1ra-855/2022 — art. 191 alin. 4; 231 lit. a, b CP

1ra-855/2022 — art. 191 alin. 4; 231 lit. a, b CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 1ra-855/2022

1-17013943-01-1ra-03062022

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

14 noiembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul penal în componență:

Președinte – Diaconu Iurie,

Judecători – Guzun Ion, Catan Liliana, Plămădeală Ghenadie și Bejenaru Iurie,

a judecat în ședință, fără citarea părților, recursul ordinar declarat de către

procurorul în Procuratura de circumscripție Cahul Tomița Mihail, prin care solicită

casarea deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 01 martie 2022, în cauza

penală în privința lui

Voina Ion Xxxx, xxxxxxxx.

Termenul examinării cauzei:

Instanța de fond: 03.04.2017 – 11.01.2019;

Instanța de apel: 29.01.2019 – 21.10.2019;

27.01.2021 – 01.03.2022;

Instanța de recurs: 21.01.2020 – 17.11.2020;

03.06.2022 – 14.11.2022.

a c o n s t a t a t :

inculpatul Voina Ion, învinuit de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 191 alin. (4)

și art. 231 lit. a), b) Cod penal, a fost achitat pe motiv că nu s-a constatat existenta faptei

infracțiunii.

deținând funcția de administrator a Întreprinderii Municipale „Gotești-Prosper” din

satul Gotești, raionul Cantemir, numit prin dispoziția primarului satului Gotești,

raionul Cantemir, nr. xxx din 29 septembrie 2014, fiind responsabil de păstrarea

fondului forestier și a bunurilor materiale încredințate spre gestionare, folosind situația

de serviciu, contrar autorizației Inspectoratului Ecologic de Stat nr. 2077 din 21

noiembrie 2014 și deciziei Consiliului comunal Gotești, raionul Cantemir nr. xxxx din

07 octombrie 2014, potrivit cărora urma să efectueze tăierea arborilor din Lunca

Prutului, în contururile cadastrale nr. 10 și 11, pe o suprafață totală de 11.0 ha, cu

obținerea unui volum total de 464.0 m3 masă lemnoasă, în perioada lunilor ianuarie-

martie a anului 2015, având intenția directă de a însuși în scopuri personale mijloace

1

bănești, profitând de funcția deținută în cadrul Întreprinderii Municipale „Gotești-

Prosper” din satul Gotești, raionul Cantemir, a defrișat și înstrăinat ilegal 880.6 m/steri

de lemn de specia plop și salcie, prin ce a cauzat întreprinderii o pagubă materială în

proporții mari în sumă de 176 120 lei, pe care i-a însușit în scopuri personale.

Procurorul a calificat acțiunile expuse supra în limitele indicilor calificativi

prevăzuți de art. 191 alin. (4) Cod penal - „delapidarea averii străine, adică însușirea ilegală

a bunurilor altei persoane, încredințate în administrarea vinovatului, săvârșită cu folosirea

situației de serviciu, în proporții mari”.

În afară de aceasta, prin actul de sesizare a instanței (rechizitoriu) s-a reținut că,

tot el, deținând funcția de administrator al Întreprinderii Municipale „Gotești-Prosper”

din satul Gotești, raionul Cantemir, numit prin dispoziția primarului satului Gotești,

raionul Cantemir nr. xxx din 29 septembrie 2014, fiind responsabil de protecția și paza

vegetației forestiere, folosind situația de serviciu, contrar autorizației Inspectoratului

Ecologic de Stat nr. xxx din 21 noiembrie 2014 și deciziei Consiliului comunal Gotești,

raionul Cantemir nr. xxxx din 07 octombrie 2014, potrivit cărora urma să efectueze

tăierea arborilor din Lunca Prutului, în contururile cadastrale nr. 10 și 11, pe o suprafață

totală de 11.0 ha, cu obținerea unui volum total de 464.0m3 masă lemnoasă, în perioada

lunilor ianuarie-martie a anului 2015 a dispus tăierea ilegală a arborilor din Lunca

Prutului, care face parte din fondul silvic, constituind vegetație forestieră în volum de

880.6 m/steri de lemn de specia plop și salcie, prin ce a cauzat un prejudiciu mediului

înconjurător și statului în mărime de 126.405 lei și un prejudiciu material Administrației

Publice Locale în sumă de 302.525 lei, ceea ce depășește 500 unități convenționale.

Procurorul a calificat acțiunile expuse supra în limitele indicilor calificativi

prevăzuți de art. 231 lit. a), b) Cod penal - „tăierea ilegală a arborilor din fondul silvic

săvârșită de persoane responsabile de protecția și paza vegetației forestiere în proporții ce

depășesc 500 de unități convenționale”.

Cantemir Victor Todos, prin care a solicitat casarea sentinței de achitare, rejudecarea

cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță,

prin care Voina Ion să fie recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de

art. 191 alin. (4) Cod penal, iar în baza acestui articol să-i fie aplicată pedeapsa sub formă

de 7 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis; precum și

de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 231 lit. a), b) Cod penal, și în baza acestei

legi să-i fie aplicată pedeapsa sub formă de 1 an închisoare, cu executarea pedepsei în

penitenciar de tip semiînchis. În baza art. 84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni,

prin cumul parțial al pedepselor aplicate, să-i fie stabilită pedeapsa definitivă sub formă

2

de închisoare pe un termen de 7 ani și 6 luni, cu executarea pedepsei în penitenciar de

tip semiînchis.

3.1. În motivarea apelului procurorul a invocat dezacordul cu sentința primei

instanțe, considerând-o ilegală.

A menționat că prin dispoziția primarului com. Gotești nr. 63-n din 29 septembrie

2014 a fost numit în calitate de administrator a ÎM „Gotești-Prosper” din s. Gotești, r-

nul Cantemir, fiind responsabil de păstrarea fondului forestier și a bunurilor materiale

încredințate spre gestionarea sa, conform deciziei Consiliului comunal Gotești nr. xxxx

din 07 octombrie 2014, astfel, Voina Ion a fost împuternicit să efectueze tăierea arborilor

din Lunca Prutului în contururile cadastrale nr. 10 și 11 pe o suprafață totală de 11.0 ha

cu obținerea unui volum total de 464,0m3 masă lemnoasă. Anume această cantitate de

masă lemnoasă urma să se extragă de pe suprafața supusă tăierii.

Martorul Butnaru Vladimir a declarat, că într-adevăr Voina Ion a fost desemnat

să efectueze tăierea arborilor din Lunca Prutului, cunoaște că a avut loc tăierea

arborilor, dar nu a monitorizat modul de tăiere, transportare și distribuire a lemnului

obținut. Astfel, nu poate fi pus la îndoială faptul încredințării lui Voina Ion a bunurilor

obținute în urma tăierii arborilor din parcelele nr. 10 și 11. Voina lon era conștient de

faptul că masa lemnoasă obținută reprezintă bunuri ce aparțin Consiliului comunal

Gotești, că urma să monitorizeze modul de tăiere a arborilor, era responsabil de paza

acestora pe perioada efectuării tăierii și comercializarea masei lemnoase obținute la

prețul de 200 lei m/steri locuitorilor comunei Gotești, conform deciziei consiliului

comunal Gotești. Voina Ion a ignorat toate aceste obligații.

Din declarațiile martorului Chicicov Panaite și reprezentantului Consiliului

comunal Gotești, Butnaru Vladimir s-a stabilit, că Voina Ion era responsabil de paza și

păstrarea masei lemnoase din parcelele nr. 10 și 11, și în cazul sustragerii, dispariției

masei lemnoase, urma să informeze Consiliul comunal Gotești, Inspectoratul de Poliție

Cantemir, dar careva informații sau plângeri în perioada dată nu au fost depuse. A

constatat, că Voina Ion urma să interzică tăierea arborilor neînsemnați din parcela nr.

10, unde era efectuată tăierea igienică a arborilor.

Martorul Răilescu Denis în cadrul urmăririi penale a declarat, că a activat în

calitate de lucrător la tăierea copacilor din Lunca Prutului cu motoferăstrăul propriu, a

fost angajat de Voina Ion, tot el i-a explicat care anume arbori să-i taie și pe care să-i

lase, la fel Voina Ion urma să-i achite salariu pentru lucrul efectuat. A lucrat

aproximativ 2 săptămâni la tăierea copacilor și în perioada dată pe un masiv de copaci

erau însemnați copacii care urmau a fi tăiați, însă Voina Ion i-a spus să taie toți copacii,

iar cioturile să le astupe cu frunze și crengi, ceia ce a și făcut. Butnaru Vladimir a

declarat, că ulterior după efectuarea tăierii arborilor din parcelele nr. 10 și 11 a constatat

3

că cioturile copacilor erau acoperite cu rămășițe ierboase. Astfel se constată modul în

care Voina Ion a ascuns faptul tăierii ilegale a arborilor.

În urma inspectării și măsurării cantității de lemn obținut de pe parcelele nr. 10

și 11, pe baza măsurării cioatelor copacilor tăiați, efectuată de comisia de inventariere

cu reprezentanții ÎS „Silva-Sud” Cahul, Inspectoratului Ecologic Cantemir, Consiliului

comunal Gotești, inclusiv Voina Ion, s-a constatat că a fost obținută o cantitate cu 880,6

metri/steri mai mare decât cea preconizată conform autorizației Ministerului Mediului.

Drept dovadă servește și informația prezentată de Inspectoratul Ecologic Cantemir din

data de 21 septembrie 2015, prin care s-a stabilit că de pe parcelele nr. 10 și 11 a fost

tăiat cu 1295 m3 de masă lemnoasă mai mult, decât cea preconizată inițial. De

asemenea, martorul Răilescu Denis a declarat că a participat la încărcarea lemnului și a

încărcat aproximativ 170 de remorci, în fiecare remorcă se încărca aproximativ câte 10

metri/steri.

Actele întocmite în urma măsurărilor cantității masei lemnoase obținute de pe

parcelele nr. 10 și 11 au fost semnate de toți membrii comisiei, neavând obiecții. Voina

Ion, membrii comisiei nu au contestat procesele-verbale de inventariere, de asemenea

Voina Ion nu neagă existența acestora și veridicitatea lor.

Martorul Florea Valeriu în ședința de judecată a declarat că a participat la

măsurări pe parcela 10 și 11, în vederea stabilirii masei lemnoase obținute în urma

tăierii arborilor pe cioate, însă consideră că măsurările nu au fost efectuate corect,

deoarece persoanele care au participat nu erau competenți și specialiști, măsurările

respective au o marjă de eroare de aproximativ 10%.

Cu toate acestea a efectuat măsurările respective, actele întocmite le-a semnat,

obiecții nu a avut la acestea. Fișele de măsurare a cioatelor le-a transmis inginerului din

cadrul ÎS „Silva-Sud Cahul”, pentru efectuarea calculelor și stabilirea cantității masei

lemnoase extrase. Consideră că calculele inginerului ÎS „Silva-Sud Cahul” nu au fost

efectuate corect, deoarece în cazul dat este vorba de specia de arbori „plop” și „salcie”,

și din câte el cunoaște nu există în Republica Moldova elaborate norme și formule de

calcul a masei lemnoase în baza măsurării cioatelor pentru specia plop și salcie, iar

calculele au fost efectuate după formula de calcul pentru specia „stejar”, și astfel a fost

mărită cu mult masa lemnoasă extrasă.

Procurorul a indicat că declarațiile martorului Florea Valeriu nu pot fi apreciate

ca fiind corecte, și urmează ca instanța de judecată să le dea o apreciere critică.

Fiind audiat în calitate de martor, specialistul Ion Obreja din cadrul ÎS „Silva-Sud

Cahul” a explicat, că în calitate de inginer a fost desemnat să efectueze calculul masei

lemnoase obținute în urma măsurărilor efectuate în parcela nr. 10, 11 din Lunca

Prutului, ce aparține Primăriei com. Gotești, pentru specia „plop” și „salcie”. Calculul

4

masei lemnoase a efectuat-o conform normelor silvice stabilite prin ordinul directorului

„Moldsilva” și conform formulelor de calcul stabilite pentru specia „salcie” și „plop”.

Potrivit fișelor de măsurare a cioatelor s-a stabilit că o parte din acestea aveau diametrul

peste 100 mm, însă pentru specia „salcie” și „plop” este prevăzută formula de calcul

până la diametru de 80 mm, astfel calculul respectiv pentru cioatele care aveau

diametru mai mare de 80 mm a coborât pozițiile respective, și cioatele cu diametru mai

mare de 80 mm le-a calculat ca de 80 mm. La măsurările efectuate pe cioate marja de

eroare este de aproximativ 30 %, astfel ținând cont de aceasta și de faptul

neconcordanțelor măsurărilor pe cioate expuse mai sus, a diminuat cu mult cantitatea

de masă lemnoasă obținută în urma defrișărilor din parcela nr. 10 și 11. Cu toate acestea

s-a înregistrat un volum foarte mare de masă lemnoasă obținută, în raport cu indicii

autorizației.

Martorul Creangă Mihail în ședința de judecată a declarat că de lemn de foc

extras din Lunca Prutului au beneficiat și persoane din satele Ghioltosu, Flocoasa, ceea

ce și explică faptul că masa lemnoasă obținută ilegal a fost înstrăinată locuitorilor altor

localități în lipsa unor acte pentru a ascunde surplusul de masă lemnoasă și sumele de

bani obținute.

În baza facturilor de expediție se constată, că o parte din masa lemnoasă extrasă

din parcelele 10 și 11 a fost vândută locuitorilor s. Gotesti, însă este vorba de cantitatea

de masă lemnoasă conform autorizației de tăiere.

Reprezentantul Inspectoratului Ecologic Cantemir, Leu Iurie, în ședința de

judecată a declarat că de pe parcela 10 și 11 au fost extrași și tăiați ilicit 544 de arbori,

iar prin tăierea acestora a fost cauzat prejudiciu mediului în mărime de 126.405 lei,

potrivit actului nr. xxx din 18 ianuarie 2017 cu privire la inspectarea îndeplinirii

cerințelor privind protecția mediului și folosirea rațională a resurselor naturale.

Inculpatul Voina Ion prin tăierea ilegală a arborilor din Lunca Prutului și

vânzarea masei lemnoase obținute a însușit în scop personal 176.120 lei și a cauzat

prejudiciu mediului la suma de 126.405 lei, iar pentru faptele sale față de Voina Ion

urmează a fi stabilită o pedeapsă penală, la stabilirea căreia instanța de judecată va ține

cont de faptul că prejudiciul material total de 302.525 lei, este în proporții deosebit de

mari și nu a fost restituit întreprinderii de către Voina Ion.

a fost respins apelul declarat de procurorul în Procuratura raionului Cantemir, Todos

Victor și menținută sentința primei instanțe.

4.1. La solicitarea procurorului, în ședința instanței de apel au fost ascultați din

nou martorii Butnaru Vladimir (tot el reprezentant al părții vătămate Consiliul comunal

Gotești), Leu Iurie (tot el reprezentant al Statului), Obreja Ion, Răilescu Denis, Chicicov

5

Panainte, audiați de instanța de fond, declarațiile cărora procurorul le pretinde a

constitui mărturii acuzatorii, precum și inculpatul Voina Ion, care a acceptat să facă

declarații.

De asemenea, la solicitarea procurorului, în instanța de apel au fost examinate

materialele din dosar, verificate probele administrate în ședința instanței de fond,

inclusiv declarațiile necontestate ale martorilor Creangă Mihail, Boghean Dumitru,

Boghean Gheorghe, Florea Valeriu, Crăciun Vasile, audiați în prima instanță, și probele

materiale examinate de prima instanță.

Având în susținere prevederile art. 415 alin. (21) Cod de procedură penală,

instanța de apel a menționat, că la judecarea cauzei în prima instanță au fost audiați

martorii Creangă Mihail, Boghean Dumitru, Boghean Gheorghe, Florea Valeriu,

Crăciun Vasile, declarațiile cărora procurorul le prezintă ca mărturii de acuzare, fapt la

care se face trimitere și în apelul declarat de procuror, în care se menționează că

vinovăția inculpatului Voina Ion este probată inclusiv și prin declarațiile martorilor

respectivi. Însă la judecarea cauzei în instanța de apel apelantul procuror nu a solicitat

audierea acestor martori. Drept consecință instanța de apel nu a găsit nici o justificare

pentru a supune aprecierii declarațiile martorilor Creangă Mihail, Boghean Dumitru,

Boghean Gheorghe, Florea Valeriu, Crăciun Vasile în perspectiva pronunțării unei

sentințe de condamnare.

Existând totodată justificare pentru a supune aprecierii declarațiile necontestate

ale martorilor Creangă Mihail, Boghean Dumitru, Boghean Gheorghe, Florea Valeriu,

Crăciun Vasile din instanța de fond, doar în perspectiva pronunțării unei sentințe de

achitare.

La solicitarea părții apărării (avocatului Rusev Serghei) în instanța de apel au fost

date citirii declarațiile martorilor Moldovanu Vladimir (f.d. 83-84, vol.II) și Mititelu

Gheorghe (f.d. 85, vol.I) din instanța de fond.

