1ra-169/2022 — art. 42 alin. 5, 361 alin. 2 lit. b CP

Prin sentința Judecătoriei Ungheni din 09 decembrie 2019, Fendic Nicolae a fost condamnat art. 42 alin. (5), 361 alin. (2) Cod penal la amendă în mărime de 700 unități convenționale, ce constituie 35.000 lei De la inculpat s-au încasat, în beneficiul statului, cheltuielile judiciare în sumă de 362,50 lei.

Instanța de fond a reținut că în instanța de judecată a parvenit cauza penală în privința lui Fendic Nicolae, fiindu-i incriminată comiterea infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (5), 361 alin. (2) Cod penal, precum că, la data de 24 septembrie 2018, ora 17.45, în cadrul controlului de frontieră efectuat pe sensul de ieșire din Republica Moldova al PTF Sculeni, la Fendic N., domiciliat în XXXXXX, XXXXXX, a fost depistată și ridicată blancheta permisului de conducere internațional cu seria și nr. ITC-17090400, eliberat la 04.09.2017 și blancheta anexei 1 permisului de conducere internațional cu seria și nr. ITC- 17090400, eliberată la 04.09.2017, ambele pe numele lui Fendic N., născut la XXXXXX, documente ce prezentau semne evidente de falsificare. Astfel, Fendic N., prin acțiunile sale intenționate, a confecționat prin participație, blancheta permisului de conducere internațional cu seria și nr. ITC- 17090400, eliberat la 04.09.2017 și blancheta anexei permisului de conducere internațional cu seria și nr. ITC-17090400, eliberată la 04.09.2017, ambele pe numele său, documente oficiale false pe care le-a deținut și folosit până la 24.09.2018, când au fost depistate în cadrul controlului de frontieră efectuat pe sensul de ieșire din Republica Moldova al PTF Sculeni. Potrivit învinuirii, acțiunile inculpatului sunt încadrate pe art. 42 alin. (5), 361 alin. (2) Cod penal, ca participație la confecționarea documentelor oficiale, care acordă drepturi, săvârșite de două sau mai multe persoane. Instanța a reținut că, inculpatul a pledat nevinovat și a refuzat să facă declarații în ședința de judecată. Totodată, vinovăția lui a fost probată prin probele administrate, inclusiv: procesul-verbal din 24.09.2018, întocmit de către Baxan O., șef de schimb SPF ,,Sculeni”, prin care a fost ridicat permisului de conducere internațional cu seria și nr. ITC-17090400 și anexa permisului de conducere internațional cu seria și nr. ITC-17090400, ambele pe numele lui Fendic N.; raportul de constatare tehnico-științifică nr. 367 din 12.10.2018, conform căruia blancheta permisului de conducere internațional cu seria și numărul ITC- 17090400, eliberat la 04.09.2017, pe numele lui Fendic N., este confecționată din material plastificat, laminat pe ambele părți, cu prezența elementelor optic variabile, cu folosirea imprimării prin termosublimare - plasa de fond, fotografia titularului, numărul documentului și textele. Blancheta anexei permisului de conducere internațional cu seria și numărul ITC-17090400, eliberat la 04.09.2017, pe numele lui Fendic N. este confecționată din hârtie, cu folosirea formei de tip ofset-plasa de fond, textile, cu folosirea imprimantei jet de cerneală color-plasa de fond, fotografia titularului, numărul documentului și textele; procesul-verbal privind actele de constatare (pentru audieri) din 24.09.2018, întocmit de către Baxan O., șef de schimb SPF ,,Sculeni”, prin care Fendic N. a comunicat că permisul de conducere internațional cu seria și nr. ITC-17090400 și anexa permisului de conducere internațional cu seria și nr. ITC-1 7090400 i le- a perfectat o persoană pe numele Anatolie, căruia i-a trimis datele personale prin intermediul rețelei de socializare ,,Odnoklassniki.ru” iar, aproximativ peste două luni, s-a întâlnit cu această persoană în or. Moscova, Rusia, și