmaniuc Victor prejudiciu material în

sumă de 104.233,67 lei și moral în mărime de 200.000 lei.

orele 07:10, conducând automobilul „Opel Insignia”, n/î XXXX, care aparține Biroului

migrație și azil, se deplasa prin com. XXXX, pe str. XXXX din direcția str. XXXX în

direcția str. XXXX, încălcând cerințele pct. 59 (4) al Regulamentului Circulației

Rutiere care indică: ,,la intersecția drumurilor de semnificație echivalentă conducătorul

de vehicul trebuie să cedeze trecerea vehiculelor care se apropie de intersecție din

dreapta, indiferent de direcția de deplasare ulterioară a acestora”, ajungând în

1

intersecția cu str. XXXX (din stânga) și strada de vizavi (din dreapta, drum de

semnificație echivalentă, denumirea neidentificată) în coraport cu direcția de deplasare

a acestuia, având intenția de a continua deplasarea pentru traversarea intersecției, nu a

manifestat prudență la trafic și nu s-a asigurat de lipsa transportului care se apropie de

respectiva intersecție din dreapta relativ direcției sale de mers, și ca urmare cu partea

frontală a automobilului condus, a comis tamponarea în partea laterală stângă-față a

automobilului ,,Opel Zafira”, n/î XXXX, condus de Beț Tatiana, a.n. XXXX, care se

deplasa pe stradă în direcția str. XXXX, str. XXXX și care se afla angajată în

traversarea intersecției din partea dreaptă relativ deplasării automobilului sus-indicat.

Ulterior, după impactul primar, automobilul ,,Opel Insignia” pe inerție a

continuat deplasarea derapat, ieșind în afara părții carosabile și a comis tamponarea

pietonului Gatmaniuc Victor, a.n. XXXX, care la acel moment se afla în deplasare pe

trotuarul adiacent str. XXXX.

În rezultatul accidentului rutier, pietonul Gatmaniuc Victor XXXX a primit

vătămări corporale grave sub formă de ,,Amputația traumatică a gambei drepte 1/3

superioară, care a fost cauzat în rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect contondent

dur, posibil în timpul și circumstanțele indicate, ce prezintă pericol pentru viață și

conform acestui criteriu se califică ca vătămare corporală gravă”.

În rezultat, Muncescu V. a săvârșit infracțiunea prevăzute de art. 264 alin. (3) lit.

a) Cod penal, ca încălcarea regulilor de securitate a circulației rutiere și de exploatare

a unităților de transport de către persoana care conduce mijlocul de transport, încălcare

ce a cauzat din imprudență o vătămare gravă a integrității corporale unei persoanei.

Instanța a reținut că inculpatul nu a recunoscut vina și a declarat că, a ieșit la

drumul central-str. XXXX, care este unicul drum central în s. XXXX, având indicator

de drum principal atât la intrarea în sat din partea Chișinău spre Vadul lui Vodă cât și

dinspre Vadul lui Vodă spre Chișinău. Deplasându-se la volanul automobilului

menționat spre direcția Vadul lui Vodă destinația finală fiind Oficiul Teritorial Pârâta,

în pantă, cu limita de viteză admisibilă prin localitate, fără a avea careva obstacole sau

impedimente, a văzut mai mulți oameni care erau la intersecția străzilor XXXX și

XXXX care așteptau mijlocul de transport în comun și anume autobuzul de ruta nr. 31.

Intrând în intersecția respectivă a fost lovit din plin de un automobil de model ,,Opel

Zafira”, de culoare sură, cu n/î XXXX, automobilul deplasându-se pe banda de sens

opus a drumului din partea dreapta care la moment este fără denumire. Ulterior după

impact, a fost lovit cu partea dreapta a automobilului ,,Opel Zafira” în partea dreapta

roată fața automobilul ,,Opel Insignia”. După impact a fost redirecționat în partea

stângă a drumului pe care se deplasa. După impact a coborât din mijlocul de transport

si l-a văzut pe domnul Victor culcat pe trotuar, având piciorul facturat, și-a scos centura

de la pantaloni și i-a transmis-o dumnealui, după a solicitat prezenta salvării și a politiei

prin intermediul telefonului personal.

Însă, din rechizitoriu reiese că dânsul a lovit cu partea din față automobilul de

model ,,Opel Zafira” iar pozele demonstrează contrariul. După acordarea ajutorului

medical, s-a apropiat un domn în uniformă militară și i-a comunicat că a fost sora lui

la volan, dar vrea să spună ca a fost el la volan. Sora dumnealui după impact s-a coborât

din automobil și s-a întors la 180 de grade și a plecat de la fața locului la 200-300 de

2

m. Oamenii din stație solicitau să se oprească și să se întoarcă. Ulterior, după toate

procedurile care au avut loc la fața locului, iar domnul Victor dus la spital, a fost la

dispensarul narcologic pentru a fi stabilit dacă nu a consumat băuturi alcoolice. La ușa

în coridor, la dispensar era domnișoara care era implicată în accident cu o doamnă,

ambele necunoscute lui și la întrebarea sa cum s-a întâmplat? ea a răspuns că a încurcat

acceleratorul cu frâna.

Nu este o intersecție la 90 gr., dânsul nu a văzut mijlocul de transport până a

intra în intersecție, fiind în mijlocul intersecției cu drumul din partea dreaptă pe banda

de sens opus a văzut automobilul cum vine, observând-o la aproximativ 2 m distanță,

fiind lovit în mijlocul intersecției din partea dreaptă.

La locul comiterii impactului a văzut doar indicatoarele trecere de pietoni și

atenție copii, care erau amplasate până la intersecție. Drumurile auxiliare care ies la str.

principală XXXX au indicatoare cedează trecerea. Reprezentantul Primăriei a

recunoscut că au fost efectuate careva lucrări de înlocuire a pilonilor de energie

electrică. Drumul pe care se deplasa-strada XXXX, are o lățime de 12 m și din câte

ține minte, este dotat cu 2 trotuare atât pe partea stângă, cât și pe partea dreaptă de

aproximativ 1,5-2 m, iar drumul de pe care a ieșit automobilul ,,Opel Zafira” este mai

îngust și are intre 3-4 m, până la intersecția respectivă indicatoare cedează trecerea au

fost și sunt.

Totodată, vinovăția inculpatului este dovedită prin probele administrate,

inclusiv:

declarațiile părții vătămate Gatmaniuc Victor, că a observat cum din vale venea

un automobil de model ,,Opel”, iar pe partea stângă ieșea un alt automobil Opel de

culoare deschisă. În acel moment o persoană trecea drumul pentru a se saluta. Când

venea transportul, a avut loc tamponarea între automobile. Consideră că, în cazul în

care nu sunt indicatoare, șoferul automobilului de culoare albă urma să cedeze trecerea,

deoarece în regulile de circulație, dacă nu sunt instalate indicatoare, șoferul conduce

după regula mâinii drepte. Până la accidentul rutier, în locul unde s-a produs accidentul

nu erau instalate indicatoare, la 100 de metri distanță era instalat un indicator rutier cu

semnificația trecere de pietoni și atenție copii, iar după producerea accidentului au fost

instalate indicatoare rutiere și str. Chișinău a fost declarată drum principal;

declarațiile martorului Beț Tatiana, că la data de 11.10.2017, mergând pe alte

drumuri care nu aveau instalate indicatoare cu semne de circulație, ajungând la

intersecția dată pe un drum cu două benzi de circulație, ambele drumuri fiind asfaltate

și gândindu-se că are aceiași prioritate ca și toți șoferii a mers după regula mâinii

drepte. La intersecție s-a uitat în partea stângă, apoi s-a uitat în partea dreaptă, dorind

să vireze la stânga cu semnalizatorul de direcție stânga aprins și văzând că nu vine nici

o mașină, abia întorsese capul ca să continue drumul a văzut cum o automobil de model

,,Opel” de culoare albă a lovit-o în partea stângă față. La întocmirea schiței accidentului

rutier a fost prezentă, măsurările efectuate de poliție la întocmirea schiței au fost

corecte;

declarațiile martorului Beț Dorin, că, aflându-se pe bancheta din spate în

automobilul pe care îl conducea sora sa, Beț Tatiana, au mers pe străzi care nu aveau

nici un indicator de drum principal. Ajungând la intersecție au staționat să cedeze

3

trecerea și să se asigure că nu erau alte automobile în partea stângă sau dreaptă,

automobilul era ieșit un pic din intersecție pentru ca să se vadă, deoarece nu era oglindă,

era cu semnalizatorul de direcție stânga pornit. În acel moment a fost o lovitură

puternică din partea stângă de către automobilul ce venea din vale;

declarațiile martorului Peev Andrei, că era pe bancheta din față a automobilului,

la volan aflându-se sora lui Beț Dorin, Beț Tatiana, au ajuns la o intersecție. Tatiana,

fiind la început de intersecție, cu automobilul poziționat spre stânga s-a uitat în dreapta

în stânga, el de asemenea s-a uitat în dreapta și în stânga, și atunci a avut loc lovitura,

iar airbag-ul l-a lovit în față văzând doar farurile din spate. Automobilul de model

,,Opel Insignia” de culoare albă venea din stânga și se deplasa în pantă cu viteză foarte

mare, deoarece până la lovitură s-a uitat în stânga, dar nu a văzut nici un automobil.