De asemenea, în instanța de apel au fost cercetate următoarele probe: raportul de

autosesizare din 01.06.2015, întocmit de procurorul în Procuratura raionului Cantemir,

Lungu Lilian, în baza art. 262 alin. (3) CPP (f.d. 5, vol. I); notificarea Agenției

„Moldsilva” din 30.06.2015 (f.d. 18, vol.I); plângerea colectivă a cet-lor Boghean

Gheorghe, Boghean Dumitru, Berescu Ion, Răilescu Denis, Cebotari Ion din 03.06.2015,

care solicită să fie luate măsuri față de Voina Ion - persoana responsabilă de tăierea

lemnelor pe sectorul Gotești (f.d. 22-23 vol. I); raportul de autosesizare din 21.09.2015,

întocmit de procurorul raionului Cantemir, Procoavă Adrian (f.d. 26, vol. I); demersul

primarului com. Gotești, Chicicov Panainte, și directorului ÎM „Gotești Prosper”, Voina

Ion, din 21.10.2015, adresat Procuraturii raionului Cantemir (f.d. 40, vol. I); cererea

depusă de Butnaru Vladimir din 20.11.2015, prin care solicită anexarea la dosar a

6

deciziei Consiliului comunal din 16.10.2014 nr. xxx „cu privire la stabilirea taxei pentru

livrarea lemnului de la tăierea igienico-selectivă a arborilor din lunca Prutului, și lista

cetățenilor (nr. 80) care au procurat lemn de la cet. Iuteș Dumitru, care le-a livrat

remorcile respective (f.d. 45, vol. I); ordonanța ofițerului de urmărire penală din

04.11.2015, prin care s-a dispus respingerea demersului primarului com. Gotești (f.d.

41, vol. I); factura nr. xxx din 04.02.2015, eliberată de ÎM „Gotești Prosper” (f.d. 46-48,

vol.I); listele persoanelor care au procurat lemne, întocmite și prezentate de Butnaru

Vladimir și Iuteș Dumitru la 20.11.2015 și 18.12.2015, care includ respectiv 80 și 13

persoane (f.d. 48, 50 vol.I); decizia Consiliului comunal Gotești nr. 11/21-XXV din

07.10.2014 „cu privire la permiterea efectuării tăierilor rasă și igienico-selective a

arborilor din lunca Prutului” (f.d. 55 vol.I); decizia Consiliului comunal Gotești nr. xxx

din 16.10.2014, prin care s-a stabilit taxa pentru livrarea lemnului de foc de la tăierea

rasă și igienico-selectivă a arborilor din lunca Prutului, în mărime de 200 lei pentru

1m/ster. Responsabil de colectarea taxei nominalizate se pune în sarcina ÎM „Gotești

Prosper” (f.d. 56, vol.I); autorizația pentru efectuarea tăierilor în terenurile împădurite

nr. xxx din 20.11.2014 (f.d. 58, vol.I); scrisoarea Inspecției ecologice Cantemir din

21.09.2015, prin care informează procurorul cu privire la calculele efectuate de ÎS „Silva

Sud” Cahul privind evaluarea masei lemnoase din parcelele nr. 10 și nr. 11 din fondul

forestier al Primăriei com. Gotești (f.d. 60, vol.I); fișele de inventariere a arborilor în

contururile nr. 10 și nr. 11, întocmite la 16-17 iulie 2015 și 21 iulie 2015, semnate de

Butnaru Vladimir, Florea Valeriu și Voina Ion (f.d. 61-62, 65-66, 70 vol.I); fișele de

evaluare a masei lemnoase din parchetele inventariate (f.d. 63-64, 67-68, 71-72 vol.I);

actul inspectării îndeplinirii cerințelor privind protecția mediului și folosirea rațională

a resurselor naturale nr. xxx din 16.07.2015, întocmit de inspectorul de stat pentru

ecologie, Dreglea Ion (f.d. 77, vol.I); statutul Întreprinderii Municipale „Gotești

Prosper” din 18.10.2013 (f.d. 79-86 vol.I); dispoziția primarului com. Gotești nr. xxx din

29.09.2014, prin care Voina Ion a fost numit în funcția de administrator al Întreprinderii

Municipale „Gotești Prosper”, începând cu 29.09.2014 (f.d. 89, vol.I); contractul

individual de muncă din 29.09.2014, încheiat între Primăria com. Gotești și Voina Ion,

angajat în funcția de administrator al ÎM „Gotești-Prosper”, pe o perioadă

nedeterminată (f.d. 93-95, vol.I); dispoziția primarului com. Gotești nr. xxx din

22.02.2016, prin care s-a dispus demisia lui Voina Ion din funcția de administrator al

ÎM „Gotești-Prosper”, începând cu 22.02.2016 (f.d. 90, vol.I); listele persoanelor care au

procurat masă lemnoasă în perioada ianuarie-aprilie 2015 (f.d. 120-124, 141, 158, 174

vol.I); facturile la foile de parcurs eliberate în perioada ianuarie - aprilie 2015 pentru

beneficiarii care au procurat masă lemnoasă de la ÎM „Gotești-Prosper” (f.d. 125-140,

142-157, 159-173, 175-179 vol.I); scrisoarea Inspecției Ecologice Cantemir nr. 8 din

7

23.01.2017 cu anexa nr. 1 (f.d. 209-210, vol.I); actul inspectării îndeplinirii nr. xxx din

18.01.2017, întocmit de șeful Inspecției Ecologice Cantemir, Leu Iurie, cu participarea:

primarului com. Gotești, Chicicov Panainte; consilierilor com. Gotești – Balan

Constantin și Butnaru Vladimir, potrivit căruia s-a efectuat controlul la fondul forestier

în conturul nr. 11 subordonat Primăriei Gotești, situat în lunca Prutului (f.d. 211, vol.I);

fișa de inventariere a arborilor destinați extragerii din 23.01.2017, din care rezultă că au

fost extrași în total 544 arbori, dintre care specia salcie – 469; specia plop - 75 (f.d. 212,

vol.I).

La examinarea cauzei în instanța de apel a fost administrată o probă nouă la

inițiativa procurorului, și anume proba cu martorul Macovețchi Oleg.

Analizând probatoriul administrat și raportând aceste probe criticilor invocate

de apelant, instanța de apel a ajuns la concluzia, că soluția primei instanțe este corectă

și argumentată, iar apelul procurorului urmează a fi respins ca nefondat.

Instanța de apel a reținut, că potrivit rechizitoriului inculpatului Voina Ion îi este

imputat un concurs de infracțiuni:

- tăierea ilegală a arborilor din fondul silvic săvârșită de persoane responsabile

de protecția și paza vegetației forestiere în proporții ce depășesc 500 de unități

convenționale - infracțiune prevăzută de art. 231 lit. a), b) Cod penal;

- delapidarea averii străine, adică însușirea ilegală a bunurilor altei persoane,

încredințate în administrarea vinovatului săvârșită cu folosirea situației de serviciu în

proporții mari – infracțiune prevăzută de art. 191 alin. (4) Cod penal.

Pe parcursul judecării cauzei în prima instanță, această învinuire a fost

modificată în sensul concretizării, de către procuror, grație modificărilor prevederilor

art. 191 Cod penal.

Potrivit ordonanței de punere sub învinuire din 14.12.2018 (f.d. 105, vol. II),

inculpatului Voina Ion îi este imputată săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 191

alin. (2) Cod penal, conform indicilor calificativi: „delapidarea averii străine, adică

însușirea, dispunerea și folosirea ilegală a bunurilor altor persoane de către cel căruia i-au fost

încredințate în baza unui titlu și cu un anumit scop, săvârșită cu folosirea situației de serviciu,

care a produs daune în proporții mari”, și de art. 231 lit. a), b) Cod penal, conform indicilor

calificativi: „tăierea ilegală a arborilor din fondul silvic săvârșită de persoane responsabile de

protecția și paza vegetației forestiere în proporții ce depășesc 500 unități convenționale”, fără a

fi modificate circumstanțele comiterii faptelor imputate.

Instanța de apel a statuat, că deși partea acuzării susține că au fost acumulate și

prezentate suficiente probe pentru ca Voina Ion să fie recunoscut vinovat de săvârșirea

infracțiunilor prevăzute de art. 191 alin. (4) și 231 lit. a), b) Cod penal, totuși din

materialele dosarului, declarațiile martorilor și reprezentanților părților vătămate, nu

8

s-a constatat existența faptelor infracțiunilor imputate inculpatului Voina Ion, nu s-a

dovedit că inculpatul Voina Ion a dispus tăierea ilegală a arborilor din luna Prutului în

volum de 880,6 m/steri de lemn de specia plop și salcie, că a defrișat și înstrăinat ilegal

880,6 m/steri de lemn de specia plop și salcie, însușind în scopuri personale mijloace

bănești în sumă de 176.120 lei.

Potrivit instanței de apel, prima instanță corect a conchis asupra inexistenței

faptei infracțiunii prevăzute de art. 231 lit. a), b) Cod penal, constatând că actul de

acuzare cu referire la învinuirea adusă inculpatului în baza art. 231 lit. a), b) Cod penal,

nu cuprinde o calificare oficială a infracțiunii incriminate lui Voina Ion, cu indicarea

mijloacelor și modului de săvârșire, consecințele acestora, caracterul vinei, iar

acuzatorul de stat nu a prezentat probe ce ar demonstra existența faptei infracțiunii

prevăzute de art. 231 lit. a), b) Cod penal.

În acest sens instanța de apel a notat, că subiectul infracțiunii prevăzute de art.

231 lit. a), b) Cod penal, trebuie să aibă calitatea specială de persoană responsabilă de

protecția și paza vegetației forestiere, însă procurorul nu a prezentat nici o probă din

care rezultă că inculpatul Voina Ion este persoana responsabilă de protecția și paza

vegetației forestiere.

Instanța de apel a notat, că din materialele cauzei se constată că Voina Ion a fost

numit în funcția de administrator al ÎM „Gotești Prosper” de la 29.09.2014, prin

dispoziția primarului com. Gotești din 29.09.2014, la aceiași dată fiind încheiat

contractul individual de muncă între Primăria com. Gotești și Voina Ion. Din statutul

ÎM „Gotești Prosper” rezultă că întreprinderea se ocupă cu eliminarea deșeurilor și a

apelor uzate, asanare, salubritate și activități similare; alte activități de servicii prestate

întreprinderilor, neincluse în alte categorii; activități imobiliare asupra bunurilor

proprii; exploatări forestiere; servicii anexe silviculturii și exploatării forestiere.

La fel, conform pct. 19, 23 al Statutului, administrarea întreprinderii este

efectuată de către conducătorul acesteia (administrator), pe care îl numește și eliberează

din funcție fondatorul. Conducătorul poartă răspundere materială pentru obligațiunile

întreprinderii pe care o conduce, precum și pentru neexecutarea sau executarea

neconformă a obligațiunilor sale stipulate în contract.

Instanța de apel a accentuat, că nici statutul ÎM „Gotești Prosper” și nici

contractul individual de muncă nu instituie pentru administrator obligațiunea pazei și

protecției vegetației forestiere sau desemnarea lui Voina Ion în calitate de persoană

responsabilă de protecția și paza vegetației forestiere. Or, ÎM „Gotești Prosper” execută

lucrări de exploatare forestieră sau servicii anexe silviculturii și exploatării forestiere.

Noțiunea exploatare forestieră prevăzută de Codul silvic semnifică proces de producție

întreprins în păduri.

9

În aceiași ordine de idei, Consiliul comunal Gotești prin decizia nr. xxx din

07.10.2014 a decis asupra tăierii arborilor din lunca Prutului pe o suprafață totală de

121,53 ha în contururile nr. 10, 11, 12, 13.

Totodată, s-a stabilit că partea lemnoasă acumulată în urma tăierilor rasă și

igienico-selective va fi luată la evidență de ÎM „Gotești Prosper” și realizată la prețul

stabilit conform deciziei Consiliului comunal Gotești.

Reieșind din competența autorităților publice locale înserate la art. 14 alin. (2) lit.

b) și f1) din Legea privind administrația publică locală, consiliul local administrează

bunurile domeniului public și ale celui privat ale satului (comunei), și decide, în

condițiile legislației în vigoare, asupra tăierii, defrișării arborilor și arbuștilor din

spațiile verzi proprietate publică a unității administrativ-teritoriale și/sau asupra

strămutării lor.

Astfel, contururile nr. 10 și 11 din lunca Prutului fac parte din fondul forestier

gestionat de autoritatea publică locală Consiliul comunal Gotești. Potrivit art. 9 lit. a)

Codul silvic, „de competența autorităților administrației publice locale ține exercitarea

controlului asupra stării, folosirii, regenerării, pazei și protecției fondurilor forestier și

cinegetic”, iar în conformitate cu art. 56 Codul silvic, „autoritatea silvică centrală, alți

gestionari de terenuri din fondul forestier și autoritățile administrației publice locale

asigură paza fondului forestier și a vegetației forestiere din afara fondului forestier

împotriva tăierilor ilegale, furturilor, distrugerilor, degradărilor, incendiilor,

pășunatului neautorizat al vitelor, braconajului și altor acțiuni dăunătoare.”

Drept urmare, Consiliul comunal Gotești, autoritate publică locală responsabilă

de gestionarea fondului forestier, are obligația de a asigura paza și protecția fondului

forestier. Faptul respectiv a fost confirmat de reprezentantul părții vătămate Consiliul

comunal Gotești, Butnaru Vladimir, care a menționat că primăria asigură paza și

protecția fondului forestier, angajând în acest sens personal necesar.

În acest context, instanța de apel a subliniat, că instanțelor judecătorești nu le-au

fost prezentate acte care să ateste că Consiliul comunal Gotești i-ar fi stabilit

inculpatului Voina Ion atribuții în vederea pazei și protecției fondurilor forestier.

În speță, inculpatul Voina Ion, în calitate de administrator al ÎM „Gotești

Prosper”, era responsabil doar de executarea lucrărilor de tăiere a arborilor în

contururile nr. 10 și nr. 11 din lunca Prutului în corespundere cu decizia Consiliului

comunal Gotești nr. xxx din 07.10.2014 și colectarea taxei stabilite pentru livrarea

lemnului de foc, prevăzută prin decizia Consiliului com. Gotești nr. xxx din 16.10.2014.

În ipoteza consemnată la art. 231 lit. a) Cod penal, Voina Ion, în virtutea funcției

deținute și obligațiilor puse în sarcina acestuia, nu poate fi subiect al acestei infracțiunii

în lipsa calității speciale de persoană responsabilă de protecția și paza vegetației

10

forestiere. Or, după cum s-a menționat, nu oricare tăiere a arborilor și arbuștilor atrage

răspunderea conform art. 231 Cod penal. Este necesar ca o asemenea tăiere să aibă un

caracter ilegal. Ilegalitatea tăierii arborilor și arbuștilor rezultă din încălcarea

prevederilor unor acte normative care stabilesc regimul efectuării tăierilor în fondul

silvic sau în fondul ariilor naturale protejate de stat.

Activitatea de tăiere în fondul forestier se desfășoară în baza autorizației eliberate

de organele competente.

Potrivit Hotărârii Guvernului pentru aprobarea Regulamentului cu privire la

autorizarea tăierilor în fondul forestier și vegetația forestieră din afara fondului

forestier nr. 27 din 19.01.2004, autoritățile publice locale sunt beneficiari de autorizație

pentru tăieri ale vegetației forestiere în fondul forestier gestionat.

Astfel, în baza autorizației pentru efectuarea tăierilor din terenurile împădurite

nr. xxx din 26.11.2014, eliberată Primăriei comunei Gotești de către Inspectoratul

Ecologic de Stat, au fost autorizate tăierile solicitate și anume tăieri de conservare a

arborilor specia salcie și plop în conturul nr. 10 cu suprafața 1 ha, cu volumul prognozat

de recoltare a masei lemnoase 298 m3, și tăieri igienico-selectivă a arborilor specia salcia

și plop în conturul nr. 11 cu suprafața 10 ha, cu volumul prognozat de recoltare a masei

lemnoase 166 m3.

Potrivit capătului învinuirii pe art. 231 lit. a), b) Cod penal, inculpatului Voina

Ion i se incriminează că el, deținând funcția de administrator al ÎM „Gotești Prosper”,

contrar autorizației Inspectoratului Ecologic de Stat din 26.11.2014 și deciziei

Consiliului comunal Gotești nr. xxx din 07.10.2014, a dispus tăierea ilegală a arborilor

din lunca Prutului, ce constituie vegetație forestieră, în volum de 880,6 m/steri de lemn

specia plop și salcie, prin ce a cauzat prejudiciu mediului înconjurător și statului, și un

prejudiciu administrației publice locale.

Prin prisma materialului probator acumulat, instanța de apel a notat, că nu s-a

confirmat acțiunea de tăiere ilegală a arborilor, cum invocă partea acuzării.