a primit aceste documente. Nu a achitat bani pentru acestea, deoarece Anatolie îi era dator cu un serviciu; scrisoarea nr. 34/33-20633 din 08.11.2018 parvenită din adresa Centrului Cooperare Polițienească Internațională, potrivit căreia permisul de conducere în litigiu nu a fost eliberat de către autoritățile competente ale SUA; scrisoarea nr. 34/33-22438-18 din 06.12.2018 parvenită din adresa Centrului Cooperare Polițienească Internațională, potrivit căreia Fendic N. nu este cetățean rus și nu există informații privind înregistrarea lui pe teritoriul Federației Ruse; 2 scrisoarea nr. 34/33-19564 din 23.10.2018 parvenită din adresa Centrului Cooperare Polițienească Internațională, potrivit căreia permisul de conducere în litigiu nu a fost eliberat de către autoritățile competente ale Rusiei; scrisoarea nr. 03/02-7954 din 19.11.2018 parvenită din adresa Departamentului înmatriculare a conducătorilor auto, potrivit căreia Fendic N. nu a fost documentat cu permis dc conducere al Republicii Moldova. Prin urmare, vina inculpatului corect a fost încadrată la infracțiunea prevăzută de art. 42 alin. (5), 361 alin. (2) Cod penal, ca participație la confecționarea documentelor oficiale, care acordă drepturi, săvârșite de două sau mai multe persoane. La stabilirea pedepsei, instanța a ținut cont de prevederile art. 7, 75 Cod penal, că inculpatul a comis o infracțiune mai puțin gravă, care se pedepsește cu amendă în mărime de la 550 la 950 unități convenționale sau cu muncă neremunerată în folosul comunității de la 180 la 240 de ore, sau cu închisoare de până la 5 ani, că nu au fost stabilite circumstanțe atenuante și agravante, se caracterizează pozitiv, anterior nu a fost condamnat, nu este angajat în câmpul muncii, concluzionând că corijarea și reeducarea lui este posibilă prin aplicarea pedepsei cu amendă.

Avocata Tatiana Tampei a declarat apel, solicitând casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatul să fie achitat. Apelanta a invocat că urmează a fi declarate inadmisibile și excluse din dosar procesele-verbale de constatare din 24.09.2019, procesul-verbal de audiere a martorului Baxan O., scrisorile nr. 34/33-20633 din 08.11.2018, nr. 34/33-22438-18 din 06.12.2018, nr. 34/33-19564 din 23.10.2018, nr. 03/02-7954 din 19.11.2018 parvenite în adresa Centrul de Cooperare Polițienească Internațională. Or, procesele-verbale de constatare din 24.09.2019, procesul-verbal de audiere a martorului Baxan O. au fost dobândite cu încălcarea dreptului inculpatului de a tăcea, dreptului de a nu se autoincrimina și dreptului la apărare, deoarece acestuia nu i s-a adus la cunoștință că are dreptul să nu facă declarații, care pot fi eventual folosite împotriva lui și dreptul la apărător. Iar scrisorile nr. 34/33-20633 din 08.11.2018, nr. 34/33-22438-18 din 06.12.2018, nr. 34/33-19564 din 23.10.2018, nr. 03/02-7954 din 19.11.2018 parvenite în adresa Centrul de Cooperare Polițienească Internațională, nu pot fi considerate ca probe, deoarece nu au fost examinate de procuror și stabilită pertinența lor pe cauza penală. Totodată, nu au fost administrate alte probe care să confirme vinovăția inculpatului, iar procurorul nu a pornit o altă cauză în privința altor participanți. Instanța de fond a recunoscut inculpatul vinovat fără a analiza probele, fără a le da o apreciere, fiind transcris rechizitoriul, care este întocmit pe o altă persoană - Bargan Dinu, care nu are nicio tangență cu Fendic N. Instanța nici nu a văzut eroarea gravă admisă, ce constituie o dovadă că nici nu a citit rechizitoriul. Mai mult, prin raportul de constatare tehnico-științifică nr. 367 din 12.10.2018 nu s-a dat răspuns dacă actele supuse expertizării sunt false.