După lovitură, automobilul s-a oprit la o distanță de 10-15 m., lângă bordură, apoi lângă

gard. După accident, Tatiana spunea că ea nu a văzut nici un indicator că drumul era

principal, deoarece ambele drumuri erau asfaltate;

declarațiile martorului Crăciun Dumitru, că stând în s. XXXX, la oprire, pe

trotuar, împreună cu Gatmaniuc Victor și alte persoane ce așteptau în stație autobusul

31, un automobil de culoare albă-gri se deplasa în pantă cu viteză mare, iar din partea

cealaltă un alt automobil la volanul căruia era o femeie, a ieșit la intersecție, s-a oprit

și s-a uitat în dreapta spre Vadul lui Vodă, în stânga nu s-a uitat și s-a pornit. În acel

moment a avut loc lovitura. Automobilul de culoare albă a fost aruncat în partea stângă

spre locul unde erau el și partea vătămată Gatmaniuc Victor. Ultimul l-a împins, dar el

nu a mai reușit să se ferească. Pe acel sector, aproximativ cu jumătate de an în urmă au

fost schimbați stâlpii și când s-au schimbat stâlpii i-au scos cu tot cu indicatoare;

declarațiile martorului Vataman Iurie, că activează în cadrul Primăriei XXXX

în calitate de inginer cadastral și nu are tangență cu indicatoarele de deplasare din com.

XXXX. În sectorul locativ unde s-a produs accidentul în perioada 2015-2017 de către

Red Union Fenosa au fost schimbați pilonii de energie electrică, iar indicatoarele erau

atârnate pe piloni. Tot în această perioadă au fost efectuate lucrări de apeduct pe str.

Ion Aldea Teodorovici, Speranței, Bucuriei, inclusiv și pe str. XXXX unde s-a produs

accidentul rutier. Străzile care au intrat în reparație se coordonează cu Primăria. Nu

este de competența sa să cunoască despre indicatoarele de pe str. XXXX, și nici nu

există în Primărie o persoană responsabilă de indicatoare. Probabil, indicatoarele au

fost scoase împreună cu pilonii vechi. Dacă pilonii s-au scos, s-au scos cu tot ce era pe

ei. De asemenea nu cunoaște dacă indicatoarele rutiere au fost instalate pe str. XXXX

înainte sau după producerea accidentului rutier, și nici nu cunoaște cât timp străzile au

fost fără indicatoare rutiere, având în vedere că la instalarea pilonilor noi au fost săpate

șanțuri. Cunoaște că str. XXXX pe care a avut loc accidentul rutier, este drum principal.

Nu este specialist în domeniul drumurilor, dar drumul național R5 și drumurile din

localitate se intersectează cu drumul principal;

declarațiile martorului Buga Vera, că la momentul producerii accidentului rutier,

nu erau instalate indicatoare, acestea fiind instalate după producerea accidentului;

declarațiile martorului Balan Ghenadie, că str. XXXX întotdeauna a fost drum

principal, înaintea accidentului rutier erau instalate indicatoare, însă cu un an sau doi

înainte de producerea accidentului indicatoarele au fost scoase;

4

procesul-verbal privind consemnarea celor constatate din 11.10.2017 potrivit

căruia s-a stabilit că, la 11.10.2017 aproximativ orele 07:00 în mun. Chișinău, com.

XXXX, str. XXXX, în preajma casei de locuit nr. 80, a avut loc un accident rutier unde

au fost implicat automobilele de model Opel Insigna condus de XXXX condus de

Muncescu V. și automobilul de model Opel Zafira cu n/î XXXX condus de Cristina

Beț.;

procesul verbal de cercetare a locului accidentului și tabelul foto din 11.10.2017,

potrivit căruia a fost întocmit în prezența conducătorului auto Muncescu V. în care sunt

fixate circumstanțele producerii accidentului rutier;

schița accidentului rutier anexă la procesul-verbal de cercetare la fața locului din

11.10.2017;

tabel foto la locul comiterii accidentului rutier;

trimitere-extras din fișa medicală DCMU al IMSP IMU nr. 90482 pe numele

pacientului Gatmaniuc Victor, potrivit căruia i-a fost stabilit diagnosticul la data

externării: amputația traumatică a gambei drepte;

raportul de expertiză judiciară nr. 201802D0153 din 21.02.2018 potrivit căreia

amputația traumatică a gambei drepte 1/3 superioară, care a fost cauzat în rezultatul

acțiunii traumatice a unui obiect contondent dur, posibil în timpul și în circumstanțele

indicate, ce prezintă pericol pentru viață și conform acestui criteriu se califică ca

vătămare corporală gravă;

procesul-verbal de verificare a declarațiilor părții vătămate Gatmaniuc Victor la

locul infracțiunii din 17 ianuarie 2018, potrivit căruia ultimul și-a susținut declarațiile

depuse cu explicarea circumstanțelor de la fața locului.

În acest context, pct. 15 din Regulament prevede că, organizarea și dirijarea

traficului rutier se efectuează prin intermediul (1) mijloacelor de semnalizare rutieră

(indicatoare rutiere, marcaje rutiere, semafoare), precum și de către (2) agenții de

circulație. Amenajarea inginerică a drumurilor se efectuează prin intermediul

elementelor constructive de siguranță ale infrastructurii rutiere (parapete rutiere de

protecție, stâlpi de direcționare, benzi rezonatoare). Benzile rezonatoare longitudinale

se execută pe marginile carosabilului pentru preîntâmpinarea ieșirii întâmplătoare a

vehiculelor de pe carosabil. Benzile rezonatoare transversale se execută pe suprafața

carosabilului prealabil locurilor ce prezintă pericol (curbe în plan cu rază mică,

intersecții, treceri pentru pietoni, instituții preșcolare, școlare etc.).

Punctul 16 din Regulamentul circulației rutiere, statuează că, mijloacele de

semnalizare rutieră trebuie să fie în deplină concordanță și în ansamblu cu prevederile

prezentului Regulament.

Când semnificația mijloacelor de semnalizare rutieră intră în contradicție cu alte

prevederi ale Regulamentului, participanții la trafic trebuie să urmeze prescrierile

mijloacelor de semnalizare rutieră. În caz de neconcordanță între semnificația

mijloacelor de semnalizare rutieră, primează:

a) marcajul de semnificație provizorie (de culoare portocalie) în raport cu

marcajul permanent;

b) indicatorul rutier de semnificație provizorie (pe suport mobil) în raport cu

indicatorul staționar și/sau cu marcajul rutier;

5

c) semnalele semaforului în raport cu indicatoarele de prioritate;

d) semnalele sau indicațiile agentului de circulație în raport cu semnalele

semaforului, indicatoarele și marcajele rutiere, precum și față de prezentul Regulament.

La caz se atestă, că accidentul a avut loc în com. XXXX, mun. Chișinău, la

intersecția străzilor XXXX cu o stradă adiacentă din dreapta (nu are denumire însă

asfaltat).

Potrivit tabelului fotografic al procesului-verbal de cercetare a locului

accidentului rutier din 11.10.2017, la intersecția străzilor unde a avut loc accidentul nu

era plasat nici un mijloc de semnalizare indicatoare rutiere, marcaje rutiere, semafoare)

(f.d.9). Faptul că, la intersecția unde a avut loc accidentul nu era plasat nici un indicator

a fost confirmat în ședința de judecată de către partea-vătămată Gatmaniuc Victor,

martorii Crăciun și Buga Vera care sunt locuitori ai localității XXXX și care au declarat

că cu jumate de an în urmă au fost schimbați stâlpii de energie electrică, iar odată cu

stâlpii au fost scoase și marcajele. În acest sens este și scrisoarea primăriei XXXX nr.

02/1-38-366 din 12 octombrie 2017 adresată Direcției Transport Public și Căi de

Comunicație mun. Chișinău prin care au solicitat instalarea indicatorilor rutieri în

legătură cu asigurarea securității circulației.

De asemenea, reieșind din declarațiile martorilor, o sută de metri până la

producerea accidentului era indicatorul „Atenție copii”. Acest fapt este probat prin

declarațiile părții vătămate Gatmaniuc Victor, martorului Beț Cristina și prin

procesul verbal de verificare a declarațiilor părții vătămate Gatmaniuc Victor, în

special prin anexa procesului verbal (tabelul fotografic, f.d.98).

În acest context, pct. 64 din Regulament impune că conducătorul de vehicul

trebuie să manifeste prudență sporită și, în caz de necesitate, să reducă viteza până

la limita care i-ar garanta siguranța traficului sau chiar să oprească, în cazurile în

care se deplasează pe lângă copii, persoane de vârstă înaintată, precum și persoane

cu semne evidente de dizabilitate.

Astfel, conducătorului automobilului de model Opel Insigna, care conducea

pe str. XXXX, locul unde era amplasat indicatorului „Atenție copii”, urma să

manifeste prudență și diligență sporită la conducerea mijlocului de transport pentru

a nu pune în pericol viața și sănătatea copiilor.