Declarațiile martorilor Răilescu Denis, Boghean Dumitru, Boghean Gheorghe,

Crăciun Vasile, care erau implicați în tăierea și încărcarea masei lemnoase denotă că au

fost tăiați doar copacii însemnați cu vopsea albastră pe tulpină în două locuri, și că nu

au fost tăiați arborii nemarcați sau arborii din afara contururilor nr. 10 și nr. 11 din lunca

Prutului, pe zi au fost încărcate și transportate câte 1-2 remorci cu lemne de foc către

beneficiari, erau zile când nu efectuau lucrări de tăiere din cauza condițiilor meteo

nefavorabile, astfel activând circa 15 zile pe lună.

Instanța de apel a stabilit, că procurorul nu a prezentat instanței probe ce ar

confirma că măcar unul din subalternii inculpatului Voina Ion, care nemijlocit erau

implicați la lucrările de tăiere și încărcare a masei lemnoase, ar fi tăiat sau încărcat

11

arbori tăiați în afară decât cei marcați cu vopsea, a căror tăiere era autorizată. Astfel nici

într-un mod nu se constată că inculpatul Voina Ion a dispus tăierea în conturul 11 a

altor arbori decât cei autorizați spre tăiere, sau că ar fi dispus tăierea arborilor din afara

conturului 11.

Instanța de apel a mai sesizat, că procurorul s-a abținut de a se implica la faza

inițială a urmăririi penale, pentru a asigura efectuarea unei anchete eficiente.

Or, procurorul nu a indicat organului de urmărire penală efectuarea cercetării la

fața locului cu fixarea în mod procesual a situației de fapt într-un proces-verbal, iar la

inspectarea terenurilor de către specialistul de la ÎS „Silva-Sud” în zilele de 16, 17 și 21

iulie 2015 (când urmărirea penală era deja pornită), procurorul cu asistentul său și

reprezentantul IE Cantemir au asistat doar în prima jumătate a zilei din 16.07.2015, ceea

ce atestă că organul de urmărire penală nu a cercetat locul presupusei infracțiuni, și nu

a efectuat această acțiune inevitabilă, nici atunci când au apărut informații că în fișa de

inspectare a cantonului 11 au fost incluse și cioate ale arborilor tăiați de pe terenul vecin.

Instanța de apel a conchis, că procurorul a manifestat incompetență la formularea

textului învinuirii pe art. 231 Cod penal, or pe lângă faptul că a formulat-o neconcret –

fără indicarea numărului arborilor care se pretinde că au fost tăiați ilicit – care și

formează baza faptică a infracțiunii, i-a mai imputat inculpatului inclusiv și tăierea

ilicită a arborilor din conturul nr. 10, unde a avut loc tăierea de conservare (tăiere rasă),

pentru acest contur fiind autorizată tăierea tuturor arborilor, fapt care prin sine exclude

faptul tăierii ilicite în conturul nr. 10.

Procurorul critică mărturiile lui Răilescu Denis, care în ședința primei instanțe și

în ședința instanței de apel a declarat, că a lucrat la tăiat arbori aproximativ 2 săptămâni,

tăia doar el singur, iar alții le încărcau, a tăiat copaci de salcie și plop însemnați cu

vopsea albastră în două locuri, nu a tăiat copaci neînsemnați, pe zi ei încărcau o remorcă

sau două. Procurorul pretinde că sunt veridice declarațiile martorului Răilescu Denis

de la urmărirea penală, precum că a participat la încărcarea a aproximativ 170 de

remorci cu lemne, că Voina Ion i-a spus să taie toți copacii și să astupe cioatele cu frunze

și crengi.

Cu referire la acest aspect, instanța de apel a menționat, că declarațiile martorului

Răilescu Denis de la urmărirea penală sunt inacceptabile, atât timp cât nu au fost

confirmate de el în ședințele de judecată, nu coroborează cu alte probe administrate, la

urmărirea penală nu a fost petrecută confruntarea acestuia cu bănuitul (învinuitul)

Voina Ion. Nici declarațiile martorului Macovețchi Oleg (ofițer de urmărire penală care

l-a audiat pe Răilescu Denis) că a înscris în procesul-verbal de audiere faptele

mărturisite de Răilescu Denis, nu sunt în stare să confere credibilitate acestor declarații,

or în cadrul acelei audieri nu au fost utilizate mijloace de înregistrare audio-video. O

12

sentință de achitare nu poate fi întemeiată exclusiv pe declarațiile unui singur martor

făcute în cadrul urmăririi penale, care ulterior au fost negate de acest martor în ședința

de judecată, declarații care nu sunt consolidate de alte probe.

Nici organul de urmărire penală în cursul urmăririi penale, și nici procurorul în

cursul judecării cauzei nu au recurs la posibilități de acumulare a probelor indirecte

care ar permite deducerea faptului presupusei tăieri ilicite – spre exemplu extragerea și

valorificarea de fapt a unei cantități de masă lemnoasă care cu mult depășește cantitatea

masei lemnoase prognozată de autoritatea care a eliberat autorizația. Partea acuzării

având posibilitatea reală de a verifica aceste circumstanțe, or persoanele care au sesizat

organul de urmărire penală i-au predispus și 2 liste cu 93 persoane care ar fi cumpărat

masă lemnoasă (f.d. 48, 50 vol.I|), însă nici una din aceste persoane nu a fost audiată

sub aspectul dacă au procurat lemn de foc, în ce cantitate, la ce preț, modalitatea

procurării, din ce localitate sunt persoanele, dacă le-au fost eliberate facturi și bonuri

de plată, dacă ar fi avut careva înțelegere cu Voina Ion.

Or, masa lemnoasă în volum de 880,6 m/ster prezintă o cantitate enormă ce nu

putea fi realizată într-o comună cu circa 1000 gospodării în mod ascuns, faptul respectiv

nefiind investigat de organul de urmărire penală, iar în lipsa unor date oficiale și

informații concrete toate dubiile se tratează în favoarea inculpatului.

Instanța de apel nu a stabilit careva temei pentru a pune la dubii credibilitatea

declarațiilor inculpatului Voina Ion date în instanțele de fond și apel, care sunt

consecutive și coroborează cu materialele cauzei.

Astfel, inculpatul Voina Ion a declarat că au fost supuși tăierii doar arborii

planificați pentru extragere și marcați, fără a fi tăiați arbori din afara perimetrului

stabilit. Era preconizată extragerea totală a masei lemnoase în volum de 464 m3.

Aproximativ în 2 luni au fost încărcate 54 de remorci, iar fiecare mișcare este confirmată

prin acte, dânsul având aparat de casă portativ, elibera bon de plată, și foi de parcurs

numerotate cu indicarea datei, sumei, volumul lemnului.

În susținerea celor declarate au fost supuse aprecierii facturile eliberate de ÎM

„Gotești Prosper” pentru lunile ianuarie-aprilie 2015, din care rezultă că au fost

realizată masă lemnoasă în volum de 518,5 m/s cu valoarea 101.860 lei, adică în corelație

cu volumul prognozat în autorizația eliberată de Inspectoratul Ecologic de Stat, luând

în considerație că în conturul 10 au mai rămas pe picior 17 arbori.

Conform învinuirii lui Voina Ion i se impută că ar fi dispus tăierea ilegală a

arborilor în volum de 880,6 m/ster (sau echivalentul a circa 560 m3) de lemn specia plop

și salcie, peste volumul indicat în autorizația pentru efectuarea tăierilor nr. xxx din

26.11.2014, unde a fost preconizată pentru extragere masă lemnoasă specia salcie și plop

în mărime de 464 m3. Însă nici o probă nu demonstrează existența surplusului masei

13

lemnoase obținute în urma tăierii ilegale a arborilor din contururile nr. 10 și nr. 11 din

lunca Prutului, realizarea acestui surplus către beneficiari, numărul remorcilor

transportate în surplus, obținerea mijloacelor bănești în urma realizării masei lemnoase

în volum de 880,6 m/ster, precum și însăși tăierea ilicită a arborilor nemarcați la

indicația lui Voina Ion. Nu s-a dovedit nici ascunderea faptului tăierii ilegale prin

acoperirea cu pământ sau rămășițe de iarbă a cioatelor, or careva probe în acest sens nu

au fost prezentate.

Instanța de apel a apreciat ca fiind dubioasă și modalitatea determinării

cantitative a masei lemnoase, stabilirii surplusului masei lemnoase obținute prin tăierea

ilegală a arborilor și evaluarea costului acestora.

Potrivit actului inspectării nr. xxx din 16.07.2015, comisia în componența: Leu

Iurie - șeful IE Cantemir; Enachi Gheorghe – consilier al procurorului; Dreglea Ion -

inspector principal al IE Cantemir; Voina Ion; Florea Valeriu - maistrul OS Cociulia;

petiționarii Iuteș Dumitru și Butnaru Vladimir, a inspectat fondul forestier al Primăriei

com. Gotești, conturul nr. 10 pe care au fost efectuate tăieri de conservare pe suprafața

1 ha, și conturul nr. 11 pe care au fost efectuate tăieri de igienă selectivă pe suprafața 10

ha, constatând că în conturul nr. 10 au rămas pe picior 17 arbori marcați, iar în conturul

nr. 11 Voina Ion a arătat până unde au fost efectuate tăierile, totodată fiind depistate

cioate de arbori tăiați ilicit din afara hotarelor parchetului nr. 11. Se menționează în act,

că în legătură cu faptul că IE Cantemir a fost implicată în alte activități urgente, n-a avut

posibilitate de a participa la lucrările comisiei din următoarea zi. Astfel, din actul

întocmit de angajații IE Cantemir, Dreglea Ion și Leu Iurie, nu rezultă că în conturul nr.

11 au fost efectuate tăieri ilicite a arborilor, fiind expusă o constatare vagă, lipsită de

precizie și calcule concrete, fiind indicat doar numărul arborilor și diametrul cioatelor.

În actul respectiv nu se specifică numărul arborilor tăiați ilicit în raport cu arborii

indicați în autorizație, suprafața pe care s-a extins ilicit tăierea, delimitarea arborilor

tăiați din afara conturului nr. 11.

Mai mult, persoanele competente în domeniul silvic, specialiștii Leu Iurie și

Dreglea Ion, nu au participat la lucrările comisiei din următoarele zile, cioatele rămase

în urma tăierii fiind măsurate și numerotate de persoane neidentificate și neincluse ca

participanți nici în actul de inspectare, nici în fișele de inventariere, fapt care a permis

ulterior părții apărării să afirme despre incompetența persoanelor antrenate, lipsa

instrumentelor pentru măsurarea cioatelor și necunoașterea de către aceștia a

metodelor de măsurare a diametrului cioatelor arborilor tăiați – circumstanțe care,

grație deficiențelor admise în ansamblu de către procuror, reprezentanții IE Cantemir

și maistrul Florea, fac imposibilă verificarea corectitudinii măsurărilor realizate.

14

Se face evident că actul inspectării nr. xxx din 16.07.2015 a fost întocmit de șeful

IE Cantemir nu în baza datelor obținute ca rezultat al inspectării de către el a

contururilor nr. 10 și nr. 11, ci a fost întocmit în baza fișele de inventariere a arborilor,

întocmite la 16-17 și 21 iulie 2015 de către maistrul Florea, cu participarea unor persoane

neincluse în comisie și fără participarea reprezentanților IE Cantemir și procurorului.

Respectivele deficiențe de inspectare nu au fost înlăturate nici la inspectarea

repetată din 18.01.2017 (f.d. 211, vol.I), în cadrul căreia reprezentanții IE Cantemir au

avut ca obiectiv stabilirea trecerii treptelor de grosime a arborilor, și nu inventarierea

arborilor.

Potrivit Instrucțiunii cu privire la efectuarea reviziilor și controlului operativ în

fondul forestier proprietate publică a statului (anexă la ordinul Agenției „Moldsilva”

nr. xxx din 30.05.2016), în cazul controlului legitimității tăierii arborilor în parchetele cu

tăieri selective, este necesar de a urmări prezența semnelor de marcare la piciorul

arborilor tăiați; cioatele arborilor tăiați ilicit marcați și nemarcați se inventariază

separat. Pentru determinarea corectă a volumului arborilor tăiați ilicit, se efectuează un

set de măsurări specifice obligatorii. Inventarierea cioatelor se efectuează pe specii,

categorii de diametre și înălțimi ale cioatelor. Diametrele cioatelor arborilor tăiați ilicit

se măsoară cu coajă și se determină ca media aritmetică intre diametrul maxim și cel

minim (conform tehnicii de măsurare a lemnului rotund).

Astfel, numai un specialist în domeniul fondului forestier, ce posedă cunoștințe

speciale și cunoaște metode de măsurare a diametrului cioatelor arborilor tăiați ilicit,

poate să determine corect diametrul cioatelor și numărul arborilor tăiați ilicit, cu

evidența separată a cioatelor arborilor marcați și arborilor nemarcați.

Aceste deficiențe, luate în complex cu omisiunea defectuoasă a organului de

urmărire penală de a investiga și constata faptele tăierii ilicite a arborilor în conturul nr.

11 și zona adiacentă de către subalternii inculpatului Voina Ion și de a constata modul

de valorificare a masei lemnoase obținute în rezultatul pretinselor tăieri ilicite prin

acțiuni de urmărire penală, duc la concluzia imposibilității constatării cu certitudine

însăși a faptului tăierilor ilicite dispuse de inculpatul Voina Ion în ianuarie-aprilie 2015.

Nu poate fi neglijat și acel fapt, că procurorul nu a explicat cumva și nu a

contrapus nimic argumentului inculpatului Voina Ion, precum că fapte de tăieri ilicite

au avut loc anterior până la tăierile efectuate de ÎM „Gotești-Prosper” în ianuarie-aprilie

2015.

În lipsa unor acțiuni de urmărire penală realizate în vederea constatării faptului

tăierilor ilicite în perioada ianuarie-aprilie 2015 de către angajații ÎM „Gotești-Prosper”,

instanța de apel a constatat, că fișele de inventariere a arborilor din 16-17 și 21 iulie 2015

15

sunt insuficient de informative pentru a constata faptul tăierii ilicite a arborilor din

conturul nr. 11 în perioada ianuarie-aprilie 2015.

Neconstatarea faptului tăierilor ilicite în perioada ianuarie-aprilie 2015 de către

angajații ÎM „Gotești-Prosper”, exclude necesitatea aprecierii în continuare a probelor

ce se referă exclusiv la calcularea cantității de masă lemnoasă, cum sunt fișele de

evaluare a masei lemnoase de la filele dosarului 63-64, 67-68, 71-72 vol.I, cu toate că și

asupra acestor acte partea apărării are un șir de obiecții argumentate, ce țin atât de lipsa

în ele a semnăturilor persoanei care le-a întocmit, lipsa oricăror formule și metodici de

calcul, cât și de aplicarea unor metode de calcul neargumentate științific.

Respectiv prin prisma materialului probator acumulat pe acest capăt de acuzare,

este evident faptul, că poziția acuzării este una lipsită de suport juridic, dat fiind că în

cadrul cercetării judecătorești nu s-a constatat existența faptului infracțiunii prevăzută

de art. 231 lit. a), b) Cod penal.

Cu referire la al doilea episod, prin care inculpatului Voina Ion i se incriminează

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 191 alin. (4) Cod penal, și anume că Voina Ion,

deținând funcția de administrator al ÎM ,,Gotești-Prosper”, fiind responsabil de

păstrarea fondului forestier și a bunurilor materiale încredințate spre gestionare,

folosind situația de serviciu, contrar autorizației Inspectoratului Ecologic de Stat nr. xxx

din 20.11.2014 și deciziei Consiliului comunal Gotești nr. xxx din 07.10.2014, potrivit

cărora urma să efectueze tăierea arborilor din lunca Prutului în contururile cadastrale

nr. 10 și 11, pe o suprafață totală de 11.0 ha, cu obținerea unui volum total de 464.0 m3

masă lemnoasă, în perioada lunilor ianuarie-martie 2015, având intenția directă de a

însuși în scopuri personale mijloace bănești, profitând de funcția deținută în cadrul ÎM

,,Gotești-Prosper”, a defrișat și înstrăinat ilegal 880.6 m/steri de lemn speciile plop și

salcie, prin ce a cauzat întreprinderii o pagubă materială în proporții mari, în sumă de

176.120 lei, pe care i-a însușit în scopuri personale.

Instanța de apel a stabilit, că fondul forestier, inclusiv contururile nr. 10 și nr. 11

din lunca Prutului, se află în gestiunea Consiliului comunal Gotești, care în baza

atribuțiilor legale decide asupra utilizării și repartizării resurselor forestiere. În baza

deciziei Consiliului comunal Gotești nr. xxx din 07.10.2014, s-a stabilit că partea

lemnoasă acumulată în urma tăierilor va fi luată la evidența ÎM „Gotești Prosper” și

realizată la prețul stabilit conform deciziei Consiliului com. Gotești. Iar în baza deciziei

Consiliului com. Gotești nr. xxx din 16.10.2014 s-a stabilit taxa pentru livrarea lemnului

de foc de la tăierea arborilor din lunca Prutului în mărime de 200 lei pentru 1 m/s.

La momentul angajării în funcție (începând cu 29.09.2014) inculpatului Voina Ion

nu i-au fost încredințate în gestiune contururile cadastrale nr. 10 și 11 din lunca

Prutului.