Potrivit deciziei Colegiului Penal al Curții de Apel Chișinău din 11 martie 2020, apelul a fost admis, casată sentința și pronunțată o nouă hotărâre. Fendic Nicolae a fost achitat de sub învinuirea săvârșirii infracțiunii prevăzute la art. 42 alin. (5), 361 alin. (2) Cod penal, pe motiv că fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii. 3 Instanța de apel a reținut că acuzarea nu a adus nicio probă ce ar dovedi că inculpatul ar fi acționat cu intenție directă, iar din probele acumulate și administrate de Organul de urmărire penală și susținute de procuror nu rezultă că acesta a comis infracțiunea pentru care a fost condamnat.

Procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Dorina Tăut, a declarat recurs ordinar, solicitând casarea deciziei menționate și menținerea sentinței instanței de fond. Recurenta a invocat că vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii prevăzute la art. 42 alin. (5), 361 alin. (2) lit. b) Cod penal a fost dovedită pe deplin, iar instanța de apel eronat și tendențios a statuat asupra oportunității achitării lui.

Potrivit deciziei Colegiul Penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 26 ianuarie 2021, recursul a fost admis, casată total decizia contestată și dispusă rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. Instanța de recurs a statuat că, din conținutul sentinței rezultă că prima instanță l-a condamnat pe Fendic N. pentru infracțiunea prevăzută de art. 42 alin. (5), 361 alin. (2) Cod penal, din învinuirea înaintată fiind exclus calificativul de la lit. b) „săvârșite de două sau mai multe persoane”. La fel, instanța de fond, condamnând inculpatul, nu a constatat fapta comisă, deși era obligată și a indicat în partea introductivă a sentinței că: „în instanța de judecată a parvenit cauza penală în privința lui Fendic N., fiindu-i încriminată comiterea infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (5), 361 alin. (2) Cod penal” și că „potrivit învinuirii, acțiunile inculpatului Fendic N. sunt încadrate la infracțiunea prevăzută de art. 42 alin. (5), 361 alin. (2) Cod penal - participație la confecționarea documentelor oficiale, care acordă drepturi, săvârșite de două sau mai multe persoane”. Totodată, casând sentința și pronunțând o nouă hotărâre privind achitarea inculpatului de sub învinuirea săvârșirii infracțiunii prevăzute la art. 42 alin. (5), 361 alin.( 2) Cod penal, instanța de apel, ca și instanța de fond, a omis calificativul atribuit de lit. b) al normei penale - săvârșite de două sau mai multe persoane, încriminat prin rechizitoriu, în context nefiind clar de sub învinuirea căror fapte este achitat inculpatul. Mai mult, deși inculpatul a fost achitat din motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (5), 361 alin. (2) Cod penal, în conținutul deciziei pronunțate, se invocă și faptul că învinuirea este vagă, neclară, abstractă sau neconcretizată, iar într-un alt context instanța susține că: „pe parcursul judecării cauzei n-au fost aduse careva probe pertinente, concludente, utile și veridice, care ar corobora între ele și ar demonstra vinovăția lui Fendic N. că a comis acțiunea imputată lui”.