Punctul 59 subpct. 1)-4) din Regulamentul circulației rutiere statuează că,

1) Intersecția în care semafoarele nu funcționează sau în care funcționează

semnalul galben intermitent se consideră intersecție cu circulație nedirijată;

2) La intersecția drumurilor de semnificație neechivalentă, conducătorul

vehiculului care se deplasează pe drumul fără prioritate trebuie să cedeze trecerea

vehiculelor ce se apropie de intersecție pe drumul cu prioritate;

3) În cazul în care drumul cu prioritate își schimbă direcția în intersecție,

conducătorii de vehicule care se deplasează pe drumul cu prioritate trebuie să

respecte ordinea trecerii intersecțiilor de semnificație echivalentă. Ulterior, aceeași

ordine trebuie s-o respecte conducătorii de vehicule de pe drumurile fără prioritate;

4) La intersecția drumurilor de semnificație echivalentă, conducătorul de vehicul

trebuie să cedeze trecerea vehiculelor care se apropie de intersecție din dreapta,

indiferent de direcția de deplasare ulterioară a acestora.

6

Prin urmare, pct. 59 din Regulamentul circulației rutiere, statuează 2 situații

opuse în cazul drumurilor fără prioritate și drumurilor cu prioritate.

La caz, instanța atestă că prevederile Codului circulației rutiere operează cu

noțiunile de semnificație echivalentă și neechivalentă a drumurilor, în dependență de

care se stabilește aplicarea or subpct. 2) ori subpunct 4).

În concluzie urma să se stabilească, în ce mod se stabilește semnificație drumului

echivalent ori nu.

Astfel, tot Regulamentul, circulației rutiere, în anexa nr. 3 intitulată „Indicatoare

de avertizare”, stabilește ca indicator pct. 1.6 cu semnificația „Intersecție a drumurilor

de semnificație echivalentă”.

În concluzie, pentru a stabili semnificația drumurilor echivalente urmează la

intersecția drumurilor să fie amplasat indicatorul 1.6., fapt ce din probele cercetate în

ședința de judecată s-a stabilit că la intersecția unde a avut loc accidental nu a fost

amplasat nici un indicator.

În acest context, în lipsa unui indicat care să statuează semnificația drumurilor

echivalente, ori a unui indicator care să stabilească prioritatea drumurilor urmează a fi

aplicate pct. 59 subpct. 4) din Regulamentul circulației rutiere, care statuează că, la

intersecția drumurilor de semnificație echivalentă, conducătorul de vehicul trebuie să

cedeze trecerea vehiculelor care se apropie de intersecție din dreapta, indiferent de

direcția de deplasare ulterioară a acestora.

Cu referire la argumentul părții apărării precum că str. XXXX, M4 este drum

național, instanța de judecată remarcă că Regulamentul circulației rutiere stabilește

regulile de circulație și în pct. 7 din regulament, face distincție dintre: drum cu

prioritate – drumul semnalizat prin indicatoarele rutiere 1.7.1 – 1.7.3, 2.3 și 5.2 sau

drumul modernizat ori împietrit în raport cu drumul rudimentar, drum public – orice

cale de comunicație terestră, inclusiv construcțiile artificiale și drumurile rudimentare,

deschisă pentru circulația vehiculelor și a pietonilor.

În context, a încălcat regulile de securitate rutieră, conducătorul auto care a

încălcat prevederile art. 59 subpct 4) din Regulamentul circulației rutiere și nu a acordat

prioritate autovehiculului care ieșea în intersecție din partea dreaptă, fiind inculpatul

Muncescu V. Astfel, acesta a încălcat regulamentul circulației rutiere și anume pct. 59

subpct. 4).

S-a constatat că la caz, conducătorii autovehicule urmau să aplice „regula

mâinii drepte”. Astfel, Muncescu V., conducând pe un drum unde era semnul

„atenție copii” urma să manifeste o atenție sporită ce ține de securitatea circulației

rutiere. Potrivit tabelului-foto, anexă a procesului-verbal de cercetare la fața locului

din 11.10.2017, autovehiculul de model Opel Zafira, care venea din partea dreaptă a

str. XXXX se vede că automobilul era deja antrenat în totalitate în intersecție fiind

vizibil din direcția de deplasare a automobilului condus de Muncescu V. Acest fapt

este probat prin schița accidentului rutier, dar este confirmat și prin declarațiile părții

vătămate precum și prin declarațiile martorului Crăciun D. care a reținut că, „... un

automobil de culoare albă-gri se deplasa în pantă cu viteză mare, iar din partea cealaltă

un alt automobil la volanul căruia era o femeie, a ieșit la intersecție, s-a oprit și s-a uitat

7

în dreapta spre Vadul lui Vodă, în stânga nu s-a uitat și s-a pornit. În acel moment a

avut loc lovitura...”.

Cât privește, alegațiile părții apărării precum că automobilul condus de

Muncescu V. de model „Opel Insigna” este lovit în partea frontală, din tabelul foto

anexat la procesul-verbal de cercetare la fața locului rezultă clar că partea afectată de

lovitură este partea dreaptă-frontală din față a automobilului.

Ce ține despre viteza de conducere a ambelor automobile implicate în accident,

declarațiile părții vătămate și a martorilor între ei sunt contradictorii, astfel încât unii

declarară că automobilul de model Opel Zafira era condus cu viteză excesivă, alții

declarară că automobilul de model Opel Insigna era condus cu viteză excesivă.

Subsecvent, organul de urmărire penală, la etapa urmăririi penale nu au stabilit

viteza de conducere a ambelor automobile. Totuși pentru constatarea încălcării pct. 56

subpct. 4) din Regulamentul circulației rutiere, stabilirea viteza de conducere nu este

un element de încadrare, cu toate acestea, instanța nu poate să nu i-a în considerare că

Muncescu V. conducea automobilul pe un traseu unde era indicatorul atenție copii,

ceea ce presupune pe lângă diligența maximă în conducerea automobilului și

minimizarea vitezei de conducere.

pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatul să fie achitat.

Apelantul a invocat că potrivit actului de învinuire, lui Muncescu V. i se

încriminează faptul că ajungând la intersecția str. XXXX com. XXXX cu un alt drum,

fără denumire, nu a cedat trecerea automobilului de model Opel Zafira ce se deplasa

din partea dreapta relativ deplasării sale, astfel ar fi încălcat prevederile pct. 59.(4) din

Regulamentul circulației rutiere.

Potrivit Regulamentului Circulației Rutiere drum cu prioritate - drumul

semnalizat prin indicatoarele rutiere 1.7,1 - 1.7.3, 2.3 și 5.2 sau drumul modernizat ori

împietrit în raport cu drumul rudimentar.

Astfel se constată că str. XXXX, pe care se deplasa Muncescu V., la volanul

automobilului de model Opel Insignia, reprezintă drum național, modernizat, cu o

lățime de 7 m (în locul accidentului) care face legătura dintre capitala țării, or. Chișinău

– com. XXXX și or. XXXX și reprezintă drum principal în raport cu porțiunea de drum

pe care se deplasa Beț Tatiana, la volanul automobilului de model Opel Zafira, porțiune

de drum cu o lungime de aproximativ 100-200 m și cu o lățime de 4,4 m (potrivit

schemei accidentului rutier) care face legătura dintre drumurile secundare ale localității

cu drumul național R.5 str. XXXX. Din care considerente se constată că aceste 2

drumuri nu pot avea semnificație echivalentă.

Faptul dat se constată șî prin declarațiile inginerului cadastral Vataman Iurie,

audiat în calitate de martor la data de 21.11.2018, care a declarat că str. XXXX este

strada principală și face parte din categoria drumurilor Naționale. Iar strada pe care se

deplasa automobilul de model Opel Zafira, nu are denumire este o porțiune de drum

100-200 m care leagă 2 drumuri.

Astfel, potrivit pct. 59 alin, 2) din Regulamentul Circulației Rutiere „La

intersecția drumurilor de semnificație neechivalentă, conducătorul vehiculului care se

8

deplasează pe drumul fără prioritate trebuie să cedeze trecerea vehiculelor ce se apropie

de intersecție pe drumul cu prioritate.

Din circumstanțele de fapt și de drept, instanța de fond urma să rețină faptul că,

cerințele Regulamentului Circulației Rutiere au fost încălcate de către Beț Tatiana, care

se deplasa la volanul automobilului de model Opel Zafira pe un drum fără prioritate și

care înafara de faptul că, nu a cedat trecerea mijlocului de transport care se deplasa pe

drum cu prioritate, a încălcat și prevederile Regulamentului circulației rutiere

prevăzute de pct. 40 alin. (3), potrivit cărora „Virările trebuie executate astfel încât la

ieșirea din intersecție, vehiculul să nu ajungă pe banda de sens opus”.

Or, din materialele cauzei penale și în special schema accidentului rutier se

constată că mijlocul de transport de model Opel Zafira s-a angajat în intrarea în

intersecție pe partea stângă relativă deplasării sale, adică pe banda de sens opus și mai

mult a intrat în intersecție virând la stânga la fel pe banda de sens opus pe care se

deplasa Muncescu V., la volanul automobilului de model Opel Insignia.

Circumstanțele date se constată și prin foto tabelul de la fața locului anexă a

procesului verbal de cercetare la fața locului.

Anume din aceste considerente, se explică deteriorările mijlocului de transport

de model Opel Zafira, cauzate ca urmare a tamponării.