16

Ulterior la 07.10.2014 efectuarea tăierilor de pe terenurile împădurite, conturul

nr. 10 și nr. 11 din lunca Prutului, a fost încredințată ÎM „Gotești-Prosper”, a cărei

administrator era Voina Ion, cu luarea la evidență contabilă a masei lemnoase obținute

și realizarea acestei masei lemnoase conform tarifelor stabilite.

În virtutea funcției de administrator inculpatului Voina Ion i-au fost încredințate

în administrare bunuri ce reprezintă masa lemnoasă recoltată în urma tăierilor,

vânzarea acestor bunuri și obținerea mijloacelor bănești în rezultatul vânzării, care

urma a fi contabilizată.

Din declarațiile inculpatului Voina Ion rezultă, că pe interiorul întreprinderii

aceste atribuții nu au fost puse în sarcina altor angajați, personal de organizarea

procesului tăierilor, vânzarea masei lemnoase și încasarea valorilor bănești se ocupa

Voina Ion, prin urmare dânsul era responsabil de efectuarea lucrărilor de tăiere a

arborilor de plop și salcie în conturul nr. 10, cu suprafața 1 ha, fiind autorizată

extragerea masei lemnoase în volum de 298 m3, și în conturul nr. 11 cu suprafața 10ha,

cu recoltarea masei lemnoase în volum de 166 m3.

Instanța de apel a reținut că acuzatorul de stat nu a probat faptul defrișării ilegale

a arborilor, cu ulterioara înstrăinare a masei lemnoase în cantitate de 880,6 m/ster și

însușirea mijloacelor bănești în sumă de 176.120 lei.

Din declarațiile martorilor Răilescu Denis, Crăciun Vasile, Boghean Dumitru,

Boghean Gheorghe rezultă, că inițial Răilescu Denis cu motoferăstrăul a tăiat arborii

marcați, aproximativ două săptămâni, apoi a intervenit Crăciun Vasile care a continuat

tăierea arborilor. Boghean Dumitru și Boghean Gheorghe au participat la încărcarea

masei lemnoase în remorcă. Pe zi ei încărcau 1-2 remorci. Erau zile cînd muncitorii nu

activau din cauza condițiilor meteo nefavorabile. Toți martorii au confirmat ferm că au

tăiat și au încărcat doar copacii însemnați cu vopsea albastră, la indicația lui Voina Ion

care era prezent la efectuarea lucrărilor.

La acest aspect, instanța de apel a remarcat, că cantitatea impunătoare a masei

lemnoase de 880,6 m/ster (echivalentul a circa 560 m3) trebuia să lase neapărat urme

care puteau fi descoperite atât prin audierea angajaților care au participat la muncile de

tăiere-încărcare-transportare, cât și prin audierea locuitorilor comunității sau altor

persoane care au cumpărat lemne, ultimii presupunându-se a fi foarte numeroși în

raport cu cantitatea masei lemnoase imputată inculpatului ca fiind delapidată.

Imposibilitatea obținerii masei lemnoase în volum de 880,6 m/ster a fost

confirmată și de specialiști în domeniul forestier, martorul Obreja Ivan – inginer silvic,

care a explicat că masa lemnoasă de 880 metri steri este un volum foarte mare. Iar Florea

Valeriu – maistrul Ocolului silvic Baimaclia, a declarat că masă lemnoasă în volum de

17

888 m/steri, repartizată într-o localitate, este foarte vizibilă și nu poate fi ascunsă pentru

a fi realizată.

Mai mult, într-o remorcă se încărcau câte 10 m/s, ceea ce atestă că masa lemnoasă

în volum de 880,6 m/ster, presupusă a fi sustrasă, urma a fi încărcată și transportată în

88 remorci. Însă nici o probă nu demonstrează faptul transportării masei lemnoase către

beneficiari în lipsa facturii sau livrări de masă lemnoasă altor persoane decât celor ce

figurează în evidența contabilă a ÎM „Gotești-Prosper”, sau necontabilizarea

mijloacelor bănești încasate de la persoanele care au plătit pentru masa lemnoasă

cumpărată. Partea acuzării nu a prezentat probe ce confirmă destinatarii care au

beneficiat de masa lemnoasă, la ce preț a fost realizată și cine a transportat această masă

lemnoasă.

Instanța de apel a apreciat critic declarațiile reprezentantului părții vătămate

Consiliul comunal Gotești, Butnaru Vladimir, care fiind inclus în comisia de inspectare,

a participat la măsurarea arborilor din lunca Prutului, măsurând trunchiurile rămase,

și care are pretenții față de inculpat, deoarece la Întreprinderea municipală s-a format

datorie, ce urmează a fi restituită întreprinderii. Faptul participării acestui martor la

măsurări nu denotă tăierea arborilor în cantitate mai mare decât cea preconizată, dat

fiind că dânsul nu posedă cunoștințe speciale ce țin de domeniul forestier referitor la

efectuarea măsurărilor cioatelor arborilor tăiați, iar faptul acoperirii cioatelor cu pămînt

și rămășițe ierboase nu s-a confirmat, precum și existența datoriei formată în urma

acțiunilor ilegale ale inculpatului. Or, martorii Moldovanu Vladimir și Mititelu

Gheorghe – consilieri în Consiliul com. Gotești, și martorul Chicicov Panainte – primar

al com. Gotești, au confirmat că Voina Ion la fiecare ședință a Consiliului prezenta darea

de seamă, venitul obținut de la livrarea masei lemnoase se plasa la contul Primăriei

Gotești, careva plângeri privind sustragerea masei lemnoase nu au parvenit, și nu s-a

constatat prejudiciu cauzat ÎM „Gotești-Prosper” și Primăriei com. Gotești.

Inculpatul Voina Ion a declarat, că la preluarea funcției întreprinderea nu avea

administrator, careva acte de primire-predare nu au fost întocmite, doar fostul

administrator Bufenco V. s-a deplasat cu el în lunca Prutului și de la margine i-a arătat

sectoarele pentru tăiere, fără a intra pe sectoare.

Instanța de apel a notat, că pe parcursul cercetării judecătorești s-a stabilit că

măsurările cioatelor după diametru a arborilor tăiați ilegal și calculele privind

evaluarea masei lemnoase obținute în urma tăierii arborilor au fost puse la îndoilă,

inclusiv de specialiștii implicați. Din materialele cauzei se desprinde, că în cadrul unui

control au fost efectuate măsurări în fondul forestier al Primăriei com. Gotești, fiind

formată comisia în componența: Leu Iurie - șeful IE Cantemir; Dreglea Ion - inspector

principal IE Cantemir; Enachi Gheorghe – consilier al procurorului; Florea Valeriu -

18

maistrul OS Cociulia; petiționarii Iuteș Dumitru și Butnaru Vladimir; inculpatul Voina

Ion. În prima zi la măsurări în conturul nr. 10 au participat toți membrii comisiei, însă

a doua zi la măsurări în conturul nr. 11 au fost prezenți doar Florea Valeriu, Iuteș

Dumitru, Butnaru Vladimir și inculpatul Voina Ion.

Astfel, în instanța de apel au fost audiați martorii Leu Iurie, Obreja Ivan și Florea

Valeriu, precum și inculpatul Voina Ion.

Rezumînd declarațiile persoanelor implicate la măsurarea diametrului arborilor

după cioate în conturul nr. 10 tăiere rasă și conturul nr. 11 tăiere igienico-selectivă,

instanța de apel a constatat că persoane absolut incompetente făceau măsurări a

diametrului cioatelor arborilor tăiați, iar reprezentantul OS Cociulia, Florea Valeriu,

doar nota aceste măsurări, pe cînd a doua zi la măsurări nici nu erau prezenți angajații

Inspecției Ecologice Cantemir, ci au participat persoane necunoscute care efectuau

măsurări în lipsa ruletei, iar Florea Valeriu împreună cu Butnaru Vladimir le notau. Sub

acest aspect veridicitatea măsurărilor efectuate în privința arborilor tăiați prezintă mari

dubii, or la măsurarea cioatelor după diametru sunt calculele specifice cunoscute doar

specialiștilior din domeniul silvic.

Inculpatul Voina Ion, având îndoieli referitor la obiectivitatea măsurărilor

efectuate, a făcut obiecții verbale, iar ulterior împreună cu primarul com. Gotești au

înaintat demers la Procuratură, care a fost respins prin ordonanța ofițerului de urmărire

penală, din motiv că orice dubii referitor la veridiciatatea evaluării masei lemnose sunt

excluse.

Ulterior, datele măsurărilor efectuate au fost transmise prin fax la Întreprinderea

„Silva-Sud” Cahul, unde inginerul Obreja Ivan, în lipsa fișelor de inventariere, în baza

unor notițe despre măsurările cioatelor arborilor tăiați, a făcut calculul masei lemnoase

obținute. Tot el a explicat că, salcia se asimilează cu plopul, și anume calculele obținerii

masei lemnoase se efectuează după specia plop. Pentru salcie care ajung ca diametru

pînă la 60 se calculează ca specia de salcie și plop, după diametru mai mare de 60 până

la 80 - se calculează ca pentru specia de stejar. Calculele au fost întocmite pe suport de

hârtie, fără a fi întocmit un act în formă scrisă.

Potrivit informației prezentate de șeful Inspecției Ecologice Cantemir din

21.09.2015, în rezultatul evaluării masei lemnoase supuse tăierii s-a constatat, că în

parcela nr. 10, pe suprafața de 1 ha, au avut loc tăieri a masei lemnoase în volum de 196

m3, în autorizație fiind 166 m3; în parcela nr. 11 unde au fost efectuate tăieri de igienă

pe suprafața de 10 ha s-au extras 551 arbori specia plop în volum de 1419 m3 și 89 arbori

specia salcie în volum de 144 m3, în total s-au tăiat 1563 m3, în autorizație fiind 298 m3.

La raportul respectiv au fost anexate fișe de inventariere a arborilor destinați extragerii

și fișa evaluării masei lemnoase.

19

Astfel, instanța de apel a reținut, că prima instanță corect a accentuat că aceste

înscrisuri sunt niște copii neautentificate, fără prezentarea actelor în original, conțin

corectări, adăugări, fără confirmarea în scris despre aceste corectări, adăugări, nu este

indicat de către cine au fost îndeplinite, funcția lor. Prin urmare copiile înscrisurile

respective creează dubii privind veridicitatea lor. Nici actul nr. xxx din 11.08.2015

întocmit în rezultatul controlului fondului forestier al Primăriei com. Gotești nu conține

date concrete cu referire la numărul, cantitatea arborilor tăiați ilicit, fiind indicat că în

conturul nr. 10 s-a efectuat tăiere rasă, unde au rămas 17 arbori pe picior, după

efectuarea controlului în conturul nr. 11 cu tăieri de igienă selective pe o suprafață de

10 ha s-au depistat tăieri ilicite în parcela alăturată conturului dat. Ultimul act este

dubios și din considerentul, că persoana care l-a întocmit șeful IE Cantemir, Leu Iurie,

nu a participat deloc la inventarierea arborilor tăiați pe conturul nr.11.

Instanța de apel a cochis, că partea acuzării nu a prezentat nici o probă cu referire

la modul de calculare a masei lemnoase obținute în surplus în volum de 880,6 m/ster,

inclusiv numărul exact al arborilor tăiați ilicit, or inculpatului i se incriminează că el a

defrișat și înstrăinat ilegal lemn de specia plop și salcie în volum de 880,6 m/ster.

Șeful Inspecției Ecologice Cantemir, Leu Iurie, a relatat că în 2015 au fost măsurați

după diametru toți arborii tăiați (cei semnați și neînsemnați). La solicitarea organului

de urmărire penală au efectuat un control repetat în anul 2017 pentru a deosebi copacii

indicați în autorizație și copaci tăiați ilicit (copacii marcați și nemarcați).

Astfel potrivit actului de inspectare nr. xxx din 18.01.2017, s-a efectuat un control

suplimentar în conturul nr. 11, pentru a stabili treptele de trecere a categoriei de

grosime de la înălțimea tulpinei 1,3 m la diametrul cioatei, pentru a exclude arborii

tăiați în baza autorizației nr. xxx din 20.11.2014, și calcularea prejudiciului cauzat

mediului. În urma măsurării arborilor pe picior la înălțimea de 1,3 m și la cioată, s-a

stabilit că la arborii specia plop se mărește cu o treaptă categoria de grosime, iar la

specia salcie cu două trepte de grosime. Prin urmare, s-a stabilit că au fost tăiat ilicit 544

arbori, prejudiciul cauzat mediului constituie 126.405 lei.

Totodată Leu Iurie a explicat, că a trecut timp și era imposibil de găsit marcajul.

Atunci ei au decis să facă măsurarea în natură și să ia ca model specia de salcie,

înălțimea 1,30 m. Din volumul arborilor stabiliți în fișa de inventariere au exclus

numărul de arbori prevăzuți în pachetul de documente pentru autorizație, mărindu-i

cu o categorie de înălțime la nivel de plop, cu două categorii la nivel de salcie. A calculat

prejudiciul conform anexei nr. 1 din Codul silvic. Însă nu cunoaște dacă calcularea

prejudiciului cu utilizarea metodei arbore-model este științific argumentată.

Comparând rezultatele evaluării masei lemnoase prezentate de șeful IE Cantemir, Leu

Iurie, din 21.09.2015 (f.d. 60) și din 18.01.2017 (f.d. 209), inițial s-a constatat că au fost

20

tăiați ilicit 640 arbori în conturul nr. 11, ulterior constatându-se că au fost tăiați 544

arbori. Calculele efectuate conțin divergențe care nu au fost excluse nici la efectuarea

măsurărilor repetate, ce au avut loc peste doi ani, fiind imposibil de a recalcula

diametrul cioatelor rămase și de a delimita copacii tăiați marcați și nemarcați.

Obreja Ivan a explicat că a efectuat calculul masei lemnoase în baza măsurărilor

cioatelor copacilor tăiați, însă conform normelor tehnice de calculare a volumului masei

lemnoase după diametrul cioatei la specia salcie nu există, de aceea calculul a fost

efectuat după specia stejar. Totodată dânsul a explicat că mai există și metoda de calcul

a masei lemnoase pe picior. Metoda de calculare a masei lemnoase după diametrul

cioatei diferă de calculele pe picior, datorită marjei de eroare, care pe ciot este de +/- 30

%, iar pe picior +/- 10 %. Calculele pe cioate sunt aproximative, iar pe picior sunt mai

fixe, au o precizie mai înaltă.

Martorul Florea Ion - maistrul OS Cociulia, a confirmat că în R. Moldova nu

există, regulamente sau tabele privind calcularea masei lemnoase obținute ca urmare a

tăierii arborilor de specia salcie și plop, după măsurarea cioatelor, în lipsa trunchiului.

Rezultatul obținut a masei lemnoase, după măsurarea cioatelor nu poate fi corect, exact.

Din aceste considerente calculul respectiv se efectuează după specia stejar. Efectuarea

calculelor la masa lemnoasă ce poate fi obținută dintr-un masiv concret, până la

începerea tăierii, nu coincide cu masa lemnoasă obținută de facto în rezultatul tăierii,

există o marjă de eroare de 10%. Astfel, în lipsa unei metode științifice aprobate,

evaluarea masei lemnoase după diametrul cioatei la specia salcie ca pentru specia de

stejar, nu prezintă o modalitate de calcul obiectivă, concretă care ar putea stabili cu

exactitate volumul masei lemnoase tăiate ilegal.

Instanța de apel a reținut argumentul inculpatului Voina Ion, precum că

evaluarea efectuată după stejar este lipsită de precizie și corectitudine, deoarece în

lunca Prutului copacii cresc în apă și se îngroașă la tulpină, iar în partea de sus tulpina

se îngustează mult, și nu pot fi evaluați după stejar. La salcia crescută pe deal pot fi

făcute măsurări după stejar. Iar în baltă salcia nu corespunde cu stejarul. Stejarul nu

crește în lunca Prutului, doar salcia și plopul, care se îngroașă jos la tulpină.

Tipul și proprietățile arborilor de specia salcie și plop din lunca Prutului nu au

fost luate în considerație datorită lipsei normelor tehnice de calculare a volumului

masei lemnoase după diametrul cioatei, iar calculele masei lemnoase pe picior care au

o precizie mai înaltă și o marjă de eroare de 10 % nu au fost efectuate.

În consecință, instanța de apel a constatat că măsurările diametrului cioatelor în

conturul nr. 11 sunt absolut neveridice, fiind efectuate de persoane necalificate și

incompetente. În urma acestor măsurări nu s-a făcut delimitarea arborilor tăiați marcați

și nemarcați, arborii care au fost tăiați din afara conturului nr. 11, suprafața terenului

21

adiacent pe care s-a extins tăierea. Evaluarea masei lemnoase a arborilor tăiați de specia

salcie și plop, în lipsa unor măsurări concrete și veridice, în lipsa unor metode tehnice

de calculare a masei lemnoase în cazul arborilor de specia salcia și plop, prevăzute de

acte normative, nu poate fi pusă la baza determinării volumului concret tăierii ilicite a

arborilor și prejudiciului cauzat. Este dubios și faptul, că după controlul repetat efectuat

de IE Cantemir la 18.01.2017, această autoritate a dedus că numărul arborilor tăiați ilicit

în conturul nr. 11 s-a modificat spre micșorare, însă după această constatare nu s-a

solicitat și nu s-a realizat efectuarea unui nou calcul al masei lemnoase, care ar

corespunde ultimelor constatări.