Potrivit deciziei Colegiul Penal al Curții de Apel Chișinău din 16 noiembrie 2021, apelul a fost admis, casată total sentința și pronunțată o nouă hotărâre. Fendic Nicolae a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute la art. 361 alin. (1) Cod penal și liberat de pedeapsă în legătură cu expirarea termenului de atragere la răspundere penală. Instanța de apel a constatat că la 24 septembrie 2018, ora 17.45, în cadrul controlului de frontieră efectuat pe sensul de ieșire din Republica Moldova al PTF Sculeni, la Fendic N., domiciliat în XXXXXX, XXXXXX, a fost depistată și ridicată blancheta permisului de conducere internațional cu seria și nr. ITC-17090400, 4 eliberat la 04.09.2017 și blancheta anexei permisului de conducere internațional cu seria și nr. ITC-17090400, eliberată la 04.09.2017, ambele pe numele lui Fendic N., născut la XXXXXX, documente ce prezentau semne evidente de falsificare. Astfel, Fendic N., prin acțiunile sale intenționate, a deținut și folosit permisul de conducere internațional cu seria și nr. ITC-17090400, eliberat la 04.09.2017 și blancheta anexei permisului de conducere internațional cu seria și nr. ITC- 17090400, eliberată la 04.09.2017, ambele pe numele său, nefiind emise de către organele competente, până la 24 septembrie 2018, când au fost depistate în cadrul controlului de frontieră efectuat pe sensul de ieșire din Republica Moldova al PTF Sculeni. Acțiunile inculpatului au fost încadrate în baza art. 361 alin. (1) Cod penal ca deținerea și folosirea documentelor oficiale false, care acordă drepturi. Instanța de apel a reținut că, inculpatul nu a recunoscut vina și a refuzat să facă declarații. Totodată, inculpatul este învinuit că a acționat prin participație, însă acuzarea nu a prezentat nicio probă din care ar rezulta că acesta ar fi acționat prin participație și nu a indicat în învinuire cu cine ar fi comis eventual infracțiunea, nu a prezentat careva acte din care ar rezulta că ar exista o altă cauză penală în privința altor persoane. Deci, fapta inculpatului nu se încadrează în baza art. 42 alin. (5), 361 alin. (2) Cod penal, or, starea de fapt și de drept constatată se încadrează juridic în baza art. 361 alin. (1) Cod penal. Astfel, potrivit procesului-verbal privind actele de constatare (pentru audieri) din 24.09.2018, întocmit de către Baxan O., șef de schimb SPF ,,Sculeni”, Fendic N. a comunicat că permisul de conducere internațional cu seria și nr. ITC- 17090400 și anexa permisului de conducere internațional cu seria și nr. ITC-1 7090400 i le-a perfectat o persoană pe numele Anatolie, căruia i-a trimis datele sale personale prin intermediul rețelei de socializare ,,Odnoklassniki.ru”, aproximativ peste două luni, s-a întâlnit cu această persoană în or. Moscova, Rusia și a primit aceste documente. Nu a achitat bani pentru acestea, deoarece Anatolie îi era dator cu un serviciu. Faptul că inculpatul nu deținea permis de conducere s-a confirmat și prin scrisoarea nr. 34/33-20633 din 08.11.2018 parvenită din adresa Centrului Cooperare Polițienească Internațională, potrivit căreia permisul de conducere în litigiu nu a fost eliberat de către autoritățile competente ale SUA. Conform scrisorii nr. 34/33-22438-18 din 06.12.2018, parvenită din adresa Centrului Cooperare Polițienească Internațională, Fendic N. nu este cetățean rus și nu există informații privind înregistrarea lui pe teritoriul Federației Ruse, iar potrivit scrisorii nr. 34/33-19564 din 23.10.2018, parvenită din adresa Centrului Cooperare Polițienească Internațională, permisul de conducere nu a fost eliberat de către autoritățile competente ale Rusiei. Prin scrisoarea nr. 03/02-7954 din 19.11.2018, a Departamentului înmatriculare a conducătorilor auto, se confirmă că Fendic N. nu a fost documentat cu permis de conducere al Republicii Moldova. În același timp, alegațiile apărării privind nevinovăția inculpatului nu au fost probate și nu echivalează cu achitarea inculpatului, de vreme ce declarațiile martorului, în coroborare cu celelalte probe analizate în instanța de apel, 5 demonstrează cu certitudine comiterea de către acesta a infracțiunii prevăzute de art. 361 alin. (1) Cod penal. Totodată, procesul penal în baza art. 361 alin. (1) Cod penal urmează a fi încetat în legătură cu expirarea termenului prescripției tragerii la răspundere penală prevăzut de art. 60 alin. (1) lit. a) Cod penal și art. 391 alin. (1) pct. 6) Cod procedură penală, deoarece a expirat termenul de prescripție de 2 ani de la săvârșirea unei infracțiuni ușoare, fiind comisă la 24.09.2018. Potrivit art. 389 alin. (4) pct. 3) Cod de procedură penală, sentința de condamnare se adoptă cu liberarea de pedeapsă în cazul expirării termenului de prescripție. Astfel, inculpatul urmează a fi liberat de răspundere penală în legătură cu expirarea termenului de prescripție de tragere la răspundere penală prevăzut de art. 60 Cod penal. Or, fapta a fost comisă la 24.09.2018, iar din ziua săvârșirii infracțiunii au expirat mai mult de 2 ani, temei care atrage necesitatea de a înceta procesul penal în privința inculpatului, cu liberarea de răspundere penală pe motivul expirării termenului tragerii la răspundere penală.

Procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Radu Sâli, a declarat recurs ordinar, solicitând casarea deciziei instanței de apel și menținerea sentinței instanței de fond. Recurentul a invocat că instanța de apel, recalificând acțiunile inculpatului, a încălcat prevederile art. 101 alin. (1) Cod de procedură penală, conform căruia fiecare probă urmează a fi apreciată din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor. Tabloul nemijlocit general al infracțiunii prevăzute la art. 42 alin. (5), 361 alin. (2) Cod penal, comisă de inculpat, este reflectat în mod obiectiv, inclusiv de ansamblul altor probe administrate în cadrul urmăririi penale și cercetate în cursul judecării cauzei, care, însă, nu au fost apreciate la justa valoare de instanța de apel. Concluziile privind vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii incriminate sunt fondate pe declarațiile martorului Baxan O., care a indicat direct că acesta a participat la comiterea acestei infracțiuni. Mai mult, prin probele administrate: raportul de constatare tehnico-științifică nr. 367 din 12.10.2018; procesul-verbal privind actele de constatare (pentru acțiuni de constatare) din 24.09.2018; procesul-verbal de ridicare a obiectelor și documentelor din 24.09.2018; procesul-verbal privind actele de constatare (pentru audieri) din 24.09.2018; scrisoarea nr. 34/33-20633 din 08.11.2018 parvenită din adresa Centrului Cooperare Polițienească Internațională, potrivit căreia permisul de conducere în litigiu nu a fost eliberat de către autoritățile competente ale SUA; scrisoarea nr. 34/33-22438-18 din 06.12.2018 parvenită din adresa Centrului Cooperare Polițienească Internațională, potrivit căreia Fendic N. nu este cetățean rus și nu există informații privind înregistrarea lui pe teritoriul Federației Ruse; scrisoarea nr. 34/33-19564 din 23.10.2018 parvenită din adresa Centrului Cooperare Polițienească Internațională, potrivit căreia permisul de conducere în litigiu nu a fost eliberat de către autoritățile competente ale Rusiei; scrisoarea nr. 03/02-7954 din 19.11.2018 parvenită din adresa Departamentului înmatriculare a conducătorilor auto, potrivit căreia Fendic N. nu a fost documentat cu permis dc conducere al 6 Republicii Moldova – apreciate din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității, veridicității și coroborării, a fost confirmat că inculpatul a săvârșit infracțiunea incriminată. În drept, recursul este întemeiat pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) și 12) Cod de procedură penală.