Or. atât din foto tabelul anexă a procesului verbal de cercetare la fața locului f.d.

(10 -12), cât și procesului-verbal de constatare a pagubelor din dosarul de daune nr.

19/156, se constată că mijlocul de transport de model Opel Zafira este deteriorat în

partea frontala dreaptă, ceea ce explică dinamica accidentului și anume poziționarea

automobilului de model Opel Zafira în momentul impactului în raport cu automobilul

de model Opel Insignia, care potrivit schemei accidentului rutier (f.d. 6), la momentul

impactului se afla în mijlocul intersecției, iar potrivit foto tabelului, se constată că

mijlocul de transport de model Opel Insignia are deteriorări neesențiale în partea

laterală dreapta și anume în partea roții punții din față dreapta (f.d 13).

Aceste circumstanțe de fapt, constatate la fața locului, explică dinamica

accidentului și faptul că mijlocul de transport de model Opel Zafira s-a angajat în

trecerea intersecției, efectuând manevra de virare în partea stângă pe banda de sens

opus, fapt confirmat și de martorii Crăciun Dumitru, Balan Gheorghe.

Subsidiar, instanța de fond urma să rețină faptul că învinuirea adusă lui

Muncescu V. nu și-a găsit confirmarea, nici în partea ce ține de faptul că ultimul, cu

partea frontală a automobilului condus, a comis tamponarea în partea laterala stânga -

față a automobilului de model Opel Zafira. Or, aceste învinuiri sunt răsturnate de

circumstanțele de fapt expuse mai sus.

Totodată, instanța de fond urma să rețină faptul că învinuirea adusă lui Muncescu

V., precum că ultimul nu a ținut cont de totalitatea factorilor care caracterizează

condițiile rutiere și anume de faptul că, se deplasa pe un sector de drum unde persistă

pericolul apariției copiilor pe carosabil este una neîntemeiată.

Or. potrivit schemei accidentului rutier și a foto tabelului, anexă a procesului

verbal de verificare a declarațiilor la fața locului, se constată că semnalul de avertizare

1.21. „Copii” care avertizează despre începutul unui sector de drum în apropierea

școlilor, instituțiilor preșcolare etc. unde persistă pericolul apariției copiilor pe

9

carosabil, este instalat la ieșirea din intersecția unde a avut loc accidentul și până sau

în intersecția respectivă, având instalat panoul adițional 6.1.1. (200 m).

Astfel, potrivit anexei nr. 3 a Regulamentului Circulației Rutiere panoul

adițional 6.1.1. - indică distanța de la locul instalării indicatorului până la începutul

sectorului de drum periculos, locul intrării în vigoare a interzicerii sau restricției

corespunzătoare, precum și distanța până la anumite obiective care se află în direcția

de mers.

Din considerentele menționate, Muncescu V. nu s-a deplasat cu mijlocul de

transport în raza de acțiune a indicatorului 1.21 „Copii” ori potrivit panoului adițional,

începutul sectorului de drum periculos urma să înceapă de la o distanță de 200 m de la

instalarea indicatorului de avertizare 1.21.

Respectiv, potrivit probelor cercetate în cadrul ședințelor de judecată se constată

că în acțiunile inculpatului nu se întrunesc elementele componenței de infracțiune și

anume încălcarea regulilor de circulație rutieră.

Totodată, potrivit prevederilor pct. 4 a Regulamentului Circulației Rutiere

„Orice participant la trafic care respectă prezentul Regulament este în drept să conteze

pe faptul că și ceilalți participanți la trafic execută cerințele acestuia”.

În speță, inculpatul nu putea să prevadă că un alt participant la trafic încălcând

prevederile Regulamentului Circulației Rutiere, fără ca să cunoască prioritatea

drumului pe care se deplasează, va efectua o manevră de virare spre stânga în

intersecție, ieșind pe contrasens și ca rezultat va tampona în partea laterală dreaptă -

față cu atât mai mult că Muncescu V. deja se afla în intersecției.

Iar potrivit pct. 58 alin. 3 al Regulamentului Circulației Rutiere, „conducătorul

este obligat să cedeze trecerea vehiculelor deja angajate în trecerea intersecției,

indiferent de direcția lor de deplasare, precum și pietonilor care finalizează traversarea

carosabilului”,

Potrivit materialelor cauzei penale și probelor cercetate în cadrul ședințelor de

judecată s-a constatat cu certitudine faptul că de către inculpat nu au fost încălcate

regulile de securitate rutieră, iar urmărire stipulate la art. 264 alin. (3) lit. a) Cod penal,

sunt în raport de cauzalitate cu comiterea încălcărilor regulilor de securitate a circulației

rutiere de către Beț Tatiana, conducătoarea mijlocului de transport de model Opel

Zafira, care contrar prevederilor pct. 59 alin. 2) din Regulamentul Circulației Rutiere

„La intersecția drumurilor de semnificație neechivalentă, conducătorul vehiculului care

se deplasează pe drumul fără prioritate, trebuie să cedeze trecerea vehiculelor ce se

apropie de intersecție pe drumul cu prioritate”.

Mai mult, în cadrul cercetării judecătorești, conducătoarea mijlocului de

transport de model Opel Zafira, a recunoscut și a declarat că nu cunoștea pe ce drum

se deplasează, nu cunoștea localitatea, iar direcția de deplasarea îi era arătată de fratele

său, Beț Dorin, care se afla pe bancheta din spate.

Argumentele invocate de către conducătoarea mijlociului de transport Beț

Tatiana, a martorilor Beț Dorin și Peev Andrei, cu referire la faptul că înainte de a se

angaja în traversarea intersecției, s-au asigurat dacă din ambele părți nu au careva

obstacol și imediat ce s-au asigurat, a luat piciorul de pe frână și în momentul când

mașina s-a pornit din loc, a fost tamponată de automobilul condus de către Muncescu

10

V., urmează a fi apreciate critic din considerentul că, martorul Crăciun Dumitru a

declarat că, conducătoarea mijlocului de transport de model Opel Zafira nu s-a uitat în

partea stângă relativ deplasării sale, în momentul când s-a angajat în intrarea în

intersecție, fapt confirmat și de către martorul Balan Ghenadie și Buga Vera, care a

declarat că mijlocul de transport de model Opel Zafira se deplasa cu viteză și s-a angajat

în trecerea intersecției cu aceiași viteză, ceea ce și explică încă odată gravitatea

deteriorărilor mijlocului de transport Opel Zafira. Or, asemenea deteriorări nu pot fi

cauzate în urma unei tamponări în obstacol cu o viteză mică.

Mai mult, în situația în care conducătoarea mijlocului de transport de modei Opel

Zafira, s-ar fi uitat în partea stângă relativ deplasării, pe str. XXXX ar fi văzut

automobilul de model Opel Insignia condus de către Muncescu V. Or, câmpul de

vizibilitate îi asigura această posibilitate, iar argumentul precum că, afara era ceață și

nu se vedea bine, urmează a fi respins deoarece este combătut prin declarațiile

martorilor și a pozelor foto din planșa fotografică, anexă a procesului verbal de

cercetare la fața locului, potrivit cărora se observă că câmpul de vizibilitate este unul

mare, iar afară era o zi senină.

Urmează a fi respinsă aprecierea instanței de fond cu referire la faptul că,

mijlocul de transport de model Opel Zafira la momentul impactului era antrenat în

totalitate în intersecție, fiind vizibil din ambele sensuri ale drumului, făcând trimitere

la foto tabelul anexă la procesul verbal de cercetare la fața locului din 11.10.2017. Or.

potrivit declarațiilor martorului Beț Tatiana, ultima a declarat că după impact,

automobilul pe care îl conducea, s-a deplasat mai departe în intersecție. Anume din

acest considerent se explică faptul că potrivit pozelor din foto - tabelul anexă la

procesul verbal de cercetare la fața locului, mijlocul de transport de model Opel Zafira

se află în intersecție,

La fel, urmează a fî respinse argumentele instanței de fond cu referire la faptul

că partea apărării a indicat că mijlocul de transport de model Opel Insignia, este lovit

în partea frontală.

Or, potrivit foto - tabelului se constată cu certitudine faptul că miijlocul de

transport este lovit în partea față dreapta și anume: colțul barei de protecție din față

dreapta și roata față dreapta.

Iar potrivit schemei accidentului rutier se constată că locul tamponării este

mijlocul intersecției, ceea ce denotă faptul că mijlocul de transport de model Opel

Insignia se afla în plină intersecție, când a fost loivit cu partea stângă față de către

mijlocul de transport de model Opel Zafira. Anume din circumstanțele faptice stabilite

îa fața locului se constată că declarațiile date de către martorii Beț Tatiana, Beț Dorin

și Peev Andrei, cu referire la faptul că înainte de a se angaja în intersecție, s-au asigurat

că din ambele părți nu au obstacole și doar după aceasta au început deplasarea în

intersecție, Or, în situația în care Beț Tatiana s-ar fi uitat în partea stângă relativ

deplasării sale avea cu siguranță să vadă mijlocul de transport de model Opel Insignia.