Toate aceste inadvertențe de investigație admise de organul de urmărire penală

nu au fost înlăturate nici de probele administrate la solicitarea procurorului în cadrul

judecării cauzei, urmând a fi interpretate exclusiv în favoarea inculpatului.

În opinia instanței de apel, nu poate fi reținut argumentul procurorului, precum

că actele de inventariere a arborilor pe parcelele nr. 10 și nr. 11 au fost semnate de toți

membrii comisiei și inculpatul Voina Ion nu a contestat procesele-verbale de

inventariere. Or, actele de inventariere a arborilor nu reprezintă prin sine nici acte

administrative în sensul contenciosului administrativ, și nici acte juridice civile, mai

mult ca atât aceste acte au fost efectuate în cadrul urmăririi penale la solicitarea

procurorului, dar nu constituie acțiuni de urmărire penală, motiv din care acestea nu

sunt pasibile contestării pe cale judiciară.

În contextul circumstanțelor stabilite la caz, instanța de apel a reținut că poziția

acuzării este una lipsită de suport juridic, acuzatorul de stat nu a probat însușirea

ilegală a bunurilor întreprinderii, și anume surplusul lemnului tăiat din lunca Prutului

(conturul nr. 10 și nr. 11) sau intenția de a însuși mijloacele bănești, nu a demonstrat că

Voina Ion a executat tăieri ilegale.

În egală măsură, instanța de apel a menționat, că nu poate constata că activitatea

inculpatului Voina Ion în calitate de administrator al ÎM „Gotești-Prosper” a fost una

legală și cu executarea corectă a atribuțiilor de administrare în privința bunurilor

încredințate, însă suspiciunile de ilegalitate expuse în rechizitoriu nu și-au găsit

confirmare în probele administrate.

În acest context instanța de apel a constatat, că prestația organului de urmărire

penală și a procurorului în cursul urmăririi penale (fază la care șansele relevării urmelor

infracțiunilor de această categorie sunt înalte) în plan calitativ este într-atât de proastă,

încât probele administrate nu permit nici măcar constatarea existenței faptelor

infracțiunilor imputate inculpatului Voina Ion (tăierea ilicită și delapidarea în perioada

ianuarie-aprilie 2015).

22

Potrivit instanței de apel, concluzia primei instanțe privind achitarea

inculpatului de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 231 lit. a),

b) și 191 alin. (4) Cod penal, din motiv că nu s-a constatat existența faptelor

infracțiunilor, este una justă, adoptată în baza tuturor probelor administrate, care au

fost corect apreciate prin prisma pertinenței, concludenței, utilității și veridicității lor,

iar în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor, respectându-se prevederile art.

101 Cod de procedură penală.

contestat decizia instanței de apel cu recurs ordinar, solicitând casarea acesteia cu

remiterea cauzei pentru rejudecare, în aceeași instanță de apel, în alt complet de

judecată.

5.1. În argumentarea recursului procurorul a menționat, că pe parcursul

examinării cauzei în instanțele de judecată circumstanțele descrise în învinuirea

înaintată și-au găsit confirmare atat prin declarațiile martorilor, cât și prin corpurile

delicte, documentele anexate la materialele cauzei penale.

Totodată, instanțele de judecată, deși au descris probele administrate și cercetate

în cadrul procesului penal, nu au apreciat corect, în temeiul art. 101 Cod de procedură

penală, toate probele în cumul, probele prezentate de partea acuzării.

Instanța de apel apreciind ca veridice declarațiile martorului Răilescu Denis, date

în cadrul examinării cauzei în instanța de fond și în instanța de apel, nu a luat în

considerație, apreciind critic, declarațiile acestui martor date în cadrul urmăririi penale.

Or, declarațiile acestui martor coroborează cu declarațiile martorului Butnaru Vladimir.

Apreciind critic aceste declarații instanța de apel nu a luat în considerație că

veridicitatea acestor declarații a fost indirect confirmată de către însăși martorul

Răilescu Denis, care în cadrul audierii în instanța de apel a confirmat semnătura sa pe

procesul-verbal de audiere din 03.08.2016, ceea ce coroborează cu declarațiile

martorului Matchovschi Oleg, care fiind audiat în instanța de apel, la prezentarea

procesului-verbal de audiere a martorului Răilescu din 03.08.2016 (f.d. 107 vol.I),

martorul a recunoscut semnătura și scrisul propriu, audierea a avut loc în s. Gotești. A

audiat martorii în cazul dat în Primărie, fiind aduși de șeful de post Popandopol

Leonid. Când făcea pauză, audia și afară, lângă Primărie, deoarece erau mulți, și se

temea să nu piardă timpul (f.d. 189 vol. II).

Cu referire la următoarele probe: plângerea colectivă a cet-lor Boghean

Gheorghe, Boghean Dumitru, Berescu Ion, Răilescu Denis, Cebotari Ion din 03.06.2015,

care solicită să fie luate măsuri față de Voina Ion - persoana responsabilă de tăierea

lemnelor pe sectorul Gotești (f.d. 22-23 vol. I); Listele persoanelor care au procurat

lemne, întocmite și prezentate de Butnaru Vladimir și Iuteș Dumitru la 20.11.2015 și

23

18.12.2015, care includ respectiv 80 și 13 persoane (f.d. 48, 50 vol. I); Actul inspectării

îndeplinirii cerințelor privind protecția mediului și folosirea rațională a resurselor

naturale nr. xxx din 16.07.2015, întocmit de inspectorul de stat pentru ecologie, Dreglea

Ion, cu participarea persoanelor: Leu Iurie - șeful IE Cantemir; Enachi Gheorghe -

consilier al procurorului; Florea Valeriu - maistrul Ocolului silvic Cochilia; Voina Ion -

șeful gospodăriei comunale Gotești; Iuteș Dumitru și Butnaru Vladimir – petiționari

(f.d. 77 vol. I), acuzatorul susține că deși probele sus menționate au fost descrise în

decizie, instanța de apel nu a supus aprecierii aceste probe în coroborare, prin ce a

comis o încălcare a prevederilor imperative a normelor procesuale și art. 101 Cod de

procedură penală.

Instanța de apel apreciind ca veridice declarațiile inculpatului nu a ținut cont de

totalitate probelor prezentate de către procuror și administrate în cursul examinării

cauzei, care incontestabil dovedesc vinovăția inculpatului Voina Ion în săvârșirea

infracțiunilor imputate.

Analizând amănunțit declarațiile inculpatului date pe tot parcursul examinăm

cauzei penale, apar mai multe dubii în ceia ce privește veridicitatea lor. Or, pe de o

parte inculpatul Voina Ion declară că, faptul defrișării unei cantități de 880 m/steri de

lemn peste limita stabilită în autorizație se explică prin faptul că o parte din copaci au

fost tăiați și furați de localnici pâna la începerea tăierii în anul 2015, cât și tăierea

copacilor în perioda defrișării, deoarece lemnul tăiat și suprafața respectivă nu a fost

păzită...Actul de constatare l-a semnat pentru a confirma ca au făcut măsurările, dar nu

pentru faptul că cantitatea respectivă a fost tăiată în perioada că el a activat. Actul nu l-

a contestat deoarece în el nu este specificat că defrișările au fost efectuate în perioda

activității lui, iar pe de o altă parte nu întreprinde nici o acțiune în vederea asigurării

locului tăierii (cantonului nr. 10 și 11) cu pază; nu înștiințează Consiliul local Gotești,

nici Inspectoratul de Poliție Cantemir despre tăierile ilegale a arborilor; semnează act

de constatare, nedeclarând nici o obiecție în privința acestuia, ce denotă acordul

acestuia cu conținutul actului de constatare.

Mai mult ca atât, în cadrul audierii în instanța de apel, inculpatul Voina Ion, a

declarat că, la momentului intrării în funcție întreprinderea avea datorii de 68.000 lei,

de la organul fiscal erau pregătite acte pentru înaintarea acțiunii. La ședința Consiliului

local Gotești urmau să decidă în privința mijloacelor bănești, întrucât cu un an înainte

de a deveni el administrator a fost evaluată masa lemnoasă, declarații care vin în

contradicție cu declarațiile martorului Chicicov Panainte, care în ședința instanței de

apel a declarat că, atunci cînd a început activitatea Voina Ion datorii nu erau, după

activitatea acestuia a rămas o datorie față de angajator. La eliberarea acestuia cunoaște

precis că au rămas datorii.

24

Procurorul a considerat ca neîntemeiate argumentele instanței de apel, din

pagina 29 din decizie: „...nu poate fi neglijat și acel fapt, că procurorul nu a explicat cumva și

nu a contrapus nimic argumentului inculpatului Voina Ion precum că faptele de tăieri ilicite au

avut loc anterior până la tăierile efectuate de IM „Gotești Prosper” în ianuarie - aprilie 2015...”,

dat fiind faptul că pe tot parcursul exercitării atribuțiilor de serviciu în calitate de

administrator IM „Gotești Prosper”, inculpatul Voina Ion nu a depus nici o plângere în

acest sens.

Mai mult ca atât, martorul Chicicov Panainte în ședința instanței de apel a

declarat ca, Voina Ion a intrat în funcția de administrator la 29.09.2014, până la el

administrator a fost Bufenco Veaceslav, ei împreună au fost la fața locului și i-a făcut

cunoștință cu terenurile care trebuiau să fie supuse tăierii. Nu-și amintește dacă a fost

întocmit vreun act de primire-predare. Dacă ar fi fost tăieri ilicite înainte de a deveni

Voina Ion administrator, ultimul nu ar fi luat în primire terenurile.

Instanța de apel nu a luat în considerație declarațiile specialistului Obreja Ion din

cadrul ÎS „Silva-Sud Cahul”, care este profesionist și responsabil pentru aceste calcule.

Totodată, instanța de apel nu a luat în considerație declarațiile martorului Leu

Iurie.

Acuzatorul de stat a apreciat critic argumentele instanței de apel cu referire la

faptul, că „...Imposibilitatea obținerii masei lemnoase în volum de 880.6 m/ster a fost

confirmată și de specialiști în domeniul forestier, martorul Obreja Ivan inginer silvic,

care a explicat că masa lemnoasă de 880 metri steri, este un volum foarte mare. Iar

Florea Vaieriu – maistrul Ocolului silvic Baimaclia, a declarat că masă lemnoasă în

volum de 888 m/steri, repartizată într-o localitate, este foarte vizibilă și nu poate fi

ascunsă pentru a fi realizată.

Mai mult, într-o remorcă se încărcau câte 10 m/s, ceea ce atestă ca masa lemnoasa

în volum de 880,6 m/ster, presupusă a fi sustrasă, urma a fi încărcată și transportată în

88 remorci. Însă nici o probă nu demonstrează faptul transportării masei lemnoase catre

beneficiari în lipsa facturii sau livrării de masă lemnoasă altor persoane decât celor ce

figurează în evidența contabilă a ÎM „Gotești Prosper”, sau necontabilizarea mijloacelor

bănești încasate de la persoanele care au plătit pentru masa lemnoasă cumpărată.

Partea acuzării nu a prezentat probe ce confirmă destinatarii care au beneficiat de masa

lemnoasă, la ce preț a fost realizată și cine a transportat această masă lemnoasă”, or,

martorul Creangă Mihail în ședința de judecată a declarat, ca de lemn de foc extras din

lunca Prutului au beneficiat și persoane din satele Ghioltosu, Flocoasa, ceea ce și explică

faptul că masa lemnoasă obținută ilegal a fost înstrăinată locuitorilor altor localități în

lipsa unor acte pentru a ascunde surplusul de masă lemnoasă și sumele de bani

obținute.

25

2020, a fost admis recursul procurorului, decizia casată total și dispusă rejudecarea

cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

6.1. În motivarea deciziei adoptate instanța de recurs a menționat că, din

conținutul recursului declarat de către acuzatorul de stat, se atestă că acesta critică

decizia instanței de apel, prin care a fost menținută sentința primei instanțe, soluție

potrivit căreia inculpatul Voina Ion a fost achitat de sub învinuirea de săvârșirea

infracțiunilor prevăzute de art. 191 alin. (4) și art. 231 lit. a), b) Cod penal, din motiv că

nu s-a constatat existența faptei infracțiunii.

Analizând textul deciziei contestate prin prisma argumentelor invocate în recurs

și temeiurilor de casare nominalizate, instanța de recurs a constatat că criticile aduse de

către titularul cererii de recurs și-au găsit confirmare în speța dedusă judecății.

Analizând motivele aduse de către partea acuzării atât în cererea de apel, dar și

în cererea de recurs ordinar, instanța de recurs a subliniat, că în cazul în care instanța

de apel nu a fost de acord cu aprecierea probelor prezentate de către procuror în sensul

condamnării inculpatului, atunci aceasta urma să dezvăluie soluția adoptată și să își

expună punctul său de vedere asupra fiecărei probe aduse în sprijinul învinuirii, fapt

ce pe caz nu a avut loc, fiind înfăptuită o apreciere formală de ordin general a

circumstanțelor cauzei penale, lăsând fără justă apreciere probatoriul administrat pe

cauză.

În acest context, instanța de recurs a evidențiat că, instanța de apel apreciind ca

veridice declarațiile martorului Răilescu Denis date în cadrul examinării cauzei în

instanța de fond și în instanța de apel, nu a luat în considerație, apreciind critic,

declarațiile acestui martor date în cadrul urmăririi penale, potrivit cărora „... în total a

tăiat aproximativ 170 de remorci de lemn de foc. La indicația lui Voina Ion, a tăiat pe lângă

copacii însemnați cu vopsea albastră și copacii neînsemnați, deoarece Voina Ion îi spunea că

trebuie de rărit pădurea. După ce tăia copacii neînsemnați cu vopsea, Voina Ion i-a spus să

acopere tulpinile rămase cu frunze ca să nu se vadă și să dea foc la crengile rămase ca să nu

rămînă la fața locului. El a avut conflicte cu Voina Ion referitor la faptul dat, spunându-i că nu

s-a angajat la el pentru a astupa tulpinile. În urma conflictului a fost nevoit să lepede lucrul...”.

Totodată, apreciind critic declarațiile martorului Răilescu Denis date în cadrul

urmăririi penale, instanța de apel nu a luat în considerație că Răilescu Denis, în cadrul

audierii în instanța de apel a confirmat semnătura sa pe procesul-verbal de audiere din

03.08.2016, ceea ce coroborează cu declarațiile martorului Matchovschi Oleg, care fiind

audiat în instanța de apel, la prezentarea procesului-verbal de audiere a martorului

Răilescu din 03.08.2016 (f.d. 107 vol. I), martorul a recunoscut semnătura și scrisul

propriu, menționând că a audiat martorii în cazul dat în Primărie, fiind aduși de șeful

26

de post Popandopol Leonid. Când făcea pauză, audia și afară, lângă Primărie, deoarece

erau mulți, și se temea să nu piardă timpul (f.d. 189 vol. II).

La fel, instanța de apel nu a dat apreciere calculelor prezentate de către

specialistul Obreja Ion din cadrul ÎS „Silva-Sud Cahul”, inclusiv nu a apreciat

declarațiile acestui specialist.

De altfel, instanța de recurs a constatat și faptul, că deși instanța de apel a descris

în decizie următoarele probe: plângerea colectivă a cet-lor Boghean Gheorghe, Boghean

Dumitru, Berescu Ion, Răilescu Denis, Cebotari Ion din 03.06.2015, care solicită să fie

luate măsuri față de Voina Ion - persoana responsabilă de tăierea lemnelor pe sectorul

Gotești (f.d. 22-23 vol. I); Listele persoanelor care au procurat lemne, întocmite și

prezentate de Butnaru Vladimir și Iuteș Dumitru la 20.11.2015 și 18.12.2015, care includ

respectiv 80 și 13 persoane (f.d. 48, 50 vol. I); Actul inspectării îndeplinirii cerințelor

privind protecția mediului și folosirea rațională a resurselor naturale nr. 091797 din

16.07.2015, întocmit de inspectorul de stat pentru ecologie, Dreglea Ion, cu participarea

persoanelor: Leu Iurie - șeful IE Cantemir; Enachi Gheorghe - consilier al procurorului;

Florea Valeriu - maistrul Ocolului silvic Cochilia; Voina Ion - șeful gospodăriei

comunale Gotești; Iuteș Dumitru și Butnaru Vladimir – petiționari (f.d. 77 vol. I), totuși

soluția adoptată de către instanța de apel nu rezultă din aprecierea acestor probe

separat și în coroborare cu celelalte probe aduse în sprijinul învinuirii în conformitate

cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală, fiind înfăptuită o apreciere formală

de ordin general a circumstanțelor cauzei penale.