Judecând recursul ordinar pe baza materialului din dosarul cauzei și argumentelor invocate, Colegiul Penal lărgit concluzionează că acesta urmează a fi admis, din următoarele considerente. Potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6), Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de această instanță, inclusiv în temeiul când hotărârea atacată nu cuprinde motive legale pe care se întemeiază soluția, când motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii. Instanța de recurs doar verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Sub acest aspect, Colegiul Penal lărgit atestă că instanța de apel a comis următoarele erori de drept. Conform art. 414 alin. (1) Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală. Potrivit art. 419 Cod de procedură penală, rejudecarea cauzei de către instanța de apel se desfășoară potrivit regulilor generale pentru examinarea cauzelor în primă instanță. Conform art. 325 alin. (1) Cod de procedură penală, judecarea cauzei se efectuează în limitele învinuirii formulate în rechizitoriu. Conform art. 101 alin. (1) și (4) Cod de procedură penală, fiecare probă urmează să fie apreciată din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor. Instanța de judecată este obligată să pună la baza hotărârii sale numai acele probe la a căror cercetare au avut acces toate părțile în egală măsură și să motiveze în hotărâre admisibilitatea sau inadmisibilitatea tuturor probelor administrate. Potrivit art. 394 alin. (1) pct. 1), 2) Cod de procedură penală, partea descriptivă a sentinței de condamnare trebuie să cuprindă descrierea faptei criminale, considerată ca fiind dovedită, indicându-se locul, timpul, modul săvârșirii ei, probele pe care se întemeiază concluziile instanței de judecată și motivele pentru care instanța a respins alte probe. În corespundere cu art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, decizia instanței de apel trebuie să cuprindă temeiurile de fapt și de drept care au dus la admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date. Potrivit jurisprudenței naționale, chestiunile de fapt asupra cărora trebuie să se pronunțe instanța de apel sunt dacă fapta reținută ori numai imputată a fost săvârșită ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și în ce împrejurări, dacă fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă normele de drept procesual și penal au fost corect aplicate (Hotărârea Plenului CSJ a RM din 12.12.2005, nr.22 Cu privire la practica judecării cauzelor penale în ordine de apel). Sentința trebuie să corespundă atât după formă, cât și după conținut cerințelor art. 384-397 Cod de procedură penală, se expune în mod consecvent, astfel ca noua situație să decurgă din cea anterioară și să aibă legătură logică cu ea, excluzându-se folosirea 7 formulărilor inexacte (Hotărârea Plenului CSJ nr. 22 din 12.12.2005 privind sentința judecătorească, pct. 3.). Însă, instanța de apel, întemeiat casând sentința primei instanțe, care a fost criticată de instanța de recurs în decizia din 26 ianuarie 2021 (pct. 2., 6.. din decizie), nu a respectat prescripțiile de drept nominalizate, deoarece, rejudecând cauza potrivit regulilor generale, conform descriptivului și dispozitivului deciziei atacate (pct. 7. din decizie): a) doar a trecut în revistă probele administrate, dar nu a apreciat fiecare probă separat, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor, cât și în raport cu circumstanțele concrete în fapt și în drept invocate în rechizitoriu, și nu a indicat motivele pentru care a respins probele aduse în sprijinul apărării, în special a procesului-verbal privind actele de constatare (pentru audieri) din 24.09.2018, întocmit de către Baxan O., șef de schimb SPF ,,Sculeni”, conform cărui: „Fendic N. a comunicat că permisul de conducere internațional cu seria și nr. ITC-17090400 și anexa permisului de conducere internațional cu seria și nr. ITC-1 7090400 i le-a perfectat o persoană pe numele Anatolie, căruia i-a trimis datele sale personale prin intermediul rețelei de socializare ,,Odnoklassniki.ru”, aproximativ peste două luni, s-a întâlnit cu această persoană în or. Moscova, Rusia și a primit aceste documente. Nu a achitat bani pentru acestea, deoarece Anatolie îi era dator cu un serviciu”, din care rezultă, rezonabil, că inculpatul a confecționat prin participație (a trimis datele sale personale prin intermediul rețelei de socializare.., contra datoriei cu un serviciu...) blancheta permisului de conducere internațional cu