În aceiași ordine de idei urmează a fi respinsă aprecierea instanței de fond cu

referire la faptul că Muncescu V. a avut posibilitatea de a evita accidentul. Or, în

primul, rând instanța de fond nu este expert pentru a constata posibilitatea evitării

accidentului, acest fapt fiind posibil doar în cadrul unei expertize auto tehnice. La fel,

11

instanța de fond și-a asumat rolul unui expert, invocând faptul, că Muncescu V. a avut

posibilitatea de a evita accdentul prin stoparea mijlocului de transport în momentul în

care în câmpul de vizibilitate a apărut mijlocul transport de model Opel Insignia, fără

a lua în considerație că acest fapt urmă să fie constatat doar printr-un experiment la fața

locului.

Deși aceste acțiuni procesuale au fost solicitate de a fi efectuate, instanța de fond

a refuzat, în dispunerea efectuării expertizei auto tehnice și a experimentului prin care

a încălcat dreptul la un proces echitabil, principiul contradictorialității, precum și

dreptul la apărare, Or aceste acțiuni procesuale urmau a fi efectuate pentru a da răspuns

la întrebările esențiale pentru soluționarea corectă a acestui caz.

Instant de fond, neavând o constatare a unui expert referitor la posibilitatea de a

evita accidentul, momentul apariției obstacolului în vizorul ambilor șoferi, reieșind din

declarațiile acestora raportate la rezultate și constatările care urmau a fi obținute în

urma efectuării experimental, a reieșit doar din propriile aprecieri și a constatat că

Muncescu V. ar fi avut posibilitatea de a evita accidentul, prin stoparea mijlocului de

transport în momentul în care a apărut obstacolul în vizorul său.

Aceste aprecieri, instanța le-a făcut reieșind din declarațiile martorilor Beț

Tatiana, Beț Dorin, Peev Andrei, fără a lua în calcul declarațiile date de către martorii:

Buga Vera, care a declarat că automobilul mai înalt de culoare sură mergea cu viteză

și nu a staționat la ieșirea din intersecție, la volanul acestui automobil se afla o

domnișoară. Și declarațiile date de către martorul Balan Gheorghe, care a declarat că

mijlocul de transport de model Opel de culoare sură, mergea cu viteză și nu a încetinit

în momentul când a ajuns la intersecție, precum și declarațiile inculpatului.

Astfel, instanța de fond a încălcat dreptul la apărare, dreptul la un proces

echitabil, precum și principiul contradictorialității.

apelul a fost respins, ca nefondat.

Instanța de apel a reținut că la pronunțarea sentinței, instanța de fond corect a

stabilit circumstanțele de fapt și de drept și just a ajuns la concluzia că inculpatul a

săvârșit infracțiunea imputată lui.

Astfel, necătând la faptul că inculpatul nu-și recunoaște vina în comiterea

infracțiunii imputate, vina lui a fost dovedită integral de sistema de probe, care sunt

pertinente, concludente, utile și veridice și coroborează între ele, și care combat și

argumentele apelului înaintat.

Declarațiile depuse de către inculpatul, prin care dânsul nu a recunoscut

comiterea infracțiunii comise de el, sunt declarații ce nu corespund adevărului, depuse

în încercarea de se eschiva de la răspunderea penală.

Mai mult ca atât, inculpatul, de facto, recunoaște vina, or, în timpul deplasării,

conducătorul auto n-a manifestat prudență sporită la trafic, n-a apreciat corect

situația rutieră în care se afla autovehiculul la momentul respectiv, n-a luat în

considerație starea lucrurilor în traficul rutier ce reflectă gradul de protecție a

participanților la el împotriva accidentelor și consecinței acestora, nu a ținut cont de

semnificația mijloacelor de semnalizare rutieră și totalitatea factorilor ce

caracterizează condițiile rutiere.

12

În cadrul examinării cauzei, s-a dispus prin încheierea din 11.05.2021

efectuarea expertizei judiciare auto-tehnică, astfel concluzia expertului judiciar nu

combate cele relatate de către partea apărării, astfel instanța de fond corect a

constatat comiterea accidentului rutier imputat inculpatului Muncescu V.

S-a constatat că la caz, conducătorii autovehicule urmau să aplice „regula

mîinii drepte”. Astfel, Muncescu V., conducând pe un drum unde era semnul

„atenție copii” urma să manifeste o atenție sporită ce ține de securitatea circulației

rutiere.

Potrivit tabelului-foto, anexă a procesului-verbal de cercetare la fața locului

din 11.10.2017, autovehiculul de model Opel Zafira, care venea din partea dreaptă

a str. XXXX (f.d. 9) se vede că automobilul era deja antrenat în totalitate în

intersecție, fiind vizibil din direcția de deplasare a automobilului condus de inculpat,

fapt probat prin schița accidentului rutier.

Ce ține despre viteza de conducere a ambelor automobile implicate în accident,

declarațiile părții vătămate și a martorilor între ei sunt contradictorii, astfel încât unii

declară că automobilul de model Opel Zafira era condus cu viteză excesivă, alții declară

că automobilul de model Opel Insignia era condus cu viteză excesivă.

Totodată, organul de urmărire penală, la etapa urmăririi penale nu au stabilit

viteza de conducere a ambelor automobile. Totuși, pentru constatarea încălcării pct. 56

subpct. 4) din Regulamentul Circulației Rutiere, stabilirea viteza de conducere nu este

un element de încadrare, cu toate acestea, instanța nu poate să nu i-a în considerare că

Muncescu V. conducea automobilul pe un traseu unde era indicatorul atenție copii,

ceea ce presupune pe lângă diligența maximă în conducerea automobilului și

minimizarea vitezei de conducere.

Mai mult, instanța de fond corect a concluzionat ca fiind confirmată vinovăția

inculpatului pentru fapta de încălcare a regulilor de securitate a circulației

reglementate de prevederile pct. 45 subpct. 1) lit. a), b), c) și d) al Regulamentului

Circulației Rutiere care stipulează că conducătorul trebuie să conducă vehiculul în

conformitate cu limita de viteză stabilită, ținând permanent seama de următorii

factori: a) starea psihofiziologică ce influențează atenția și reacția; b) dexteritatea în

conducere care i-ar permite să prevadă situațiile periculoase; c) starea tehnică a

vehiculului și particularitățile încărcăturii; d) situația rutieră și subpct. 2) care

prevede că în cazul în care în limita vizibilității apar obstacole care pot fi observate

de conducător, el trebuie să reducă viteza sau chiar să oprească, pentru a nu pune

în pericol siguranța traficului și prevederile art. 22 alin. (4) lit. b) din Legea privind

siguranța traficului rutier nr. 131-XVI din 07.06.07, care stipulează că participanții

la traficul rutier sunt obligați să manifeste un comportament care să asigure fluența

și siguranța traficului, să nu pericliteze siguranța unor alți participanți la trafic, să

nu cauzeze prejudicii mediului înconjurător, proprietății publice sau private.

hotărârilor adoptate și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatul să fie achitat.

Recurentul indică că instanța de apel nu a acordat deplină eficiență prevederilor

legale și a constatat vinovăția inculpatului, bazându-se preponderent pe probele

cercetate de prima instanță, cărora nici nu li s-a dat citire.

13

Așadar, potrivit celor consemnate în procesul-verbal al ședinței de judecată,

instanța de apel a purces la examinarea probelor și înscrisurilor doar prin enumerarea

acestora.

Subsecvent, procurorul doar a invocat existența proceselor verbale de audiere a

martorilor, fără a le da citire declarațiilor, cu consemnarea faptului dat în procesul-

verbal, iar instanța de apel le-a inclus în decizia sa ca fiind cercetate în cadrul ședinței

de judecată.

Mai mult decât atât, în cadrul ședinței de judecată a fost admis parțial cererea

apărării privind dispunerea efectuării expertizei auto-tehnice și a experimentului, fiind

admisă doar efectuarea expertizei auto-tehnică, care a fost efectuată la data de

09.12.2021.

Lecturând conținutul deciziei, s-a constatat faptul că de către instanța de apel

expertiza auto-tehnică nr, XXXX nu a fost cercetată și nici nu s-a expus referitor la

această probă, necătând la faptul că potrivit raportului de expertiză la răspunsul

întrebării nr. 7 se indică „aprecierea posibilității tehnice a conducătorului

automobilului de model Opel Insignia cu n/î XXXX, de evitare a tamponării

automobilului de model Opel Zafira cu n/î XXXX, potrivit schemei accidentului rutier

și declarațiilor martorilor nu este posibil, Posibilitatea tehnică a conducătorului

automobilului de model Opel Insignia cu n/î XXXX, de evitare a tamponării

automobilului de model Opel Zafira cu n/î XXXX, poate fi stabilită doar în cazul

prezentării expertului datele obiective despre timnul deplasării automobilului de model

Opel Zafira cu n/î XXXX în câmpul de vizibilitate а conducătorului automobilului de

model Opel Iпsigniа cu n/î XXXX, din momеntul apariției obstacolului реntru

circulație, саrе poate fi stаbilit în cadrul unui ехpеrimеnt, cu pаrtiсipаrеа pеrsоаnеlоr

cointeresate”.

Astfel, s-a constatat că atât instanța de fond, cât și instanța de apel și-au preluat

prerogativele expertului, constatând faptul că Muncescu V. este vinovat de comiterea

accidentului rutier și că ultimul a avut posibilitatea tehnică de a evita accidentul.