Eroarea gravă de fapt vizează stabilirea eronată a faptelor și constă în

confirmarea eronată a existenței sau inexistenței lor. În esență, stabilirea faptelor

urmărește aflarea adevărului. Aceasta este posibil ca urmare a aprecierii probelor din

perspectiva veridicității lor. Prin urmare, stabilirea faptelor se află într-o legătură

indisolubilă cu aprecierea probelor.

Generalizând cele expuse supra, instanța de recurs a constatat că, în speța

discutată și-au găsit confirmare temeiurile invocate de recurent și prevăzute în art. 427

alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, ceea ce duce la casarea deciziei instanței de

apel, cu dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel, în alt complet de judecată, în

cadrul căreia urmează a fi apreciate toate probele în cumul, la justa lor valoare pentru

adoptarea unei soluții corecte, deoarece aceste erori nu pot fi corectate de instanța de

recurs.

fost respins, ca nefondat, apelul procurorului, cu menținerea sentinței.

7.1. În motivarea deciziei adoptate instanța de apel a conchis că, examinând

sentința atacată în raport de actele și lucrările dosarului, prin prisma criticilor

27

formulate, precum și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept, conform

dispozițiilor art. art. 414, 415 alin. (1) pct. 1) lit. c), alin. (21) Cod de procedură penală, a

constatat că apelul nu este fondat și pasibil de a fi respins.

Verificarea probelor în instanța de apel au confirmat corectitudinea soluției

adoptate de prima instanță, din care considerente instanța de apel conchide

următoarele concluzii.

În cursul judecării apelului, la solicitarea procurorului, au fost reaudiați martorii

Boghean Dumitru, Boghean Gheorghe, Butnaru Vladimir, Răilescu Denis, Chicicov

Panainte, Leu Iurie, precum și a inculpatului Voina Ion.

Totodată, instanța de apel, la solicitarea procurorului, a verificat probele

examinate de prima instanță prin examinarea materialelor din dosar, și anume: raportul

de autosesizare din 01 iunie 2015 (f.d. 5, vol. I); notificarea Agenției „Moldsilva” din 30

iunie 2015 (f.d. 18, vol. I); raportul întocmit de către ofițerul secției urmărire penală

Vladimir Casian la data de 25 iunie 2015 (f.d. 19-20, vol. I); plângerea colectivă a lui

Boghean Gheorghe, Boghean Dumitru, Berescu Ion, Răilescu Denis, Cebotari Ion din

03.06.2015 (f.d. 22-23, vol. I); raportul de autosesizare din 21 septembrie 2015 (f.d. 26,

vol. I); demersul primarului com. Gotesti, Chicicov Panainte și a directorului ÎM

„Gotesti Prosper”, Voina lon din 21 octombrie 2015, adresat Procuraturii raionului

Cantemir (f.d. 40, vol. I); cererea depusă de Butnaru Vladimir din 20 noiembrie 2015

prin care solicită anexarea la dosar a deciziei Consiliului comunal din 16 octombrie

2014, nr. xxx „Cu privire la stabilirea taxei pentru livrarea lemnului de la tăierea

igienico-selectivă a arborilor din Lunca Prutului (f.d. 45, vol. I); factura nr. xxx din 04

februarie 2015, eliberată de ÎM „Gotești Prosper” (f.d. 46-48, 50, vol. I); cerere întocmită

la 17 iunie 2016 de către consilierii comunei Gotești, Vutnaru Vladimir și Butnaru

Constantin (f.d. 53, vol. I); decizia Consiliului comunal Gotești nr. xxx din 07 octombrie

2014 (f.d. 55, vol. I); decizia Consiliului comunal Gotești nr. xxx din 16 octombrie 2014

(f.d. 56-57, vol. I); autorizația pentru efectuarea tăierilor în terenurile împădurite nr.

014018 din 20 noiembrie 2014, eliberată de Inspectoratul Ecologic de Stat pentru

Primăria com. Gotești raionul Cantemir, valabilă până la 19 noiembrie 2015 (f.d. 58, vol.

I); fișele de inventariere a arborilor în contururile nr. 10 și nr. 11, întocmite la 16-17 iulie

2015 și 21 iulie 2015, semnate de Butnaru Vladimir, Florea Valeriu și Voina Ion (f.d. 61-

62, 65-66, 70, vol. I); fișele de evaluare a masei lemnoase din parchetele inventariate (f.d.

63-64, 67-68, 71-72, vol. I); copia schiței efectuată pentru parcela 11, 10 (f.d. 69, 73 vol.

I); copia actului nr. xxx al inspectării îndeplinirii cerințelor privind protecția mediului

și folosirea rațională a resurselor naturale din 15 iulie 2015 sat. Toceni (f.d. 76, vol. I);

copia actului nr. xxx al inspectării îndeplinirii cerințelor privind protecția mediului și

folosirea rațională a resurselor naturale din 16 iulie 2015 de primăria Gotești r-nul

28

Cantemir (f.d. 77, vol. I); copia actului nr. 091798 al inspectării îndeplinirii cerințelor

privind protecția mediului și folosirea rațională a resurselor naturale din 11 august 2015

primăria sat. Țiganca r-nul Cantemir (f.d. 78, vol. I); statutul Întreprinderii Municipale

„Gotești Prosper” din 18 octombrie 2013 (f.d. 79-86, vol. I); dispoziția primarului com.

Gotești nr. xxx din 29 septembrie 2014, prin care Voina Ion a fost numit în funcția de

administrator al Întreprinderii Municipale „Gotești Prosper”, începând cu 29

septembrie 2014 (f.d. 89, vol. I); dispoziția primarului com. Gotești nr. xxx din 22

februarie 2016, prin care s-a dispus demisia lui Voina Ion din funcția de administrator

al ÎM „Gotești-Prosper”, începând cu 22 februarie 2016 (f.d. 90, vol. I); referința nr. xxx

din 25 iulie 2015 eliberată de primăria com. Gotești r-nul Cantemir pe numele Voina

Ion (f.d. 91, vol. I); adeverința eliberată de primăria comunei Gotesti, r-nul Cantemir nr.

950 din 25 iulie 2016 (f.d. 92, vol. I); contractul individual de muncă din 29 septembrie

2014, încheiat între Primăria com. Gotești și Voina Ion, angajat în funcția de

administrator al ÎM „Gotești-Prosper”, pe o perioadă nedeterminată (f.d. 93-95, vol. I);

procesul-verbal de audiere a bănuitului Voina Ion din 22 iulie 2016 la urmărirea penală

(f.d. 99, vol. I); procesul-verbal de audiere a martorului Chicicov Panainte din 03 august

2016 la urmărirea penală (f.d. 103-104, vol. I); procesul-verbal de audiere a martorului

Railescu Denis din 03 august 2016 la urmărirea penală (f.d. 107-108, vol. I); procesul-

verbal de audiere a martorului Boghean Dumitru din 03 august 2016 la urmărirea

penală (f.d. 109, vol. I); procesul-verbal de audiere a martorului Boghean Gheorghe din

03 august 2016 la urmărirea penală (f.d. 110, vol. I); procesul-verbal de audiere a

martorului Colibanov Cristina din 03 august 2016 la urmărirea penală (f.d. 111, vol. I);

procesul-verbal de audiere a martorului Rusu Petru din 03 august 2016 la urmărirea

penală (f.d. 112, vol. I); procesul-verbal de audiere a martorului Stan lon din 03 august

2016la urmărirea penală (f.d. 113, vol. I); procesul-verbal de audiere a martorului

Botnari Dumitru din 03 august 2016 la urmărirea penală (f.d. 114, vol. I); procesul-

verbal de audiere a martorului Cazacu Grigore din 03 august 2016 la urmărirea penală

(f.d. 115, vol. I); procesul-verbal de audiere a martorului Miron Nicolae din 03 august

2016 la urmărirea penală (f.d. 116, vol. I); procesul-verbal de audiere a martorului Chise

Ivan din 03 august 2016 la urmărirea penală (f.d. 117, vol. I); procesul-verbal de audiere

a martorului Creangă Iurie din 03 august 2016 la urmărirea penală (f.d. 118, vol. I);

procesul-verbal de audiere a martorului Creangă Mihai din 03 august 2016 la urmărirea

penală (f.d. 119, vol. I); listele persoanelor care au procurat masă lemnoasă în perioada

ianuarie-aprilie 2015 (f.d.120-124, 141, 158, 174, vol. I); facturile la foile de parcurs

eliberate în perioada ianuarie - aprilie 2015 pentru beneficiarii care au procurat masă

lemnoasă de la ÎM ”Gotești-Prosper”; procesul-verbal de audiere a învinuitului Voina

Ion din 20 octombrie 2016 (f.d. 198, vol. I); procesul-verbal de audiere a

29

reprezentantului legal Leu Iurie din 24 ianuarie 2017 la urmărirea penală (f.d. 207, vol.

I); scrisoarea Inspecției Ecologice Cantemir nr. 8 din 23 ianuarie 2017 cu anexa nr. 1 (f.d.

209-210, vol. I); fișa de inventariere a arborilor destinați extragerii din 23 ianuarie 2017,

din care rezultă că au fost extrasi în total 544 arbori, dintre care specia salcie - 469; specia

plop - 75. (f.d. 212, vol. I); procesul-verbal de audiere a reprezentantului legal Butnaru

Vladimir din 25 ianuarie 2017 la urmărirea penală (f.d. 216, vol. I); ordonanța privind

începerea urmăririi penale cu nr. 2017430105 din 16 martie 2017 în baza art. 231 alin. (2)

lit. a), b) Cod penal (f.d. 232, vol. I); procesul-verbal privind autosesizarea în privința

începerii urmăririi penale din 15 martie 2017 (f.d. 235, vol. I); ordonanța de conexare a

cauzelor penale din 16 martie 2017 (f.d. 236, vol. I); ordonanța de punere sub învinuire

din 22 martie 2017 pe numele lui Voina Ion (f.d. 237, vol. I); procesul-verbal de audiere

a învinuitului Voina Ion din 23 martie 2017 (f.d. 239, vol. I); declarațiile numitului

Butnaru Vladimir din 24 august 2017 în instanța de judecată (f.d. 23-24, vol. II);

declarațiile numitului Leu Iurie din 24 august 2017 în instanța de fond (f. d. 25- 27, vol.

II); declarațiile martorului Chicicov Panainte din 23 mai 2018 în instanța de fond (f.d.

69-71, vol. II); declarațiile martorului Creangă Mihai din 23 mai 2018 în instanța de fond

(f.d. 72-73, vol. II); declarațiile martorului Railescu Denis din 22 iunie 2018 în instanța

de fond (f.d. 75-76, vol. II); declarațiile martorului Boghean Dumitru din 12 octombrie

2018 în instanța de fond (f.d. 79, vol. II); declarațiile martorului Boghean Gheorghe din

12 octombrie 2018 în instanța de fond (f.d. 80, vol. II); declarațiile martorului Florea

Valeriu din 12 octombrie 2018 în instanța de fond (f.d. 81-82, vol. II); declarațiile

martorului Moldovanu Vladimir din 12 octombrie 2018 în instanța de fond (f.d. 83-84,

vol. II); declarațiile martorului Crăciun Vasile din 26 octombrie 2018 în instanța de fond

(f.d. 87, vol. II); declarațiile martorului(specialist) Obreja Ivan din 26 octombrie 2018 în

instanța de fond (f.d. 88, vol. II); declarațiile inculpatului Voina Ion din 26 octombrie

2018 în instanța de fond (f.d. 90-91, vol. II).

Probe noi la examinarea cauzei în instanța de apel nu au fost administrate și nici

nu s-a solicitat de a fi administrate.

Instanța de apel, analizând și apreciind probele administrate, a considerat că

soluția instanței de fond prin care Voina Ion a fost achitat pe acuzația de săvârșirea

infracțiunilor prevăzute de art. 191 alin. (4) și art. 231 lit. a), b) Cod penal, pe motiv că

nu s-a constatat existența faptelor infracționale, este întemeiată și legală, la adoptarea

căreia s-a ținut cont în deplină măsură de prevederile art. 101 alin. (1) Cod de procedură

penală, astfel încât probele au fost apreciate din punct de vedere al pertinenței,

concludenții, utilității și veridicității, iar toate probele în ansamblu - din punct de

vedere al coroborării lor.

30

Instanța de apel a menționat că, argumentele invocate de către acuzare în cererea

de apel nu și-au găsit confirmare în speță, deoarece instanța de prim nivel investită cu

judecarea în fond a cauzei, a constatat și a apreciat circumstanțele de fapt și de drept

privind infracțiunea incriminată lui Voina Ion în strictă conformitate cu prevederile

normelor de procedură penală și de drept material, în coraport cu prevederile art. 6 din

Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, precum

și cu jurisprudența CțEDO.

Referitor la săvârșirea infracțiunii prevăzute la art. 191 alin. (4) Cod penal.

Instanța de apel a reținut că, acuzatorul de stat nu a probat faptul defrișării ilegale

a arborilor, cu ulterioara înstrăinare a masei lemnoase în cantitate de 880,6 m/steri și

însușirea mijloacelor bănești în sumă de 176.120 lei.

Din materialele cauzei s-a constatat că Voina Ion a fost numit în funcția de

administrator al ÎM „Gotești Prosper” de la 29 septembrie 2014, prin dispoziția

Primarului comunei Gotești din 29 septembrie 2014, fiind încheiat contractul individual

de muncă între Primăria comunei Gotești și Voina Ion.

Prin decizia Consiliului comunal Gotești nr. xxx din 07 octombrie 2014 cu privire

la permiterea efectuării tăierilor rasă și igienico-selective a arborilor din Lunca Prutului,

s-a decis de a permite efectuarea tăierilor arborilor din Lunca Prutului pe o suprafață

totală de 121,53 ha în conturul 10, 11, 12 și 13, din care: 1 ha tăiere rasă în conturul 10;

46,73 ha tăiere igienico-selectivă în conturul 11; 46,74 ha tăiere igienico- selectivă în

conturul 12; 27,06 ha tăiere igienico-selectivă în conturul 13, iar partea lemnoasă

acumulată să fie luată la evidență de ÎM „Gotești Prosper” și realizată la prețul stabilit

conform deciziei Consiliului comunal Gotești.

Prin decizia Consiliului comunal Gotești nr. xxx din 16 octombrie 2014, s-a stabilit

taxa pentru livrarea lemnului de foc de la tăierea rasă și igienico-selectivă a arborilor

din Lunca Prutului, în mărime de 200 lei pentru 1 m/ster. Responsabil de colectarea

taxei nominalizate se pune în sarcina ÎM „Gotești Prosper”.

Potrivit autorizației pentru efectuarea tăierilor în terenurile împădurite nr.

014018 din 20 noiembrie 2014, eliberată de Inspectoratul Ecologic de Stat pentru

Primăria com. Gotești raionul Cantemir, valabilă până la 19 noiembrie 2015, a fost

eliberată pentru conturul nr. 10 cu suprafața 1 ha, compoziția arboretului - salcie, plop;

consistența 0,7; vârsta arboretului 40-60; starea fitosanitară a arborilor - conservare,

volumul masei lemnoase - 298 m3; și conturul nr. 11 cu suprafața 10 ha, compoziția

arboretului - salcie, plop; consistența 0,7; vârsta arboretului 40-60; starea fitosanitară a

arborilor - igienico-selectivă; volumul masei lemnoase - 166 m3; volumul total al masei

lemnoase care urma a fi obținută constituie 464 m3.

31

Analizând declarațiile martorilor Boghean Dumitru, Boghean Gheorghe,

Butnaru Vladimir, Răilescu Denis, Chicicov Panainte și Leu Iurie, date pe parcursul

procesului în cauză, în coroborare cu toate probele administrate, acestea nu sunt apte

de a permite formularea unor deducții logice cu privire la comiterea faptelor

infracționale de către Voina Ion și nici nu oferă informații suficiente în sprijinul acuzării.

Potrivit învinuirii formulate Voina Ion în perioada lunilor ianuarie-martie a

anului 2015, având intenția directă de a însuși în scopuri personale mijloace bănești,

profitând de funcția deținută în cadrul Întreprinderii Municipale „Gotești-Prosper” din

satul Gotești, raionul Cantemir, a defrișat și înstrăinat ilegal 880.6 m/steri de lemn de

specia plop și salcie, prin ce a cauzat întreprinderii o pagubă materială în proporții mari

în sumă de 176 120 lei, pe care i-a însușit în scopuri personale”.

Din materialele prezentate instanța nu a reținut probe care să indice că Voina Ion

a defrișat și înstrăinat ilegal 880.6 m/steri de lemn de specia plop și salcie, însușind

suma de 176 120 lei.