seria și nr. ITC-17090400, eliberat la 04.09.2017 și blancheta anexei permisului de conducere internațional cu seria și nr. ITC-17090400, eliberată la 04.09.2017, ambele pe numele său – fapte imputate ultimului prin rechizitoriu (art. 101, 325 alin. (1) CPP). Mai mult, concluziile sumare și divergente că: „...acuzarea nu a prezentat nicio probă din care ar rezulta că acesta ar fi acționat prin participație..., deci, fapta inculpatului nu se încadrează în baza art. 42 alin. (5), 361 alin. (2) Cod penal..., alegațiile apărării nu echivalează cu achitarea inculpatului de vreme ce declarațiile martorului, în coroborare cu celelalte probe analizate în instanța de apel, demonstrează cu certitudine comiterea de către acesta a infracțiunii ...”, în cazul în care din proba menționată supra rezultă că actele false deținute și folosite de inculpat: „...i le-a perfectat o persoană ..., căruia i-a trimis datele sale personale prin intermediul rețelei de socializare..., și a primit aceste documente..., nu a achitat bani pentru acestea, deoarece Anatolie îi era dator cu un serviciu...”, nu corespund exigențelor prescrise în art. 101 Cod de procedură penală, privind evaluarea și aprecierea probelor administrate în cadrul cauzei penale. Or, aprecierea completă și justă a probelor trebuie să se întemeieze pe o analiză minuțioasă a materialului probator și apoi pe o sinteză a evaluărilor făcute. Analiza probelor presupune examinarea fiecărui element probatoriu în parte, pentru a se înlătura tot ce nu are legătură cu cauza, tot ce este vag și nesigur. În cadrul operației de sinteză, probele sunt examinate în ansamblul lor, confirmându-se unele pe altele și ducând la o concluzie univocă, ce trebuie să fie reflectată în soluția dată cauzei, care urmează a fi motivată astfel încât raționamentele ce au stat la baza aprecierii probelor să poată fi supuse controlului judiciar (art. 101, 417 alin. (1) pct. 8) CPP); b) în descriptiv a statuat absolut neclar și divergent că: „...procesul penal urmează a fi încetat în legătură cu expirarea termenului prescripției tragerii la răspundere penală prevăzut 8 de art. 60 alin. (1) lit. a) Cod penal și art. 391 alin. (1) pct. 6) Cod procedură penală..., potrivit art. 389 alin. (4) pct. 3) Cod de procedură penală, sentința de condamnare se adoptă cu liberarea de pedeapsă în cazul expirării termenului de prescripție..., inculpatul urmează a fi liberat de răspundere penală în legătură cu expirarea termenului de prescripție..., din ziua săvârșirii infracțiunii au expirat mai mult de 2 ani, temei care atrage necesitatea de a înceta procesul penal în privința inculpatului, cu liberarea de răspundere penală pe motivul expirării termenului tragerii la răspundere penală...”, iar în dispozitiv s-a contrazis, dispunând liberarea inculpatului de pedeapsă, în legătură cu expirarea termenului de atragere la răspundere penală. Împrejurările expuse atestă în mod lucid că instanța de apel nu a judecat cauza penală în condițiile legii, deoarece a adoptat o hotărâre care nu cuprinde motive legale pe care se întemeiază soluția, motivarea soluției contrazicând dispozitivul hotărârii, și că recursul ordinar este întemeiat. Conform art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, instanța de recurs casează total hotărârea atacată și dispune rejudecarea cauzei de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs. Dat fiind că încălcările normelor procedurale specificate, comise de către instanța de apel, constituie erori de drept prescrise în art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală și care nu pot fi corectate de către instanța de recurs, se impune soluția admiterii recursului ordinar, casării totale a deciziei contestate, și dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să țină cont de împrejurările expuse, să înlăture erorile menționate, să judece cauza în strictă conformitate cu legea, să adopte o hotărâre legală și întemeiată.

În conformitate cu art. 434, 435 alin. (1) pct. 2) lit. c), alin. (3) Cod de procedură penală, Colegiul Penal lărgit, d e c i d e: Admite recursul ordinar declarat de procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Radu Sâli, casează total decizia Colegiului Penal al Curții de Apel Chișinău din 16 noiembrie 2021, în privința inculpatului Fendic Nicolae XXXX, și dispune rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată, fiind pronunțată integral la 08 aprilie 2022. Președinte Iurie Diaconu Judecători Liliana Catan Ion Guzun Ghenadie Plămădeală Nicolae Craiu 9