Aceasta, în situația în care potrivit raportului de expertize, expertul indică clar că nu

poate da răspuns la această întrebare, iar pentru aceasta este nevoie de efectuat un

experiment, care a fost solicitat de către partea apărării de a fi efectuat la toate etapele

procesului (urmărire penală, instanța de fond, curtea de apel), însă acest demers al părții

apărării a fost respins neîntemeiat.

Or, în cel de-al doilea ciclu procedural în urma căruia s-a constatat că inculpatul

se face vinovat de comiterea infracțiuni, instanța de apel nu a invocat un motiv

întemeiat, care să justifice neprezentarea martorilor și admiterea cu titlu de probe a

depozițiilor acestora.

Instanța de apel urma să cerceteze aspectele învinuirii înaintate inculpatului, să

verifice și să aprecieze conform prevederilor art 101 Cod de procedură penală, fiecare

probă din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar

toate probele în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor și în concluziile sale

să prezinte raționamentele forte, care au stat la baza admiterii unor probe și respingerea

altora.

14

Prin urmare, s-a constatat o denaturare a probelor și apreciere arbitrară a

acestora, care în mod vădit a denaturant concluziile privind existența sau inexistența

faptelor și implicit constatarea vinovăției sau a nevinovăției inculpatului Muncescu V.

Respectiv, instanța de apel, pentru a constata în acțiunile lui Muncescu V.

existența elementelor componenței de infracțiune prevăzută de art. 264 alin. (3) lit. a)

Cod penal, a reținut că potrivit actului de învinuire, Muncescu Veaceslav i se

încriminează faptul că, ajungând la intersecția str. XXXX, com. XXXX cu un alt drum

fără denumire, nu a cedat trecerea automobilului de model Opel Zafira ce se deplasa

din partea dreaptă relativ deplasării sale, astfel ar fi încălcat prevederile pct 59. (4) din

Regulamentul Circulației Rutiere.

Potrivit materialelor cauzei penale, care reprezintă shema grafică a drumurilor

din com. XXXX, se constată că com. XXXX este traversată de str. XXXX, care

constituie Drumul Național R5 Chișinău - XXXX – XXXX M4.

Iar conform schemei amenajării intersecției pe drumul național R.5 Chișinău -

XXXX – XXXX M4 (str. XXXX, com. XXXX), se constată că str. XXXX reprezintă

drum principal în raport cu str. XXXX și cu o altă porțiune de drum fără denumire pe

care se deplasa automobilul de model (Opel Zafira condus de Beț Tatiana.

Potrivit Regulamentului Circulației Rutiere drum cu prioritate - drumul

semnalizat prin indicatoarele rutiere 1.7.1 - 1.7.3, 2.3 și 5.2 sau drumul modernizat ori

împietrit în raport cu drumul rudimentar.

Astfel se constată că str. XXXX pe care se deplasa Muncescu V. la volanul

automobilului de model Opel Insignia, reprezintă drum național, modernizat, cu o

lățime de 7 m (în locul accidentului) care face legătura dintre capitala țării or. Chișinău

– com. XXXX și or. XXXX, și reprezintă drum principal în raport cu porțiunea de

drum pe care se deplasa Beț Tatiana la volanul automobilului de model Opel Zafira,

porțiune de drum cu o lungime de aproximativ 100-200 m si cu o lățime de 4.4 m

(potrivit schemei accidentului rutier) care face legătura dintre drumurile secundare ale

localității cu drumul național R.5 str. XXXX. Din care considerente se constată că

aceste 2 drumuri nu pot avea semnificație echivalentă.

Faptul dat se constată și prin declarațiile inginerului cadastral Vataman Iurie,

audiat în calitate de martor la data de 21.11.2018. care a declarat că str. XXXX este

strada principala și face parte din categoria drumurilor naționale. Iar strada pe care se

deplasa automobilul de model Opel Zafira, nu are denumire este o porțiune de drum

100-200 m, care leagă 2 drumuri.

Astfel potrivit pct. 59 alin. 2) din Regulamentul Circulației Rutiere „La

intersecția drumurilor de semnificație neechivalentă, conducătorul vehiculului care se

deplasează pe drumul fără prioritate trebuie să cedeze trecerea vehiculelor ce se apropie

de intersecție pe drumul cu prioritate”.

Din circumstanțele de fapt și de drept, instanța de apel urma să rețină faptul că

cerințele Regulamentului Circulației Rutiera au fost încălcate de către Beț Tatiana, care

se deplasa la volanul automobilului de model Opel Zafira pe un drum fără prioritate și

care înafara de faptul că nu a cedat trecerea mijlocului de transport care se deplasa pe

drum cu prioritate a încălcat și prevederile Regulamentului Circulației Rutiere

15

prevăzute de pct. 40 alin, (3). potrivit cărora „Virările trebuie executate astfel încât la

ieșirea din intersecție vehiculul să nu ajungă pe banda de sens opus…”

Or, din materialele cauzei penale și în special schema accidentului rutier se

constată că mijlocul de transport de model Opel Zafira s-a angajat în intrarea în

intersecție pe partea stângă relative deplasării sale adică pe banda de sens opus și mai

mult a intrat în intersecție, virând la stânga la fel pe banda de sens opus, pe care se

deplasa Muncescu V., la volanul automobilului de model Opel Insignia. Fapt constatat

și prin schema nr. 2, anexă la expertiza auto tehnică nr. XXXX din 09.12.2021.

Astfel, s-au explicat deteriorările mijlocului de transport de model Opel Zafira,

cauzate ca urmare a tamponării. Or. atât din foto, tabelul anexă a procesului verbal de

cercetare la fața locului, cât și procesului verbal de constatare a pagubelor din dosarul

de daune nr.19/156, se constată că mijlocul de transport de model Opel Zafira este

deteriorat în partea frontală dreaptă, ceea ce explică dinamica accidentului și anume

poziționarea automobilului de model Opel Zafira în momentul impactului în raport cu

automomobilul de model Opel Insignia, care potrivit schemei accidentului rutier (f.d.

5) la momentul impactului se afla în mijlocul intersecției, iar potrivit foto tabelului se

constată că mijlocul de transport de model Opel Insignia are deteriorări neesențiale în

partea laterală dreapta și anume în partea roții punții din față dreapta (f.d 13).

Aceste circumstanțe de fapt, constatate la fața locului, explică dinamica

accidentului și faptul că mijlocul de transport de model Opel Zafira s-a angajat în

trecerea intersecției, efectuând manevra de virare în partea stângă pe banda de sens

opus. Fapt confirmat și de martorii Crăciun Dumitru, Balan Gheorghe.

Subsidiar, instanța de recurs urmează să retină faptul că învinuirea adusă lui

Muncescu Veaceslav nu si-a găsit confirmarea nici în partea ce ține de faptul că

Muncescu V., cu partea frontală a automobilului condus, a comis tamponarea în partea

laterală stânga - față a automobilului de model Opel Zafira. Or, aceste învinuiri sunt

răsturnate de circumstanțele de fapt expuse.

Totodată, învinuirea adusă lui Muncescu V., precum că ultimul nu a ținut cont

de totalitatea factorilor care caracterizează condițiile rutiere și anume de faptul că se

deplasa pe un sector de drum unde persistă pericolul apariției copiilor pe carosabil este

una neîntemeiată.

Or. potrivit schemei accidentului rutier (f.d. 6) și a foto tabelului anexă a

procesului verbal de verificare a declarațiilor la fața locului (f.d.101), se constată că

semnalul de avertizare 1.21. „Copii” care avertizează despre începutul unui sector de

drum în apropierea școlilor, instituțiilor preșcolare etc. unde persistă pericolul apariției

copiilor pe carosabil, este instalaț la ieșirea din intersecția unde a avut loc accidentul si

nu până sau în intersecția respectivă, având instalat panoul adițional 6.1.1. (200 m).

Astfel, potrivit anexei nr. 3 a Regulamentului Circulației Rutiere panoul

adițional 6.1.1. - indică distanta de la locul instalării indicatorului până la începutul

sectorului de drum periculos, locul intrării în vigoare a interzicerii sau restricției

corespunzătoare, precum și distanța până la anumite obiective care se află în direcția

de mers.

Or, Muncescu Veaceslav nu s-a deplasat cu mijlocul de transport în raza de

acțiune a indicatorului 1.21 „Copii” ori potrivit panoului adițional, începutul sectorului

16

de drum periculos urma să înceapă de la o distanță de 200 m de la instalarea

indicatorului de avertizare 1.21.

Respectiv, conform materialelor cauzei penale și probelor cercetate în cadrul

ședințelor de judecată s-a constatat cu certitudine faptul că de către inculpatul

Muncesacu V. nu au fost încălcate regulile de securitate rutieră, stipulate la art. 264

alin. (3) lit. a) Cod penal, sunt în raport de cauzalitate cu comiterea încălcărilor regulilor

de securitate a circulației rutiere de către Beț Tatiana, conducătoarea mijlocului de

transport de model Opel Zafira care contrar prevederilor pct, 59 alin. 2) din

Regulamentul Circulației Rutiere „La intersecția drumurilor de semnificație

neechivalentă, conducătorul vehiculului care se deplasează pe drumul fără prioritate

trebuie să cedeze trecerea vehiculelor ce se apropie de intersecție pe drumul cu

prioritate”.