Referitor la argumentul procurorului că în urma inspectării și măsurării cantității

de lemn obținut de pe parcelele nr. 10 și 11, pe baza măsurării cioatelor copacilor tăiați,

efectuată de comisia de inventariere cu reprezentanții ÎS „Silva-Sud” Cahul,

Inspectoratului Ecologic Cantemir, Consiliului comunal Gotești, inclusiv Voina Ion, s-

a constatat că a fost obținută o cantitate cu 880,6 metri/steri mai mare decât cea

preconizată conform autorizației Ministerului Mediului, instanța de apel a reținut în

acest sens că, în respectiva comisie au intrat persoane care au depus plângerea colectivă

din 03 iunie 2015, prin care au solicitat să fie luate măsuri față de Voina Ion - persoana

responsabilă de tăierea lemnelor pe sectorul Gotești (f.d. 22-23 vol. I). Astfel, trezește

mari dubii de imparțialitate asupra măsurărilor petrecute și concluziilor comisiei în

cazul în care o parte din investigații au fost realizate de către persoane care au și

denunțat acțiunile inculpatului. Persoanele competente în domeniul silvic, specialiștii

Leu lurie și Dreglea Ion, nu au participat la lucrările comisiei din următoarele zile,

cioatele rămase în urma tăierii fiind măsurate și numerotate de persoane neidentificate

și neincluse ca participanți nici în actul de inspectare, nici în fișele de inventariere, lipsa

instrumentelor pentru măsurarea cioatelor și necunoașterea de către aceștia a

metodelor de măsurare a diametrului cioatelor arborilor tăiați - circumstanțe care,

grație deficiențelor admise în ansamblu de către procuror, reprezentanții Inspecției

Ecologice Cantemir și maistrul Florea, fac imposibilă verificarea corectitudinii

măsurărilor realizate. Or, la caz, instanța nu a putut stabili în baza cărui act a fost creată

comisia, care a fost componența comisiei și care au fost criteriile de selectare a

membrilor comisiei care au efectuat inspectarea, or, potrivit declarației persoanei care

a participat la măsurări, Butnaru Vladimir, se desprinde că controlul l-a inițiat

32

procurorul și o persoană responsabilă pe nume Florea. A fost împuternicit de la

procuratură, și s-au dus la solicitarea dată. Este o persoană de rând, nu este un

silvicultor. Masurarea făcându-se selectiv.

În astfel ce circumstanțe, reieșind din faptul că pe toată perioada derulării

procesului penal, Voina Ion a invocat că a nu a săvârșit infracțiunea, instanța de apel a

atestat că în cauză se demonstrează credibilitatea argumentului apărării că denunțătorii

acțiunilor lui Voina Ion erau implicați în comisia de evaluare a masei lemnoase tăiate,

scopul acestora era cel de a menține credibile informațiile denunțate despre ilegalitățile

comise de inculpat, or, în confirmarea depistării încălcărilor menționate vine și Actul

de inspectare a parcelelor nr. 10 și 11. Aceste argumente analizate în coraport cu alte

probe pun la dubiu rezonabil credibilitatea denunțătorului care și efectuează măsurări

puse la baza calculării prejudiciului, care nu pot fi apreciate ca o probă veridică și

pertinentă ce ar sta la baza unei sentințe de condamnare, or dubiile în privința acestora

nu pot fi înlăturate și conform prevederilor art. 8 alin. (3) Cod de procedură penală, se

interpretează în favoarea inculpatului.

În acest sens, instanța de apel a reținut întemeiate invocările părții apărării că

însăși persoanele care au semnat acest act și care au fost audiați în ședința de judecată,

reprezentanții Inspectoratului Ecologic de Stat, nu au putut confirma veridicitatea

informațiilor sau chestiunilor care au fost însemnate în acest act de inspectare, iar în

condițiile în care însăși semnatarii acestui act nu pot confirma și nu își asumă

responsabilitatea, veridicitatea informațiilor scrise în acest act, se conturează un

puternic dubiu cu privire la obiectivitatea la general a acuzării înaintate lui Voina Ion.

Tot în acest context, instanța de apel a reținut și declarațiile inculpatului Voina

Ion care a indicat că măsurau Butnaru și Constantin. Leu Iurie cu Draglea au plecat,

deoarece a fost telefonat de cineva. Era prezent și Florea - maistrul de la „Moldsilva”.

Procurorul a plecat cu Leu lurie și Draglea. Prima zi au mai stat o jumătate de oră și a

doua zi au continuat măsurările. Au fost Florea, Butnaru, Balan și o persoană pe care

nu o cunoaște, persoanele respective au fost prezenți a doua zi. Atunci Balan Constantin

a urcat în mașină, ei au început măsurările. A doua zi și Balan Constantin a spus că se

duce să mai aducă pe cineva să ajute la măsurare. Balan Constantin a venit cu încă două

persoane în stare de ebrietate care au participat la măsurare.

Din circumstanțele expuse, instanța de apel a stabilit că, obiectivitatea acestei

comisii și a actului de inspectare din 16 iulie 2015, și a informațiilor specificate în acesta

este pusă la îndoială și sunt dubii rezonabile referitor la datele introduse în acel act -

existând dubii din perspectiva aplicării principiului unui „observator obiectiv”.

Din atare considerente, având în vedere că în cauza examinată probele

instrumentate, și anume actul de inspectare din 16 iulie 2015, a fost obținut prin

33

implicarea activă a denunțătorilor faptelor investigate - care nu sunt „observatori

obiectivi”, sub conducerea procurorului, pentru a justifica condamnarea lui Voina Ion,

rezultă că aceste ingerințe l-au privat pe inculpat de a putea beneficia de dreptul la un

proces echitabil în sensul art. 6 § 1 din Convenție (a se vedea hotărârea CtEDO în cauza

Sandu vs. Moldova, § 38).

Referitor la comiterea infracțiunii prevăzute la art. 231 lit. a), b), Cod penal.

Din materialele cauzei s-a constatat că Voina Ion a fost numit în funcția de

administrator al ÎM „Gotești Prosper” de la 29 septembrie 2014, prin dispoziția

Primarului comunei Gotești din 29 septembrie 2014, fiind încheiat contractul individual

de muncă între Primăria comunei Gotești și Voina Ion.

Instanța de apel a reținut că, în statutul ÎM „Gotești Prosper”, cât și contractul

individual de muncă încheiat între Primăria comunei Gotești și Voina Ion nu a fost

stipulată pentru administrator obligațiunea pazei și protecția vegetației forestiere, sau

desemnarea lui Voina Ion în calitate de persoană responsabilă de protecția și paza

vegetației forestiere, așa cum ÎM „Gotești Prosper” executa lucrări de exploatare

forestieră sau servicii anexe silviculturii și exploatării forestiere.

La caz, după cum rezultă din materialele cauzei penale, Voina Ion nu a fost

împuternicit cu protecția și paza vegetației forestiere, or, de către acuzare nu au fost

prezentate acte care să confirme că în perioada lunilor ianuarie-martie a anului 2015

inculpatul era responsabil de protecția și paza vegetației forestiere.

De asemenea, instanța de apel a reținut că, de către acuzare nu au fost prezentate

probe care ar confirma acțiunea de tăiere ilegală a arborilor, or din declarațiile

martorilor Răilescu Denis, Boghean Dumitru, Boghean Gheorghe, care au fost implicați

în tăierea și încărcarea masei lemnoase, rezultă că au fost tăiați doar copacii însemnați

cu vopsea albastră care era marcată pe tulpină în două locuri și nu au fost tăiați arborii

nemarcați sau arborii din afara contururilor nr. 10 și nr. 11 din Lunca Prutului. Pe zi au

fost încărcate și transportate câte 1-2 remorci cu lemne, erau zile când nu efectuau

lucrări de tăiere din cauza condițiilor meteo nefavorabile, astfel activând aproximativ

o săptămână.

Potrivit învinuirii, lui Voina Ion i s-a imputat că ar fi dispus tăierea ilegală a

arborilor în volum de 880,6 m/ster (sau echivalentul a circa 560 m3) de lemn specia plop

și salcie, peste volumul indicat în autorizația pentru efectuarea tăierilor nr. xxx din 26

noiembrie 2014, unde a fost preconizată pentru extragere masă lemnoasă specia salcie

și plop în mărime de 464 m3. În acest sens, instanța de apel a reținut că, la materialele

dosarului nu au fost anexate careva probe care să demonstreze existența surplusului

masei lemnoase obținute în urma tăierii ilegale a arborilor din contururile nr. 10 și nr.

11 din Lunca Prutului.

34

Sub același aspect este de menționat faptul că nu a fost stabilită ce cantitate de

masă lemnoasă a fost de facto tăiată și care a fost surplusul masei lemnoase presupus

obținută de Voina Ion prin tăierea ilegală a arborilor, așa cum potrivit actului inspectării

nr. xxx din 16 iulie 2015 (f.d. 211-212, vol. I) s-a stabilit că s-a inspectat fondul forestier

al Primăriei com. Gotești, conturul nr. 10 pe care au fost efectuate tăieri de conservare

pe suprafața 1 ha, și conturul nr. 11 pe care au fost efectuate tăieri de igienă selectivă pe

suprafața 10 ha, și s-a stabilit că în conturul nr.10 au rămas pe picior 17 arbori marcați,

iar în conturul nr.11 Voina Ion a arătat până unde au fost efectuate tăierile, totodată

fiind depistate cioate de arbori tăiați ilicit din afara hotarelor parchetului nr. 11.

Persoanele competente în domeniul silvic, specialiștii Leu Iurie și Dreglea Ion, nu

au participat la lucrările comisiei din următoarele zile, cioatele rămase în urma tăierii

fiind măsurate și numerotate de persoane care au denunțat acțiunile inculpatului,

persoane neidentificate și neincluse ca participanți nici în actul de inspectare, nici în

fișele de inventariere, lipsa instrumentelor pentru măsurarea cioatelor și necunoașterea

de către aceștia a metodelor de măsurare a diametrului cioatelor arborilor tăiați -

circumstanțe care, grație deficiențelor admise în ansamblu de către procuror,

reprezentanții Inspecției Ecologice Cantemir și maistrul Florea, fac imposibilă

verificarea corectitudinii măsurărilor realizate. Or, la caz, este neclar în baza cărui cadru

legal, act a fost creată comisia, care a fost componența comisiei și care au fost criteriile

de selectare a membrilor comisiei care au efectuat inspectarea.

Aceste deficiențe, luate în ansamblu cu omisiunea organului de urmărire penală

de a investiga și constata faptele tăierii ilicite a arborilor în conturul nr. 11 și zona

adiacentă trezește dubii asupra existenței faptului infracțiunilor din învinuirile

formulate de către procuror pe art. 231 lit. a), b) Cod penal, prezumția fiind de partea

lui Voina Ion.

Având în vedere că în speța dată, nu sunt întrunite condițiile pentru angajarea

răspunderii penale a lui Voina Ion de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 191

alin. (4) și art. 231 lit. a), b) Cod penal, sub aspectul lipsei probelor pertinente, obiective

și veridice, dobândite legal, care ar confirma săvârșirea infracțiunilor și sub aspectul

încălcării dreptului inculpatului Voina Ion la un proces echitabil, prevăzut de art. 6 al

CțEDO, ca rezultat, instanța de apel a respins apelul și a menținut sentința.

Procuratura de circumscripție Cahul Tomița Mihail, deciziei, cu dispunerea rejudecării

cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

8.1. În susținerea celor solicitate, recurentul invocă următoarele aspecte:

- din declarațiile tuturor părților audiate și materialele cauzei descrise în decizie,

instanța de apel a analizat și a apreciat selectiv și fragmental declarațiile martorilor

35

Răilescu Denis, Leu Iurie, Butnaru Vladimir, Obreja Ivan, Chicicov Panainte, Creangă

Mihai, cât și a inculpatului Voina Ion depuse la urmărirea penală în raport cu cele din

sala de ședință, fără a evalua aceste declarații în întregime și fără a evalua celelalte

probe și fără a efectua o analiză a acestora, cu aprecierea fiecărei probe în parte, cu

expunerea asupra admisibilității sau inadmisibilității probei, ignorând totalmente

probele administrate la caz;

- instanța de apel apreciind ca veridice declarațiile martorului Răilescu Denis date

pe parcursul examinării cauzei în instanța de fond/apel, nu a luat în considerație,

apreciind critic, declarațiile acestui martor date în cadrul urmăririi penale unde a

declarat că: ,,În total a tăiat aproximativ 170 de remorci de lemn de foc. La indicația lui Voina

Ion, a tăiat pe lângă copacii însemnați cu vopsea albastră și copacii neînsemnați, deoarece Voina

Ion îi spunea că trebuie de rărit pădurea. După ce tăia copacii neînsemnați cu vopsea, Voina Ion

i-a spus să acopere tulpinile rămase cu frunze ca să nu se vadă și să dea foc la crengile rămase

ca să nu rămână la fața locului. El a avut conflicte cu Voina Ion referitor la faptul dat, spunându-

i că nu s-a angajat la el pentru a astupa tulpinile. În urma conflictului a fost nevoit să lepede

lucrul... ”.

Apreciind critic aceste declarații instanța de apel nu a luat în considerație că

veridicitatea acestor declarații a fost indirect confirmată de către însăși martorul

Răilescu Denis, care în cadrul audierii în instanța de apel a confirmat semnătura sa pe

procesul-verbal de audiere din 03.08.2016;

- deși probele: plângerea colectivă a cet-lor Boghean Gheorghe, Boghean Dumitru,

Berescu Ion, Răielscu Denis, Cebotari Ion din 03.06.2015; listele persoanelor care au procurat

lemne, întocmite și prezentate de Butnaru Vladimir și Iuteș Dumitru la 20.11.2015 și

18.12.2015 și actul inspectării îndeplinirii cerințelor privind protecția mediului și folosirea

rațională a resurselor naturale nr. xxx din 16.07.2015, au fost descrise în decizie, instanța

de apel nu a supus aprecierii aceste probe în coroborare, prin ce a comis o încălcare a

prevederilor imperative a normelor procesuale și art. 101 Cod de procedură penală;

- analizând amănunțit declarațiile inculpatului date pe tot parcursul examinării

cauzei penale, apar mai multe dubii în ceia ce privește veridicitatea lor. Or, pe de o

parte inculpatul Voina Ion declară că, faptul defrișării unei cantități de 880 m/steri de lemn

peste limita stabilită în autorizație se explică prin faptul că o parte din copaci au fost tăiați și

furați de localnici până la începerea tăierii în anul 2015, cât și tăierea copacilor în perioada

defrișării deoarece lemnul tăiat și suprafața respectivă nu a fost păzită...Actul de constatare l-a

semnat pentru a confirma că au făcut măsurările dar nu pentru faptul că cantitatea respectivă

a fost tăiată în perioada cât el a activat. Actul nu l-a contestat deoarece în el nu este specificat că

defrișările au fost efectuate în perioda activității lui, iar pe de o altă parte nu întreprinde nici

o acțiune în vederea asigurării locului tăierii (cantonului nr. 10 și 11) cu pază; nu

36

înștiințează Consiliul local Gotești, nici Inspectoratul de Poliție Cantemir despre tăierile

ilegale a arborilor; senmează act de constatare, nedeclarând nici o obiecție în privința

acestuia, ce denotă acordul acestuia cu conținutul actului de constatare;

- în cadrul audierii în instanța de apel, inculpatul Voina Ion a declarat că, la

momentului intrării în funcție întreprinderea avea datorii de 68.000 lei. Deja erau amenințări

că este pornit dosar în privința întreprinderii, aveau datorii și creșteau penalitățile (f.d. 112-

114, vol. III), declarații care vin în contradicție cu declarațiile martorului Chicicov

Panainte, care a declarat că, când a început activitatea Voina Ion datorii nu erau, după

activitatea acestuia a rămas o datorie față de angajator. La eliberarea acestuia cunoaște precis că

au rămas datorii (f.d. 187-188 vol. II).

Mai mult ca atât, martorul Chicicov Panainte a declarat că, Voina Ion a intrat în

funcția de administrator la 29.09.2014, până la el administrator a fost Buțenco Veaceslav, ei

împreună au fost la fața locului și i-a făcut cunoștință cu terenurile care trebuiau să fie supuse

tăierii. Nu-și amintește dacă a fost întocmit vreun act de primire-predare. Dacă ar fi fost tăieri

ilicite înainte de a deveni Voina Ion administrator, ultimul nu ar fi luat în primire terenurile

(f.d. 187-188 vol. II);

- concluzia instanței de apel, precum că ,,… obiectivitatea acestei comisii și actului de

inspectare din 16 iulie 2015, și a informațiilor specificate în acesta, este pusă la îndoială și sunt

dubii rezonabile referitor la datele introduse în acel act - existând dubii din perspectiva aplicării

principiului unui „observator obiectiv” — este neîntemeiată, dat fiind faptul că la

efectuarea controlului, pe lângă procuror și inculpat, nemijlocit au participat și

specialiști în domeniul silviculturii, ceia ce denotă veridicitatea actului inspectării

îndeplinirii cerințelor privind protecția mediului și folosirea rațională a resurselor

naturale nr. xxx din 16.07.2015.

art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, a depus referință avocatul Rusev

Serghei în numele inculpatului, care pledează pentru inadmisibilitatea acestuia, ca fiind

vădit neîntemeiat.

lărgit concluzionează că acesta urmează a fi admis, cu casarea totală a deciziei instanței

de apel, și dispunerea rejudecării cauzei în aceeași instanță de apel, în alt complet de

judecată (art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală).