Subsecvent, în cadrul cercetării judecătorești însăși conducătoarea mijlocului de

transport de model Opel Zafira, a recunoscut și a declarat că nu cunoștea pe ce drum

se deplasează, nu cunoștea localitatea, iar direcția de deplasarea îi era arătată de fratele

său, Beț Dorin, care se afla pe bancheta din spate.

Argumentele invocate de către conducătoarea mijlociului de transport Beț

Tatiana, a martorilor Beț Dorin și Peev Andrei, cu referire la faptul că înainte de a se

angaja în traversarea intersecției, s-au asigurat dacă din ambele părți nu au careva

obstacol și imediat ce s-au asigurat, a luat piciorul de pe frână și în momentul când

mașina s-a pornit din loc, a fost tamponată de automobilul condus de către Muncescu

V., urmează a fi apreciate critic din considerentul că, martorul Crăciun Dumitru a

declarat că conducătoarea mijlocului de transport de model Opel Zafira, nu s-a uitat în

partea stângă, relativ deplasării sale, în momentul când s-a angajat în intrarea în

intersecție, fapt confirmat și de către martorul Balan Ghenadie și Buga Vera, care a

declarat că mijlocul de transport de model Opel Zafira se deplasa cu viteză și s-a angajat

în trecerea intersecției cu aceiași viteză, ceea ce și explică încă odată gravitatea

deteriorărilor mijlocului de transport Opel Zafira, Or asemenea deteriorări nu pot fi

cauzate în urma unei tamponări în obstacol cu o viteză mică.

Mai mult, în situația în care conducătoarea mijlocului de transport de model Opel

Zafira, s-ar fi uitat în partea stângă relativ deplasării, pe str. XXXX, ar fi văzut

automobilul de model Opel Insignia, condus de către Muncescu V. Or. câmpul de

vizibilitatea îi asigura această posibilitate, iar argumentul precum că, afara era ceață și

nu se vedea bine, urmează a fi respins deoarece este combătut prin declarațiile

martorilor și a pozelor foto din planșa fotografică, anexă a procesului verbal de

cercetare la fața locului, potrivit cărora se observă că câmpul de vizibilitate este unul

mare, iar afară era o zi senină (f.d. 9).

La fel, urmează a fi respinsă aprecierea instanței de apel cu referire la faptul că,

mijlocul de transport de model Opel Zafira, la momentul impactului, era antrenat în

totalitate în intersecție fiind vizibil din ambele sensuri ale drumului, făcând trimitere la

foto tabelul anexă la procesul verbal de cercetare la fața locului din 11.10.2017. Or.

potrivit declarațiilor martorului Bet Tatiana. ultima a declarat că după impact,

automobilul pe care îl conducea s-a deplasat mai departe în intersecție. Anume din

acest considerent se explică faptul că potrivit pozelor din foto- tabelul anexă la procesul

17

verbal de cercetare la fata locului mijlocul de transport de model Opel Zafira se află în

intersecție.

Iar potrivit schemei accidentului rutier și a Schiței nr. 2 anexa raportului de

expertiză s-a constatat că locul tamponării este mijlocul intersecției, ceea ce denotă

faptul că mijlocul de transport de model Opel Insignia se afla în plină intersecție când

a fost lovit cu partea stângă față de către mijlocul de transport de model Opel Zafira.

Anume din circumstanțele faptice stabilite la fața locului s-a constatat că

declarațiile date de către martorii Beț Tatiana, Beț Dorin și Peev Andrei, cu referire la

faptul că înainte de a se angaja în intersecție, s-au asigurat că din ambele părți nu au

obstacole și doar după aceasta au început deplasarea în intersecție, Or. în situația în

care Beț Tatiana s-ar fi uitat în partea stângă relativ deplasării sale, avea cu siguranță

să vadă mijlocul de transport de model Opel Insignia.

În drept, recursul este întemeiat pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) și 8) Cod

de procedură penală.

argumentelor invocate, Colegiul Penal lărgit concluzionează că acesta urmează a fi

admis din următoarele considerente.

Potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de

apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de

fond și de apel, inclusiv în temeiul când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor

motivelor invocate în apel, când hotărârea atacată nu cuprinde motive legale pe care se

întemeiază soluția. Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute în art. 427, fiind în

drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate, fără a agrava situația condamnatului.

Instanța de recurs verifică doar dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute

prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor

de drept formal și material.

Sub acest aspect, Colegiul penal lărgit atestă că instanțele de fond și de apel au

comis următoarele erori de drept.

În primul rând, potrivit art. 384 alin. (3) Cod de procedură penală, sentința

instanței de judecată trebuie să fie legală, întemeiată și motivată. Conform art. 325 alin.

(1) Cod de procedură penală, judecarea cauzei se efectuează numai în limitele învinuirii

formulate în rechizitoriu. În corespundere cu art. 24 alin. (2) Cod de procedură penală,

instanța judecătorească nu este organ de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea

acuzării sau a apărării și nu exprimă alte interese decât interesele legii. Potrivit art. 101

alin. (1) și (4) Cod de procedură penală, fiecare probă urmează să fie apreciată din

punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate probele

în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor. Instanța de judecată este obligată

să pună la baza hotărârii sale numai acele probe la a căror cercetare au avut acces toate

părțile în egală măsură și să motiveze în hotărâre admisibilitatea sau inadmisibilitatea

tuturor probelor administrate. Conform art. 385 alin. (1) pct. 1) – 4) Cod de procedură

penală, la adoptarea sentinței, instanța de judecată soluționează chestiunile dacă a avut

loc fapta de săvârșirea căreia este învinuit inculpatul, dacă această faptă a fost săvârșită

de inculpat, dacă fapta întrunește elementele infracțiunii și de care anume lege penală

18

este prevăzută ea, dacă inculpatul este vinovat de săvârșirea acestei infracțiuni. Potrivit

art. 394 alin. (1) pct. 2) Cod de procedură penală, partea descriptivă a sentinței de

condamnare trebuie să cuprindă descrierea faptei criminale, considerată ca fiind

dovedită, probele pe care se întemeiază concluziile instanței de judecată și motivele

pentru care instanța a respins alte probe.

Conform jurisprudenței naționale, sentința trebuie să corespundă atât după

formă, cât și după conținut cerințelor art. 384-397 Cod de procedură penală. Sentința

se expune în mod consecvent, astfel ca noua situație să decurgă din cea anterioară și să

aibă legătură logică cu ea, excluzându-se folosirea formulărilor inexacte (Hotărârea

Plenului CSJ nr. 22 din 12.12.2005 privind sentința judecătorească, pct. 3.).

Însă, în pofida acestor prescripții legale, potrivit descriptivului sentinței, instanța

de fond (pct. 2. din decizie):

a) nu a judecat cauza în raport cu circumstanțele concrete în fapt și în drept

imputate inculpatului prin rechizitoriu.

Astfel, deși la începutul descriptivului, în fapta criminală descrisă, considerată

ca fiind dovedită, lipsește cu desăvârșire episodul din rechizitoriu legat de. „...zona de

acțiune a indicatorului rutier 1.21 „Copii„ și a anexei nr. 3 a aceluia-și regulament „sector de drum

în apropierea școlilor, instituțiilor preșcolare etc.”, unde persistă pericolul apariției copiilor pe

carosabil...”, ulterior, divergent și în lipsa legăturii de cauzalitate cu fapta constatată,

neîntemeiat a statuat că: „... la o sută de metri până la producerea accidentului era indicatorul

„Atenție copii”. Acest fapt este probat prin declarațiile părții vătămate Gatmaniuc Victor, martorului

Beț Cristina și prin procesul verbal de verificare a declarațiilor părții vătămate Gatmaniuc Victor,

în special prin anexa procesului verbal..., conducătorului automobilului de model Opel Insigna,

care conducea pe str. XXXX, locul unde era amplasat indicatorului „Atenție copii”, urma să

manifeste prudență și diligență sporită la conducerea mijlocului de transport pentru a nu pune în

pericol viața și sănătatea copiilor...., Muncescu V., conducând pe un drum unde era semnul

„atenție copii” urma să manifeste o atenție sporită ce ține de securitatea circulației rutiere...”;

b) a depășit limitele învinuirii formulate, constatând că : „...în acest context, pct. 64

din Regulament impune că conducătorul de vehicul trebuie să manifeste prudență sporită și, în

caz de necesitate, să reducă viteza până la limita care i-ar garanta siguranța traficului sau chiar

să oprească, în cazurile în care se deplasează pe lângă copii, persoane de vârstă înaintată, precum

și persoane cu semne evidente de dizabilitate..., punctul 59 subpct. 1)-3) din Regulamentul

circulației rutiere statuează că, 1) Intersecția în care semafoarele nu funcționează sau în care

funcționează semnalul galben intermitent se consideră intersecție cu circulație nedirijată; 2) La

intersecția drumurilor de semnificație neechivalentă, conducătorul vehiculului care se deplasează

pe drumul fără prioritate trebuie să cedeze trecerea vehiculelor ce se apropie de intersecție pe

drumul cu prioritate; 3) În cazul în care drumul cu prioritate își schimbă direcția în intersecție,

conducătorii de vehicule care se deplasează pe drumul cu prioritate trebuie să respecte ordinea

trecerii intersecțiilor de semnificație echivalentă. Ulterior, aceeași ordine trebuie s-o respecte

conducătorii de vehicule de pe drumurile fără prioritate..., s-a constatat că la caz, conducătorii

autovehicule urmau să aplice „regula mâinii drepte”..., potrivit tabelului-foto, anexă a procesului-

verbal de cercetare la fața locului din 11.10.2017, autovehiculul de model Opel Zafira, care venea

din partea dreaptă a str. XXXX se vede că automobilul era deja antrenat în totalitate în intersecție

fiind vizibil din direcția de deplasare a automobilului condus de Muncescu V....”.

Ori, asemenea împrejurări de fapt și de drept, nu au fost imputate inculpatului

prin rechizitoriu;

c) a trecut în revistă probele administrate, dar nu a apreciat fiecare probă separat,

din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate

19

probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor, inclusiv cu circumstanțele

concrete de fapt și drept invocate în rechizitoriu, neindicând motivele pentru care a

respins probele și versiunile apărării, în special cele invocate în ședința instanței de

fond, repetate în apel și recurs ordinar (pct. 3., 5. din decizie).

Totodată, aprecierea completă și justă a probelor trebuie să se întemeieze pe o

analiză minuțioasă a materialului probator și apoi pe o sinteză a evaluărilor făcute.

Analiza probelor presupune examinarea fiecărui element probatoriu în parte, pentru a

se înlătura tot ce nu are legătură cu cauza, tot ce este vag și nesigur. În cadrul operației

de sinteză, probele sunt examinate în ansamblul lor, confirmându-se unele pe altele și

ducând la o concluzie univocă, ce trebuie să fie reflectată în soluția dată cauzei, care

urmează a fi motivată astfel încât raționamentele ce au stat la baza aprecierii probelor

să poată fi supuse controlului judiciar;

Astfel, prima instanță nu a judecat fondul cauzei în conformitate cu rigorile

prevăzute de lege și a adoptat o hotărâre care nu cuprinde motive legale pe care se

întemeiază soluția.

În al doilea rând, potrivit art. 414 alin. (1) și (5) Cod de procedură penală,

instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în

baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală, și

în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel, se pronunță asupra tuturor

motivelor invocate în apel. În corespundere cu art. 419 Cod de procedură penală,

rejudecarea cauzei de către instanța de apel se desfășoară potrivit regulilor generale

pentru examinarea cauzelor în primă instanță. Potrivit art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de

procedură penală, decizia instanței de apel trebuie să cuprindă temeiurile de fapt și de

drept care au dus la respingerea apelului, precum și motivele adoptării soluției date.

Potrivit jurisprudenței naționale, chestiunile de fapt asupra cărora trebuie să se

pronunțe instanța de apel sunt dacă normele de drept procesual și penal au fost corect

aplicate. În cazul în care se constată încălcări ale prevederilor legale referitoare la

chestiunile menționate, hotărârea instanței de fond urmează a fi desființată, cu

rejudecarea cauzei. Nepronunțarea instanței de apel asupra tuturor motivelor invocate

echivalează cu nerezolvarea fondului apelului și, în acest caz, decizia urmează a fi

casată, cu rejudecarea cauzei în apel, așa cum cere art. 435 CPP, întrucât o asemenea

eroare judiciară nu poate fi corectată în instanța de recurs (Hotărârea Plenului CSJ a RM

din 12.12.2005, nr.22 Cu privire la practica judecării cauzelor penale în ordine de apel).

Însă, instanța de apel, nu a respectat prescripțiile de drept nominalizate, deoarece

conform descriptivului deciziei atacate (pct. 4. din decizie):

a) nu a reacționat în modul prevăzut de lege asupra erorilor de drept comise de

instanța de fond, nominalizate supra, repetându-le întocmai, indicând că: „...instanța de

fond corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept și just a ajuns la concluzia că inculpatul a

săvârșit infracțiunea imputată lui..., s-a constatat că la caz, conducătorii autovehicule urmau să

aplice „regula mîinii drepte”..., Muncescu V., conducând pe un drum unde era semnul „atenție

copii” urma să manifeste o atenție sporită ce ține de securitatea circulației rutiere ..., autovehiculul

de model Opel Zafira, care venea din partea dreaptă a str. XXXX se vede că automobilul era deja

antrenat în totalitate în intersecție, fiind vizibil din direcția de deplasare a automobilului condus

de inculpat....”, nu a desființat sentința și nu a rejudecat cauza potrivit regulilor generale

20

pentru examinarea cauzelor în primă instanță, menținând o sentință nemotivată și

neîntemeiată legal;

b) la fel, a depășit limita învinuirii formulate, constatând, suplimentar, că: „...în

timpul deplasării, conducătorul auto n-a manifestat prudență sporită la trafic, n-a apreciat corect

situația rutieră în care se afla autovehiculul la momentul respectiv, n-a luat în considerație starea

lucrurilor în traficul rutier ce reflectă gradul de protecție a participanților la el împotriva

accidentelor și consecinței acestora, nu a ținut cont de semnificația mijloacelor de semnalizare

rutieră și totalitatea factorilor ce caracterizează condițiile rutiere..., fiind confirmată vinovăția

inculpatului pentru fapta de încălcare a regulilor de securitate a circulației reglementate de

prevederile pct. 45 subpct. 1) lit. a), b), c) și d) al Regulamentului Circulației Rutiere care stipulează

că conducătorul trebuie să conducă vehiculul în conformitate cu limita de viteză stabilită, ținând

permanent seama de următorii factori: a) starea psihofiziologică ce influențează atenția și reacția;

b) dexteritatea în conducere care i-ar permite să prevadă situațiile periculoase; c) starea tehnică a

vehiculului și particularitățile încărcăturii; d) situația rutieră și subpct. 2) care prevede că în cazul

în care în limita vizibilității apar obstacole care pot fi observate de conducător, el trebuie să reducă

viteza sau chiar să oprească, pentru a nu pune în pericol siguranța traficului și prevederile art. 22

alin. (4) lit. b) din Legea privind siguranța traficului rutier nr. 131-XVI din 07.06.07, care

stipulează că participanții la traficul rutier sunt obligați să manifeste un comportament care să

asigure fluența și siguranța traficului, să nu pericliteze siguranța unor alți participanți la trafic,

să nu cauzeze prejudicii mediului înconjurător, proprietății publice sau private...”.

Ori asemenea împrejurări de fapt și de drept, nu i-au fost incriminate inculpatului

prin rechizitoriu;

c) nu a apreciat fiecare probă separat, din punct de vedere al pertinenței,

concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu – din punct de

vedere al coroborării lor, inclusiv cu circumstanțele concrete de fapt și drept invocate

în rechizitoriu, neindicând motivele pentru care a respins probele și versiunile apărării,

în special cele invocate în ședința instanței de fond, repetate apel și recursul ordinar

(pct. 3., 5. din decizie).

Mai mult, concluzia sumară și neclară că: „...s-a dispus prin încheierea din 11.05.2021

efectuarea expertizei judiciare auto-tehnică, astfel concluzia expertului judiciar nu combate cele

relatate de către partea apărării, astfel instanța de fond corect a constatat comiterea accidentului

rutier imputat...”, nu corespund exigențelor prescrise în art. 101 Cod de procedură

penală, privind evaluarea și aprecierea probelor administrate în cadrul cauzei penale;

d) nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelul de pe rol și

repetate în recursul ordinar, inclusiv asupra celor reproduse la pct. 3. și 5. din prezenta

decizie, cât și în felul și esența probatorie în care acestea au fost enunțate.

Împrejurările expuse atestă în mod lucid că instanțele de fond și de apel nu au

judecat cauza penală în condițiile legii, deoarece au adoptat hotărâri care nu cuprind

motive legale pe care se întemeiază soluția, că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra

tuturor motivelor invocate în apel, și că recursul ordinar este întemeiat.

Conform art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, instanța de

recurs casează total hotărârea atacată și dispune rejudecarea cauzei de către instanța de

apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

Dat fiind că încălcările normelor procedurale specificate, comise de către

instanța de apel, constituie erori de drept prescrise în art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de

procedură penală și care nu pot fi corectate de către instanța de recurs, se impune soluția

21

admiterii recursurilor ordinare, casării totale a deciziei contestate și dispunerea

rejudecării cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să țină cont de împrejurările

expuse, să înlăture erorile menționate, să judece cauza în strictă conformitate cu legea,

și să adopte o hotărâre legală și întemeiată.

procedură penală, Colegiul Penal lărgit,

D E C I D E :

Admite recursul ordinar declarat de avocatul Anatolie Jereghi, casează total

decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 13 mai 2022, în privința

inculpatului Muncescu Veaceslav XXXX, și dispune rejudecarea cauzei de către

aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată, fiind pronunțată integral la 09

decembrie 2022.

Președinte Nadejda Toma

Judecători Iurie Diaconu

Liliana Catan

Ion Guzun

Victor Boico

22