Din raportarea jurisprudenței naționale la cea a CEDO rezultă că în cazul în care

se constată încălcări ale prevederilor legale referitoare la chestiunile ce urmează să le

soluționeze instanța de apel, hotărârea acesteia urmează a fi desființată, cu trimiterea

cauzei la rejudecare, or eroarea de drept admisă în cadrul unei proceduri precedente,

afectează echitatea procedurii și instanțele de recurs sunt obligate de a rectifica eroarea

37

de procedură admisă de instanțele ierarhic inferioare, în caz contrar, art. 6 CEDO este

încălcat (hotărârea CEDO Leoni versus Italia).

Reieșind din temeiurile de drept ale recursului ordinar declarat, se reține că

titularul invocă incidența cazurilor de casare prevăzute la pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod

de procedură penală, potrivit cărora instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor

motivelor invocate în apel, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția,

instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței.

Din conținutul recursului declarat de către acuzatorul de stat, se atestă că acesta

critică decizia instanței de apel, prin care a fost menținută sentința primei instanțe,

soluție potrivit căreia inculpatul Voina Ion a fost achitat de sub învinuirea de săvârșirea

infracțiunilor prevăzute de art. 191 alin. (4) și art. 231 lit. a), b) Cod penal, din motiv că

nu s-a constatat existența faptei infracțiunii.

Analizând decizia contestată, Colegiul penal lărgit constată că instanța de apel a

menținut sentința prin care s-a invocat temeiul de achitare precum că nu s-a constatat

existența faptei infracțiunii, însă în partea descriptivă a sentinței a indicat concluzii din

care rezultă și alte temeiuri de achitare, de rând cu cel indicat în dispozitiv.

Așadar, instanța de recurs consideră esențial de elucidat următorul aspect, prin

prisma conținutului sentinței.

Potrivit art. 384 alin. (3) Cod de procedură penală, sentința instanței de judecată

trebuie să fie legală, întemeiată și motivată. Conform art. 101 alin. (1) și (4) Cod de

procedură penală, fiecare probă urmează să fie apreciată din punct de vedere al

pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu - din

punct de vedere al coroborării lor. Instanța de judecată este obligată să motiveze în

hotărâre admisibilitatea sau inadmisibilitatea tuturor probelor administrate.

Potrivit art. 394 alin. (3) pct. 2) Cod de procedură penală, partea descriptivă a

sentinței de achitare trebuie să cuprindă descrierea circumstanțelor cauzei constatate

de instanța de judecată și enunțarea temeiurilor pentru achitarea inculpatului, cu

indicarea motivelor pentru care instanța respinge probele aduse în sprijinul acuzării.

Conform jurisprudenței naționale, sentința trebuie să corespundă atât după

formă, cât și după conținut cerințelor art. 384-397 Cod de procedură penală. Sentința se

expune în mod consecvent, astfel ca noua situație să decurgă din cea anterioară și să

aibă legătură logică cu ea, excluzându-se folosirea formulărilor inexacte (Hotărârea

Plenului CSJ nr. 22 din 12.12.2005 privind sentința judecătorească, pct. 3).

În pofida acestor prescripții legale, potrivit sentinței de achitare, prima instanță

a indicat un șir de concluzii cum ar fi ,,Instanța de judecată reține că, obiectul juridic

special al infracțiunii prevăzute la art. 191 Cod penal, îl formează (…); Obiectul material, îl

reprezintă (…); Victima infracțiunii prevăzute la art. 191 Cod penal, este posesorul mijlocit

38

(…); Latura obiectivă a infracțiunii prevăzute la art. 191 Cod penal, se realizează prin (…);

Infracțiunea prevăzută la art. 191 Cod penal, este o infracțiune materială (…); Latura

subiectivă a infracțiunii prevăzute la art. 191 Cod penal, se realizează prin (…); Subiectul

infracțiunii prevăzute la art. 191 Cod penal, este persoana fizică (…).

Procurorul nu a prezentat instanței de judecată nici o probă în sensul demonstrătii că,

inculpatul Voina Ion, era responsabil de păstrarea fondului forestier, sau că a defrișat

și înstrăinat în mod ilegal 880.6 metri steri de lemn, specia salcie și plopi.

În ședința de judecată nu a fost prezentată nici o probă ce ar demonstra

încredințarea în administrarea inculpatului Voina Ion a terenurilor împădurite,

contururile cadastrale nr. 10 și 11, pe o suprafață totală de 11.0 ha.

Or, obiectul material al infracțiunii prevăzute de art. 191 Cod penal, îl formează (…);

(…) nu a fost demonstrată înstrăinarea de către inculpatul Voina Ion a masei lemnoase

în volum de 880.6 metri steri;

Instanța de judecată reține că, obiectul juridic special al infracțiunii prevăzute de art.

231 Cod penal, îl formează relațiile sociale cu privire la (…); Obiectul material, îl reprezintă

(…); Latura obiectivă a infracțiunii prevăzute la art. 321 Cod penal, se realizează prin (…);

Infracțiunea prevăzută la art. 231 Cod penal, este o infracțiune materială (…); Latura

subiectivă a infracțiunii prevăzute la art. 321 Cod penal, se realizează prin (…); Subiectul

infracțiunii prevăzute la art. 321 Cod penal, este persoana fizică (…).

Instanța de judecată reiterând cele relatate supra reține că, procurorul nu a prezentat în

ședința de judecată nici o probă în sensul demonstrării că, inculpatul Voina Ion era persoana

responsabilă de protecția și paza vegetației forestiere.

La fel, instanța de judecată reține că, procurorul nu a demonstrat că, inculpatul

Voina Ion a săvârșit această infracțiune și dacă da care a fost intenția la săvârșirea

infracțiunii imputate, motivele acestei infracțiuni” ceia ce semnalează diverse motive

de achitare a inculpatului, care se contrazic reciproc și generează consecințe juridice

diferite (a se vedea f.d. 131 - 135, vol. II din sentință).

Totodată, în dispozitiv a dispus divergent că inculpatul se achită pe art. 191 alin.

(4) și art. 231 lit. a), b) Cod penal din motiv că: „nu s-a constatat existența faptei

infracțiunii”.

Instanța de apel rejudecând cauza, nu a reacționat în modul prevăzut de lege

asupra erorilor de drept comise de instanța de fond, nominalizate supra, și repetându-

le întocmai, indicând că: ,,Colegiul observă că prima instanță a făcut o analiză extrem de

laborioasă și de precisă a mijloacelor de probă administrate în cauză, atât în faza de urmărire

penală cât și în faza de judecată, concluzionând în mod corect că în cauză nu există dovezi

convingătoare de vinovăție a inculpatului Voina Ion în comiterea infracțiunilor

prevăzute de art. 191 alin. (4) și art. 231 lit. a), b) Cod penal, că probele nu au forța necesară

39

pentru a răsturna prezumția de nevinovăție ce operează – potrivit legii – în favoarea

inculpatului. Instanța de judecată a respectat toate prevederile procesuale la examinarea cauzei

penale și de asemenea corect a apreciat circumstanțele cauzei penale”, nu a desființat sentința

total și nu a rejudecat cauza potrivit regulilor generale pentru examinarea cauzelor în

primă instanță, menținând o sentință nemotivată și neîntemeiată legal;

În continuare, Colegiul penal lărgit ține să menționeze că, deși instanțele de fond,

în dipozitivul hotărârilor adoptate, indică ca temei de achitare a inculpatului - nu s-a

constatat existența faptei infracțiunii, din materialele dosarului rezultă contrariul. Or,

potrivit actului inspectării îndeplinirii cerintelor privind protecția mediului și folosirea

rațională a resurselor naturale, nr. 091797 din 16.07.2015, întocmit de inspectorul de stat

pentru ecologie Dreglea Ion, cu participarea lui Leu Iurie - șeful IE Cantemir; Enachi

Gheorghe - consilier al procurorului; Florea Valeriu - maistrul Ocolului silvic Cociulia;

Voina Ion - șeful gospodăriei comunale Gotești; Iuteș Dumitru și Butnaru Vladimir -

petiționari, au fost depistate cioate de arbori tăiați ilicit din afara hotarelor parchetului

nr. 11 la care Voina Ion a lămurit că nu cunoaște persoanele care au tăiat ilicit acest

sector. Totodată, Iuteș Dumitru a mărturisit că tăierile din afara parchetului nr. 11 s-au

efectuat de gospodăria comunală Gotești, la care a participat și dumnealui în calitate de

muncitor și tractorist. În legătură cu faptul că IE Cantemir a fost implicată în alte

activități urgente, n-a avut posibilitate de a participa la lucrările comisiei din

următoarea zi. Materialele privind evaluarea masei lemnoase au fost expediate la ÎS

„Silva Sud” Cahul pentru a efectua calculele necesare (f.d. 77 vol. I).

Potrivit declarațiilor specialistului Obreja Ion din cadrul ÎS ,,Silvia-Sud Cahul”,

care fiind audiat în calitate de martor a explicat, că în calitate de inginer a fost desemnat

să efectueze calcul masei lemnoase obținute în urma măsurărilor efectuate în parchela

nr. 10 și 11 din lunca Prutului, ce aparține Primăriei com. Gotești, pentru specia “plop”

și “salcie”. Calculul masei lemnoase a efectuat-o conform normelor silvice stabilite prin

ordinal directorului “Moldsilva” și conform formulelor de calcul stabilite pentru specia

“salcie” și “plop”. Potrivit fișelor de măsurare a cioatelor s-a stabilit că o parte din

acestea aveau diametru peste 100 mm, însă pentru specia “salcie” și “plop ” este

prevăzută formula de calcul până la diametru de 80 mm, astfel calculul respectiv pentru

ciotele care aveau diametru mai mare de 80mm a coborât pozițiile respective, și cioatele

cu diametru mai mare de 80 mm le-a calculat ca de 80 mm. La măsurările efectuate pe

cioate marja de eroare este de aproximativ 30%, astfel ținând cont de acestea și de faptul

neconcordanțelor măsurărilor expuse mai sus, a diminuat cu mult cantitatea de masă

lemnoasă obținută în urma defrișărilor din parcela nr. 10 și 11. Cu toate acestea s-a

înregistrat un volum foarte mare de masă lemnoasă obținută, în raport cu indicii

autorizației.

40

De asemenea, Colegiul penal lărgit constată că, instanța de apel a omis și

relevanțele din decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din

17.11.2020, că ,,(…) instanța de apel apreciind ca veridice declarațiile martorului Răilescu

Denis date în cadrul examinării cauzei în instanța de fond și în instanța de apel, nu a luat în

considerație, apreciind critic, declarațiile acestui martor date în cadrul urmăririi penale, potrivit

cărora (…); instanța de apel nu a apreciat prin coroborare aceste declarații ale martorului vizat

cu declarațiile martorului Butnaru Vladimir, care fiind audiat în ședința instanței de apel a

declarat că „pentru efectuarea măsurărilor ei au ieșit la fața locului. Măsurările au fost efectuate

în vara anului 2015. S-a constatat că cantitatea cu mult depășea norma preconizată inițial de

tăiere a arborilor. O parte tăiată a fost acoperită cu ierburi, faptul dat fiind fotografiat. O parte

din tulpini erau acoperite intenționat, trunchiurile tăiate la nivel cu pământul au fost acoperite

cu iarbă (masă vegetală) și pământ.”

Totodată, apreciind critic declarațiile martorului Răilescu Denis date în cadrul urmăririi

penale, instanța de apel nu a luat în considerație că Răilescu Denis, în cadrul audierii în instanța

de apel a confirmat semnătura sa pe procesul-verbal de audiere din 03.08.2016, ceea ce

coroborează cu declarațiile martorului Matchovschi Oleg, care fiind audiat în instanța de apel,

la prezentarea procesului-verbal de audiere a martorului Răilescu din 03.08.2016 (f.d. 107 vol.I),

martorul a recunoscut semnătura și scrisul propriu, menționând că a audiat martorii în cazul

dat în Primărie, fiind aduși de șeful de post Popandopol Leonid (f.d. 189 vol. II).

(…) deși instanța de apel a descris în decizie următoarele probe: plângerea colectivă a cet-

lor Boghean Gheorghe, Boghean Dumitru, Berescu Ion, Răilescu Denis, Cebotari Ion din

03.06.2015 (f.d. 22-23 vol. I); Listele persoanelor care au procurat lemne, întocmite și prezentate

de Butnaru Vladimir și Iuteș Dumitru la 20.11.2015 și 18.12.2015 (f.d. 48, 50 vol. I); Actul

inspectării îndeplinirii cerințelor privind protecția mediului și folosirea rațională a resurselor

naturale nr. 091797 din 16.07.2015 (f.d. 77 vol. I), totuși soluția adoptată de către instanța de

apel nu rezultă din aprecierea acestor probe separat și în coroborare cu celelalte probe aduse în

sprijinul învinuirii în conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală, fiind

înfăptuită o apreciere formală de ordin general a circumstanțelor cauzei penale”.

Or, prevederile art. 436 alin. (2) Cod de procedură penală, prescriu imperativ că

pentru instanța de rejudecare, indicațiile instanței de recurs sunt obligatorii.

Astfel, reținând prevederile art. art. 100 alin. (4), 101 alin. (1)-(4) Cod de

procedură penală, Colegiul remarcă că, verificarea probelor este o activitate a instanței

privind constatarea veridicității probei sub aspectul corespunderii datelor de fapt pe

care le conține proba cu realitatea obiectivă. Verificarea constă în analiza probelor

administrate, coroborarea lor cu alte probe, verificarea sursei de proveniență a

probelor.

41

Totodatp, Colegiul penal menționează, că cercetarea judecătorească este un

proces de stabilire a adevărului și constă în analiza complexă și multilaterală a probelor

de către instanțe pentru a demonstra existența sau inexistența faptei reprobabile și dacă

eventuala persoană inculpată a comis sau nu fapta infracțională care i se impută.

Instanțelor de judecată le revine sarcina de a aprecia probele în baza legii.

Exigențele dreptului la un proces echitabil impun ca aprecierea probelor să nu fie

arbitrară sau nerezonabilă în mod evident. În caz contrar, se încalcă articolul 6 din

Convenția Europeană a Drepturilor Omului (a se vedea De Tommaso v. Italia [MC], 23

februarie 2017, § 170, și Hodžić v. Croația, 4 aprilie 2019, § 58; Makeyan și alții v.

Armenia, 5 decembrie 2019, § 47).

Astfel, potrivit art. 101 alin. (1) din Codul de procedură penală, fiecare probă

urmează să fie apreciată din punctul de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și

veridicității ei, iar toate probele în ansamblu – din punctul de vedere al coroborării lor.

Respectarea acestor criterii permite instanțelor de judecată să tragă concluzii privind

existența sau inexistența faptelor și implicit constatarea vinovăției sau a nevinovăției

făptuitorului. Aprecierea probelor contrar criteriilor enunțate de lege ar putea crea o

aparență falsă asupra unor fapte care trebuie dovedite și, totodată, ar putea conduce

instanța la concluzii eronate asupra realității. În ipoteza în care instanța de fond și/sau

instanța de apel ar comite erori care denaturează realitatea, numite în lege „erori grave

de fapt”, corectarea lor, așa cum este stabilit în articolul 427 alin. (1) pct. 6) din Codul

de procedură penală, îi revine instanței de recurs.

Generalizând cele expuse supra, Colegiul constată că în speța discutată și-au găsit

confirmare temeiurile invocate de recurent și prevăzute în art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod

de procedură penală, ceea ce duce la casarea deciziei instanței de apel, cu dispunerea

rejudecării cauzei de către Curtea de Apel Comrat, deoarece în Curtea de Apel Cahul

actualmente nu există un număr suficient de judecători compatibili să judece cauza.

La rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să se conducă obligatoriu de

prevederile art. 436 Cod de procedură penală, care prevăd procedura de rejudecare și

limitele acesteia, să înlăture erorile menționate, să țină seama de împrejurările expuse,

care au servit temei de casare a soluției adoptate și, cu respectarea prevederilor art. 414

Cod de procedură penală, să verifice legalitatea și temeinicia sentinței atacate, să dea o

apreciere obiectivă probelor administrate în cauză, având în vedere prevederile art. art.

93, 95, 101 Cod de procedură penală, să cerceteze amănunțit aspectele învinuirii

înaintate, să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel și, în dependență de

datele obținute, să pronunțe o hotărâre legală, întemeiată și motivată, care să

corespundă prevederilor art. 417 Cod de procedură penală.

42

procedură penală, Colegiul penal lărgit,

D E C I D E :

Admite recursul ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de

circumscripție Cahul Tomița Mihail, casează total decizia Colegiului judiciar al Curții

de Apel Cahul din 01 martie 2022, în cauza penală privindu-l pe Voina Ion Xxxx, și

dispune rejudecarea cauzei de către Curtea de Apel Comrat.

Decizia nu este susceptibilă căilor de atac.

Decizia motivată pronunțată la 28 decembrie 2022.

Președinte: Diaconu Iurie

Judecători: Guzun Ion

Catan Liliana

Plămădeală Ghenadie

Bejenaru Iurie

43